braila 777

3
Doua sute nouazeci, daca punem anul de ocupatie 1538, sub acel Suleiman Magnificul, care tine acum ecranele televizoarelor. Acest sultan, la intoarcerea din expeditia de pedepsire a lui etru !ares, in Moldova, ocupa doua puncte strategice "intr" adevar oc#i de militar de geniu$ % vorba de &ig#ina, careia ii vor spune 'ender, pe (istru, unde este acum armata a 1)"a, si 'raila, pe stanga Dunarii. Definitiveaza astfel planul de ocupatie a unor puncte strategice c#eie, prin care sa poata supraveg#ea &ara !omaneasca si Moldova. *n %uropa turcii au manifestat o ofensiva in lungul Dunarii, si nu de"a curmezisul ei. +cupand &urnu, iurgiu si 'raila, intr"un interval de aproape un secol si -umatate, de la 13 / 0&urnu , iurgiu, pe la 1)18"2 , apoi 'raila, 1538, au definitivat c#estiunea punctelor c#eie, cu care sa controleze &ara !omaneasca. (u mai vorbim de Moldova, cu 4etatea Alba si 4#ilia, cucerite la 1)8), de la Stefan cel Mare. Moldova era controlata de turci. *ar la 1 1) s"a intamplat sa ia si 6otinul. 4e au facut turcii in aceste trei puncte este extraordinar. rocedura era de asemenea natura incat primul lucru care se facea era un inventar a ceea ce au gasit, al bogatiilor, plus un recensamant demografic. rofesorul Mi#ai Maxim, care a descoperit aceste documente in faimoasa ar#iva a marilor viziri la *stanbul, a gasit o serie de recensaminte care, uluitor, ne arata o 'raila, numarata om cu om. S . V - * n c e

Upload: voicu-tudor

Post on 02-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

braila

TRANSCRIPT

Doua sute nouazeci, daca punem anul de ocupatie 1538, sub acel Suleiman Magnificul, care tine acum ecranele televizoarelor.Acest sultan, la intoarcerea din expeditia de pedepsire a lui Petru Rares, in Moldova, ocupa doua puncte strategice -intr-adevar ochi de militar de geniu! E vorba de Tighina, careia ii vor spune Bender, pe Nistru, unde este acum armata a 14-a, si Braila, pe stanga Dunarii. Definitiveaza astfel planul de ocupatie a unor puncte strategice cheie, prin care sa poata supraveghea Tara Romaneasca si Moldova.In Europa turcii au manifestat o ofensiva in lungul Dunarii, si nu de-a curmezisul ei. Ocupand Turnu, Giurgiu si Braila, intr-un interval de aproape un secol si jumatate, de la 1396 (Turnu), Giurgiu, pe la 1418-20, apoi Braila, 1538, au definitivat chestiunea punctelor cheie, cu care sa controleze Tara Romaneasca. Nu mai vorbim de Moldova, cu Cetatea Alba si Chilia, cucerite la 1484, de la Stefan cel Mare. Moldova era controlata de turci. Iar la 1714 s-a intamplat sa ia si Hotinul.Ce au facut turcii in aceste trei puncte este extraordinar. Procedura era de asemenea natura incat primul lucru care se facea era un inventar a ceea ce au gasit, al bogatiilor, plus un recensamant demografic. Profesorul Mihai Maxim, care a descoperit aceste documente in faimoasa arhiva a marilor viziri la Istanbul, a gasit o serie de recensaminte care, uluitor, ne arata o Braila, numarata om cu om.S.V - In ce S.V. -Bine ca puteau numara atunci, ca in 2011, cu mijloace electronice, le-au trebuit specialistilor romani doi ani, ca sa prelucreze datele unui recensamant la care, de pilda, pe mine nu m-a cautat sau numarat cineva.I.C. - Turcii au numarat casa cu casa, cartier cu cartier, mahala cu mahala, cum spuneau ei. Erau 21 de mahalale crestine, fiecare avand in frunte un preot: Radu, Stan, Sas, etc. Erau apoi 3 cartiere musulmane, care vor creste in timp. Sunt trei geamii, intre care Moscheea cea Mare, in frunte cu un imam, venit de la Bursa, din Asia Mica. Apoi, un cartier unguresc, foarte probabil cu populatie din Brasov, cu care Braila intretinea un comert intens. Exact pentru perioada aceasta - 153 8-'46 - socotelile Brasovului dau o cantitate uluitoare de peste: 1.117.000Ceea ce insa a pus punct ipotezei unei posibile cetati inainte de turci a fost cercetarea mea arheologica. Am demonstrat ca citadela otomana, construita de la 1540, s-a suprapus peste cel mai vechi cimitir al orasului, asezat, cum e firesc, pe partea cea mai inalta a asezarii. Am gasit cimitirul de secol XIII-XIV, chiar cu doua morminte de secol XII. De la 1520, ultima moneda Selim, gasita aici, arata ca peste cimitir s-a asezat ceta Iar castigarea in 1836 a statutului de porto franco - adica de zona in care marfurile erau scutite de la plata taxelor vamale - i-a atras ca un magnet pe negustori de mai aproape - bulgari, albanezi, macedoneni, greci, romani din Transilvania-si de mai departe - francezi, belgieni, austrieci, italieni, evrei. Braila devine un veritabil motor al economiei Tarii Romanesti, cum ii place sa spuna profesorului Ionel Candea.Sanda Visan - De ce arata acest oras ca un evantai ? Intuiesc

un gand in spatele acestei structuri urbane.Ionel Candea - Fata de alte orase din tara, Braila a beneficiat la inceputurile epocii moderne, imediat dupa 1830, in perioada regulamentara, de o initiativa pozitiva a contelui general Pavel Kiseleff...S.V. - Care a fost un personaj important pentru intreaga Tara Romaneasca.I.C. - Si in Moldova poate, dar pentru Tara Romaneasca, cu siguranta si pentru ceea ce a facut si la Bucuresti. La Braila a avut inspiratia sa ordone sistematizarea orasului, care incepe chiar la 1830, cu un plan publicat prima oara de Radu Perianu, alta personalitate a invatamantului romanesc interbelic. Este vorba de planul lui Riniev, un ofiter din armata rusa, care a dat o prima idee de sistematizare a orasului, ce era ingrozitor de amalgamat.Era un oras turcesc. Asezarea era insa marginita de un arc perfect, de la Dunare la Dunare, pe care il descria ultimul zid de aparare. Ideea geniala a lui Riniev, continuata si de urmatorul arhitect al orasului, Berroczyn, care din 1834 se ocupa de sistematizare, a fost urmatoarea: orasul vechi, turcesc va ramane pana la acest arc, iar cel modern se va dezvolta de la Dunare la Dunare, in arc de cerc.S.V. - Cu alte cuvinte nu a fost o sistematizare cu "victime", cum a fost cea facuta la Paris, doua decenii mai tarziu, de prefectul Senei, Baronul Haussmann, la cererea imparatului Napoleon III, contestata in epoca, dar care a avut meritul de a fi adus capitala franceza la standardele modernitatii ?I.C. - Nici gand! Cum nu a fost vorba nici de a urma planul Odessei, asa cum s-a repetat obsesiv in anii '50 si '60, fapt datorat, se spunea, lui Kiseleff. Nu exista nimic asemanator la Odessa, cu exceptia zonei vechi a antrepozitelor, apropiate de tarm, unde strazile sunt perfect paralele si perpendiculare pe tarm.Toata aceasta dezvoltare moderna a orasului a insemnat un arc perfect, pentru fiecare noua artera, pe care magistratul, cum se numea primarul, arhitectul si inginerul orasului le respectau. Cu un singur bon de la arhitectul orasului ti se interzicea abuzul, dupa ce ti se facusera cunoscuti parametrii in care trebuie sa construiesti, ce fatade, cum te aliniezi, cum sa arate trotuarul...S.V. - Ca sa respecti stilul zonei. Lucruri care azi sunt ades uitate.