Boala Cardiaca

1.Religiozitatea (sau implicarea religioas) este o variabil multidimensional, care se refer la convingerile personale i experiena legate de religie, i include comportamente evidente, credine, valori i obiective, i experienele subiective(Pargament, 1997; Thoresen & Harris, 2004). Este un proces mai degrab dect o caracteristic fix structurata a persoanei (Thoresen & Harris, 2004)Un numr mare de studii i comentarii la concluzia c, n general, exist o relaie benefic ntre religiozitate i muli indicatori fizice si mentale de sanatate, inclusiv de funcionare, simptome fizice, sntate auto-evaluat i a proceselor fiziologice, precum si de anxietate si simptome depresive in populaii att sntoase i pacient (de exemplu, Koenig, McCullogh, si Larson, 2001; Lawler-Row & Elliott, 2009; Powell, Shahabi, si Thoresen, 2003; Shreve-Neiger & Edelstein, 2004; Thoresen & Harris, 2004). Mai mult dect att, Powell i colab. (2003), dup o revizuire aprofundat a probelor existente, precum i McCullogh, Hoyt, Larson, Koenig i Thoresen (2000) ntr-o meta-analiza, a concluzionat c implicarea religioas este asociata cu un risc mai mic de mortalitatii de toate cauzele n studiile populaionale .n ceea ce privete boala coronariana (CAD), cu toate c Sloan i Bagiella (2002), n revizuirea lor a concluzionat c exist puine dovezi pentru assertionsassociating implicarea religioas cu rezultate benefice sanatatii, mai multe alti cercetatori sugereaza ca religiozitatea reprezint o resurs important pentru pacienii cardiaci. n by-pass coronarian altoire pacieni (CABG), Saudia, Kinney, Brown i Young-Ward (1991) a raportat c rugciunea privat a fost frecvent folosit ca o strategie de adaptare, n timp ce rugciunea a fost asociat cu niveluri mai sczute de depresie (AI, Dunkle, Peterson , & Bolling, 1998). ntr-un eantion de pacieni bypass coronarian, Oxman, Freeman i Manheimer (1995) a constatat c sentimentele de putere religioas i confort au fost legate de rata de mortalitate mai mici ntr-o perioad de 12 luni. De asemenea, credine i activiti religioase au fost asociate cu handicap mai functionale (Koenig, 2002) i depresie inferior (Bekelman et al., 2007), la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva, precum i cu mai mic de anxietate de stat la pacientii spitalizati CAD (Hughes et colab., 2004).n general, rolul benefic al religiozitii este adesea atribuita mai multor factori, cum ar fi capacitatea de a spori stima de sine, de a genera emotii pozitive, dezvoltarea reelelor de sprijin sociale, precum i de a promova un stil de via sntos (Oman & Thoresen, 2005; Powell et al. , 2003). Exist, de asemenea, dovezi c anumite variabile, cum ar fi optimismul, sprijin social, precum i coping religios pozitiv mediaz relaia dintre religiozitate i bunstare (de exemplu, Hughes et al, 2004;.. Perez et al, 2009; Salsman, Brown, Brechting , si Carlson, 2005). Recent, McCoullough i Willoughby (2009) a propus ca religia afecteaz sntatea i bunstarea prin mecanisme de auto-reglementare i de auto-control. Ei revizuite mai multe studii care arata ca religiozitatea sporete autocontrolul i faciliteaz auto-reglementare, care, la rndul lor, pot proteja sau pentru a promova sntatea. Mai mult, o serie de studii de laborator au legat religiozitate de procese fiziologice (inclusiv cardiovasculare, neuroendocrine, si functia sistemului imunitar), care la rndul su este asociat cu sntatea i funcionare (Chen & Contrada, 2007; Masters, Hill, Kircher, Benson, i Fallon , 2004; Tartaro, Luecken, si Gunn, 2005).

2. Deoarece CHD impune sarcini psihologice, sociale i financiare asupra societii,exist un mare interes in gasirea de modalitati de a reduce apariia acesteia. Prin urmare, o mare parte din cercetare a avut drept scop identificarea i reducerea factorilor de risc. Unii dintre factorii de risc au fost legate de mecanisme specifice, altele nu. Factorii de risc cel mai bine stabilite pentru CHD sunt demografice, biologice, i comportamental, inclusiv vrsta naintat, sexul masculin, istoricul familial de boli cardiovasculare, fumatul, colesterolul arteriala, hipertensiune arterial, lipsa activitatii fizice, fiind supraponderali, diabet zaharat, i excesiv consumul de alcool (Lloyd-Jones et al., 2010). Un organism tot mai mare de cercetare a stabilit ca factorii psihologici negativi (de exemplu, furie / ostilitate, anxietate, si depresie) sunt legate de un risc crescut de evenimente cardiovasculare (Chida i Steptoe, 2009;. Moussavi et al, 2007; Pettit, Grover, i Lewinsohn, 2007; Lett et al, 2004,. Richards i Solanas, 2008; Rosengren i alii, 2004;. Rozanski, Blumenthal, Davidson, Saab, i Kubzansky, 2005). Psihologia unui individ cifre n succesul oricrei intervenii (de exemplu, prininfluennd motivaia de a cuta ajutor i s adere la un regim medical), dar accentul n aceasta recenzie este pe interventii care vizeaza in mod explicit factorii de risc psihologici i active de sntate psihologice. Deci, renuntarea la fumat, exercitii fizice, i programe de dieta nu sunt revizuite. Mai mult, nu studii de interventie la scar larg au examinat modul in anxietate si furie interventii impact aparitia de evenimente cardiovasculare in randul pacientilor (Harlapur, Avraam, i Shimbo 2010). Doar interveniile vizeaz depresie i similare construcii sunt n msur s fie revizuite aici. Folosind ghiduri standardizate, vom revizui, de asemenea, de cercetare in curs de dezvoltare care leag active de sntate psihologice cu sntatea cardiovascular i a discuta modul n care aceast linie de cercetare poate oferi perspective noi (Fernndez-Rios Buela-Casal, 2009).Depresia joaca un rol crucial in etiologia i prognosticul CHD. printre ceicare sufer de infarct miocardic acut (MI), prevalenta de depresie majora este de trei ori mai mare in comparatie cu o populaie sntoas (Thombs et al., 2006). Aceast statistic se dureros c dou recente meta-analize a estimat c pacienii cardiovasculare cu depresie majora sunt la un 2-2.5 ori mai mare risc de a avea un alt eveniment cardiovascular (Barth, Schumacher i Herrmann-Lingen, 2004; van Melle et al, 2004. ). Greutile suplimentare care depresia cauzeaza la pacienii cardiaci pot explica de ce pacientii CHD depresie acumulai costuri de ingrijire a sanatatii mai ridicate (Frasure-Smith et al., 2000).O analiza recenta a literaturii asupra depresiei i CHD confirmat deteriorareaEfectele de depresie. Goldstone i Baillie (2008) au gsit nou comentarii Examinarea legturii epidemiologic ntre depresie i CHD. n total, 138807 persoane, care erau CHD libere la momentul initial, variind de la varsta 18 - 103, au fost urmariti timp de trei pn la 27 ani. Toate nou comentarii au fost de acord c exist o legtur puternic ntre depresie i CHD. n plus, apte clieni examinarea literaturii prognostic in randul celor cu depresie si CHD au fost identificate. n total, 23005 persoane, cu vrste cuprinse 24-88, au fost urmate de patru luni la 19 ani. Toate comentarii au fost de acord ca depresia pare sa creasca riscul de evenimente cardiovasculare i att de toate cauzele de mortalitate la pacientii cardiace.Timp de muli ani, msurarea religiei a fost insuficiente i localizate n anumite domenii de cercetare, cum ar fi n psihologia social, cu investigatii de prejudecat.Spiritualitate pare s fi fost studiate mai puin. Psihologie clinica, psihiatrie, medicina de familie, si gerontologie au fost domenii recent citate ca fiind produs foarte putine religie / studii legate de spiritualitate (Hill & Pargament, 2003). n timp ce exist motive speculative pentru ce o astfel de lips de anchet exist n aceste domenii (de exemplu, religie si spiritualitate nu sunt constructe importante pentru aceste domenii pentru a studia, nu sunt aplicabile studiu tiinific, i nu sunt concepte importante n timpurile moderne), o problem care poate a avut loc din nou de cercetare de religie i spiritualitate este dificultatea de msurare adecvat aceste construcii. ntr-un numr bun de studii care au ncercat de msurare, religie (i mai rar spiritualitate) a fost de multe ori inclus ca o ntrebare, un element ntr-o baterie de elemente demografice. Majoritatea acestor elemente, fie afilierea confesional n cauz sau frecvena participrii serviciu religios (Koenig, 2001a).Aceste msuri au fost scurte menit s fie indicatori globali de religiozitate i spiritualitate. In ciuda caracterului unidimensional, ns, o msur simpl (de exemplu, implicarea religioas) a fost nc gsit pentru a prezice semnificativ mortalitatea inferior (McCullough, Hoyt, Larson, Koenig, si Thoresen, 2000).Perspectiva unei asocieri legitim dintre religie i sntate a condus la dezvoltarea unor msuri mai puin restrnse de religie i, de asemenea, de spiritualitate. n cadrul psihologiei i n alte domenii, religie i spiritualitate au nceput s fie considerate mai puin n termeni de simpl apartenen religioas sau participarea, dar mai mult ca conceptele complicate i cu multiple faete. n ultimele dou decenii, au fost dezvoltate o serie de msuri n vederea elaborrii pe anumite aspecte considerate a fi inerent religie si spiritualitate. Acestea includ scale de msurare apropierea de Dumnezeu, orientarea religioas sau motivaie, coping religios i sprijin, precum i lupta religioas i spiritual; fiecare dintre acestea a fost asociat in mod semnificativ cu rezultatul de sanatate (Hill & Pargament, 2003).Alte msuri au fost dezvoltate care se concentreaz asupra altor aspecte ale religiei: convingeri religioase, religiozitatea nonorganizational, religiozitatea subiectiv, angajament religios, religios bunstarea, istorie religioas, maturitatea religioas, i-credin specifice religiozitate (de exemplu, evrei, hindui, musulmani, budist). nc altele au fost create pentru anumii factori de spiritualitate, cum ar fi maturitatea spiritual, bunstarea spiritual, orientare spirituala, experiene spirituale, implicare spiritual i credinele spirituale (Koenig et al., 2001b, cap. 33). n timp ce dincolo de domeniul de aplicare al prezentei lucrri s se ngropa n fiecare dintre aceste tipuri de msuri, exist foarte puini care s ia o abordare multidimensional. Folosind mai multe msuri pentru a realiza msurarea multe faete de religie si spiritualitate este o opiune, ci unul care ar putea duce la suprapunerea coninut articol, precum i cauza msura de a fi inutil de lung. Acest ultim aspect este de interes special in randul populatiilor medicale, n cazul n care persoanele fizice sunt adesea n stare precar de sntate i concizie a chestionarelor este crucial n reducerea cererii pe participani. Astfel, capacitatea de a msura la un moment dat mai multe dimensiuni de religie si spiritualitate ntr-un mod succint este un obiectiv rezonabil al tiinei.O modalitate n care religia / spiritualitate a fost studiat n legtur cu sntatea a fost prin studii prospective, longitudinale care au determinat nu numai incidenta bolii, dar i deces din cauza bolilor. Folosind datele demografice naionale, o legtur puternic ntre religie i mortalitate mai mici la adulti americani a fost susinut (Hummer, Rogers, Nam, si Ellison, 1999). Datele din Supliment-Epidemiologie Studiul factor de risc de cancer de la 1987 National de Sanatate Interviu Survey (NHIS) a fost conectat la follow-up a datelor furnizate n Cauza multiple de fiier Moartea 1997 NHIS si de la aceste vehicule de colectare a datelor, sperana de via i mortalitatea Variabilele au fost concepute pentru 21204 de cazuri. Implicarea religioas a fost msurat prin ntrebarea: "Ct de des te duci la biseric, templu, sau alte servicii religioase?", Cu categorii de rspuns de nu prezen, mai puin de prezen pe saptamana, participarea sptmnal, i mai mare dect participarea sptmnal. Au fost incluse alte variabile demografice i comportamentale: vrst, sex, ras, regiune a rii, limitari de activitate, starea de sanatate auto-raportate, pat bolnav de zile, educaie, venitul familiei, fumator tigara, consumul de alcool, starea civil, activitate social, de ncredere prietenii, i familia de ncredere. Au fost apte cauza-de-moarte categorii, care const din boli circulatorii, cancer, boli respiratorii, diabet, boli infecioase, cauze externe, i cauze diverse.