braşoveni io mai şi procesul memorandului - core.ac.uk · i j ne-au lăsat- o drept moş-j. i...
TRANSCRIPT
Anul al XCVII-lea Nr. 38NDMAROL a te i Braşov Joi 10 Maiu 1934
ACŢIA ŞI a d m in is t r a ţ ia3V, STRADA LUNGA Nr 5. (OiBematogr*fal „Astra“)
fELEFON ?96 ihoBâseenl anuaî 20 j lai Pagtra «inliiAlata o jO 1«]raclam» dupi tartt BARIT1D_Apare de trei ori pe săptămână „Prjn spiritul de intolerante, printr’un fanatism’.de rasă fără seamăn m Europa, osandindu ne, veţi isbuti numaiica să dove- dit' um i. ca M aghiarii sunt o notă discordantă în concertul civihzatiunei“
Ultimul pasaj din declaraţia cetită de D?." I.I.RAŢIU axjum 40 am înainte de a se aduce sentinţa în procesuljMemorendului
40 ani dela procesul Memorandului
omânii b r a ş o v e n i şi procesul Memorandului
e împlinesc 40 de ani de ld la 7 Mai 1894 s’a deschis
toCluj marele proces intentai de iresorii de pe vremuri neamul ii românesc de dincoace de ^pa|i, faimosul proces al Me- Janriului, care după 18 zile Tdesbateri agitate, sugrumân-
dreptul de apărare şi li- ■ i,tea cuvântului al acuzaţilor Jpărătorilor, s’a terminat la Alai 1894 cu condamnarea
■ norandiştilor: Dr. Raţiu, Dr. ■ [ucoc/w, G heorghe Pop de Jeş//, D. Com şa, Dr. P. Bâr- 5%u, Nic. Cristea, luliu Coro-
P harbu, 1. Mihali, A. miu, Mih. Veliciu, Rubin Pa-■ Ger. Domide şi D. Roman Telia Ja 30 ani închisoare,« fiorini cheitueli de pro- 1 şi publicarea sentinţei în
Jziare.air.te de-a se da sentinţa dorul Ioan Rojiu, preşedin- partidului naţional român a
Mcetire unei energice „decla- ^ ni“, un adevărat document fie, în care, după ce acuza-
însuşesc în întregime cu- sul .memorandului", se spu- nlre altele:
I „Ceea-ce se discută aici, Ir, este tnsăşl existenta po- j ului român. Existenţa u-
popor nu se discută, semă.ntro asem enea chestiune nu utem apăra în fa la d-voas• nu putem decât să acu- în fa fa Iu mei civilizate sis- asupritor, care tinde s ă
âpeoscă c eea -c e un popor■ mai scump: legea şi limba. I e aceia nu m al suntem aici■ tofi’ suntem acuzatori“.I ei 14 condamnaţi şi-au fă- 1 Pedeapsă. Astăzi, după 40 nu, mw*i e nici unul dintre
? ,H*- A rămas însă vie şi ,nt°are pentru toate gene- e neamului românesc pilda
I, r 'ucită de iubire ş i devo-iflPD (‘^ d e n e a m 91 l * 0 e >I j ne-au lăsat- o drept moş-
j
I înmulţi ajungând la mai multe • sute. In frunte mergeau mulţimea
de ţărani din localitate şi îm. prejurime îmbrăcaţi în sărbătorescul lor pori naţional. Conductul era impozant. In mersul spre g^ră se cântara in cor puternic diferite Imnuri naţionale.
Ajunşi la gară, fură înlâmpi- na[i de altă mulţime de Români şi un frumos număr de dame române, ceri merseră înainte cu trăsurile. Peronul gării, restaurantele şi foaie sălile de aşteptare erau înţesate de Români. Era aproape imposibil să te mişti dinlr’un loc în altul.
La sosirea trenului de căfră Săcele, mulţimea de pe peron isbucni în puternice strigări „să trăiască", iar din iren răspundea cu aceleaşi urări însufleţite un frumos număr de ţărani şi cărturari români săceleni, cari călătoreau spre Cluj.
După câteva minute se dete signalul şi publicul călător începu să se urce în tren spre a continua drumul spre Cluj. La dispoziţia călătorilor stăteau 24 vagoane, caii la moment fură în(esate de |ăreni şi cărturari români. Nu putem şti cu esac- titate numărul celor ce au plecat la Cluj cu trenul de eri seară din oraşul şi comitatul nostru, n’a rămas insă o singură comună din acest comitat, din care să nu fi plecat la Cluj cel puţin câie 3—4 persoane. Numai din Braşov au plecat peste 60 deinşi, apoi din mai mulie comune_ — n a #1. m m «laiul H Q rt av* Q .
9®a arSiăm ce răsunet o m 40 ani acesi faimos
r l " °.pinia Publică, lăsăm la Rr,6 -n ,urm8toareleCatitu-Jomâ Uor b ^
iin V el?lările «părule a- pi*. n9rU i " ^ azeIa Transil- Iprefnt-j aces* ecou a li romândeni unde Găteşte |ArcIeft|npSC* *n *oa,e Jude- li vech, ilui şI Banatului ca amin re9al Şt Bucovina.
îai 1894) dupăle net«. mPu era P loios şi 1 e î a P i « ! « Braşo-
"Mic iu ?ersaia de mujicnel ro ri-mer0??e gruPuri de|lau iun ’ ven'li dela sate, I m°uientul plecării lar,ora §r un sir j 10, inslantaneu se
4 % ceri ;ne. *re o 200 de■ ete j înşiraţi in rânduriMîlfljă «nt,Persoane, plecară
num“ 9ară. In scurt nurnaruţ acesto r«
vecinaşe din comilalul Făgăra şului, cu Zârneştii.Tohanul vechi, Tohanul nou etc. Din unele comune au mers câte 7—8 —9 ori mai mulţi inşi. Inlr’un timp era fixat număru celor ce aveau să plece la Cluj din Ţara Bârsel, cu 120 persoane. Câji se vor mai fi adaus în urmă, nu putem şli.
Entuziasmul ajunse însă la culme numai dupăce călătorii se suiră în tren, iar o altă muljime rămase pe peronul gărei. Deo- dată din mijlocul damelor aflătoare pe peron se auzi înionân- dâ-se în cor imnul „Deşteaptă- te Române" cu care doamnele şi d şoarele române umplură de entuziasm ţoale inimile. La începui publicul asculta în linişte, deodată însă entuziasmul isbucni şi mulţimea începu instantaneu să cânte „Deşleaptă-te Romane , cu o însufleţire, ce nu se poate
de foaie încercările poliţiştilor, de-a împedeca manifestaţiile ră- maseră zadarnice. Calatorii din Iren salutau cu urări „sa iască", cei de pe peron răspunj deau asemenea. Când trenul plecă, entuziasmul era la culme, fnsufletitele salutări ale calaio rilor şi ale celor ramaşi pe pe ron credeai căi n fă eau mai sfarşesca. Caiaioru _ e. semn cu pălăriile, c.e , iarron răspundeau aşişderea, .ardamele fâlfâiau batistele. Dupace trenu dispăru m depărtare miblicul se reîntoarse în oraş.
Serviciu divin, jAstăzi, Luni, (7 Mai 1894) di
mineaţa doamnele şi d-şoarele se prezentară în număr mare la Biserica din Groaveri, unde se oficia un serviciu divin pentru izbanda cauzei române. După eşirea _din Biserică se adresară comitetului partidului naţional la Lluj următoarele două telegrameiA *tAm implorat cu sufletele înălţate de credinţă dela Domnul Prea SJânt rugăciuni fie r binţi pentru cauza neamulai nostru, apăsat de nedreptate. Lă- crămile noastre ne scăldau ochii nu de descurajare ci pornite din credinţa, c ă oricum ar fi, isbânda va f i a noastră ş i stavilele ce vi s e pun în cale, deş teaptă cu atât mai multă tncre dere in puterile noastre proprii. Trăiască luptătorii nafiunei.
In numele femeilor române din Braşov: Elena B. Baiu- lescu, Maria Diamandi Ma- nole, Elena Mureşianu.
„Inimile junelor fe te române, inspirate de rugăciunile ferbinţi cătrâ Atotputernicul pentru luptătorii români, ridică glasurile lor nevinovate ca încurajare pentru isbânda cauzei noastre naţionale.
In numele fetelor române din Braşov: Maria Sorescu, Victoria Branişte, Agapia Ni- colau, Gliceria Popea, Elvira Diamandi Manole.
IO M AIZ Preaslăv,*a. de comemorare a înălţătoarelor momente is-
»orice cari ne-au adus, rând pe rând, Unirea pe veci a neamului,iprtf^l.n u PU4-e re a j? . v rf.ul,le celor-ce, prin înţelepciunea, vitejia şi
dat Ce mai de cins,e loc în calendarul marilortapte romaneşti.. . Monument mărej, in care se cristalizează desăvârşirea’ celormai
patriotice nazuinji şi jertfe româneşti, — tu sfântă zi de 10 Mai, revărsă in mmu e noastre focul sacru, din a cărui căldură şi lu- ™ na l':au in(aptuit strălucitoarea aureo ă, aceia, a căror pilduire
fl®.calauza ,in VHlor> pentru apărarea şi desăvârşirea stintei moşteniri naţionale ce ni-au lăsat-o.
Adrese de aderenţă.In ajunul procesului Memo
randului barbeţii, femeile şi fetele din Braşov au trimis la Cluj însufleţite aderente în scris, pe cari „Gazeta Tr." le publică în estenso.
In adresa bărbaţilor braşoveni, semnată de 400 persoane, se spune între altele:
„Românimea este azi ca un balaur cu şeapte capete: Tăiei un cap şi cresc câte şeapte-i în loc. Nu de soartea neamului nostru deci ne temem, când glăsuim cătră voi, nu 1 Vrem numai să sti|i, că loviturile ce vi-se aplică vouă, falnicilor stejari, sunt lovituri, pe cari întreg co drul le resimte. Voi staţi neînfrânţi, iar codrul vâjâie. Codrul vostru, poporul nostru, nu vă lasă.
„Vă salutăm cu românească salutare şi vă asigurăm, că încrederea noastră în voi şi credinţa fermă în marele nostru ideal, n-au s o clatine nici puterile iadului l
„In voi vom fi Judecaţi noi__"căci voi sunteţi noii Josterorismul, trăiască libertatea şi strălucita ei gardă: Comitetul naţionali
Din adresa femeilor, care poartă460 semnături:....Inima de mamă a poporului
se strânge de durere, când vă vede pe voi, aleşii săi, pe ur-3 _ « « I r a l n n l n r i l f ) f p m *
cu bărbăţia strămoşească. Staţi neclintiţi în faţa loviturilor duşmane. Jertfa voastră va fi un titlu de mândrie pentru mam ele române. Mamele române au azi un singur dor şi acesta se tăi măceşte :în deviza: fiţi liberi în ţară liberă!
Din adresa fetelor române din Bra-şOYj semnată de 137 d-şoare:
...Inimele noastre sunt copleşite de aceiaşi sinceră adora tiune cătră voi, falnici părinţi ai Poporului român, de care e încălzită toată suflarea românească M» Am implorat ajutorul divin al Aceluia, ce stăpâneşte de-opoirivă peste p a cea albastră a cerului senin, peste iiber/atea candidă a pământului şi peste terorismul negru al temniţelor — ca să învingeţi. Rugăciunea noastră este: veţi învinge. Iar învingerea voastră e învingerea poporului român.
Ce suflete mari, ce dragoste sfântă de neam, ce solidaritate pilduitoare şi ce înţelegere pătrunzătoare a destinelor neamului 1
Sulele de bărbafi, femei şi fete braşovene, cari acum 40 ani au semnat adresele de mai sus, expunându-şi libertatea şi liniştea căminului, nu mai sunt azi în viaţă sau dacă mai supravetuesc azi unii sau unele acea epocă de frământări şi suferinţe cumplite, îşi duc povara anilor...
Cimitirele din Groaveri, Şcheiu şi Braşovul-yechiu sălăşluesc astăzi osămintele lor scumpe, multe poate neavând nici cruci.
Epigonii zilelor de azi să mal freacă din când în când prin aceste locuri de odihnă şi de reculegere, ca să-şi reconforteze sufletele î0 marc manifestaţie
pentru Partid şi Preşedintele judeţean Dr. V. Niţescu fost Ministru
Constituirea organizaţiilor locale ale Partidului N. Ţ. din Braşovul-vechiu şi Braşov-Blumăna.
gis ta cale cătră lanturile tem-nijei. Cine ar putea se resimtă mai cu sfâşiere durerea aceasta, decât noi, mamele romane 71
Dar mamele romane azi nunlâna1 Vocea lor nu tremură, P . * 8 9 :.- c’«n uscat, inimalacrimile lor s’au uscat, lor e tare, căci m locul ginga-1 . . 1 _ __a m a c i n o c t t p P A .
C laie» • lşe i dureri de mamaji^peste^a,UUieu -- " - .se înalţă un sentiment şi mai puternic: sentimentul detonaţiiiată de naţiune.
Voi sunteţi ceruţi Jerlfe pen- tru"najiune. Mergeţi deci înainte
Sâmbătă seara (5 cor.) la ora8 a avut loc în sectorul Braşo- vul-vechiu adunarea de organizare şi constituire a membrilor organizaţiilor noastre din cele 2 suburbii.
Adunarea, la care au luat parte vre-o 309 de partizani devotat! în frunte cu numeroşi intelectuali, comersanji şi meseriaşi stabilit! în acest cartier, bătrâni şi tineri, a fost deschisă într’un deosebit elan de însufleţire, de preotul Dr. P. Debu, şef de sector, fost senator,
D-sa a arătat importanta pe care Partidul N. Ţ. o are în guvernarea legală şi rodnică a Ţării, precum şi opera realizată în acest important oraş şi judeţ, lucru pe care l’a dovedit cu prisosinţă în guvernările sale, deşi a avut de luptat cu cele mai grele împrejurări provocate de marea criză economică. A subliniat valoarea reîntregirii partidului prin înşiruirea sub cuiele steagului P. N. Ţ. a luptătorilor în- sufleţitului conducător Dr. Lupu.
Conducerea P. N. Ţ., având în frunte pe distinsul reprezentant al massei ţărăneşti din vechiul regat d l Ion Mihalache, iar în Ardeal, Bănat, Crişana şi Maramurăş pe neînfricatul luptător Dr. A. V. Voevod, a elaborat pentru reorganizarea par
tidului un nou statut şi adunarea de azi are chemarea să se consti- tuiască în conformitate cu acesta. v Arătând apoi, că în urma ho-
tărârei delegaţiei permanente a org. judeţene, a fost delegat ca şef de sector pentru Braşovul- vechiu şi Stupini păr. Dr. P. Debu, iar pentru Braşov-Blu- mâna şi Dârste d l Dr. Cornel Voicu, domnia-sa trece la ordinea zilei şi anume: verificarea membrilor înscrişi, cărora le a- rată că înscrierea lor dovedeşte hotărârea de a lupta neclintit pentru biruinfa programului Par- tidulu în folosul general al Ţării. Trece apoi la însuşi actul constituire!.
In acest moment îşi face apariţia în sală d l Dr. Voicu Ni- ţescu fost Ministru, întovărăşit de mai mulfi fruntaşi intelectuali braşoveni, înlre cari de d nii Dr. T. Brediceanu, fosl şef de rezort, fost prefect Cuteanu, fost senator V. Branisce, preot Fur- nicâetc. La întrarea în sală a şefului organizaţiei braşovene, întreaga adunare ridicată în picioare a manifestat izbucnind în nesfârşite urale, care au durat mai multe minute,
Preşed. Dr. Debu reluând cuvântul a salutat sosirea la adunare a vrednicului fiu al judeţului nostru, care prin activitatea
Pagina 2
a a ridicat prestigiul organizaţiei noastre.
Se trece apoi la ordinea zilei: verificarea membrilor înscrişi, alegerea birourilor şi comitetelor din Braşov vechiu şi Blu- măna precum şi alegerea delegaţilor pentru congresul judeţean.
Toate propunerile făcute s au primit cu unanimitate, declarăm du-se constituite cele două organizaţii din sectorul Braşovul- vechiu.
In nrul viitor vom da în rezumat discursul d-Iui Dr. Voicu Nifescu, rostit cu acest prilej, precum şi cuvântul de închidere rostit de d-1 Dr. CorneI Voicu, fostul primar al Municipiului.
A fost o manifestafiune impozantă, care face cinste poporului nostru din Braşovul-vechiu, care întotdeauna a dat dovadă de înţelegere, solidaritate şi dis-
' ciplină de partid.Onoare lui!Un memoriu a foştilorvoluntari
Cu prilejul vizitei membrilor guvernului la Cluj, o delegaţie a Uniunei foştilorjvoluntarf, condusă de preşedintele Dr V. De- leu, a prezentat d-lui prim-mi- nistru Tătărăscu următorul memoriu :
D-le Preşedinte de Consiliu / Domnilor MiniştriiUniunea Foştilor Voluntari Ro
mâni din războiul pentru întregirea neamului, văzând tratamentul vitreg de care sunt împărtăşiţi voluntarii, cari cu jertfa vieţii lor s’au înrolat de bunăvoie în glorioasa Armată Română şi cele aliate, ca să lupte pentru idealul naţional, dând prin aceste e* xemple vrednice de urmat, pentru toji fii neamului, — spre a curma această situaţie dejosi- toare a foştilor voluntari, — cu adânc respect se adresează Domniilor Voastre, cerând satisfacerea doleanţelor lor,— exprimate în Congresul General al Uniunii, şi cari sunt cele ce urmează:
1. Grabnica împroprietărire a tuturor voluntarilor, conform legii de preferinţă din anul 1930, fără deosebire de ocupaţie şi prin vânzare cu preţ de expropriere a rezervelor disponibile ale Sfatului, acelora cari trec peste raza de cinci kilometri prescrisă de legea de mai sus.
2. Revizuirea reform ei agrare, acolo unoe s’au făcut abuzuri şi foştii voluntari au fost neîn- , dreptăţi.
3. Colonizarea foştilor voluntari în Dobrogea. Basarabia şi la graniţa de Vest a tării.
4. Să se acorde Rente de stat foştilor voluntari acolo unde nu sunt rezerve disponibile pentru împroprietărirea lor.
5. E oştii voluntari s ă f i e preferiţi în serviciile statului, ju d eţelor ş i comunelor.
6 . Foştii voluntari să nu între în cadrul disponibil al funcţionarilor şi să nu fie îndepărtaţi din servicii.
7. Reprimirea şi reîncadrarea tuturor foştilor voluntari, conce diafi din serviciile statului, judeţelor sau comunelor.
8 . Să se acorde gradaţiile militare, pentru toji foştii voluntari din corpul didactic. Funcţiona rilor să li se socotească ia pen zie, dublu anii serviţi în armată.
9. Gratuitate pentru copiii foş Iilor voluntari, în şcoalele de stat şi liceele militare (scutire de taxe şi cărji gratuite).
10 A cordarea de gratuitate sau o reducere de c e l puţin 75% (şaptezecişicinci la sută)
pe căile ferate române, pentru tot! foştii voluntari, recunoscuţi de Uniune şi decoraţi cu medalia .Ferdinand 1“. Reducere care s’a acordat şi altor categorii de foşti luptători.
Credem că nu este necesar să inzistăm mai pe larg asupra dreptăţii cauzei noastre, — a- minţim numai că, acest Corp de Voluntari numără azi in viaja 1340 ofiţeri şi 19.500 grade inferioare şi trupă, resfiraţi pe întreg cuprinsul ţării, — C8ld prin un just şi legal tratament sunt şi vor fi întotdeauna pio- nerii patriotismului integral.
Nu ne îndoim, că Domnia Voastră, Domnule Prim Ministru şi Domnilor Miniştrii, veţi binevoi a da ascultare şi urmare ce- rerei noastre juste, — pentru care vă mulţumim şi vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre stime şl considerajiuni.
Preşedinte:Dr. V. D eleu ss.
Secr. General: M. Guiu.
Delegaţia a mai depus expunerea de motive şi un proect de lege a invalizilor, văduvelor şi orfanilor de foşti voluntari, cerând On. guvern însuşirea a- cestui proect de lege.Cronica sportivă
Campionatul Mondial.România în urma victoriilor
câştigate, asupra echipelor naţionale, elveţiene şi jugoslavă participă la campionatul mondial de fotbal.
In ziua de 27 Mai a. c., echipa naţională a României va întâlni echipa naţională a Cehoslovaciei, în ^matschul pentru campionatul mondial, care se va juca la Triest.
Cu pujin noroc, şi cu elanul caracteristic al echipei noastre naţionale, să sperăm, că vom infrunta în mod demn, reprezentativa naţională Ceho-Slovacă, de altfel una dintre cele mai puternice echipe europene.
Campionatul Naţional.Au fost surprize pe toată linia.Universitatea Cluj a fost în
frântă de gruparea Venus (Bucureşti), cu scorul 3 : 0.
Crişana, din Oradea a fost înfrântă de gruparea Chinezul (Timişoara) cu 5:0 .
Braşovia T. M. — Amefa (4rad) 3 :3
In repriza I. Braşovia a dominat, având şi conducerea.
In repriza a II a. Amefa, a avut superioritatea. Braşovia a început un joc dur, care a degenerat în brutalită|i. De multe ori avea aspectul de bătaie decât de joc. Portarul dela Amefa, a fost grav lovit de Vogi, centrul înaintaş al Braşoviei.
Superioritatea jocului, din toate punctele de vedere a avut-o incontestabil Amefa.
Arbitrul a condus grăbit, să nu scape trenul. Felul cum s’a desfăşurat jocul în ansamblu a fost o desiiuzie ca multe altele.
Cupa României.U. D. R. (Reşiţa) — A. C . F.
R. (Braşov) 3 : 0 .Braşovenii, au jucat, frumos şi
cu mult elan, însă în repriza a Il-a,^n au putut rezista technicei desăvârşite a pensionarilor Re- şiţei. Şi mai ales, după-ce a fost lovit grav judecătorul Marton, dela C. F. R.
Poate că rezultatul era altu', dacă matschul se juca la Braşov. Boala vinderii jocurilor, îi va fi molipsit şi pe C . F. R iştii.
Să le fie aceasta vindecarea ? Vom vedea.
Championaful districtual.In ziua de 6 Mai a. c., s’au
disputat următoarele matchuri de championat,
Ivria — Gloria 1 :0.întâmplarea a făcut ca în mi
nutele ultime, Ivria, să învingă şi să câştige 2 puncte din cauza lipsei de atenţia a Jucătorilor grupării Gloria.
In ziua de i j ^ Terenul / . ,
Ora 1.30 : Sparta
Kr. V-’oill.Terenul / . ^ '
1-30 : S p a r t ă Ora 3.30 : A. C. F R tS
Ora 5.50 : I. A . ' O *rerenu ,
Ora p. m. | „ J 5
ls e .
ţ VictW aKacelişiciite
Muncitorii—Izvorul 2 : 1. S â m b ă ta trecu tă aUn matsch, fără prea multă
importanţă. Ambele grupări au jucat sub 'aşteptări. Arbitrul şi mai slab.
A stm —Olimpia 2 :1.Un matsch, destul de intere
sant, mai ales prin rezultatul final. Tânăra Astra, învinge pe veterana Olimpia.
Nivelul jocului, destul de frumos, menţinut de Astra, a redus valoarea din cauza jocului dur şi brutal din cale afară, pe cere l-a arătat Olimpia. Câţiva jucători dela Astra, au fost a- proape schilodiţi, aşa că intre timp juca cu abea 8 Jucători.
De altfel rezultatul ne indici suficient de partea cui a fost superioritatea.
C ategoria II.
Sparta—Cer cetaşii 4 : 2. Şoim ii—Vulturii 3 1 .
D iverse.Matschul de divizie Naţională,
între grupările Chinezul şi Braşovia, care urmaşă se dispute la Braşov în ziua de 13 Mai a. c. a fost din nou „ com ercializat", şi se va juca la Timişoara.
Pentru ca să faci adevărat sport, mai trebue şi câle un pic de obraz. Şi calitatea aceasta, cam lipseşte, pe la gruparea de Divizie Naţională.
Gruparea I. A R , a fost înfrântă de gruparea Clubului sportiv din Tg.-Săcuesc, cu 2 : 0 .
Dacă e vorba şi acasă poţi mânca bătaie, nu trebue să pleci prin alte părţi. Insă dacă nu se simte cineva în stare, să înfrânte o echipă dela ţară, apoi mai bine să stea acasă.
Programul pentru zilele de 10 13 M ai a. c.
Ziua d e 10 M ai a. c. Terenul Olimpia.
Izvorul—Ivria ora 1.30 I. A. R.—Suburbiu ora 3 3 0
Olimpia—Muncitorii ora 5.30 Terenul I. A . R.
Ora 1.30 : Venus—Vulturii. Ora 3.30 : A. C . F. R.—Gloria.
Ora 3.30 : Astra—Victoria.
v/uiuuuiu »CtUlQ Q Ûil nm o rm ân tare a răposatei \t°cD .. «... ~ « * t - - Vi(||j-
il|| che*-1'É M Yizi
idu-s . ni irnat latHrab
itele-
Rusu, soţia cunoscutul..!Iar Gheorghe Rusu d!n vul-vechiu. Slujba reli„: B'a> fost oficiată de paroH?88*Dr. P. Debu, . 8i„,P“ î Ul 'D. precean din Hirme„ J prof. I. Popa. ?1
Defuncta, binecunos« societatea braşoveană meritele câştigate in 8ÎJ cietăţilor culturale, în J J Reuniunea Fem. rom. L . şovul vechiu, căreia |.a [ J sieră un lung şir de ani petrecută la locul de veci d | e 8,1 public imens, mulţime deru lill,pJ din oraş şi împrejurimi, pte!™ cir şi de Reuniunea tem. din & şovul vechiu în frunte cu dr!Iul şi de Reuniunea de |ei (30) din Hárman cu drapelul care defuncta îl făcuse pe tuiala sa înainte cu câţiva
In Biserica din Braşovul-vet la sfârşitul prohodului au ar meritele defunctei pár. űr,Debu şi preşedinta Reunii Femeilor d-na Maria Dr. L iar la mormânt păr. Grec a ceti» o duioasă scrisoare aâK'n dureiatului părinte şi soţ (jj nu Rusu cătră unicul său fiu Gk azi orghe, răposai înainte cu 7 a* i i la vârstă de 23 de ani, la ten ut narea Universităţii. )eai
Răposata moare la vârsta k sur de 54 ani după 24 ani deci re nicie cu d l Gh. Rusu, căra I i-a fost o soţie vrednică şi i nepreţuit ajutor la creştereasa guruiul fiu.
Îndureratului soţ rămas singi stib îi adresăm cele mai sincere cm doleanţe, rugând pebunuID» I să-i trimită cerească mângăer esn iar scumpilor săi răposaţi te| ce nici odihnă. el
Iubileul şi sfinţirea drape I lului corpului pompierilor e voluntari din Sânpetru, seif 1ptll u, oif Isăsească, ere loc la Sânpetn I
a de Dm! najud Braşov, în ziua ^ necă, 13 Mai 1934, conform pro I gramului din invitaţie, în c* I din eroare s-a omis indicai® datei.
Băile Eforiei şcol. din - şov, vor fi închise în ziua1 10 Mai a. c. — Direcţiunea,
îsAmintiri din refugiude Vasile Chirvase.
Cu cât mai mult ne îndepărtăm de marile zile, cari au premers intrării în acţiune a României în vara anului 1916 ca şi de zilele de grea încercare, cari au urmat, cu atât mai mult trebuie să ni le reamintim în clipele când se încearcă de duşmani văzuţi şi nevăzuţi a se clătina ceea ce s’a înfăptuit cu atâtea jertfe de sânge şi de cumplite suferinţe.
Din evocarea acelor zile, pe cari nu le vom da uitării până la ultima răsuflare, să ne reconfortăm sufleteşte pentru a preîntâmpina pericolele cari ne pasc.
Ce vremuri mari trăisem a- cum 20 ani când prin isbucni- rea războiului mondial se pregătea schimbarea hărţii Europei 1
Sufletul generaţiei războiului, încălzit la flacăra vecinie aprinsă a şcoalei de adâncă credinţă a marilor dascăli naţionali, propă- văduitorii aprigi şi entuziaşti ai principiilor de libertate şi ai ideiei naţionale — se aprinse până în cel mai îndepărtat că
tun al Ardealului. Preoţii predicau credincioşilor cu mai multă tărie în credinţă învierea cauzei sfinte naţionale, iar şcolarii şi studenţii preamăreau în cântece naţionale ziua mult aşteptată a întregirii neamului.
Torturile şi schinjuirile, internările şi întemniţările în celulele întunecoase ale Clujului şi Ce tăţuei Braşovului, prigonirile şi injuriile îndurate de cei de a- casă, oţeliseră sufletele şi preparaseră marea revanşă. Bubuitul tunurilor sârbeşti şi explozia schijelor de obuz dela Buziaş şi Biserica Albă, erau semnalul învierii celor ferecaţi în lanţurile robiei. Şarjele năprasnice căzăceşti din Galiţia, victoriile evidente ale generalului Brusi- loff, forţarea şi trecerea defileu- rilor Carpatine ale armatei MuS- căleşti, prevesteau ivirea zorilor sfintei zi a libertăţei şi integrităţii teritoriale naţionale.•
Noi cei dela defileul Timişului in contact permanent cu
ţara mamă, aşteptam emisarii strecuraţi pe potecile încâlcite şi astupate de arbuşti şi buru- eni, care ne furnizau veşti şi cuvânt încurajator dela fraţii din Regatul liber.
Proclamaţiile bătrânului împărat Francisc Iosif, „Câtră popoarele Mele", manifestele ulterioare tendenţioase n’au putut prinde şi îndupleca peMocanii- Săceieni, de a se încorpora sub sceptrul hidrei cu două capete, prin faptul că relaţiile şi contactul permanent cu Regatul liber au adâncit şi desvoltat jn mare grad conştiinţa naţională şi siguranţa în biruinţă şi realizarea idealului.
Favorizaţi de situ aţia g e o g ra fica şi ap ro p ierea gran iţe i vech i, trasata prin cod rii stufoşi şi în- tu n e co şi, de s tâ n c ile carp atin e n e g r ic io a se cu vizuini ad ân ci şi cu fo rm e de sp ira lă , s ’a stre- CMfa 0zi de zi J in e re tu l M oca- m lo r-S a ce ie n i p e furtună şi ză pada in ciuda fa im o şilo r ja n - darm i cu p en e d e c o c o ş i c a s ă se în tă re a sc ă rân d u rile lu p tăto rilor şi s ă s e a d â n c e a s c ă c r e dinţa in p reaslăv ita unire a n e a mului.
N e ică „ T ic e l" din B a c iu , fire
serioasă şi pesimistă, strecura pe pantele înclinate din pădurea „Chiba* şi prin creştetele munţilor cu vânjoşi brazi seculari, pe bărbaţii chipeşi şi tineretul entuziast — bufâind din pipa încovoiată — peste blăstfimata graniţă despărţitoare de fraţi.
Convoaiele de viiitori Voluntari în războiul neamului, îmbrăcaţi în ştofă casnică mocănească sau în pantaloni strânşi pe picior şi cu tunica albastră de cătană austro maghiară, le ducea mândrul .Brădet* şl sprintenul „Comorod* din Turcheş, în tăcere şi prin flanc, pe încântătoarea şi pitoreasca vale a Azugei româneşti.
Localul cantinei era ticsi» de refugiaţi şi ciobani coborâţi de pe munţii vecini .Clăbucet“, .Unghia Mare şi Mică*, .Lacul Roşu“, etc.
Concentraţi aici îşi depănau păsurile şi doineau jalea părinţilor rămaşi acasă.
Ziceau din fluere ciobăneşti, jocuri mocăneşti ce se cântau la .Sintilie“, iar din gurile veselelor figuri roşcovane de ciobani vânjoşi se înalţau voci puternice, fredonând ritmic
cântecele recente naţionale caracter războinic. ,
Coborau şi bătrânii baci stâne, călări pe cai hm1!1 sprinteni de munte înconju 1 de credincioşii câini şi 1“cj geau hore şi sârbe săltaţi J strigătele şi chiuiturile ras toare ale ciobanilor,
îndureraţi sufleteşte sepărţeau apoi şi se îndrePlspre autorităţile militare din diferite oraşe ale | înrolându-se ca voluntaricuri, — după cum s0S®.flÜ' f
Patrioţii românideraţia Unionistă*: ***-pescu , răscolitorul de . D elavrancea, oratorul sup guriţă de aur 7alte !°ne r«M condaţi de părintele *poetul G oga şi alţii. P ^stăm ‘‘ „jsufletele, ţineau cons’conştiinţa naţională Şi în»1adevăratul crez politîc n
Latinălalea şirasă faţă de Franţa. Portugalia se sădeau 8 dragoste zi de zi. _ 8{oreiit
valnic de apă ce leşte pe stânci şi c“ . sl/ picior aştepta momen al revanşei.
ibi
I
mână clocotea ca un ^ ^ţoii
ctel
f>!at
ÎŞcj
(ír.a—1954
0 excepţional laM unicipiu
C, | ^ d a MÛniÆluTTi^s^SrtT . " t execute , hotărârile
» N p fţ eie legale sau Ilegale. V f ü ^ r. li s a ODrit săjLc timp li s a oprii să
l® sau se vorbească cuiva>1 sau se vomeasca cuiraU S , f e u l e primăriei. I» m
- ţ i« - «> *■ ° r : 1J n i l n e , salţarlle Ingro- f se ne vom trezi cu jobe- 1 nlb’âdâionului preşedinte 1 It într’un par în piaţa Li-' S ordonânduse cetăjeni- răbdurii să şi descopere ca-
Itele..
culimanul
^întâmpinarea fişărilor seceteiJiterul agriculturii a trimes ilfectirilor o circulară în care L n e între altele: p8tâ de seceta persistenta l i agravează dela zi la zi
pun de pe acum măsuri lre sa preîntâmpinăm, cât \ cu putinţă, urmările u- Ueni situajiuni primejdi-
leid
as singi îcerec«nul D a mângâer )sa|i ret
Lest scop veti lua de ur- ■ măsuri ca să cunoaşteţi ci [itocurile de cereale dis* ib|: la mori, la comercianţi (Jucători, veti controla în-
ape în unire cu autorită- clmunale, consumul, luând irJ un moment măsuri locale cqnprimare şi raţionalizare :<] tui consum.1 em în curs de elaborare
inu program general, care ur- 1 să 1 aplicăm pe întreaga
caz dacă situatiunea s’arIii-
semenea veti lua imediat ca să se iacă cea mai
iconomie cu furajele de el şi paele de oricâti ani rebuesc conservate în ve- utilizării, dispunând ca nisă nu se consume ca com- 1 pae.dispus ca in toate pădu*atului să se facă toate rile pentru păşunat, pen
să menajăm păşunile ca ele să poată fi folo- it mai lung timp. matul pe islazurile cornuţi se reglementeze ca vi- i consume numai strictul ir; iar păşunea să fie alá.itâ ce ar începe ploile, să pregătite măsurile ca pă*
I r'l® nearute, să se are cu’cea B'aregrabă, semănăturile de l'bj Cari n’aufost încă făcute 1 -tnănăturile de orice fel cari I' pierdut, să fie resemă- I Şi înlocuite în special cu | ' ‘urajere, mai ales de a-
OAZETA TRANSILVANIEIcelea cari produc eantitSn », t .
r j» f ,,or',rabu'. bor«ogu, Artistico-culturale
PafltaaS
Convocare.AsÎS"lisunrbrl 8i 8ecliun‘lorceasta la <j0n,vocatI prin a. ceasta la şedinja festivă de fine^ an, ce se va {ine Luni la 2 i Mat orele 6 p. m, (st 7 ? L ° 21din şi Elena) în localul din calea Molilor nr. 76 c orm ăloTe,
Ordine de z i:1. Deschiderea şedinţei de că-
fre preş. d-J I. Moldovei.
I . L w e 0 0 'd'S,C“ ’ â"l"red‘!3. Preşedintele Astrei V. Gol-
dlş, de I. Agârbiceanu.
secilunLP° artele p l i c e l o r5. Raportul secretariatului qe-
neral al secţiunilor.6. Eventuale propuneri.7. închiderea şedinţei.Cluj, la 4 rtaiu 1934.
ss. Dr. lullu Moldovan, preşedinte.
ss. /. Agârbiceanu, secretarul secţiilor.
ConvocareConform articolului 7 din sta
tutele societăţii «Salvarea* din Braşov, se convoacă adunarea generală pe ziua de 16 Mai a. c. j)ra 6 p. m, în sala Sfatului orăşenesc din Piaţa Libertăţii, iar în caz că memhriî enriciătiiiar în caz că membrii societăţii nu se vor prezenta în număr statutar la acea dată, şedinţa se va amâna şi se va tine fără un nou aviz cu membrii prezenţi în ziua de 24 Mai în acelaş local şi la aceeaşi oră.
Ordinea de zi va fi următoarea : 1) Cetirea bilanţului societăţii pe 1933 şi raportul cenzorilor. 2) Descărcarea comitetului de direcţie de gestiunea anului 1933. 3) Alegerea comitetului mare şi cenzorii pe 1934. 4) Propuneri şi interpelări.
Braşov, 5 Mai 1924.Dr. Radu Lioiu,
medic—director al societăţii «Salvarea“ din braşov
O groaznică catastrofă s’a produs in mina de potasiu dela Buggingeu (Germania). La o adâncime de 800 m. — se ere de din cauza unui scurt circuit, — s-a declarat un incediu care a cuprins toate galeriile. Cu toate sforţările de salvare, nu mărul victimelor se ridică la 86.
Â?iZ Picrz**nduse Permisul de______ bicicletă Nr. 2891, eliberat de Chestura Politiei Braşov pe numele Gerhard Zerbes, î’ declar nul şi fără valoare în mâna oricui s’ar afla. 223 1—1
[tonale «
baci1! iubiţi
neonjai şi î»11! altărele f » răsuni
jonja între fii iubiji ai pa- pesavârşia în vederea mo- r . mari ce apăreau la
Arie ro“1’ Regal« tari"!eau.» '.“ fiar.|e ; le sU“, V lnesctil'. -> £«i'pred Alant ţrjii în.
nai1“ II® 'íjcu
^al se spinteca de vuetul £nt produs de tăria cân-
Z razboinice ale militarilor d evrele din munţii Carpa- 1 e eclrizau sufletele sete-
oţionate la trecerea cor- e românaşi chipeşi şi
’ geranta patriei.S a u n e i , cântau din liră re» h f.cân,ece făurite în iHo 1 . şurarel evenimen lin.P c* îmPrăşchiau opuri S î» . Sufletul tSrel libere
Pf _ destinul ei se ei fro?-izi *n vederea eman-jecuTi; 181 din Ian<urile ro-,8e|e dela Jară erau vesele, ri si Cer5 *ar9 de mândrii a cn ţ?»sridru|e roşcovane, :ele kânîe^ de simizet şi
şi ftikda,e cu bumbăcel stâra'baJs,ru. se clătinau
lnd admiraţia privito
utul 5®
c eler^011 ‘"Sltător şi pa- lele ckj1Z&U Pe privitori iar t M cf,eşUor feciori din hu Hp Hl0r concenirati seh^riiîndeparte*excursiuni la munte,
studenţii la manifestajiuni, strânşi în jurul drapelului naţional, a- clamau cu entuziasm Franţa pe străzile Capitalei.
Diplomaţii tării pregăteau în tăcere actele premergătoare mobilizării armatei române şi asigurau drepturile divine asupra teritoriilor locuite de Români şi lăsate nouă drept moştenire dela divul Traian.
— Va urma. —
q! Sf A Crie d,n Bu?teni: Sâmbătă 28 Aprilie a. c. devii
clasei a VII a liceului «X. Sa- luna«, din Braşov au aranjat
rnlSBU ?un ° . serbare cuitu- roia sub conducerea d lui di-e?t0r» x Moşoiu şi a d-lui prof.
Ionica, cu următorul program:« i8) >C r ânl introductiv, rostit de elevul Moarcăs Const.
b) Reprezentarea piesei de teatru «Heidelbergul de altădată , piesă care cuprinde în culori atât de vii, viata studen- ţeasca. Rolurile au fost atât de bine interpretate, încât piesa s’a adaptat par’ că spiritului şi fe- lului de a fi al studentului român.
Publicul din localitate a fost adânc entuziasmat, încât le-a primit pe tinerele vlăstare cu ropote de aplauze dela prima a- rijie pe scenă.
In ce priveşte interpretarea rolurilor s’au remarcat următorii: simpatica d ra Lucica Stinghe, care a dat dovadă de un pro- nunjat talent artistic, apoi elevii Saraf Cristea, Surariu Mir cea, Ghimbăşan Ion, Buzdugan Ghe- orghe etc.
Publicul a fosi delectat până în zorii zilei de orhestra reg. 89 Braşov.
Primăria Municipiului Braşov•imtmiimiiHiiiHiiuiiHiiHiiitimiMiumiiHHwnwmHituuminimBwuimiiuumiiNmHniitnHHiumiimiiiNo. 10.059—1934 Serv. economic.
IPenlru închirierea pe timp de
3 ani a localurilor de prăvălie Nr. 3, 4, 5 şi 11 din casa Str. Hirscher Nr. 1 şi localului din casa Plaja Libertăţii Nr. 28 se va {ine la Primăria Braşov în ziua de 13 Iunie a. c. ora 11 o iicitajie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu normele publicate în «Monitorul Oficial« Nr. 127—1931.
Condi{iunile detailate se pot vedea la Serviciul economic al Primăriei.
Braşov, la 3 Maiu 1934.Comisia interimară,
p. Preşedinte:Dr. Stinghe
Secretar general: 216 1—1 Socaciu,
De i l e i doui Mmere,bu'_ _ __________ cătărie, baie, antreu, Str. Lungă No. 203. infor- matiuni: Firma Szava, Strada Mihail Weiss 18.
— x —Tot acolo se mai află 3 ca
mere, bucătărie şi baie.212 2 - 2
Caut vânzător cu cauţiune
pentru un birt popular cunoscut din centrul oraşului. Adresa la ziar. 3 3
de grădină mouu . ________ bilate seu ne
rnobUate*de închiriat. Dr. Suciu Sibianu, Str. Căpitanului Nr. 12 d.
188 1 j
„ A S T R A “
D ela 10 ÎDai
Un non E ro Şlagăr Un nou E ro Ş l a g ^ oodla,ul regisor
Géza von Boldváry, Willy Forst Magda Schneider
M Ă T Ă S U R I
I M P R I M A T E
DESENE ORIGINALE
GALLIAS U C U R S A L E L E
Magda bcnneia^i
Te iabesc deşi nu le eenosc« ‘ » S W Æ T — 1
Muzica: Frantz Greothe.
B raşov: Piaţa Libertăţii No. 3.Sibiu: Str. Reg. Maria No. 34.C lu j: Str. G-ral Neculcea No. 2. Timişoara: B-dul Reg. Ferdinand No. 7. 217 l—l
„ M U S C E L u : l ‘ *B a n că p o p o ra lă ca în so ţire din T o h a n u l-v e ch i«
C O N V O C A R EDomnii acţionari ai băncii «Muscelul* din com. Tohanul-ve
chiu sunt invitaţi a lua parte la
Adunarea generală ordinarăcare se va ţinea la 27 Maiu a. c., orele 2 p. m,, în localul bănci In caz că nu va fi numărul de membri cerut de statute, adunarea se va ţinea la 10 Iunie a. c., cu orice număr de membri.
Ordinea de zi:1. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Comitetului d«
Cenzori asupra gestiunii anului 1933.2. Aprobarea bilanţului şi a contului de Profit & Pierdere îsv
cheiat la 31 Dec. 1933 şi descărcarea Consiliului de Administré ţie şi a Comitetului de Cenzori de gestiunea lor.
3. Completarea Consiliului de Administraţie cu 2 mernbr; conf. statutelor şi un membru în locul unui demisionat.
4. înscrierea băncii la Centrala Băncilor Populare.Tohanul-vechiu, la 6 Maiu 1934.
Consiliul de Administraţie.
Activ Bilanţ cenerai per 31 Dec. 1933 Pasiv
Cassa . E scont . Imobil . Mobilier
245.— . 4.376.442.—
1 — 1 —
Impozite de plătit pe 1932—1933 . . . 115.428.—
4.492.115 —
Capital....................... 189.580,—Fond de rezervă . 111.09b— Fond de binefacere 27.990.— Fond de clădire . . 130.000,— Conto diverşi . . . 34.576.—Fond de creanţe du
bioase .................. 130.000.—Devidendă neridicată 27.053,— Depuneri spre fructiL 3.725.626.— Beneficiu pe 1933 . 7.09!.—Conturi de ordine .
statul pt. imp. rest. 115.428,—
4.492.115.-
Debit Profit & Pierdere Credit
Spese generale .Salarii ..................Chirie . . . . .D a r e ......................Pierdere din 1932 Beneficiu pe 1933
8.900.— . 9.783 — 1.200.—
2.100.— 14.058.—
7.091.-
43.132.—
Interese escont . Proviziuni . . .
4 3 . 0 1 2 . -120.-
43.132.-
Yăzut pt. contabilitate.ss. Aurel Dongoroz. ss. Nic. Nicoară, ss. N. Moha»r
contabil autorizat. contabil. cassier.
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: ss. Ilisie Măeruţ, ss. Traian Popa, ss. Sabin Muce*,
preşed. cons. adm. înv. dir. notar.ss. Const. Nemeş. ss. Gh. Botezan, ss. Gh. S . Scurta.
ss. Ion Aldica.COMITETUL DE CENZO RI:
ss. Nic > Crăciun, ss. Iosif Măeruţiu. ss. Spiridon Bobine«.preş. com. cenz.
ss. Gheorghe Dobaş. ss. Spiridon Popa. ss. Alex. Crăciun.224 1—1
Primăria Municipiului Braşov.No. 9.582—1934 serv. economic.
Pentru arendarea pe a. c, a cositului ierbii de pe locurile ierboase, cari se află dincoace şi dincolo de barieră, precum şi a fâneţii din Stupini No. top. 10 991 (cca 2 jug.) se va ţine în ziua de 11 Mai a. c. ora 10 a. m. la Primăria Municipiului
Braşov o licitaţie verbală (cn strigări) în conformitate cu di«* poziţiunile legii contabilităţii pn*blîce.
Condiţiunile detailate se p c j vedea la Serviciul economic al Primăriei.
Braşov, la 27 Aprilie 1934.Comisia Interimară,
p. Preşedinte :Dr. Puşcariu.
Secretar general t 200 1—2 Socaciu .
ia m i a JW “C o n v o c a r e
Membrii Despărţământului central judeţean „Asfra“-Braşov se convoacă în adunare generală ordinară pe ziua de 20 Maiu Î934, orele 3 în sala festivă a liceului „Andreiu Şaguna* cu ur- sniioarea
O r d i n e de ziî . Deschiderea adunării.2 . Alegerea a trei verificatori ai procesului verbal.3. Verificarea delegaţilor celorlalte Despărtăminte.4. Raportul Generai pe 1933—1934.5. Raportul Cassei pe 1933.6 . Raportul comisiei pentru cenzurarea gestiunii anului 1933.7. Descărcarea Comitetului de gestiunea anului 1933.8 . Stabilirea bugetului pe anul 1934.9. Alegerea Comisiei pentru cenzurarea gestiunei anului 1934.
10. Alegerea a doi membri în Comitet.11. Propuneri şi interpelări.12. închiderea adunării.Braşov, din şedinţa Comitetului As trei, ţnută în ziua de 11
flaîu 1934.
10 Mai la graniţa româno-cehoslo-
vacă
Preşedinte, ss, Dr. N. Căliman.
Secretar, ss. Ion Colan.
NOTĂ: In sensul Art. 11 din Regulament, „vot decisiv au numai acei aaembri fondatori, pe viaţă şi activi, cari au fost declaraţi membri în anul jjrecedent adunării şi şi-au achitat şi taxa curentă“.
Iar în sensul art. 14 lit. g : „interpelările trebuie notificate în cel puţin trei zile înainte de adunarea Despărţământului.
scris, cu
In contra revizionismuluiCeh o slovacia îşi va apăra integritatea teritorială până la
ultima picătură de sânge
Ministrul de externe al Ceho slovaciei Dr. Beneş, a întreprins In Rusia subcarpatică un turneu de conferinfe cu scopul de a consolida unitatea interioară a statului cehoslovac. Ca şi căîă torta sa în Slovacia, care a avut loc nu de muit, s’a preschimbat şi actuala călătorie într’un mare triumf al ideei de {stat cehos’o- sac şi al apărării Integrităţii statului. Aproape la toate staţiunile din Rusia subcarpatică dr. Beneş « fost primit de mii de ţărani. JLa Uzhorod, capitala regiunii, dr. Beneş fu întâmpinai la gară de nu mai puţin de 20,000 persoane. Au avut loc numeroase puternice manifestări pentru unitatea cehoslovacă, însă principalul moment l’a format conferinţa d-rului Beneş, care poate I considerată ca o cuvântare istorică.
In introducere ministrul dr. Beneş a spus că a venit în Rusia subcarpatică spre a cerceta evoluţia tării în ultimii ani şi a cunoaşte siiuajia şi dificultăţile pi actuale şi a arăta cum priveşte el însuşi problemele ei. A declarat direct:
Această partea republicii, care formează o parte a corpului ce- jhoslovac, e s te şi rămâne a noastră. D e asem en ea e a e s te ş i răm âne a voastră ş i nimeni nu
,^oa m ai putea s ă vi-o ia. A cea sta e s te convingerea pentru care s tă m hotărât şi neclintit cu topi
%'efa P roga pân ă la Uzhorod , ia r d a c ă cineva ar veni s ă s e ■atingă d e a c e s t teritoriu, a c e a s ta va însemna o luptă pân ă la iultima picătură de sânge.
Ministrul face apoi un istoric al regiunii carpatoruse şi poporului ei începând dela secolul al 16-lea până la războiul mondial. Conferinţa de pace a ho- Sirât alipirea Rusiei subcarpa lice la Cehoslovacia după o chibzuire fundamentală. Hotărârea a fost luată şi prin faptul, că s’a recunoscut nevoia veci-
apoi la problemele interne ale Rusiei subcarpatice şi a făcui un tablou al situaţiei economice, sociale, culturale şi politice a acestei regiuni.
Prin alipirea 'ei la Cehoslo vacia, Rusia subcarpatică a început să joace pentru mulji ani rolul unei mari garanţii a păcii in Europa centrală, prin aceea că formează un pod al Micei înţelegeri. Rusia subcarpatică ar fi centrul unor lupte grele, dacă mână în mână cu Cehoslovacia n’ar deveni o garanţie a stabilităţii, liniştei şi şi păcii în acea regiune a Europei unde se în’ tâlnesc Cehoslovacia, Ungaria’, Polonia şj România şi influentele mişcării ucrainiene şi ruse. Rusia subcarpatică are o misiune neobişnuită prin aceea c ă u- neşte din punct d e vedere teritorial C ehoslovacia ş i Rom ânia ş i fa c ilitează politica M icei Înţelegeri ş i făurirea nouei istorii a Europei centrale şi orientale. Ceea-ceiMica Înţelegere a făcut în politica europeană postbelică, formează cea mai bună dovadă de cât de mare, demnă şi vâslă este această misiune.
Din Satu-Mara ni »a serie]:Sărbătorirea de 10 Mai, se va
desfăşura, anul acesta, în localitate cu un program grandios în cadrul unor festivităţi neobişnuite până acuma. Pentru a se demonstra strânsele raporturi de sinceră amiciţie dintre noi şi Cehoslovacia, vecina noastră îşi va trimite reprezentanţi săi la cel mai mare praznic naţional al României. Aceasta şi ca răspuns la participarea Românilor prin delegaţ aleşi, la serbările de 15 ani de existentă a republicii cehoslovace.
La serbările din Satu-Mareva fi reprezentat d-1 T. G. Masaryk, preşedintele republicii ceho- iovace prin d-1 general Sirovy, care va sosi în localitate, cu o numeroasă delegaţe de civili şi militari, încă din 9 Mai.
M. S. Regele Carol II îşi va trimite, la rându-I reprezentant, în persoana d-lui general Pro- dan, comandantul Corpului VI Armată din Cluj.
După {oficierea Te-Deumuluf, vor urma revista şi defilarea trupelor, şcolile secundare etc.
La ora 12.30 va avea loc o recep|ie la prefectura judeţului, după care se va da, din partea prefecturii, o masă oficială.
După amiazi, va fio emulaţie de coruri româneşti şi exerciţi de gimnastică,executate pe arena sportive, de către un grup de Sokoli cehoslovaci şi un mare match între Sport Klub din Uzhorod, — campionatul Ceho- s ovaciei de Est — şi puternica echipă locală Olimpia CFR.
Seara va fi daf, la teatrul No- itara, un spectacol de gală, căruia îi va urma un bal în saloanele „Dacia“.
Direcţunea generală a CFR. a înţeles să acorde, în zilele ae 9, 10 şi 11 Mei a. c. o reducere de 50 procente .la dus şl întors, tuturor locuitorilor din jude|ul Salu-Mare.
şi conversiuneaDuminecă a avut loc la Cluj adunarea
româneşti constituite în Soc. „Solidaritatea“, Hidr. Aurei Vlad. preii4en|
După aprobarea raportului asupra gestiunei ft ....... general al „Solidarităţi* d 1 I- O ltean a exa^8? ^amănunţi legea conversiunei datoriilor şl întreg jSf !olr’ui tând rezultatele dezastruoase, pe care aceasta le ’ jrici>l
* Ei.româneşti din ArdealD-I dr. A urei Vlad aduce o serie de critici *
documente acestei legi, constatând totodată că red tului promisă de liberali, s’a făcut numai pentru hxre?ar?8O r i b i l u l P u t a I l l r h f l n . ^Ci|p hiCreditul Rural, Creditul Urban, Creditul Ipotecar tCI< Casa Rurală. Restul băncilor, mai ales cele ardeteti nsi|° registrai azi o complectă distrugere. e' a«
In sensul celor discutale, adunarea a voiai omollig
Păstrarea stabilizării WIn declaraţile făcute zilele acestea presli asuDr
nanciare a guvernului, d l V. S lăuescu, ministrul de r P°lilit! centuat înire altele, că „stabilizarea leului fiind tem lT^ !l
,»„/„/ la dezăm a tntregei acţiuni d e guvernare a actualei cârm ° mâne neştirbită p ăstrarea stabilizării“ Ulri'
Mari festiv ităţi şcolare la 0ra3[pitiI S I â '
jubileul de 150 ani al şcoalei normale române im.tHi Ioni Ao onn O-J „ i ___________ .-_____ « llau* unite fbileul de 200 ani al şcoalei primare române unit 1din Oradea. 1
nătăfii directe a C ehoslovaciei Ri "cu Rom ânia în interesul liniştei
ş i siguranţei în Europa cen trală.
Cehoslovacia, care a încorpo rai Rusia subcarpatică prin hotărârea conferinţei de pace şi a poporului cerpatorus nu va mai renunţa la această {ară, nu va admite nici un fel de revizionism şi o va apăra împreună cu poporul carpatorus până la ultima picătură de sânge.
Ministrul dr. Beneş a trecut
Incendiul dela moara SeewaldtEri, Marţ pe la orele 13.35
s-a declarat un incendiu la Moara Seewaldt din Braşov. Focul a luat naştere sus la etajul al 3-lea la ultimul elevator. Se crede că focul a provenit din scânteile provocate de lagăre, ceri, producându-se prin frecături, au aprins praful de făină, aPoi tavanul care este la o distantă mică şi din lemn.
La faja locului a sosit imediat secţia pompierilor şi pichetul de incendiu a Regimentului 89 Infanterie, cari după vre-o 4 ore au putut localiza focul. A ars a- coperişul moarei, iar cu ocazia stingerei a fost distrusă o mare cantitate de făină fină ce era în lucrare.w La fata locului a sosit autori
tăţile s’a ordonai să se facă ancheta. Cu anchetarea cazului a fost delegat comisarul ajutor Gheorghe Paulman asistat de agentul Vişan Nicolae. Pagubele sunt d e aproximativ 3 milioane lei. Moara a fost asigurată la Soc, de asigurare Transilvania ŞI. f®.aş,eaPta un expert al Societăţi ca sa constate proveni- enja focului. Elevatoarele au ars complect.
Serbarea zilei de 10 Mai.21 lovituri de tun vor vesti mâne Braşovului în revărsatul zorilor solemnitatea zilei. La orele 9 '/i şcolile, societăţ!e şi trupele din garnizoană vor fi la locurile in-clCai j în pia,a din fata b»scricii bf. Adormiri, unde se va oficia serviciul divin în fata autorităţilor civile şi militare. După terminarea serviciului divin: trece- rea în revistă a şcolilor, societăţilor şi trupelor.
Defilarea va avea loc pe Bulevardul Regele Ferdinand, în ordinea următoare: muzica orăşenească, Cercetaşi!, Liceele deÎ.er m â ?1^ b a e | i ’ Socle,ali!e, Junii, urmând apoi armata şi pompierii. v K
După defilare: recepţia Ia Prefectura Judejului.
La 15.30 festivalul şcoalelor secundare în sala „Astra“.
Seara muzică la Promenadă orele relragere cu
Prlmärio HunlclpluluI Braşo.Nr. 10,468 1934.Serv. economic.’
ApelCetăţenii Municipiului suntru.
9 l . Cia - 1? manifestarea senii- meniului de iubire fajă de Tronî -,0,ii să arb<>reze înziua serbării najionale de 10 Mai
? Tâ,rii ^ i n d u se Caacest drapel să fie o mândrie a culorilor najionale spre a cadratei zile0 " 13 înserană,ă»ii a®es-
Tipografia Victor Bramisce Braşov.
Braşov, Ia 8 Mai 1934. Comisia Interimară,
Preşedinte:Dr. Bogdan.
p. Secretar General: ____ Maxim,
Şcoala normală română unitădin Oradea, în anul acesta împlineşte 15 ani de via|ă. înfiinţată în anul 1784, în zilele fericitului episcop, Moise Dragoş, cu un profesor pentru preparandii români, ea şi-a trăit via|a neîntrerupt până în zilele noastre, contribuind an de en la luminarea poporului nostru şi trezirea conştiinţei naţionale din aceste regiuni periclitate, dela marginea de Vest a neamului nostru.
An de an au ieşit de-aici învăţători, ce sau răspândit în satele noastre româneşti ca să înai|e la o viată mai bună neamul din care sau ridicat
Şcoala normală română a O- răzii, în ciuda vrăjmaşilor noştri, a fost o puternică iorlărea|â a neamului nostru contra puhoiului cutropitor ce căuta să ne înnăbuşe, şi prin această viajă de continuă luptă şi-a câştigat recunoştinţa adâncă a neamului nostru. D e a c eea în anul acesta , tn ziua de 21 Maiu, toată sufla rea rom ân ească va sărbători cu cinstea cuvenită 150 ani de viafă tn cinste a şcoalei noastre.
înalt Prea Sfinţitul Episcop, Dr Valeriu Traian Frenţu al Crăziî, a lărgit zidurile acestei şcoli, îmbrăcându-le într’un pompos stil românesc, iar noi invitam pe această cale la această serbare pe d nii învăţători, să
cu
alti
pr rticipe în număr cât maiB fiindcă sărbătoarea noastri searnnă cu deosebire ţi J magiu de recunoştinţă p munca lor tenace în ogonii deşteptării noastre naţionale zi de zi. In special ne a absolvenţilor şcoalei pensionari şi învăţători se prezlnle ia această seiii în număr câf mai compacţlL că prin această prezentă iţi: nan deplinesc o îndatorire de o: P6r re fată de instituţia care l an ac cui şi 1-ea lărgit orizonlurilti I ţii in anii tinerelei şi careici ^ îi chiamă ca să se bucure de preună de această frumoast | bândă din via|a şcoalei noael ce afirmă tăria neamului im în aceste regiuni de granf tării noastre. Cei cari doreic participe, sunt rugaţ sâst nunfe câl mai urgent la Di ţunea şcolii (Slr. D. Canta 3—5) indicând şi anul şcoli care au luat diploma, peni ne putea îngriji de incarM Pentru concedii în bloc, « face paşii necesari la Minisl Instrucţunii de către Episcoi Română Unită din Oradea
Cu această ocazie se wj m em ora ş l împlinirea a 2W dela înfiinţarea şcoalei prii rom âne unite.
O radea, 3 Maiu 1934.Direcţiuni
I N F O R M A T I O ND egradarea celor 8 ofiţeri
complotişti a avut loc Sâmbătă dimineaţa pe platoul ca- zărmei „Malmaison“ din Bucureşti. Au asistat unităţ de trupe şi ofiţeri din întreaga Jară precum şi un public numeros. După cuvântarea rostilă de comandantul corpului fi armată, d-1 general Mihail lonescu, care a veslejil fapta criminală a complotiştilor şi după cetirea ordinului de degradare, s’a procedai in sunetele goarnelor la degradare rupându-se fie-cărui condamnat epoleţi, insignele, ▼ ipuşca şi săbiile. ’
Invitare. Duminecă 13 Mai a c. pe terenul dela „Honte- rus va avea Ioc o Serbare câm- peneasca-maial. Plecarea va fi la ora 10'/, a. m. dela Capela ort. din Calea Victoriei No. 35 . Muzica Vânătorilor de Munte va delecla Onor. public. Venitul este destinat Bis. ort. rom. din Blumana. Onor. public şi ere- dincioşii noştri sunt invitaţi a
lua parle la această serbai a sprijini acest scop ‘fU In caz de timp nefavor barea se va amâna pe Duminecă 20 Mai a. c. j#(
Braşov, 7 Maiu 1934., K pia bis. ort. rom. din
Societăţile cuHuf®lepJ( Braşov-Scheiu, cari la“ huiuţui-ouieiu, vu.. Jdin Uniune, suni ru9® Îr u parte la festiv ilă ţled eiţJJL ,Întrunirea în Piaja Pfua- . m ora 9 a. m. Se vor aduce ipelele. Membrii jn _”UIj|f 3mai mare şi in haine bătoare.
ÂIn contra revizi011?*1?, t
In nrul viitor vom••• ZII UZ V IIIV * * ----
raport amănunţi de?Ple cert Întrunire antireviziomst > avut loc Duminecă la
Abonamente l* wGazeta Transi se pot tace şi * icCt