bogdan claudia mădălina - impozitele indirecte
TRANSCRIPT
GRUP ŞCOLAR „IOAN BOJOR”
REGHIN- MUREŞ
PROIECT DE SPECIALITATE
TEMA: Analiza datoriilor fiscale din cadrul S.C. MobilaDalin S.R.L.:
impozitele indirecte
CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE
PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
TÂRNĂVEANU CLAUDIA
ELEV:
BOGDAN CLAUDIA - MĂDĂLINA
2011
CUPRINS
ARGUMENT .......................................................................................................2
CAP. I: CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL
S.C. MobilaDalin S.R.L........................................................................................4
1.1. PREZENTAREA FIRMEI S.C. MobilaDalin S.R.L. ......................4
1.2. ORGANIGRAMA FIRMEI .............................................................5
1.3. EVOLUŢIA IMPOZITELOR INDIRECTE ALE FIRMEI ÎNTRE
ANII 2006- 2009 ..............................................................................6
CAP. II: PREZENTAREA IMPOZITELOR INDIRECTE .................................7
2.1. CARACTERIZAREA IMPOZITELOR INDIRECTE........................7
2.2. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ..............................................8
2.3. ACCIZE .............................................................................................18
2.4. TAXE VAMALE ..............................................................................21
CAP. III: OPERAŢIUNI DERULATE ÎN CADRUL S.C. MobilaDalin S.R.L.
ÎN LUNA MARTIE 2011 ..................................................................................25
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................28
ANEXE ...............................................................................................................29
1
ARGUMENT
Tema acestui proiect este dată de analiza impozitelor indirecte din cadrul firmei S.C.
MobilaDalin S.R.L.
Primul capitol face referire la cadrul general de organizare şi funcţionare al firmei. La
început este prezentată firma, iar în continuarea acestui capitol se vorbeşte despre
organigrama şi evoluţia impozitelor indirecte. Compania debutează în 1992, cu un parcurs
ascendent în toate compartimentele pe care le presupune o astfel de afacere. MobilaDalin
este, foarte pe scurt, rezultatul iniţiativei, experienţei şi perseverenţei managerului inginer
TOMA COTOI, dar şi a mai tânărului cuplu ing.MONICA & DAN COTOI, care asigură cu
energie, competenţă şi entuziasm activitatea grupului de firme, cu peste 300 de angajaţi,
având ca obiect de activitate producţia de mobilier tapiţat, elemente din lemn masiv, precum
şi articole de marochinărie. Conform sintagmei dacă nu eşti pregătit pentru prezent, nu poţi
proiecta viitorul - compania îşi derulează activitatea luând în considerare colaborarea cu
partenerii autohtoni şi străini, calitatea produselor, protecţia mediului, fără a neglija condiţiile
de muncă ale angajaţilor şi relaţiile cu aceştia.
Capitolul al doilea prezintă impozitele indirecte. În prima parte se face o scurtă
caracterizare a acestora. Impozitele indirecte se realizează, în principal, sub forma impozitelor
pe consum, percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea anumitor servicii. Ele
se realizează de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de
veniturile, averea sau situaţia personală a acestora. Fiind percepute în cote proporţionale
asupra valorii mărfii vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură,
impozitele indirecte crează impresia falsă că ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate păturile
sociale, că ar asigura o repartiţie echitabilă a sarcinilor fiscale. Într-adevăr, cota impozitului
indirect percepută la vânzarea unei anumite mărfi este unică, indiferent dacă cumpărătorul
acesteia este muncitor, ţăran, mic meseriaş, industriaş sau comerciant. Raportat însă la
întregul venit- atât cel cheltuit cât şi cel economisit- de care dispune o persoană, impozitul
indirect capătă un caracter regresiv. Aşadar, cu cât o persoană realizează venituri mai mici, cu
atât suporta pe calea impozitului pe consum, o sarcină fiscală mai mare. Pe parcursul acestui
capitol sunt prezentate tva-ul, accizele şi taxele vamale. Taxa pe valoarea adăugată (TVA,
VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului
respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la
ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de
2
impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici impozabili care au
participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat. Taxele speciale de
consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi
care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în
mod constant un randament fiscal cât mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra
unor produse care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc.(în
Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul, uleiurile minerale etc.(în Germania); berea, vinul,
spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc.(în Marea Britanie); produsele din tutun,
alcoolul, zahărul etc.(în Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele
industriei chimice, produsele textile şi din iută etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia);
spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (în Thailanda) etc. Taxele
vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în comerţul
internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe două căi: direct şi
indirect. Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor
sau exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc), fie prin reglementarea
schimburilor. Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba
relaţiile dintre state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în
perioadele următoare. Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin
impozitarea schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a
produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale,
este prevăzută prin lege.
Capitolul al treilea prezintă o serie de operaţiuni desfăşurate de firmă pe parcursul
lunii martie şi care fac referire la diferite activităţi care au loc în această perioadă.
În concluzie, am ales această temă deoarece impozitele indirecte reprezintă un subiect
actual şi vor fi catalogate ca fiind actuale şi de acum înainte.
3
CAP I. CADRUL GENERAL DE ORGANIZARE SI
FUNCŢIONARE AL S.C. MobilaDalin S.R.L
MobilaDalin - tradiţie, creativitate - doar două posibile caracteristici ale acestei
companii de mobilă, cu locaţia în Reghin, România.
1.1. Prezentarea firmei S.C. MobilaDalin S.R.L.
Compania debutează în 1992, cu un parcurs ascendent în toate compartimentele pe
care le presupune o astfel de afacere. MobilaDalin este, foarte pe scurt, rezultatul iniţiativei,
experienţei şi perseverenţei managerului inginer TOMA COTOI, dar şi a mai tânărului cuplu
ing.MONICA & DAN COTOI, care asigură cu energie, competenţă şi entuziasm activitatea
grupului de firme, cu peste 300 de angajaţi, având ca obiect de activitate producţia de mobilier
tapiţat, elemente din lemn masiv, precum şi articole de marochinărie.
Conform sintagmei dacă nu eşti pregătit pentru prezent, nu poţi proiecta viitorul -
compania îşi derulează activitatea luând în considerare colaborarea cu partenerii autohtoni şi
străini, calitatea produselor, protecţia mediului, fără a neglija condiţiile de muncă ale
angajaţilor şi relaţiile cu aceştia.
Compania acordă atenţie specială contractelor, termenelor de livrare, relaţiilor cu
clienţii, toate contribuind la eficientizarea economică.
MobilaDalin deţine o reţea proprie de showroom-uri, francize, lanţuri de magazine
care expun şi vând produse, atât în România, cât şi în comunitatea europeană: Austria, Franţa,
Germania, Italia, Spania.
Prezenţa exponatelor firmei la târguri naţionale sau internaţionale facilitează noi pieţe
de desfacere, dar şi perspectiva unor relaţii de durată, bazate pe seriozitate, încredere şi
respect.
Conform dictonului englezesc "decât să auzi de o sută de ori, mai bine vezi odată" -
fiţi oaspeţii companiei MobilaDalin!
SEDIUL SOCIETĂŢII: Reghin, str. Apalinei, nr. 122
OBIECT DE ACTIVITATE: Fabricarea de mobilă
CAPITAL SOCIAL: 36.500 RON
4
1.2. Organigrama S.C. MobilaDalin S.R.L.
Manager general
TOMA COTOI
Departament MARKETING
DepartamentPRODUCŢIE
Departament FINANCIAR CONTABIL
DepartamentRESURSE UMANE
Inginer
MONICA COTOI
Inginer
DAN COTOI
5
1.3. Evoluţia impozitelor indirecte între anii 2006- 2007, 2008- 2009
Impozite
indirecte
2006 2007 2008 2009
TVA 16,66 mld. lei 31,24 mld. lei 37 mld. lei 34,9 mld. lei
Accize 10 mld. lei 12,5 mld. lei 12,3 mld. lei 18,4 mld. lei
Taxe vamale 2,41 mld. lei 0,88 mld. lei 3,02 mld. lei 5,09 mld. lei
0
5
10
15
20
25
30
35
40
TVA Accize Taxe vamale
2006
2007
2008
2009
Cel mai mare TVA s-a înregistrat în 2008, aproape dublu faţă de 2006.
Accizele au înregistrat o creştere continuă pe parcursul celor 4 ani, mai puţin în 2008
când a fost determinată o foarte mică scădere.
Taxele vamale au suferit şi ele o scădere semnificativă în 2007.
6
CAP. II. PREZENTAREA IMPOZITELOR INDIRECTE LA S.C.
MobilaDalin S.R.L.
Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului şi cea mai veche, în
ordinea apariţiei veniturilor publice.
Economiştii de factură liberală, ca de pildă Milton Friedman, laureat al premiului
Nobel pentru economie, recomandă utilizarea impozitelor indirecte şi eliminarea/diminuarea
forte a celor directe, deoarece în acest fel se formează pentru ofertă/cerere preţuri de piaţă ce
reflectă ansamblul mediului de tranzacţii, fără a mai fi necesară corectarea rezultatelor
financiare finale ale operaţiunilor economice cu impactul pe care îl are impozitarea veniturilor
şi a averii.
2.1. Caracterizarea impozitelor indirecte la S.C. MobilaDalin S.R.L.
Impozitele indirecte se realizează, în principal, sub forma impozitelor pe consum,
percepându-se la vânzarea anumitor mărfuri sau la prestarea anumitor servicii.Ele se
realizează de la toţi cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, independent de
veniturile, averea sau situaţia personală a acestora.
Fiind percepute în cote proporţionale asupra valorii mărfii vândute şi a serviciilor
prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură, impozitele indirecte crează impresia falsă că
ar fi suportate în aceeaşi măsură de toate păturile sociale, că ar asigura o repartiţie echitabilă a
sarcinilor fiscale.
Într-adevăr, cota impozitului indirect percepută la vânzarea unei anumite mărfi este
unică, indiferent dacă cumpărătorul acesteia este muncitor, ţăran, mic meseriaş, industriaş sau
comerciant.Raportat însă la întregul venit- atât cel cheltuit cât şi cel economisit- de care
dispune o persoană, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Aşadar, cu cât o persoană
realizează venituri mai mici, cu atât suporta pe calea impozitului pe consum, o sarcină fiscală
mai mare.
7
Toate impozitele-directe şi indirecte-contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei,
dar în mod diferit.Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scăderea veniturilor nominale
ale diferitelor categorii sociale, cele indirecte nu le afectează veniturile nominale, dar le
micşorează în schimb puterea de cumpărare. În urma instituirii unui impozit indirect asupra
unei anumite mărfi, consumatorul va putea să-şi procure o cantitate mai mică din marfa
respectivă, decât înainte de aplicarea acestuia.
2.2. Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de
consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de
fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării
unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenţii
economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de
stat.
De-a lungul timpului, acest impozit a îmbrăcat 3 forme:
• taxă cumulată,
• taxă unică,
• taxă unică cu plată fracţionată.
Elemente specifice
Aceste elemente sunt stipulate în legislaţia în vigoare pentru o mai bună înţelegere şi
aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:
a) deunumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată şi sugerează foarte clar şi
asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.
8
b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfăşoară, de o manieră independetă şi
indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.
Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se
înregistreze în scop de TVA la autorităţile fiscale în mod obligatoriu sau opţional. Persoanele
care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile şi persoanele
neimpozabile. Excepţie sunt achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru
care şi persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigaţia să se înregistreze
în scop de tva.
c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată şi o reprezintă:
- preţul de vânzare al bunurilor şi tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de
furnizor;
- preţul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabileşte
de cumpărător;
- preţul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc
livrări sau prestări către sine;
- valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa este
stabilită de organele vamale;
- marja profitului adică diferenţa dintre preţul de vânzare al bunurilor şi costul de achiziţie al
acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.
Baza de calcul nu cuprinde:
- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct
clienţilor la data exigibilităţii taxei;
- sumele reprezentând daune-interese, penalizările;
- dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
- valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienţi, prin schimb, fără facturare;
9
- sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se
decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane.
Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directă sau cea indirectă.
d) sfera de cuprindere se referă la operaţiunile ce se supunn taxării adică operaţiuni
impozabile şi se bazează pe 5 principii (p.teritorialităţii, p.originii produselor, p.destinaţiei
bunurilor, p.exigibilităţii) În funcţie de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operaţiunile
sunt:
- taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;
- scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;
- nontransferurile – operaţiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri de
bunuri.
În funcţie de regimul taxării, operaţinile sunt:
- interne care au loc între furnizori şi clienţi care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi ţară, fiind
taxate conform normelor interne;
- intracomunitare şi au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în
ţările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în ţara de destinaţie a bunurilor;
- externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) şi importului (se taxează).
Conform legii, operaţiunile ce intră în sfera tva sunt:
-operaţiuni taxabile: acele livrări de bunuri şi servicii ce se supun taxării,
-operaţiuni scutite cu drept de deducere: acele operaţiuni care reprezintă exporturi sau livrări
intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este deductibilă;
-operaţiuni scutite fără drept de deducere: acele operaţiuni care nu se supun taxării şi pentru
care tva nu este deductibilă.
10
e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri şi servicii: persoane fizice care sunt
consumatori finali, persoanele juridice şi persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de
tva.
f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri şi
servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul
are dreptul să-şi recupereze tva suportată în momentul cumpărării bunurilor şi al serviciilor
destinate operaţiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării
bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu
colectarea, atunci când se adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului
atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.
g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii
operaţiunilor impozabile.
h) cota de impozit este aferentă unei unităţi de impunere; în România se aplică mai multe
cote, în funcţie de operaţiunea impozabilă.
i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează: în
momentul livrării bunurilor şi a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de
furnizor; în momentul achiziţiei bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se
stabileşte de cumpărător; în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina
organelor vamale;
j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea
directă. Totuşi, în unele situaţii obligaţia plăţii cade în sarcina beneficiarului de bunuri şi
servicii, potrivit taxării inverse, în operaţiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii
solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în
cazul achiziţiilor intracomunitare,unde obligaţia tva cade în sarcina persoanei care a furnizat
codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării
(procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru o deduce)
dacă atât cumpărătorului cât şi vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop
prevenirea fraudelor şi evaziunii fiscale şi uşurarea procedurii de decontare cu bugetul
statului.
11
k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la
bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci când perioada
este lunară şi până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă este
semestrială; în momentul când se generează dereptul de import pentru bunurile respective,
conform legislaţiei vamale.
l) sancţiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea şi plata acestui impozit, la
obţinerea de rambursări ilegale; sancţtiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de
penalităţi, amenzi fiscale în funcţie de valoarea şi natura prejudiciului, neglijenţă sau intenţie.
Sancţiunile penale sunt rezolvate de autorităţile abilitate de lege.
COTELE DE TVA:
1. Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse;
2. Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
de servicii sau livrări de bunuri:
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe;
- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii. În categoria acestor bunuri intră şi cele înregistrate pe suporturi
magnetice sau pe alte tipuri de suporturi.
CATEGORII DE TVA:
- TVA colectată: TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri şi servicii destinate
realizării de operaţii impozabile.
- TVA deductibilă: TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunuri şi servicii destinate
realizării de operaţii impozabile.
- TVA de plată: calculat ca diferenţă între TVA colectată şi TVA deductibilă atunci când
TVA colectată > TVA deductibilă
12
- TVA de recuperat: calculat ca diferenţă între TVA deductibilă şi TVA colectată atunci când
TVA deductibilă > TVA colectată
- TVA neexigibilă: TVA înscris în facturile emise pentru bunuri sau servicii ce urmează a fi
plătite, încasate în rate, precum şi TVA inclus în preţul de vânzare cu amănuntul la unităţile
economice care au ac obiect de activitate comerţul cu amănuntul, ţinând evidenţa mărfurilor
din depozit la acest preţ.
CONTURI DE TVA UTILIZATE ÎN CONTABILITATE:
4423 – TVA de plată
4424 – TVA de recuperat
4426 – TVA deductibilă
4427 – TVA colectată
4428 – TVA neexigibilă
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, cu caracter general,
datorat statului, care se aplică tuturor operaţiunilor privind transferul de bunuri şi
prestărilor de servicii cu plată.
Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre încasările realizate din vânzarea
bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor şi plăţile efectuate pentru bunurile şi
serviciile achiziţionate sau executate în unităţi proprii destinate realizării de operaţiuni
impozabile.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană au fost desfinţate barierele
vamale dintre ţara noastră şi celelalte state membre, astfel încât regimurile clasice de
import/export nu mai sunt aplicabile pentru tranzacţiile comerciale, fiind înlocuite de un
nou sistem de taxă pe valoarea adăugată, fundamentat pe conceptele de „livrări
intracomunitare” şi „achiziţii intracomunitare”.
Sunt considerate persoane impozabile orice entităţi economice cu persoanlitate
juridică, ce desfăşoară independent demersuri economice (oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestora), care includ activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora.
13
De asemenea, constituie activitate economică supusă TVA- ului exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri, cu caracter de continuitate.
Constituie operaţiuni în sfera de aplicare a TVA-ului livrarea de bunuri (inclusiv
livrarea intracomunitară de bunuri), prestarea de servicii, importul de bunuri şi achiziţia
intracomunitară de bunuri.
Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei:
Locul livrării de bunuri este locul în care se află bunurile la momentul începerii
transportului:
a) pentru livrarea de bunuri efectuată de un importator, urmare a unui import, locul operaţiunii
este statul membru prin care se face importul de bunuri;
b) pentru livrarea de bunuri care necesită instalare sau ambalare, locul operaţiunii este locul în
care bunurile sunt instalate/ asamblate, dacă aceste operaţiuni sunt realizate de furnizor sau
de altă persoană în contul său;
c) pentru livrarea de bunuri fără transport, locul livrării este locul în care se află bunurile în
momentul în care sunt puse la dispoziţia clientului;
d) pentru livrarea la bordul aeronavelor, navelor şi trenurilor, pe parcursul efectuării unui
transport de pasageri în comunitate, locul operaţiunii este locul de plecare a transportului
de pasageri;
e) pentru livrarea de gaze naturale, prin reţeaua de distribuţie, şi livrarea de electricitate către
un comerciant impozabil, locul livrării este locul în care este stabilit intermediarul
impozabil.
Locul prestării de servicii (regula generală) este considerat a fi locul unde
prestatorul este stabilit sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile. Persoana
obligată la plata TVA-ului este prestatorul.
14
Excepţii: în cazul serviciilor legate de bunuri imobile, locul prestării este locul unde este
situat bunul imobil; pentru serviciile de transport, altele decât cele de transport intracomunitar
de bunuri, locul prestării este locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele
parcurse, etc.
Locul importului de bunuri este teritoriul statului membru, prin care bunurile intră
în comunitate sau statul membru pe teritoriul căruia se încheie regimul vamal
suspensiv.
Locul achiziţiei intracomunitare este întotdeauna locul în care se găsesc bunurile
în momentul în care se încheie transportul. Prin excepţie, locul achiziţiei
intracomunitare este statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de
TVA, dacă cumpărătorul comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de
TVA valabil, emis de autorităţile unui alt stat membru, altul decât cel în care are loc
achiziţia.
Achiziţia intracomunitară reprezintă obţinerea dreptului de a dispune, în calitate de
proprietar, de bunurile expediate sau transportate dintr-un stat membru către cumpărătorul din
alt stat membru, direct sau în numele furnizorului, respectiv al cumpărătorului, fiind
considerate operaţiuni cu tranzacţie de acest tip şi livrarea cu instalare, livrarea de gaz şi
energie electrică sau vânzarea la distanţă taxabilă în alt stat membru.
Transferul este o operaţiune înrudită, prin care bunurile sunt transportate, de persoana
impozabilă sau în numele acesteia, către alt stat membru, în scopul desfăşurării activităţii sale
economice. În condiţiile în care acastă operaţiune implică transferul unor bunuri ce fac parte
din activitatea economică a unei persoane impozabile către alt stat membru, transferul va fi
considerat livrare intracomunitară de bunuri cu plată.
Diferenţierea transferului de nontransfer se realizează în zona operaţiunilor fără
tranzacţie, de genul transportului bunurilor dintr-un stat membru în altul, în scopul
desfăşurării anumitor operaţiuni (în vederea prelucrării, prestării de servicii etc.), respectiv a
operaţiunilor neasimilate achiziţiei intracomunitare în celălalt stat membru (cu condiţia ca
bunurile să se întoarcă în statul membru de origine în maxim 24 de luni, altfel translaţia fiind
considerată transfer).
15
Achiziţia intracomunitară asimilată presupune o definire în oglindă a transferului,
astfel încât orice utilizare într-un stat membru a unor bunuri transportate sau expediate din
statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziţionate,
dobândite sau importate, în scopul desfăşurării activităţii economice de către o persoană
impozabilă, este considerată achiziţie intracomunitară, dacă transportul sau expedierea ar fi
tratată ca tranfer de bunuri în alt stat membru.
Conexarea livrărilor intracomunitare şi a achiziţiei intracomunitare determină, adesea,
tranzacţii comerciale complexe, denumite generic operaţiuni triunghiulare, care presupun o
legătură directă într mai multe state membre şi mai multe tipuri de relaţii.
Faptul generator şi exigibilitatea TVA-ului
Faptul generator are loc la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor (regula
de bază), dar există şi excepţii: stocurile la dispoziţia clientului – exigibilitatea intervine la
data la care clientul ia bunuri din stoc; contractul de consignaţie – exigibilitatea intervine la
data la care consignatarul găseşte un cumpărător pentru bunuri; bunurile date pentru testare –
exigibilitatea intervine la data la care beneficiarul acceptă bunul dat pentru testare, iar taxa
devine exigibilă la data la care are loc faptul generator.
Exigibilitatea taxei este data la care autoritatea fiscală poate solicita plata către
persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata taxei poate fi amânată.
Exigibilitatea plăţii taxei este data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la
bugetul statului. TVA-ul se plăteşte pe baza Decontului de TVA (ANEXA 1), întocmit lunar
sau trimestrial, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se încheie perioada
fiscală respectivă.
Persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA şi care efectuează achiziţii
intracomunitare sau operaţiuni pentru care sunt obligate la plata taxei trebuie să depună un
Decont special de taxă.
16
În cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la
care se emite factura către persoana care efectuează achiziţia, pentru întreaga contravaloare a
livrării de bunuri, dar nu mai târziu de data de 15 a lunii următoare datei la care are loc faptul
generator. Excepţie: exigibilitatea de taxă nu intervine dacă livrarea nu a avut loc, dar se
emite o factură de avans parţial.
Fiecare persoană impozabilă înregistrată trebuie să intocmească şi să depună la organul
fiscal, până la data de 25, inclusiv, a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o Declaraţie
recapitulativă privind livrările intracomunitare.
Există cinci tipuri de TVA:
1. TVA-ul colectat – reprezintă TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri
şi servicii destinate realizării de operaţii impozabile, calculat astfel:
Valoarea mărfii din facturile emise, fără TVA x 24%.
În cazul încasărilor în numerar:
TVA-ul colectat este egal cu încasări în numerar la sfârşitul zilei x 24/124.
2. TVA-ul deductibil – reprezintă TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunuri şi
servicii destinate realizării de operaţii impozabile, calculat astfel:
Valoarea mărfii din facturile primite, fără TVA x 24%.
3. TVA-ul de plată – calculat ca diferenţă între TVA-ul colectat şi TVA-ul deductibil,
atunci când TVA-ul colectat > TVA-ul deductibil.
4. TVA-ul de recuperat – calculat ca diferenţă între TVA-ul deductibil şi TVA-ul
colectat, atunci când TVA-ul deductibil > TVA-ul colectat.
5. TVA-ul neexigibil – reprezintă TVA-ul înscris în facturile emise pentru bunuri sau
servicii ce urmează a fi plătite, încasate în rate, precum şi TVA-ul inclus în preţul de vânzare
cu amănuntul la unităţile economice care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul,
ţinând evidenţa mărfurilor din depozit la acest preţ.
17
TVA-ul neexigibil ţine evidenţa stocului de marfă până la vânzarea acestuia, când se
transformă în TVA-ul colectat.
Baza de impozitare cuprinde contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate, la
care se adaugă:
- impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
- cheltuieli accesorii (comisioane, transport, asigurare etc.).
Baza de impozitare nu cuprinde rabaturile, remizele, risturnele, sconturile, dobânzile
pentru plăţi cu întârziere, valoarea ambalajelor care circulă fără facturare etc.
2.3. Accizele
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest
fel impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai ridicat.
Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastică,
cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc.(în Franţa); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul,
uleiurile minerale etc.(în Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale
etc.(în Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zahărul etc.(în Indonezia); produsele
petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile şi din iută
etc. (în India); hidrocarburile (în Tunisia); spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice
şi cimentul (în Thailanda) etc.
În România se practică accize pe produse cum sunt: băuturile alcoolice, vinurile şi
produsele pe bază de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium,
regular şi normală, benzina fără plumb şi motorina), cafeaua, apele minerale şi apele gazoase
cu conţinut de zahăr sau de alte produse de îndulcit şi substanţe aromatizante, confecţiile din
blănuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur şi/sau platină, autoturismele şi
autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie şi apele de
toaletă, aparatele video de înregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu
microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru condiţionat aerul.
18
Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în suma fixă pe unitatea de măsură,
fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal,
produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar
cele destinate exportului, de regulă nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru
calcularea accizelor diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul.
De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depăşeşte frecvent 50 sau
chiar 60 de procente. În ţara noastră, în perioada de după Revoluţia din decembrie 1989,
regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. În conformitate cu această lege,
accizele se calculau, în principal, în baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote
procentuale asupra bazei de impozitare.
La ţigarete, acciza era stabilită în suma fixă pe unitatea de măsură. Sistemul ad-
valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de
evaziune fiscală în cazul băuturilor alcoolice prin subevaluarea bazei de impozitare şi
comercializarea ilicită a produselor de acest gen provenite din import; concurenţa neloială în
rândul producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice.
Pentru înlăturarea acestor carente, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor în baza unei sume fixe
stabilite pe unitate de măsură şi exprimată în EURO. Acest din urmă sistem viza produse şi
grupe de produse ca: alcool, băuturi alcoolice, ţigarete, cafea şi produse petroliere şi a intrat în
vigoare la 1 ian. 1998.
Aplicarea în practică a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate în EURO a
întâmpinat o serie de dificultăţi. Este vorba mai întâi de faptul că modalitatea de determinare a
sumelor în lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia să ţină cont de
fluctuaţia periodică a cursului leu/EURO. Acest fenomen exercita o influenţă negativă asupra
preţurilor de livrare care trebuiau actualizate în permanenţă.
De asemenea, pentru a se evita o dublă impozitare se admitea ca în cazul unor produse
(este vorba de băuturi alcoolice şi cafea) să se deducă din accizele datorate bugetului de stat
pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse în procesul de prelucrare.
Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agenţii economici care utilizau materii prime
impuse cu accize.
19
Dezavantajul este determinat de faptul că accizele erau stabilite în EURO, iar
trasformarea lor în lei are loc în momente diferite, în funcţie de obiectul de activitate al
agentului economic. Astfel, acesta din urmă poate apărea în postura de producător de materii
prime sau de prelucrător al acestora. Influenţa negativă a cursului de schimb apare
întotdeauna în costurile de producţie ale agentului economic care beneficiază de dreptul de
deducere a accizelor.
CALCULUL ACCIZELOR
Accizele se calculează diferenţiat, în funcţie de grupa de produse la care se referă, ca
de exemplu:
- pentru produsele petroliere, accizele sunt stabilite în echivalent euro/ tona de
produs;
- pentru ţigarete, se datorează bugetului de stat o acciză specifică, stabilită în
echivalent euro/ 1000 ţigarete, la care se adaugă o cotă procentuală aplicată
preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul declarate etc.
Accizele datorate statului se determină după formula: Acc= (Q x C x K x Cs)/ 100
unde: Acc – mărimea accizei
Q – cantitatea (în litri)
C – concentraţia alcoolică
K – 0,748 euro/ hl/ grad alcoolic
Cs – cursul de schimb
Accizele specifice pentru ţigări se determină după formula: Acc= (Q x K x Cs)
unde: Acc – mărimea accizei
Q – cantitatea (în 1000 bucăţi)
K – 34,50 euro/ 1000 bucăţi
Cs – cursul de schimb
20
2.4. Taxe vamale
Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a intervenţiei statului în
comerţul internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe două căi:
direct si indirect.
Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau
exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor.
Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre
state şi poate avea efecte păguboase asupra raporturilor economice în perioadele următoare.
Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea
schimburilor internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac
obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevăzută prin
lege.
Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr, ca mod de aşezare şi fiecare având
efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzătoare intereselor generale ale
statului se impune o clasificare a lor. Mulţimea taxelor vamale poate fi ordonată dupa cel
puţin patru criterii:
a. în funcţie de sensul fluxurilor comerciale;
b. după modul de fixare;
c. după modul de percepere al taxei;
d. după scopul instituirii taxelor vamale.
a) În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim:
taxe vamale de import;
taxe vamale de export;
taxe vamale de tranzit.
21
Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import şi acestea se plătesc de
către importatori o dată cu depunerea documentelor ce atestă efectuarea tranzacţiei. Această
taxă vamală se adaugă la preţul de cumpărare, sporind astfel preţul la care se vor vinde aceste
produse în interiorul ţării importatoare. În final taxa va fi suportată de consumatorul
individual, ca de altfel, în cazul tuturor impozitelor indirecte.
Taxele de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate în general în
încurajarea exporturilor. Raţiunea lor este una fiscală şi se întâlneşte în ţările care au nevoie
stringentă de venituri şi le pot obţine în principal doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu
în ţările care exportă masiv bogăţii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al
acestor taxe vamale ar fi acela al descurajării exporturilor de materii prime neprelucrate.
Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afectează nici
producţia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul naţional, statul impune taxă. Sunt
practicate în cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate în general în tranzitarea
teritoriului lor, obţinând diverse beneficii de pe urma acestui lucru.
b) După modul de fixare taxele vamale pot fi:
taxe vamale autonome;
taxe vamale convenţionale;
taxe vamale autonom-convenţionale;
taxe vamale asimilate.
Taxele vamale autonome se aplică la importurile din ţările cu care nu există acorduri
privind "clauza naţiunii celei mai favorizate".
Taxele vamale convenţionale au un nivel mai redus decât cele autonome şi se aplică
asupra relaţiilor comerciale între ţările care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai
numesc şi taxe vamale preferenţiale.
Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluării
sistemului vamal al unei alte ţări.
22
c) După modul de percepere al taxei întâlnim:
taxe vamale ad valorem;
taxe vamale specifice;
taxe vamale mixte.
Taxele vamale ad-valorem presupun utilizarea unei cote procentuale definite care se
aplică asupra bazei de impozitare (valoarea în vamă). Acest tip de taxe vamale sunt cel mai
întâlnite. Utilizarea lor are avantajul simplităţii, dar prezintă neajunsul fiscal al variaţiei
randamentului, ca urmare a modificărilor frecvente a preţurilor pieţele mondiale.
Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sumă fixă pe unitatea de măsură a utilităţii
importate.
d) După scopul instituirii taxelor vamale regăsim:
taxe vamale cu scop fiscal;
taxe vamale cu scop protecţionist;
taxe vamale cu scop preferenţial;
taxe de sancţiune.
Taxele vamale preferenţiale sunt determinate de negocierile între guverne şi constau
într-o reducere reciprocă a taxelor vamale.
Taxele vamale de sancţiune pot îmbrăca următoarele forme:
taxe anti-dumping (=preţ mondial - preţul de dumping);
taxe compensatorii – se aplică la produsele importate care beneficiază în ţara de
origine de subvenţii ilegale;
taxe de retorsiune – se aplică atunci când un un stat partener în relaţii comerciale îşi
ridică taxele vamale, fără a se fi căzut de comun acord asupra acestui lucru sau fără o
consultare reciprocă prealabilă.
Aşezare taxelor vamale porneşte de la declaraţia vamală de import. Fiecare declaraţie
de import este însoţită de licenţa care atestă legalitatea tranzacţiei, factura, documentele de
transport internaţional, certificatul care atestă originea mărfurilor şi alte documente.
23
Baza o reprezintă factura deoarece pornind de la aceasta se calculează valoarea în
vamă.
Valoarea în vamă cuprinde preţul extern transformat in moneda naţională la cursul
oficial al zilei, la care se adaugă cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare şi alte
cheltuieli efectuate pentru transportul mărfii până la vamă.
Asupra acestei valori în vamă se aplică taxa vamală. După achitarea acesteia se
primeşte în scris "liberul de vamă" şi operaţia de vămuire s-a încheiat. Vămuirea se face de
obicei la punctele vamale de frontieră, dar se poate face şi la vămile de interior cu respectarea
anumitor condiţii privind garantarea efectuării plăţii taxelor.
Ansamblul taxelor vamale ale unei ţări se constituie în tariful vamal. Tariful vamal
stabileşte modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs în parte. Practic este
reprezentat de o listă vamală care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerţului
internaţional şi conţine precizări precise privind modul de percepere al taxelor vamale.
Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, România a adoptat sistemul de taxe vamale
al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că produsele şi serviciile pot circula liber între statele
membre, fără taxe vamale.
Noţiunea de export şi import cu Ţările Uniunii Europene au dispărut, fiind înlocuite de
livrarea intracomunitară, respectiv de achiziţia intracomunitară.
În România, taxele vamale se aplică doar pentru produsele şi serviciile din afara
Uniunii Europene.
Calculul taxelor vamale pentru produsele din afara UE:
Valoarea în vamă (valoarea din factură + cheltuielile de transport pe parcurs
extern + cheltuielile de asigurare) → BAZA 1 → + taxe vamale + comision vamal →
BAZA 2
24
CAP. III: OPERAŢIUNI DERULATE ÎN CADRUL S.C. MobilaDalin
S.R.L.
Soldurile iniţiale ale conturilor la începutul lunii martie 2011 se prezintă astfel:
Sold iniţial debitor Sold iniţial creditor
1012 36500
345 2100
301 3000
401 - 5100
4111 4900
5121 31600 -
TOTAL 41600 41600
1. S.C. MobilaDalin S.R.L. înregistrează în data de 01.03.2011, achiziţie de
materii prime în valoare de 5000 lei + TVA 24%.
% = 401 6200
301 5000
4426 1200
2. În data de 02.03.2011, se plăteşte furnizorul din disponibilul din contul
bancar.
401 = 5121 6200
3. În data de 06.03.2011, se recepţionează mobilier produs finit 50 bucăţi, la
preţ standard de 1000 lei/ bucată, costul de producţie fiind de 1020 lei/
bucată şi produse reziduale în valoare de 500 lei.
% = 711 51500
345 50000
348 1000
346 500
25
4. În data de 07.03.2011, se vând 30 bucăţi mobilier la preţ de vânzare 1600
lei/ bucată + TVA 24%.
4111 = % 59520
701 48000
4427 11520
5. În data de 10.03.2011, se valorifică produsele reziduale cu 700 lei + TVA
24%.
4111 = % 868
703 700
4427 168
6. Se primeşte, în data de 11.03.2011, un avans de la un client, în valoare de
476 lei (TVA inclus).
5121 = % 496
419 400
4427 96
7. În data de 13.03.2011, se transferă către client, produse finite în valoare
totală de 3570 (TVA inclus)( 2 bucati mobilier).
418 = % 3720
701 3000
4428 720
8. În data de 14.03.2011, se emite factura şi se fac înregistrarile.
4111 = 418 3720
4428 = 4427 720
9. În data de 15.03.2011, ajunge produsele finite la client, iar acesta emite un
cec pentru diferenţa de achitat. Se acceptă cec-ului emis de acesta.
413 = 4111 3094
26
10. În data de 20.03.2011, se încasează cec-ul în contul de disponibil, în
valoare de 3904 lei.
5121 = 413 3094
11.În data de 30.03.2011 conform notei de contabilitate se înregistrează
scăderea din gestiune a produselor finite şi reziduale vândute la cost de
producţie, astfel 32 bucăţi mobilă, produse reziduale 700 lei.
711 = % 32500
345 32000
346 500
12. În data de 31.03.2011, se închid conturile de venituri.
% = 121 70700
711 19000
701 51000
703 700
13. Se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit, conform notei de
contabilitate
691 = 441 11312 ( 70700 X 16%)
121 = 691 11312
14. În data de 31.03.2011, se regularizează TVA-ul.
4426: 1200 lei
4427: 12504 lei 4427 > 4426 cu 11304 lei
TVA de plată 4423 cu 8949 lei
4427 = % 12504
4426 1200
4423 11304
27
BIBLIOGRAFIE
Andreea Costea, „Contabilitate financiară,Aplicaţii”, Ed. Universitatea „Dimitrie
Cantemir”, Tg- Mureş, 2002
Tulai C.,Şerbu S., „Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale” Ed. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005
Tulai C., „Finanţe”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007
Văcărel I., „Finanţe publice”, E.D.P., Bucureşti, 2002
28
ANEXA 1
Decontul de TVA
*T* ┌─────┐ │SIGLA│ │ANAF │ └─────┘ DECONT 300 DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Perioada de raportare (luna/trimestru/ semestru/an) ┌────────────────────┐ └────────────────────┘ Anul ┌────────┐ └────────┘
DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Cod de identificare fiscală RO |_|_|_|_|_||_|_|_|_|_| ││Denumire/Nume, Prenume ┌─────────────────────────────────────────────────────┐││ └─────────────────────────────────────────────────────┘││Domiciliu fiscal ││Judeţ ┌─────┐ Localitate ┌──────┐ Strada ┌────┐ Număr ┌──┐ Bloc ┌─┐ Scara ┌──┐││ └─────┘ └──────┘ └────┘ └──┘ └─┘ └──┘││Ap. ┌─┐ Cod poştal ┌──┐ Sector ┌─┐ Telefon ┌────────┐ Fax ┌───┐ E-mail ┌─────┐││ └-┘ └──┘ └─┘ └────────┘ └───┘ └─────┘││Banca ┌────────────────────────────────────┐ Cont ┌──────────────────────────┐││ └────────────────────────────────────┘ └──────────────────────────┘│└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ PRO RATA DE REDUCERE % |_|_|_|_|_|
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐│ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ COLECTATĂ │ - lei - │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ Valoare │ TVA ││crt.│ │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ COMERŢ INTRACOMUNITAR ŞI ÎN AFARA UE │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│1 │Livrări intracomunitare de bunuri, scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│2 │Regularizări livrări intracomunitare scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│3 │Livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru│ │░░░░░░░░░││ │care locul livrării/locul prestării este în afara│ │░░░░░░░░░││ │României (în UE sau în afara UE), precum şi │ │░░░░░░░░░││ │livrări intracomunitare de bunuri, scutite │ │░░░░░░░░░││ │conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din │ │░░░░░░░░░││ │Codul fiscal │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│4 │Achiziţii intracomunitare de bunuri pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), din care: │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│4.1 │Achiziţii intracomunitare pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), iar furnizorul este înregistrat în │ │ ││ │scopuri de TVA în statul membru din care a avut │ │ ││ │loc livrarea intracomunitară │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│5 │Regularizări privind achizţiile intracomunitare │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│6 │Bunuri şi servicii achiziţionate pentru care │ │ ││ │beneficiarul din România este obligat la plata │ │ ││ │TVA (taxare inversă), cu excepţia celor de la │ │ ││ │rd. 4 şi 5 │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ LIVRĂRI DE BUNURI/PRESTĂRI DE SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI EXPORTURI │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
29
│7 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii │ │ ││ │taxabile cu cota 19% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│8 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii │ │ ││ │taxabile cu cota 9% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│9 │Livrări de bunuri taxabile cu cota 5% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│10 │Bunuri şi servicii achiziţionate supuse măsurilor│ │ ││ │de simplificare pentru care beneficiarul este │ │ ││ │obligat la plata TVA (taxare inversă) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│11 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite│ │░░░░░░░░░││ │cu drept de deducere, cu excepţia celor de la │ │░░░░░░░░░││ │rd. 1-3, şi operaţiuni supuse măsurilor de │ │░░░░░░░░░││ │simplificare │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│12 │Livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite│ │░░░░░░░░░││ │fără drept de deducere │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│13 │Regularizări taxă colectată │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│14 │TOTAL TAXĂ COLECTATĂ (sumă de la rd. 1 până la │ │ ││ │rd. 13, cu excepţia celor de la rd. 4.1) │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ Valoare │ TVA ││crt.│ │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ACHIZIŢII INTRACOMUNITARE DE BUNURI ŞI ALTE ACHIZIŢII DE BUNURI SERVICII ││IMPOZABILE ÎN ROMÂNIA │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│15 │Achiziţii intracomunitare de bunuri pentru care │ │ ││ │cumpărătorul este obligat la plata TVA (taxare │ │ ││ │inversă), din care: │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│15.1│Achiziţii intracomunitare pentru care cumpărăto- │ │ ││ │rul este obligat la plata TVA (taxare inversă), │ │ ││ │iar furnizorul este înregistrat în scopuri de │ │ ││ │TVA în statul membru din care a avut loc livrarea│ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│16 │Regularizări privind achiziţiile intracomunitare │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│17 │Bunuri şi servicii achiziţionate pentru care │ │ ││ │beneficiarul din România este obligat la plata │ │ ││ │TVA (taxare inversă), cu excepţia celor de la │ │ ││ │rd. 15 şi 16 │ │ │├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤│ACHIZIŢII DE BUNURI/SERVICII ÎN INTERIORUL ŢĂRII ŞI IMPORTURI, ACHIZIŢII ││INTRACOMUNITARE SCUTITE SAU NEIMPOZABILE │├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤│18 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 19% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│19 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 9% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│20 │Achiziţii de bunuri şi servicii taxabile cu cota │ │ ││ │de 5% │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│21 │Achiziţii de bunuri şi servicii scutite de taxă │ │░░░░░░░░░││ │sau neimpozabile │ │░░░░░░░░░│├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│22 │TOTAL TAXĂ DEDUCTIBILĂ (sumă de la rd. 15 până la│ │ ││ │rd. 20, cu excepţia celor de la rd. 15.1) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│23 │SUB-TOTAL TAXĂ DEDUSĂ CONFORM ART. 145 SAU 147 │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│24 │TVA efectiv restituită cumpărătorilor străini, │░░░░░░░░░░░░░│ ││ │inclusiv comisionul unităţilor autorizate │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│25 │Regularizări taxă dedusă │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│26 │Ajustări la finele anului conform pro-rata/ │░░░░░░░░░░░░░│ ││ │ajustări pentru bunurile de capital │░░░░░░░░░░░░░│ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
30
│27 │TOTAL TAXĂ DEDUSĂ (rd. 23+rd. 24+rd. 25+rd. 26) │░░░░░░░░░░░░░│ │└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐│ REGULARIZĂRI CONFORM ART. 147^3 DIN CODUL FISCAL │ - lei - │├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤│Nr. │Denumire indicatori │ TVA ││crt.│ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤│28 │Suma negativă a TVA în perioada de raportare │ │ ││ │(rd.27-rd. 14) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│29 │Taxa de plată în perioada de raportare │ │ ││ │(rd.14-rd.27) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│30 │Soldul TVA de plată din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente (rd.34 din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente) neachitată până la data │ │ ││ │depunerii decontului de TVA │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│31 │TVA de plată cumulat (rd.29+rd.30) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│32 │Soldul sumei negative a TVA reportate din │ │ ││ │perioada precedentă pentru care nu s-a solicitat │ │ ││ │rambursare (rd.35 din decontul perioadei │ │ ││ │fiscale precedente) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│33 │Suma negativă a TVA cumulate (rd.28+rd.32) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│34 │Sold TVA de plată la sfârşitul perioadei de │ │ ││ │raportare (rd.31-rd.33) │ │ │├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤│35 │Soldul sumei negative de TVA la sfârşitul │ │ ││ │perioadei de raportare (rd.33-rd.31) │ │ │└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘
Cod CAEN al activităţii preponderente efectiv desfăşurate ┌─────────────┐ în perioada de raportare: └─────────────┘
Solicitaţi rambursarea soldului sumei negative de TVA? [] DA Nr. de evidenţă a plăţii:┌───────┐ [] NU └───────┘
Prezenta declaraţie constituie titlu de creanţă şi produce efectele juridice ale înştiinţari de plată de la data depunerii acesteia, în condiţiile legii. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraţie sunt corecte şi complete.
Nume, prenume ┌─────────────────────┐ ┌──────────────────┐ └─────────────────────┘ Semnătura │ │ Funcţie ┌─────────────────────┐ şi ştampila └──────────────────┘ └─────────────────────┘ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Loc rezervat organului fiscal Nr. de înregistrare: ┌─────────┐ Data: ┌───┐ └─────────┘ └───┘ Număr de operator de date cu caracter personal 1067 Cod MEF: 14.13.01.02*ST*
31
ANEXA 2
32
ANEXA 3
33
34