_̂ bJO."u.l"u. IX. AR ADU, 28. Inliu (9. Augustu) 1885. Nr. 3 0 -

BISERICA si SCOL'A. Foia biserieesca, scolastica, literara si economica.

Iese odată in septemcma: DUMINECA.

P K K T I U L U A B O N A M E N T U L U I : Pentru Aostro-Ungari'a pe ann . . 5 fl.—cr.

„ „ „ „ V 2 ami 2 fl.50er. Pentru Romani'a si strainetate pe aau 14 fr.

„ „ • „ „ pe Va » •

P R E T I U L U I N S E R T I U N I L G R U :

Pentru publicatiunile de trei ori ee contienu cam 150 cuvinte 3 fi.; pana la 200 cuvinte

4 fl.; si mai sus 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adrsseze la Redactiunea dela

„ B i s e r i c 'a si S c o l 'a ." Er banii de prenumeratiune la

,,TIPOGBAFI'A DIECESANA in ARAD."

Br. 2178.

C e r c a l a r i u tuturoru P. T. inspectori şcolari.

Esamenele de califîeatiune in.vetiatore'sea se vor tiene estimpu cu începere din 1 6 / 2 8 . Augus tu a. e. Candidaţii, cari au împlinita barem unu anu de prae-tica, au se se presente provediuti cu a) atestatu de botezu, b) testimoniele scolastice, deschilinitu testi-momulu preparandialu.

Aradu, 2 6 . Iuliii 1 8 8 5 .

Ioana Metianu, m. p. Episcopulu Aradului.

Administratiunea scolastica in timpulu ferieloru.

Daca pretindemu, câ invetiatoriulu se-si faca de-torinti'a, atanei neaperatu trebue se pretindemu a-si împlini acesta datorintia si 6menii, cari dupa posîtiu-nea, ce ocupa in organismulu bisericei, sunt cbiamati a veni invetiatoriulni in ajutoriu intru îndeplinirea gre­lei sale missiuni, respective omenii, caror'a le este ineredintiata administratiunea sc61ei.

A administra scoTa nostra confessionala in tim­pulu, in carele traimu, nu este unu lucru usioru; din contra este unu lucru, care recere multa munca. Chiar acesta impregiurare o-a avutu in vedere legiuitoriulu bisericescu atunci, cand la, crearea legii fundamentale a impartitu aeesta munca, si o-a pusu in sarcin'a tutu­roru elementeloru sociale si personale, cari constitueseu bîseric'a.

In punctata aeest'a se comitu inse forte mari sminte la noi. Deprinşi prin lungulu siru de ani ai absolutismului bisericescu de trista memoria — a as-eeptâ, ca tote se vina de sus — nu ne scimu inca a ne afla preste totu loeulu in vieti'a constituţionala, si precum asceptâmu odiniora, câ ttJte se-le faeemu, daca ne vine o porunca de sus, toema asia asceptâmu si

astadi acesta porunca. Ei bine porunci de acestea si dispusetiuni referitórie la scóla se emitu si astadi con­tinuu din partea forurilora administrative diecesane. Tòte aceste dispusetiuni dupa positiunea autorităţii administrative, carea le emite, sunt generale ; si in urmare nu sunt, si nu potu fi de ajunsu in totu lo­eulu, mai eu seama in vederea impregiuràrii, ca pre­cum mai fiecare satu si-are obiceiurile sale proprii, toema asia are, si potè se aiba fiecare scóla trebuin-tiele si necazurile sale speciale. Aceste trebuintie nu le potè cunósce administratiunea centrala, daca nu i-se aréta de calară omenii, cari la faei'a loeului le vedir in fiecare di, si in urmare — daca ele nu se areta — neajunsurile de ieri si de astadi remanu totu neajunsuri si mane si poimane.

Intraeea de alta parte vedemu, ea situatiunea seólei nòstre confessionale se ingreuiéza in fiecare di. Standu lucrata astfeliu caus'a scolara trebue se-o luàmu la inima in mai mare mesura, decât o am făcuta dora aeest'a pana acum. O dicemu aeest'a mai cu seama la adres'a organeloru bisericesci din parochia, si cre-demu, ca avemu cuventu mai cu seama pre bas'a u-noru repórte, ce ni-se faeura in timpulu din urma din mai multe parti ale dieeesei.

Seólele nòstre suferu in multe locuri de urma-tòrele neajunsuri, a caroru delatarare cade in sarcin'a administratiunei, si anume: localităţile de invetia-menta nu sunt in totu loeulu destata de bine îngri­jite, unii invetiatori nu-si capeta salartele regulata, si in fine nu se tiene conta, de ajuns, câ sè se ri­dice tifr'a freeuentatiunei regulate a seólei.

Ei bine, nu sunt mici aceste neajunsuri. Si pen­tru casulu, cand s'ar ivi cliiar^umai in unele comune, ele totuşi sunt o mare pe<fîca*in mersulu regulata alu instrucţiunii, si in urmăreau o óra mai nainte trebuescu delaturate. Pentru dèlatararea loru se emitu destulu de desu ordinatiuni dia partea eonsistoriului ; dar din nefericire aceste dispusetiuni nu se eseeuta in tota loeulu eu bunavointi'a si rigórea, pre carea o reclama caus'a scòlei. Ca unu feliu de scusa princi-

pala, pentru carea nu se facu, si nu se esecuta eele <ş ce se dispumi, se aduce de regula seraci'a poporului, i P6te se fie îndreptăţită pana la unu punctu acest'a > scusa ; dar acesta impregiurare pre niei unulu din noi s nu-lu pune la adapostu de a face ceeace p6te. A- ţ Temu la îndemâna mulţime de probe contrarie, si a- ? nume unu esmisu consistorialu ne spunea anulu tre- l cutu, ca cercetandu scoTa din comun'a P. o comuna, s carea dispune de bani, — o-a aflatu nepodita, si pre- < ste totu neîngrijita. Caus'a acestei neingrijiri nu este, \ cum am disu, lips'a de bani, ci curatu numai ea cei > doi preoţi ai noştri de acolo la t6te potu se gandesca, s numai d6ra la sc61a nu. Astfeliu de caşuri am mai < pote cita multe. Preferimu inse a-le lasâ de. astadata \ si a constata numai, ca nu atât lips'a de mediWee > este caus'a neajunsuriloru, ce se vedu pre ici pre \ colo in ale sc61ei, pre cât mai multu lips'a de buna- \ vointia de a lucra pentru promovarea causeloru ntfstre \ publice. I

Se observeza astadi, durere, la mulţi 6meni de \ ai noştri unu feliu de apatia si indiferentismu facia \ de t6te, seau mai nimeritu disu d6ra multele greu- > tâti si necazuri, ce intempinâmu, au produsu in noi s unu feliu de frica, si unu feliu de lipsa de încredere. I Nu intielegemu, si nu potemu intielege acesta lipsa > de Încredere, cu atât mai vertos, cu cât necazulu si s greutăţile nu sunt in lume, câ se descurageze pre \ omu ; ci tocma din contra ele sunt mediloculu celu ? mai puternicu de a faee pre omu se gandesca, cum > se-le delature, si gandindu se se otielesca, si se se i intaresca. Apoi adeveratu este, ca multe greutăţi si < multe necazuri intimpinâmu astadi in tdte ; dar sun- i tem următorii unui poporu, preste capulu earui'a au > trecutu multe necazuri si dtfra multu mai mari, şi j mai grele decât cele de astadi. i

Se ne deprindemu deci a indura neeazurile, si \ concentrandu-ne forciele fiecare in cereulu seu de ac- > tivitate, se ne facemu cu tuta inim'a si cu puteri in- s şutite detorinti'a preste totu si intru t6te. I

* * > * l Revenindu la obiectu eonstatâmu, ca precum in \

numerulu trecutu diceamu, ea timpulu ferieloru este lj fimpulu eelu mai acomodatu, eâ invetiatoriulu se-si j facă planulu pentru anulu viitoriu: tocma asia este i acestu timpu acomodatu, pentruca tfmenii noştri din i parochia se delature neajunsurile amintite mai sus, > cu atât mai vertos, cu cât nu sunt asia de mari sac- s rificiele, ce se receru spre scopulu acest'a. \

Pentru a tiene localităţile de invetiamentu ingri- \ jite si cât se p6te mai curate, credemu noi, nu se > reeere alfa, decât numai bunavointia. Mai greu este s lucrulu, eu ceeace privesce solvirea regulata a salarie- < loru si frecuentatiunea scolaria, dar marturisimu, ca \ nici aici nu vedemu nimicu imposibilu. >

Salariele invetiatoresci se solvescu din asia nu- s mitulu bugetu alu cultului, in carele fiecare anu se < reparteza pre poporenii noştri sumele necesarie pen- \

tru sustienerea sc6lei, si daca unii invetiatori nu-sî primescu salariele regulatu, caus'a nu p6te fi alfa, decât ca preliminariele nu se facu la timpu, si nu se p6rta destula grije, eâ sumele preliminate se se încaseze.

Freeuentatiunea nu este destulu de regulata, â respective nu freeuenteza scoTa toti pruncii obli­gaţi la acest'a. Caus'a acestui neajuusu este, ea ia sc61ele n6stre sunt conscrisi câ obligaţi la freeuenta-tiuue mulţi prunci, ai earoru părinţi traiescu eâ mun­citori prin pustele din giurulu eomunei, si prin co­mune streine, cari sunt luate eâ filie la comunele n<5s-tre. Alta causa este ca mulţi prunei din caus'a se-raeiei parintiîoru, nu au haine si inealtieminte, câ se-p6ta freeuentâ scoTa in timpu de ierna, alţii apoi si eu deosebire cei mai marisiori sunt retienuti de pă­rinţi acasă, pentrueâ se-le ajute la lucru.

Ei bine, unu singura lucru din eele enumerate pana aci lu-privimu de asta data mai greu, si anume cestiunea frecuentârii seolastice din partea prunciloru, ai earoru părinţi locuieseu prin puste. Celelalte inse se potu t6te lecui, daea vomu ave in fiecare comuna unu doftora, carele se caute, si se umble, se le dea de leacu. Si doftori de acesti'a avemu in fieeare co­muna. Avemu adecă in totu loculu unulu, seau mai mulţi preoţi, unu comitetu paroehialu, comissiune şco­lara, sinodu paroehialu, in urmare o mulţime de domni si stepanitori, toti sistemisati prin lege si dupa lege» si daca aparatulu administrativu nu functioneza destulu de regulatu, atunci caus'a nu pate fi alfa, decât ca p6teca chiar pentruea sunt pre multe organe, se mai lasa unulu pre altulu, si se p6te, ca nn se gasesee in totu loculu omulu, carele se dea impulsului neeesariu, câ aparatulu se funcţioneze regulatu, sî se se imparta lucrulu, dupa cum dispune si prevede legea.

Organulu ehiamatu a dâ acestu impulsu in spi-ritulu legei n6stre fundamentale este oficiulu paroehi­alu, ca si organulu, carele in prim'a linia este res-pundietoriu pentru totu ce se intempla in parochia. Conducetoriulu acestui ofieiu traiesce in mediloculn poporului, si vede cu ochii tote, er daea le vede are neaperatu detorinti'a, ca eeeaee vede, ea este reu se indrepteze, er ceeace este bine se promoveze, dupa natur'a lucrului si dupa dispositiunile legii, singura, seau cu ajutoriulu comitetului si sinodului paroehialu.

Daca d. e. vede, ca la sc6la lipsesce un'a, seau. alta, asia credemu noi, ea n'ar fi toema lucru pre mare, câ se conehiame eomitetulu, se-i arete aceste defecte, si se afle modulu si medil6cele, prin eari se-le p6ta delaturâ. Totu asemenea se-se proceda si eu bugetulu cultului, se-se faca preliminariulu timpuriu, eiectarea se-se intemple in cea mai drepta proportiune, si apoi se-se p6rte grij'a neeesaria, câ se-se si înca­seze, si astfeliu invetiatoriulu se-si p6ta primi sala-riulu regulatu.

Mai greu lucru ar fi de a ameliora frecuenta­tiunea. Dieemu mai greu din motivulu, ea tieranubi

Anuu I X . B I S E R I C A si S C Ö L ' A 235

nostra nu in totu loeulu pune pre scola pretiulu, ce- \ In merita. Căuşele acestei indarataicii potu se fia multe, ?

cea dantaiu si cea mai mare trebue se fia, ca \ gfeòTa nòstra eonfessionala n'a produsu inea in totu laeulu destule róde, p eu truca 'prin ródele ei sè-se fi potuta face plăcuta si atragetória. Astfeliu fiend lu- < erulu este neaperata de trebuintia, ea se reparàmu \ eeeaee am neglesu, si prin cuventa si prin fapta se j staruimu a dovedi poporului nostra, ea seól'a este ! uniculu medilocu, prin carele se potu astadi ridieâ a- i tât singuratecii, cât si poporulu nostra, ér facia de ; praneii seraei se cautàmu medilóeele, eâ ineât este < cu putìntia se-i ajutàmu, si se-i provedemu eu cele < neeesarie, câ si densii se pota cerceta seól'a. !

Facendu aeestèa si altele, de cari s'ara areta 5 trebuintia, si punendu organele nòstre din parocbia < administratiunea centrala in cunoscintia despre tòte \ neajunsurile ce ar obTeni in privinti'a scòlei, avemu fbrm'a sperantia, ea se Tom potè îndrepta multe ne- < ajunsuri, de cari sufere astadi seól'a, si in curendu < vomu potè învinge tòte greutăţile. <

O - B O S E T T I Conferintia. (Continuare.)

Revoluţiunea de la 1848 gasi pe Rosetti la Bucu-resci. Guvernulu principelui Bibescu lu-banuiá, si cu cu­venta, d'a fi promotoriulu unei misicari revolutionäre. La 9 Iuniu, se tramise politi'a se-lü aresteze. Chiar in acelu momentu, soti'a lui i-dá pe antaiulu copilu si nascea 0 fe-Ütia care primi, in acésta aurora, numele de Libertatea. ¿ d o n a di, Bucurescii eran in insurecţie, si de ast'a data p o l i t i ' a cauta pe principe ! Rosetti libera se duce se-lu scape ; lu-facu se-si semneze abdicerea si-lu reconduse a-iarà din orasiu. Poporulu, in prim'a sa furie, crediù cà este o tradare. Cine a scapata pe principe ? Rosetti apare si respunde : Eu ! Atunci se radica unu tunetu de aplause ; sùfìetulu poporului, aprinsu de acestu sufletu generosu, si-regasì vointi'a sa, simtiulu seu, umanitatea sa. Se arunuca Stài, celui care a refusata de a omori, şi Rosetti, intrandu scasa in triumfu, puse aceste ofrande pe patulu soţiei sale sí imbratisia pe Libertatea, fetiti'a sa in leagănulu ei, pen­tru a-idá sărutările primite de la libertatea romana, care nascea sub flori !

--• In thnpulu celoru trei luni cât tienu guvernulu pro-vîsoriu alu ReVolutiunei, Rosetti se ocupa mai nainte de tote d'a crea diuarismuiu romanu. Elevulu lui Michelet voia ca cuventulu se-si faca oper'a sa alături cu acţiunea stradei. Diuariulu celoru O suta de dile romane purta nu­mele Prunculu romanu.

Aici , domniloru, me aflu in încurcătura ; nu pentru a descrie reactiunea care urma victoriei poporului: n'avem se ne aducemu cu toţii aminte ; dar pentru a povesti a-eeâ epopea conjugala in epopea naţionala, din care Michelet a facutu unu capu de opera.

N u voiu se ve eitescu acelu episodu intregu ; nu pota se împrumuta din pagínele lui, nu potu se-lu refacu.

; Cu tote acestea trebue se ve spunu séu se ve aducu aminte cum acésta tenera mama, abia intremata dupa nas-«erea fiicei sale, aflandu ea sotiulu ei, prinsu in curs'a tur-ciloru cari puseseră mân'a pe parlamentari, era dusu spre Rusi'a, adecă spre Siberi'a, cu Ión Brattami, cu trei frati

Golesci, eu alti vr 'o doi-spre-diece, cu tota ce era flórea, speranti*», viitoriulu României, pleca singura, luandu-si co-pil'a in bratie, pentru a cauta si liberă pe prisoneri. Cum dens'a a facutu acea aspra călătorie pe josu, pe plóie, pe frigu, nóptea, suferindu de fóme şi espusa la tòte perico­lele, cari amenintia pe o tenera femeia percurendu campii lăsate in manele soldatiloru turci, urmandu de departe, de a lungulu Dunării, vasulu care ducea pe captivii ven­duti, laptandu-si fiie'a, aretand'o ca unu semnu de scapare tatălui, care i-intindea bratiele, schimbata in tieranca, mis-candu pe Turci, incantandu pe temniceri, vesela pentru a nu suspina, cu unu curagiu de leóica sub infatisiarea sa bolnaviciósa, mergendu astfeliu septamâni intregi, otarîta a merge pana in Siberi'a, daca n'ar fi potuta se mórga cu ei pana in Eranci'a, si sfersindu, in fine, la fruntari'a Austriei, prin a-i libera !

Nu este mai nhnicu mare si mai miscatoriu in istori'a contimporana ca acestu devotamentu alu unei femei ; n'a fosta pentru Romani'a, in acelu momentu, o liberare mai fericita. Acésta tenera mama, leganandu pe mic'a sa Liber­tatea in bratie, scapa sciinti'a, istori'a, poesi'a, politic'a, puterea si bogati'a României.

A-si voi sè se faca pentru usulu femeilora din Fran-ci'a o editiune speciala a opuscului lui Michelet, nu pen­tru a le invetiâ cum se libereza proscrişii — se sperarmi cà n'au se mai fie ! — dar pentru a le invetiâ cum se iu-besce, cum se ajuta a iubi si-a servi patri'a facendu-si nu­mai datori'a conjugală pana in capetu. Éca adeveratulu dreptu ahi femeilora, funcţiunea Ioni in vióti'a politica !

Esilulu începea pentru aceşti nobili fugitivi, esilulu in Franci'a èste adeveratu ; dar era totu esilu. Atunci am cunoscuta pe Rosetti si pe Bratianu ; atunci am fosta martora la studiele ce ei au facutu aici, la sfortiarile lom pentru a comunică resultatele in tiéra ; atunci mi-au fa­cutu destăinuirile lora. De câte ori nu se pregătiră se plece ! De câte ori nu urcară din nou aspr'a scara a esi-lului, cadiuti, dar invincibili!

A h ! cât de mari fura pentru noi, cari i-admiramu in intimitate ! Cât de mari fura pentru compatrioţii lora cari i intrevedeau ca unu miragiu depărtata la estremita-tea orizontului!

Erau óre ingrozitóre de miserie ; dar patri'a si-res-pandea surisulu pe lacremile devorate in umbra.

In 1854, Bosetti stabilita la Sceaux, scri'a amicului nostra Bataillard, absinte atunci din Paris, invitandu-lu a veni se-lu gasésca la tiéra ; si, dupa ce i-au murturitu ca copii sei erau bolnavi, ca in casa nu se gasea 0 bucata de pane, ca datoriile se gramadéu, adaugă cu mandrie :

„Eca sitaatiunea mea ca individu ; dar cu cât ea nu este inca si mai agravata de suferintiele cetatianului !

„ A sci de ce este capabila tiór'a mea, a crede cà potè insasi sè se scape cu glorie, si sè se faca cunoscuta Europei prin fapte demne de numele ce purtàmu ; a sci, a crede tòte acestea, a-si sacrifica tòta viéti'a pentru a face se sosésca acea di atât de multa timpu pregătita, pan-dita, sperata, si-a vedea munc'a, sacrificiile, sperantiele, totulu infine a se surp'a intr'o singura di, in ajunulu tri­umfului ! De dóue ori, dela 1848 incóce, m'am gasitu in

: acésta positrone ; de dóue ori, in siese ani, mi-am vediutu ; patri'a gat'a a se ridica din cosciugulu ei si a uimi lumea

intróga cu faptele si victoriele sale ; si de dóue ori- am vediut'o cadiendu din nou in robie si desonóre necunos­cuta, părăsita, despretiuita chiar de lume, si acést'a prin gresialele celoru, pe cari i-iubescu si prin a-le mele ase­menea !

„Pentru a te face se intielegi in câte-va cuvinte du­rerile si turmentele mele, me voiu servi de 0 comparatie.

236 B I S E E I C ' A si S C Ó L ' A Amiln E?.

„Inchipuesceti o femee care iubesce, care doresce si merita se fie mama: acesta femee suferă iu fiecare anu sarcin'a de mama, suferă tote pericolele si tote durerile fa­cerii, si in momentulu cand ascepta pentru a-si ineca du­rerile in acelu prirnu strigatu alu copilului prin carea vie­ti'a se manifesta la urechile mamei, in momentulu cand si-astepta copilulu pentru a-lu pune la sinu, nu i-se da decât unu cadavru! Si acest'a in fiecare anu si in timpu de siese, ani consecutivi i

„Ecă, scumpe amice, vieti'a mea de siese ani. N 'am traitu decât pentru patri'a mea. De siese ani cugetu, su-feru, cautu, lucrezu pentru ea. Iubire, amicie, poesie, tine-retie, totu am sacrificatu pentru ea; totu am identificatu cu ea, si n'am strensu in bratiele mele, decât unu cos-ciugu!

„Daca celu putienu a-si fi potutu se-mi dicu: Nu potu nimicu; a renuntiâ a me resemna si a cautâ se-mi resta-bilescu puterile mele in iubirea familiei si a amiciţiei!

„Dar nu. Este in destinulu meu de a urma in tot­deun'a aceeaşi cale, de a urmări acelaşi visu. Si eca-me dupa ndue luni trecute in suferintia, departe de voi cesti'a care ve iubescu, eca-me, dicu, de si in midiloculu vostru, totdeun'a singuru, totdeun'a suferindu. Căci nu credu că sunt nici chiar cu copii si cu soci'a mea, carea me ceru cu atât'a iubire si elocintia. Dela intorcerea mea n'am tre-cutu o singura di cu dens'a, o singura di cu tine, cu ni­meni cari i iubescu, si daca adi nu voiu a te stringe in bratiele mele, singur'a si cea mai mare pediea este totu acesta scumpa si nenorocita patrie.

„ A i se-mi dici: Dar faci ceva? A i celu putienu ca compensaţie credinti'a si speranti'a care te sustieneau ? Vai nu! Chiar si acesta fericire mi-a fostu rapita. Dar alergu in-tr'un'a, cautu si nu potu se me oprescu, chiar pentru câtev'a dile si chiar pentru tine,.."

Ce admirabila confesiune! In durerea sa, Rosetti a-prope se calumni'a; elu avea, nutrea speranti'a, si făcea totu pentru a o impartasi.

Public'a la Paris, o Revista, România viitdre, apoi Republica romana; scrise, in 1850, unu Apelu la tâte partitele care a remasu un'a din operile sale literare cele mai perfecte, cu totu aventulu misticu. S'ar dice ca patri-otulu simti'a câ-i scapă pamentulu de sub picidre si se agatiâ de ceriu. In 1882, adresa o Scrisore principelui Ştirbei si publica Catechismulu tieraniloru. Elu nu se opri de a scrie, de a face se se scrie in t6te diuarele francese, de a lupta cu vocea, cu pen'a, cu inim'a, pentru Romani'a.

In 1859, dupa semnarea tractatului dela Paris, se in-tdrse in tier'a sa, fu alesu deputatu alu Bucuresciloru in Divanulu ad-hoc si se grăbi de a face se apară diuariulu seu; dar i schimba numele: numai era Prunculu ro-manu ci Romanulu, diuariu plin de bărbăţie; si puse ca-pulu acestei foi, care numera adi doue-dieci si noue de ani de vieti'a, acesta indoita devisa, totă credinti'a sa: Voiesce si vei putea. — Lumineza-te si vei fi. L.0U1S Ulbach-

(Va urma).

JD I " V - e r s e_ * Consistoriulu eparch ialu aradanu este

conchiamatu prin Pre Santi'a Sa, părintele Episcopu die-cesanu in siedintia plenaria pre diu'a de 2/14. Augustu a. c. la orele 9 inainte de amedi — pentru pertractarea si resolvirea unoru agende de mare importantia.

* Direcţiunea asociaţi/unei araăane pentru literatur'a si cultur'a poporului romanu s'a intrunitu Joi'a trecuta in siedintia sub presidiulu directorelui primariu, dlu Ioanu Belesiu, advocatu si deputatu in camer'a din Bu-

<| dapest'a. Fiendu acesta siedintia cea dantaiu in anulu cu-ì rentu s'a procesu mai antaiu la constituire, alegendu-se Ì de notari dnii: Romulu Ciorogariu si Dr. Georgiu PIopu. < Dupa acest'a in conformitate cu unu decisu alu adunării 5 generali s'a dispusu a-se retipări statutele asociatiunei si > a-se imparti intre membri—pre langa unu apelu catra pu-i blicu pentru spriginirea seopuriloru asociatiunei.

s * Avisu. Se aduee la eunoscinti'a onoratului pub-> licu cumca in fundatiuaea „Zsigaiana'' din Oradea-mare l pe anulu scol. 1885/6, sunt deja deplinite locurile de a-< lumnisti.—încât inse fundatiunea dispune de localitate co-5 respundietória,— sunt avisatì cei interesaţi ca intre elevii ] acestei fundatiuni se potu primi 8 tineri gr. or. romani i pe langa solutiunea anuala de 160 fi. pentru cari vora j primi tòta provisiunea. i Oradea-mare, 13/25. Iuliu 1885.

I „Senatulu fundatiunei Zsigaiane."

] * Pretiulu bucatelor u. Vi neri1 a trecuta s'aa ^ vendutu bucatele in piati'a din Aradu cu urmatórele pre-> tiuri : grâulu frumosu cu 6 fi. 80 cr. de medilocu cu 6 fl. ? 60 cr. grâulu secaretiu frumosu cu 6 fl. 30 cr. de medi­

locu cu 5 fl. 50 cr ; orzulu frumosu cu 4 fl. 90 cr. de me­dilocu cu 4 fl. 80 cr ; ovesulu frumosu cu 5 fl. 20 cr. de medilocu cu 5 fl. 10 cr : secar'a frumósa cu 5 fl. 60 cr. de medilocu 5 fl. 50 cr ; eueuruzulu cu 4 fl. 80 cr.— tòte per maj'a metrica.

* Doctor u in sant'a teologia. Părintele proto-sincelu Cononu Arameseu Donici, profesoru la Iieeulu din Jasi a fostu promovatu dilele trecute la rangulu de doc-toru in sant'a teologia la universitatea din Cernăuţi. Fe l i -citàmu pre noulu doctoru.

* Din o corespondent ia din Cernăuţi a-flàmu ca tenerii Georgiu Popoviciu din dieces'a Caranse-besiului si Ioanu Traileseu, stipendistu alu diecesei nostre au depusu cu distinetiune primulu riguroşii din studiele teologice la universitatea de acolo. De asemenea aflamu, ca tenerulu Traianu Puticiu, stipendistu alu diecesei nós-

'; tre dupa terminarea cursului alu doilea la facultatea de teologia de acolo a depusu eu succesu esamenulu de stătu din studiele esegetice-istorice. Felicitarmi pre toti aceşti teneri, si dorimu, câ Ddieu se-le ajute, câ se termineze cu celu mai bunu succesu studiele ulterióre.

* Congresulu naţionalii serbescu. — L a 1 Augustu, deputaţii serbi au tienutu in Pest'a o confermila in afacerea congresului serbescu. Program'a ce s'a admisa, de conferintia e de urmatoriulu cuprinsu :

Deputaţii serbi de naţionalitate serbósea din diet'a ungara si din diet'a regateloru Croati'a si Slavoni'a — fiindu in nentrerapta activitate de a regula, in sensulu ho­tărî riloru conferenţiare luate la 23 Ianuarie a. e. si mai tardiu, acele stari, cari s'au opusu pana acum desvoltarii continue a poporului serbescu in acestu stătu pe teremula autonomiei bisericescei naţionale, — de o parte au obtie-nutu la locurile competente convocarea congresului biseri-cesca serbescu făcuta pentru 1 pana 13 Septemvre a. e. de alta parte au inlaturatu pedecile ce se opunu activităţii aeestui congresu. Succesulu congresului bisericeseu va a-ternâ in modu esentialu de compunerea lui personala. Fiind si hotaririle adunaiiloru publice tienute in A gram si Zom-bor fructulu activităţii de pana acum a deputatilora serbi ea si alu conferintii deputatilora dela 23 Ianuarim (4 Febr.) a. c. si fiind aprópe timpulu pentru alegerile congresului bisericeseu, deputaţii de naţionalitate serbésea declara, ca e de lucratu intr'acolo, ca sè se asigure si a-pere autonomi'a bisericei naţionale, obtienuta pe calea des­voltarii istorice si garantata prin art. de lege 9 din 1868 ;

ca activitatea la congresulu bisericescu ce se apropia se se urmeze in sensulu continuităţii de dreptu ; ca in ast-feliu de dreptu ; institutiunile esistente bisericesci, şcolare si fondationale, intru cât n'ar respunde neeesitătiloru bi-sericei si poporului serbescu gr. ort., sè se modifice si institutiunile inca neindeplinite sè se termine ; ca cu oca-siunea discutiunii asupra proiectului privitoriu la alegerea patriarchului serbescu, sè se garanteze conditiunile pentru fiberulu dreptu electoralu alu poporului serbescu ; ca ac­tivitatea inceputa pentru ridicarea trebuintieloru materiale a-le preotiloru si institutoriloru serbesci sè se continue ; in fine deputaţii adunaţi, petransi de importanti'a si mă­rimea aceste cause nationale, ascépta delà ori ce adeveratu patrioţii serbu, ca la viitdrele alegeri pentru congresulu bisericescu sè se aléga ca deputaţi numai astfeliu de per­sonalităţi, cari paru deplinu apti pentru serids'a si gréu'a lucrare ce le stă înainte. In acestu sensu cât se péte mai curendu se se faca cunoscute numele acelor'a, cari in îm­prejurările de adi a-le causei nationale ar fi in stare se corespunda la congresulu bisericei.

Unu sterpe colosalu. — Menageri'a reptileloru din museulu de istorie naturala din Paris s'a inavutitu cu unu sierpe de o mărime ce nu s'a mai vediutu pana acum in Europ'a.

Acestu dobitocu apartiene speciei cunoscute sub nu­mele de boa mâncători de siobolani; indigenii lu-numescu avaconda, si se gasesce in părţile calde ale Americei de Sud, mai cu sema in Guian'a si Brasili'a.

Din toţii sierpii acesta este celu mai giganticu ce se pdte admira astadi in menageri'a francesa. Elu are o lun­gime de peste siese metri. Cu tdte acestea, speci'a in sine pdte ajunge la dimensiuni si mai mari, căci Firmin in is-tori'a sa naturala despre Surinam, dice cà a omorîtu unu sierpe lungu de doue-dieci si trei picidre.

Acestù sierpe avea in stomacu o siepârla mare de patru picidre, înghiţita de curendu.

Alti calatori vorbescu de sierpi lungi de trei-dieci de picidre ; dar pdte se fie si o esageratie in acesta pri-vintia. „Rom."

AVISU. Acest'a este numerulu din urma, ce se espedéza dniloru ce nu ni-au insci-intiatu despre renoirea abonamentului.

„Administratiunea."

C o n c u r s e * Pentru îndeplinirea postului invetiatorescu gr. or.

rom. de clas'a I . , acumu de nou infiintiata din comun'a Iladi'a protopresviteratulu Bisericei-albe, dieces'a Caran-sebesiului in comitatulu Carasiu-Severin, se escrie concursu cu terminu de 30 dile dela prima publicare, determinin-duse diu'a alegerei in 1. Septemvrie 1885. o. v .

Emolumintele suntu: a) Salariulu anualminte ficsu 300 fi. b) Pentru lemne din care are a-se incaldi amesu-

ratu tempului si scdl'a 60 fi. c) Bani pentru cuartirulu invetiatoriului 50 fi. d) Pausialu pentru conferintia si scripturistica 20 fi. e) Si pentru curăţirea scdlei 10 fi. Doritorii de a ocupa acestu postu sus amintitu au

a-si tramite recursele loru bine instruite conform prescri-seloru statut, org. bis. si regulamentului pentru invetiatori celu multu pana in 25. Augustu a. c. st. vechiu la adre-s'a Comitet, par. din Iladi'a; Pre. On. Domnu Filip A -dam protopresviteru tractuale in Iamu căci cele mai târ­zie nu se voru considera.

jj In fine recurenţii sunt poftiţi a-se presenta in vre-o > domineca ori serbatóre in s. biserica pentru de a-si aretâ t desteritatea in cantu si tipiculu bisericescu.

Badi'a, in 15. Iuliu 1885. v. i> Comitetulu par. gr. or. rom. < In contielegere cu Pré. On. D. FILEPU A D A M , m. p. pro-t topopn in Iam. i - o -< Concursu pentru îndeplinirea postului invetiatorescu s dela scdl'a confessionala romana din Magnlicea, protoprea-> viteratulu Halmagiului cu terminu de alegere pe 6. Augusta < st V. a. 0 , cu care postu sunt împreunate urmatórele : \ Emoluminte anuale l 1) In bani gat'a 200 fi. v. a. ţ 2) 6 orgii lungi de lemne din care se va incaldi < si scól'a ; $ 3) \ / 2 jugeru gradina pentru legumi; Ì 4) cuartiru liberu ; i 5) dela inmormentari unde se va pofti 50 cr. s Invetiatoriulu alesu e deobMgatu a servi la biserica "i ca cantora, pentru-ce se va impartasi din venitu. i Dela recurenţi se pretinde se aiba essamenu de ena-s lificatiune din limb'a romana, ér cei si cu essamenu din > magiara vor fi preferiti.—In vre-o Dumineca sau serbatóre ţ a-se presenta la s. biserica spre a-si aretâ desteritatea in l cântu si tipicu. S Recursele adjustate conform statutului organicn a-ţ dresate comitetului parochialu din Magulicea ale tramite i pana la 4/16, Augustu a. c. inspectorului scolara Ioanu B. I Parcasiu in Plescuti'a, u. p. Gurahoncz. ? Comitetulu paroehialu. Ì In contielegere cu: I O A N U B. PARCASIU, m. p . preota î inspectora scol. > — • — Ì Se escrie concursu pentru ocuparea postului invetia-\ torescu din Zimbru, inspectoratulu Iosasietu pe diu'a de i 18 Augustu V- a. o ca terminu de alegere. Ì Emolumintele legate cu acestu postu sunt: 1) Cuar-'t tira cu dóue chilii, cuina si cămara,—deplinu corespundie-> tdre. 2) Gradina sau fonduariulu scólei in estensione de Ì 800n. 3) Baniî si cu naturalele computate in bani 3003. | v. a. (dicu trei sute florini v. a.) 4) 12 stingini lemne de | focu, din carii are a-se incalzi si scól'a. 5 ) dela inmor-> mentari unde va fi poftitu 50 cr. v. a. £ Dela recurenţi se pretinde se produca: Atestatu de < botezu, Atestatu despre portarea morala si diliginti'a de s pana acumu, subscrisu si de inspectorulu scolariu eereualu, l Testimoniu de cualificatiune pedagogica, Testimoniu de \ limb'a magiara. i Recursele provezute cu aceste documinte,— adresate > catra comitetulu parochialu din Zimbru— sè se trimită per < All-Csil—in Diecs subscrisului inspectoru scolariu eereualu s pana in diu'a alegerii. Ì Fiind că acum sau mai inmultitu salariulu invetìa-< torescu pe cum au fostu mai nainte cu 66 fi. v. a. recu-Ì rintii sunt poftiţi a se presenta in vre-o dumineca ori ser-> batóre pana in diu'a alegerii la St'a biserica pentru a-se l face cunoscuţi cu poporulu si pentru a-se convinge ca daca \ voru fi bine pregatiti, diliginti—potu eonta la óre-cari acci-5 dentii si din partea parintiloru cari au prunci si suntu a-\ plicati la masin'a de firezu acolo. \ Din siedinti'a comitetului parochialu.

Zimbru, 17. Iuliu 1885, 5 Ioanu Caracîoni, m, p. < presied. com. par. I In contielegere cu: GEORGIU L U P S I ' A , m. p. preotu. 5 inspectoru scolariu eereualu. \ —•—

238 B I S E E I C ' A si S C Ó L ' A Anulu I X .

In nrni'a ord. cons. Nr. 78 sc. se escrie concursu pentru indeplinirea postului vaeantu de invetiatoriu pentru classele împreunate I si I I Ia seoTa capitala gr. or. rom. din Lugosiu, in comitatulu Carasiu-Severinu, eu termiuu pana la 18. Augustu a C. vechîu,, eand se va tienea si alegerea.

Emolumintele sunt: a) Salariu anualu 549 fl. 96 cr. b ) Scripturistica 5 ÎL Eecursele instruate in sensulu stat. org. bisericescu

si a Regulamentului şcolara, se se adreseze On. Comitetu par. gr. or. rom. in Lugos prin Pre On. d. protopresviteru tractualu Georgiu Pesteanu, in Lugos.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu Pre on. d. protopopu tractualu.

—a— Pentru ocuparea postului de invetiatoresa dela scoTa

mdua infiintiata pentru fete din comun'a Klu-niare, proto-presvîteratulu Chisineului comitatulu Aradului, se escrie concursu cu, terminulu de alegere pe Marti in 27. Augusta s i vechia a. c.

Emolumintele inpreunate eu acestu postu suntu : sa-lariulu in bani gat'a 300 fl. doua orgii de lemne, cuartiru si din ograd'a bisericei jumetate pentru legumi.

Dela doritdrele de a oeupâ acesta postu se recere se aiba testimoniu despre absolvirea preparandiei, si despre esamenu de cualificatiune si se aiba cunoscinti'a lucrului de mana.

In fine recursurile astfeliu instruate si adresate co­mitetului parochialu se le trimită Reverendissimului D . protopresviteru in Ketegyhâz, pana in 22. Angustu si a-se presentâ in comuna pentru cunostere mai de aprdpe. ' / Pilu-mare, in 14. luliu 1885.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : P E T R U CHERELESCU, m. p.

J inspectoru scolariu. —•—

Se escrie concursu pentru ocuparea postului invetia-torescu din comun'a bisericesca gr. or. Eoitu, protopres-viteratulu Tincei, eomitatulu Biliarii cu terminu de alegere pe Duminec'a din 18/30. Augusta a. c.

Emolumintele inpreunate cu acestu postu suntu : 1) Bani 145 fi. v. a. 2) 15 cubule de grâu, 3) 4 orgii de lemne, 4 ) 2 orgii de paie, 5) macinatu de 3 ori la anu, 6 ) unu estravilami de 600pd, 7) cortelu libera cu gradina de 700°o si 8) venitele dela ingropaeiuni, masluri etc. eare tote Ia olalta dau unu calculu preste 300 fl. v. a.

Doritorii de a ocupa acestu postu vaeantu, sunt avi-sati recursele lora adjustate eonfbrm prescriselora legii, adresate Comitetului parochialu din Roitu, au a-Ie trimite P i On. Dnu protop. si inspect. cerc. de scdle Gavriil N e -teu pana la terminulu de mai sus, cand de-odata se va tiene si alegerea.

In urma sunt poftiţi recurenţii de a se presentâ in vr 'o dumineca ori serbatore in sant'a biserica din Roitu, pentru de a-si aretâ desteritatea in cântările bisericesci si tipieu.

» Datu in Roitu Ia 21 luliu st. v. 1885. Comitetulu parochialu.

In contielegere eu mine: G A V R I L N E T E D , m. p. protop. insp. scol.

—•— Concursu pre staţiunea invetiatoresca din comun'a

gr. or. Bîcacîu, protop. Tincei, comit. Bihorului cu ter­minu de alegere pe 29 Augustu st. 7. a. o.

Saîariulu anualu : 1) In bani gat'a 40 fl. 2) 10 chi-bele bucate. 3) 3 Stangeni de l » r a n ? . 4 ) 1 s e s i u n e pamentu

aretoriu si 1 cânepisce de 552d°. 5) Cuartira libera cu 2 chili camera si cuina si o gradina. 6) Dela mortu mare 1 fl. dela mortu micu 60 cr. pentru cununie 40 cr. 7) pentru conferintia scripturistica 8 fl. 8) Pentru incalditulu scólei se va ingriji insasi comun'a bis. 9) Alesulu individu va ave a porta si sarcin'a cantoratului pre langa sus menţionatele beneficiuri.

: Recurenţii vor ave recursele sale instruite cu Estrasu de botezu, atestatu despre portare morala, Testimoniu pre-

i parandialu, Testimoniu de cualificatiune, si ca posiedu ; limb'a magiara verbalu si in scrisu. — Recursele astfeliu ! provediute sunt a se adresa Comitetului parochialu, si a-' le subscerne Revds. Dnu Gavriilu Neteu protop. inspet. ¡ sere. de scóle alu tractului Tinc'a in V.-Velencze. — A -; vendu densii in vre-o Dumineca ori serbatore a-se aretâ la I St'a biserica spre a-si aretâ desteritatea in cantu si tipieu. : Bicaciu, la 24. luliu 1885. i Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine: G A V R I L NETEU, m. p. inspect. i tractulu Tincei. ; — • — • Pentru parochi'a vacanta de a IH-a clasa Curatiele, ¡ din protop. Beinsiului, in urmarea conclusului V . Consisto-î riu oradanu de dto 3/15 Iuniu Nr. 426 B. a. c. se escrie > concursu cu terminu de alegere pe Dumineca 25 Augustu. \ Beneficiele parochiale in acést'a parochia organisata 5 acum de nou, dau unu venitu de 400 fl. afara de casa si i gradina parochiala care nefiindu de presinte se vor esaren-< dâ prin Comitetulu parochialu. S Doritorii de a ocupa acést'a parochia sunt avisati a-si ? subscerne recursele adjustate cu documintele necesarii si < adresate Comitetului parochialu, la dlu protp. alu tract. s Beinsiu Eli'a Moga in Rabagani, pana la diu'a de alegere > mai sus amintita. i Datu in Curatiele la 11 luliu 1885. s Comitetulu parochialu. \ In contielegere cu: E L I ' A MOGA, m. p. protop. Beinsiului.

—•— > Pentru deplinirea postului invetiatorescu din comun'a i Cefa, protop. Tinc'a, comit. Bihoru, se escrie concursu, < cu terminu de alegere pe 18/30 Augustu a. C in carea s di se va tienea si alegerea. > Emolumintele sunt: a) In bani gata 112 fl. v. a. i b) 12 sinice de bucate 1 / g grâu, V 2 curcurzu. c) 6 orgii < de lemne, din cari se va incaldí si scól'a, d) doi stengini > de paie, e) 1 , / 4 de sesiune de pamentu aratoriu, f ) stolele ? cantorale îndatinate si cortelu libera cu 2 chilii, cuina, < cămara si gradina pentru legumi. s Dela recurenţi se pretinde se fie preparandi absoluţi, . / cu esamenu de cualificatiune, se aiba atestatu de limb'a i magiara, precum si atestatu despre portarea loru de pana ţ acum. Era pana la alegere, sé se representedie in vr'o du-i mineca ori serbatore la s. biserica din Cefa pentru de a-i si aretâ desteritatea in cântări si tipieu. < Recursele sé se tramita subscrisului comisariu con-j sistorialu Teodora Papu in Berecheiu (Barakony) p. u. ^ Cséífa pana la terminulu de alegere. \ Berecheiu, 13 luliu 1885. \ Comitetulu parochialu. I In contielegere cu mine: TEODORÜ P A P U , m. p. comi-\ sariu consist.

s Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorescu 5 vaeantu dela scól'a a dóu'a din Micalac'a, se escrie con-? cursu cu tenninu de alegere in 11; 23 Augustu a. c. > Emolumintele împreunate cu acestu postu invetiato-; rescu sunt: a) In bani gata salariu anualu 200 fi. b) 23

Anulu I X . B I S E R I C A si S C O L ' A 239

jugere pamentu comasatu, de clas'a prima, pretiuitu ia bani 300 fl. c) 5 orgii de lemne din cari se va incaldi si scól'a pretiuite in bani 60 fl. d) pentru scripturistiea 5 fl. e) accidentii delà inmormentari unde va fi poftitu, la in-mormentari mari 1 fl. la inmormentari mici 50 cr. Tote aceste emoluminte represinta o suma preste 565 fl. v. a.

Se insémna ca pentru fiitoriulu invetiatoriu comun'a bisericésca nu are cortelu, prin urmare alesulu nu va fi indreptatitu a pretinde acést'a.

Eiindu acést'a staţiune invetiatorósca — staţiune de clas'a prima, delà recurenţi se recere se produca : atestatu de botezu, atestatu despre portarea morala si conduit'a de pana acum, testimoniu preparandialu, testimoniu de clase gimnasiale si testimoniu de cualificatiune invetiatorésca pre­scrise pentru staţiuni de clas'a prima, testimoniu de limb'a magiara, si atestatu delà inspectorulu scol. competinte des­pre calcululu obtienutu cu şcolarii la esamenulu ultimu.

In lipsa de recurenţi cu cualificatiune prescrisa pen­tru staţiuni de clas'a prima, vor fi admişi la candidare si invetiatori cu cualificatiune inferióra cari vor documenta prin atestate autentice delà inspectorulu scolariu, precum si delà comunele bisericesci in cari au servitù ca invetia­toriu, cà sunt invetiatori buni, conscii de chiamarea loru, si cà au facutu cu şcolarii esamene bune.

Recurenţii au a-se presenta pana la alegere la s. bi­serica, pentru a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu. — Recursele adjustate cu documintele recerute sè se trimită pana in diu'a nainte de alegere inspectorului scol. Moise Bocsianu in Curticiu (Kurtics).

Datu din siedinti'a Comitetului parochialu din Mica-lac'a, tienuta la 14/26 Iulie 1885.

Ioanu Ciôra, m. p. presiedatele Comitetului parochialu.

In contielegere cu mine : MOISE BOCSIANU, m. p. adm. protop. inspect. de scóle.

—•— Se escrie concursu pe staţiunea invetiatorésca provi-

soru din comun'a Saravolla, comit. Torontalu, cu terminu de alegere pe diu'a de 15 Augustu a. o.

Emolumintele sunt : 1) 300 fl. v. a. 2) 2 stengeni de lemne, si pae de ajunsu pentru in-

calditu, scól'a si cuartirulu. 3) 1V 2 lantie pamentu aratoriu. 4) 10 "fl. scripturistiea, si purtarea protocol, de Iust. 5) 5 fl. la conferintie. 6) delà inmormentare câte 50 cr. 7) Cortelu liberu cu dóua chilii, cuina, cămara si

curte destula de spatiose. Insemnandu cumca delà portarea si acomodarea ale­

sului facia cu s. biserica, si modalitate cu copilaşii va a-ternâ si definitiv'a intarire.

Aspiranţii la acestu postu se indatoréza in restim-pulu de sus pusu, a-se infatiosiâ in vre-o dumineca in St'a biserica aretandu-si desteritatea in cantu si tipicu.

Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org. au a-se substerne celu multu pana în 8 Augustu a. c. st. v. Comitetulu scolariu.

Constantin Olariu, m. p. presiedinte.

Cu scirea si învoirea : M I T ' A DOLGA, m. p. inspect. scol. —•—

Concursu pe staţiunea invetiatorésca din comun'a Lapusnicu, comit. Carasiu-Severinu inspect. Leucusesci ; cu care sunt incuviintiate urmatórele dotatiuni, in bani

} gata 63 fl. pentru 50 chilo clisa 29 fl. 91 cr. pentru 25 < chilo sare 4 fl. 15 cr. 7 l / 2 ehilo lumini 6 fl. in natura s 10 meti grâu, 20 meti cucuruzu, 8 stengeni lemne, 4 > jugere pamentu aratoriu, cortelu liberu si gradina de le-i gumi pe diu'a de U Augustu a. 0. in care di va fi si a-s legerea. Ì Recurenţii pre langa participarea in vre-o dumineca i ori serbatóre in biserica spre a-si aretâ desteritatea ia can-< tari bisericesci, au a-si subseerne recursele subscrisului, S per Lugos p. u. Balinti in Leucusiesci. i Comitetulu parochialu. > In contiegere cu mine: A D A M ROZA, m. p. inspectorii.

Ì Pentru deplinirea parochiei vacante de elass'a a trei'a l din Burzucu, protopresviteratulu Oradii-mari, se escrie con-< eursu cu terminu de alegere pe 25. Augustu (6. Sep-

temvre) a. 0. \ Emolumintele sunt :

ţ 1) Cas'a narochiala eu gradina de legumi, pretiuîfa \ in 60(1. 2) Pamentulu parochialu 14 jugere, computata, in, \ 16011. 3) Venitele stolare anuale 80fl. 4) Birulu preotiesea > 140 mesure cucuruzu in bómbe 140fl. 5) Dile de lucru: l cu plugulu 8, ér eu manile 40. pretiuite in bani 123.— j de totu 4523.v.a.,—afara de acestea alegandulu preotu, de-s odată cu poporenii va capetâ din pădurea comunala lemne l de incalditu, preeum si pasiune pentru vite cornute si porci, > dupa trebuintia ;— contributiunea pentru pamentulu paro-< chialu o solvesce comun'a bisericésea. \ Recurenţii vor avea recursele instruite conform pr&-? scriseloru statutului organicu, adressate comitetului paro*-l chialu din Burzucu, a-le tramite subscrisului administra-ì toru protopopescu in Zsâka p. u. Purta, pana in 31. A u -( gustu n. ;— avendu pana la alegere a-se presenta in vre-e < dumineca ori serbatória in S. Biserica din Burzucu, spre > a-si aretâ desteritatea in cele bisericesci.

I Comitetulu parochialu.

ţ In contielegere cu : T O M A P A C A L A , m. p . adm. protop. I —•— < Se escrie concursu pentru ocuparea statiunei invetia— l toresci din-^parochi'a OiumegMu, protop. Tincei cottola > Bihoru;—cu terminu de alegere pe 6/18 August a. c l Salariulu anualu : < 1) In bani gat'a un'a suta fl. v. a. 5 2) 1 3 2 0 0

1 6 0 0 jug. pamentu comasatu. > 3) In natura dóuedieci ehibele de grâu amestecata sî < dóuesprediece ehibele cueuruzu strinse prin epitropulu seóIeL 5 4) Cuartiru liberu si gradina de legume. ;

} 5) Pentru 8 stangeni de lemne 40fl. aduse prin «o>-i mun'a biserieésca. < 6) Pentru inmormentari unde va fi poftìtu 1 fl. é r 5 pentru alte serviţii câte 50cr. Ì 7) Pentru scripturistiea 5fl. < Recurenţii —cu acea observare ca alesulu invetìatoria. I va fi totodată si cantora la ss. Biserica farà alta remune-Ì raţiune—recursele loru instruite eu atestatu de botezu sî Ì moralitate testimoniu de preparandia si cualificatiune, adre-< sate comitet, par. din Ciumeghiu; au se le trimită dluî \ Nicolae Rocsinu preotu comisariu consistorialu in Méhke-> rék per Sarkad pana la terminulu de susu — avendu a-se < presenta in vre-o Dumineca ori serbatóre in biserica spre < a-si aretâ desteritatea in cantu si tipieu. I Ciumeghiu, 7/19. Iuliu 1885. < Comitetulu parochialu. ì In contielegere cu mine : NICOLAE ROCSLNU, m. p . < preotu gr. or. 5 — o —

Pentru deplinirea postului invetiatorescu din Girîsiu F.f i Inspectoratulu Beliu, se escrie coneursu cu terminu de a- !> îegere pe 11 23. Augustu a. o. >

Emolumintele impreunate eu acestu postu sunt: > 1) In bani lOOfl.v.a. \ 2 ) bucate 16 cubule. < 3) dela 130 de casi câte o porţia de fenu. < 4) 8 orgii de lemne din care a-se incaldi si scdl'a. !> 5) 4 jugere de pamentu aratoriu. < 6) Veniturile cantorale. < 7) Cuartiru cu gradina de legumi. 5 Competenţii pentru acestu postu *au a-si tramite su- i

plicele adjustate cu documintele necesarie la D. inspectom > cere. de scdle Petru Suciu in Ucurisiu (Okrds) pana la l diu'a de alegere. i

Girisiu P., 20. Iuliu n. 1885. Comitetulu parochialu, \

In contielegere cu P E T R U SUCIU, m. p. inspect. scol. i —•— \

Se escrie coneursu pe staţiunea invetiatoresca din < Cbesi'?, inspectoratulu Beliu cu terminu de alegere pe 5 U/23. Augustu a c . ' i

Salariulu anualu este : i 1) In bani 159fl.v.a. I 2) 16 cub. de bucate V8 grâu V» cucuruzu. ] 3) 6 org. de lemne din care e a-se incaldi si scoTa. < 4 ) Veniturile cantorali. < 5) Cuartiru in natura cu gradina de legumi. > Doritorii de a ocupa acestu postu voru ave a-si tra- l

mite recursurile adjustate cu documentele necesarie la in- i spectorulu scol. Petru Suciu in Ucurisiu (Okros) pana la 5 diu'a de alegere. >

Chesi'a, 20. Iuliu n. 1885. \ Comitetulu parochialu. I

In contielegere cu P E T R U SUCIU, m. p. inspect. scol. >

— D — l Se escrie coneursu pentru deplinirea statiunei inve- j

tiatoresci din 0. Dumbraviti'a, inspectoratulu Beliului cu ( terminu de alegere pe 18/30. Augustu a. C l

Salariulu anualu este : \ 1) In bani 200fl.v.a. 2) Veniturile cantorali, 3) Cu- i

artîru in natura cu gradina de legume. j Doritorii de a ocupa acestu postu au se-si adreseze j

suplicele sale adjustate cu documentele necesarie pana la i diu'a de alegere la subsemnatulu in Ucurisiu (Okros). <

Ucurisiu, 20. Iuliu n. 1885. ' j Pentru comitetulu parochialu P E T R U SUCIU, m. p. insp. sc. $

—o— i Se escrie coneursu la vacant'a staţiune invetiatoresca >

din Siad-Eogozu, inspectoratulu Beliu cu terminulu de a- ? îegere pe 15/27- Augustu a. o. $

Emolumintele impreunate cu acestu postu sunt: i 1) In bani lOOfl.v.a. 2) 18 cubule de bucate grâu ţ

1 / t cucuruzu, 3) 8 org. de lemne din cari e a-se incaldi ¡1 si scdl'a, 4) dela tdta cas'a câte 1 porţia de fenu, 5) Venitu- ^ rîle cantorale, 6) Cuartiru in natura cu gradina de legumi. <;

Doritorii de a ocupa acest'a staţiune sunt poftiţi a-si tramite recursurile loru la inspeetorulu scol. Petru Suciu > in Ucurisiu (Okros) pana la diu'a de alegere. <

Siadu, 19. Iuliu n. 1885. <j Comitetulu parochialu. s

In contielegere cu P E T R U SUCIU, m. p. inspect. scol. \ —•— l

La staţiunea invetiatoresca din Caraseu, inpectorat. \ Beliu, se escrie coneursu cu terminu de alegere pe 15/27. > Augustu a. o. I

Salariulu anualu este : 1) in bani 140 fl. v. a. 2) 12 cubule de bucate. 3) 5 orgii de lemne din cari e a-se incaldi si scoTa. 4) 1 jugeru pamentu aratoriu. 5) Veniturile cantorale. 6) Cuartiru in natura cu gradina de legume. Cei ce dorescu a ocupa acestu postu, se-si tramita

recursurile sale adjustate cu documentele prescrise, la Dlu inspect. cerc. de scdle Petru Suciu in Ucurisiu (Ôkrôs) pana la terminulu de alegere.

Caraseu 19 Iuliu st. n. 1885. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : P E T R U SUCIU, m. p. inspect. —a—

Se escrie coneursu pentru staţiunea invetiatoresca din GTOSI, inspect. Beliu cu terminu de alegere pe 25. Augustu st. v. a. c.

Emolumintele impreunate cu acestu postu sunt : 1) In bani 60 fl. v. a. 2) 12 cubule de bucate. 3) 200 porţii de fênu. 4) 10 orgii de lemne, si veniturile cantorali. Competenţii pentru acestu postu sunt avisati a-si

tramite recursurile sale adjustate cu documentele prescrise la inspect. scol. Petru Suciu in Ucurisiu (Okrôs) pana la terminulu de alegere.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: P E T R U SUCIU, m. p. inspect.

—•— La staţiunea invetiatoresca din SusagU, inspect. Beliu,

se escrie coneursu cu terminu de alegere in 29. Augustu st. v. a. c

Emolumintele impreunate cu acestu postu sunt: 1) In bani 96 fl. v. a. 2) 14 cubule de bucate. 3)

Un'a porţia de fênu, si un'a porţia de paie dela fie-care numeru de casa. 4) 8 orgii de lemne. 5) Cuartiru in na­tura cu gradina de legumi. 6) Veniturile cantorale.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati a-si tramite recursele instruite cu documintele prescrise la in-pect. scol. Petru Suciu in Ucurisiu (Okrôs) pana la diu'a de alegere.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : P E T R U SUCIU, m. p. insp. scol.

—•— Se escrie coneursu pentru ocuparea statiunei inve-

tiatoresci dela scdl'a confesionala gr. or. din comun'a Bre-bulu, protop. Caransebesiului in cot. Carasiu-Severinu, cu terminu de alegere pe H. Augustu st. V. 1885.

Emolumintele sunt : 1) banii gafa 300 fl. 2) 8 orgii lemne in natura, din care este a se incaldi si scdl'a. 3) Diurne la conferintia invetiatoresca 10 fl. 4) Scripturistic'a invetiatioriului 5 fl. 5) Cuartiru liberu. 6) Gradina intra-vilana de 800 a°. 7) 2 jugere pamentu aratoriu. 8) Ante-prinsu naturalu la conferintie 4 fl. 9) Pentru petreceri la inmormentâri câte 40 cr.

Doritorii de a recurge la acestu postu se avisédia a-si tiimite recursele instruite conform stat. org. la Comi­tetulu parochialu in Brebulu p. u. Nagy-Zorlencz, — in fine se provoca concurenţii a se présenta in vre-o dumi­neca séu serbatdre aicea spre a se face cunoscuţi comunei si se dovedésca desteritatea in cântare.

Din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. din Bre­bulu tienuta in 6/18. Iuliu 1885.

Comitetulu parochialu. — D —

Tiparinlu si editnr'a tipografiei diecesane din Aradu. — Iledactoiu re^pundietoriu : Augus t in Hamsea .