biserici de lemn din basarabia 1933

5/11/2018 Biserici de Lemn Din Basarabia 1933

1/68

ANUL II. No.3 MARTIE 1933

Viata BasarabieiREVISTA LUNARA

Edftatl de Asoefatla culturall "Cuvant Moldovenesc"Director PAN. HALIPPA

I B teertc l de lernn .Pe malul m!lrH (versurl) Pe drumurl basarabene Destln (versurt) . . . . . .Regiunile naturale dlntre Prut ~I Nlstru .Cantarea neamului (v, rsur i) . . . . Toarnna (versurl) . . . . . . . .Vator rftcarea ostrovulul "Ca~llta" ....Chilla ~I Europa ........

P. Constanttneseu-IastN. SpdtaruD. /ovOctav SargetiuT. PorucicSergiu- Victor CujbtJSergiu SOrbut.M AnastasencoA. O. BdrlddeanuCRONICA. INSEMNARi: AI clncisprez ecelea an de' a unire. :- t Zamflr Arbore_ de A!. Ter-~.,..... __ "...' ziman. - Poetul Ioa J:!uzdu~ a n de N. Tan" . -CARli NUUI: Mozeul Nalional.-

Print,,, oameaii in me" de AI. Terzfmaa. - RECENZI!, Alaie Gerbault. A la pattnuile du 80 .. ilde G, Ra~cu. -- RtiVHTA REVISTELOR, Gaedi,u de r.Redactia ~f Admlnistratia: Chh;;lnau, str. Alexandru cel Bun No

~C t{ ..


2/68

Asociatia Culturala nCUV A.NT MOLDOVENESC"Rec unoscu t a o persoana juridl eli prin senUnta T rib Una Ioulu f Ut pU;Da S~I.

Scopul Asocia\iei:ART. 1. din statut: Se fnfllnteuA. eu sedlul In Chl~;jnl1u :)1pe timp ne-llmltat, 0 asoclatie pentru crearea, ajutorarea :)! sustlnerea fap-telor decuttura national! ~I educatle cetateneasca cu deaumt-rea , .Cuva.nt Moldovenesc".ART 2. Ea va ajuta populatladtn Basarabia in scop de-a progress pecalea culture! nat tona le , educatlei cetatenesti $1fn domeo!ul eco-nomic. incurajand-o :)i sprliinlnd-o fo toate tnceputurlle bune,

Preseatnte, PAN. HALlPPA

Abo n am en t u 1: 120 lei pe an; pentru autorita\i, lei 500

Colaboratorii revistei:Alexandrescu c . , - Ceslau Ambrajevici,- Acatatou Mihail,-

Antohi Panait, -' Balan St., - Balbareu I., - Bogos Dumitru,-Boldur Alexandru, - Bulaf Toma, prolesor unioersiiar, - Bulat~telan,-P. Bajbeuc-Melicov,- Bezueconntii G. G.,- Cazacu Au-rel==Cemaionu Consi. Il-r., - Cerchez Ecat.,- Ciobanu Steian,membra al Acad. Romane, - Ai. David, -- Constantinescu-la~iPetre, profesor unioersiiar, - Crihan Anton. ~ Cujbd Sergiu,-Cuzminschi Pavel, -' Cardas Agricola, ~ Cioflec Romulus. -Ciachir Mihail, - Duniireanu N., - Dumitrascu Ion, _' FaldProtir, - Firicii Petre, - Friptu Iulian, - Frunzii Auxeniie, -Gala Galaction, - Ghibu On isilor, prof. unio., - GhelmegeatiuMihail, - Ghenzul Vasile, - Gheorghian Petre, - Georgescu-Vrancea Gonst, - Halippa Panielimon, - Hanes Petre, -Harea V.I-Miron C. Holban,- Hotnog T., - Ham!~ V.,- Iaco-bescu Th.i+Loo D.I-Ioncu T.,-Ionescu Darzeu,- Ispir Mircea,-Luican Anton, - Lascu Vasile, - Macovei loan, - Madan Gh.,-Miichevici Iuliu, '_ Marian Lioiu, - Munteanu Donat, - Ne-grescu loan, - Nasiase Gheorghe, conlereniiar uniuersiiar, -Niculitd N. I. - Obreja-Iasi G., - Pelioan loan, - PopooscluN .. _ Proiiri N., - Poleac Manuil, - Porucic T. - PopescuC., - Rascu Gh., proi., - Smochinii Nichiia, -- Stoica Cezar, --Spiitaru N, - P. V. Stefiinucli, - Teianu Const., - 1rzimanAl., - I. C . Teodorescu, prot., - Tudor Iorgu, - TeodorescuConsi., auocat, - Yitt. Popa, - Usurelul Al.; - Usineoici Si.Dr., - Vasiliu -Hasna$ Elena, - Vicol Teodor, D-r, - Vrubie

Grigore - Zaborouschi I. - Siirbu T. A.


3/68

ANUL II. No.3 MARTIE 1933.

Viata BasarabieiREVISTA LUNARA

Editati de Asoelatta culturala "Cuvant MoldovenescjjDIRECTOR: PAN. HALIPPA

Biserici de lemnIntre monumentele doveditoare vechii tradljll de arta romtneascain Basarabia trebuesc considerate i bisericile de iemn, modeste i

negJijabiJe la prima vedere, valoroase depozi te de arta uneori.BisericiIe .d e Iemn sunt raspindite peste tot pit rn in tu I locu it

de Romini; putem afirma chla r c it ele constitue 0 carac te ristlca aarhitecturii rorn tn esti. E le iorrn eaza deseori tranzljia dintre arta t a -raneasca , in primut rind prin identitatea materialulul , i cea oflclala.In Transilvanta bisericile de lemn au fost studiate mal atent.Profesorul dela Cluj d. Coriolan Petran a publicat un studiu inte-resant asupra bisericilor din [udetul Arad. In uItimul anuar al co-misiei monumenteIor istorice pentru Transilvania d-l Atanasie Popase ocupa pe larg de bisericile din Coltirea, Apahida, Capalnea,Cuhea, Galgan, Copaceni, Iernut i Cornes t l 1 ) - care, afara deu ltlrn ele d ou a, prezinta un caracter propriu construcjlilor transilvane,apropiindu-se de verticalismul bisericilor gotice. Unele sunt foartevechi , dar cele mai multe din sec. XVIII ; din cele mai interesanteputem cita biserica din Tlurea dela 1750 sau cele doua din Fildulde [os i Fildul de sus 2 ).

In Bueovina sunt rnai pujine in cornparajle cu cele de piatra,cum era i ft resc intr'o provincie, care a fost l eaganul statului mol-dovinese in eea mai stralucita epoca a lui i deci 'cu Jargi posibi-Utati de com anda, In provinciile vechiului regat sunt ceva mai nu -

1) .Anuarul pe 1930--31 - Cluj 1932 pp. 149-314.2) La Tlzlgara~Samurca~ ..L'art du peuple roumaln" Geneva 1925.

pp. 1-3.1


4/68

130 V IA TA BASARAB IE Imeroase . S 'au pastra t sch itu ri eu blse rlcu te de Ie rn n , d in tre ca reu ne le destu l d e cu noscu te : Volova] d in B u cov in a , Gorov e i d in nor-du l M oldov e i, V a lea Neagra d in V ran cea , M anastirea d in Cov u rlu ii atltea aite le d in ju d eje le B u zau , V alcea !}i 'Gor].

In B asarabia par sl1 fie tot attt d e n um eroa se , daca nu ch ia rm ai m u lte de cit in T ransilv an ia . ~i p resu pu n em alte irnp re ju ra ripricinuitoare tolostntet lem nu lu i la construirea biserici lor . Pe clndin A rd eaI m u lti m ea padurllor i Iniluenta bisericllor gatice eu ten ..dinte d e v e rtica lism , ca re se adecv au m ai usor Iem nu lu i la can -st ruc tor i rnai saraci, au fast ce le doua cau ze pen tru folosirea acestu im ateria l, in B asa rabia e l se 'n trebu in ja in Iocu l p ie tre i, pen tru e lie ra m ai eftin i pentruca se pu teau m ai usor reconst ru i dupa dart-m arlle i a rde rile , ca rora cadeau prada la neeu rm ate le in v asii ta ta -restl, Cu toa te e li B asa rabia apare tirz iu in istoria arh itec tu rii mol-dov iu esti, in epaca asa nurnita d e decadenta J) , dod in restu l Mol-dov e i se 'n trebu in ta m u lt p ia tra , ea cu noaste aproape exclu siv le rnnu l.

In an ii 1812-1813 existau in B a sa rabia 775 bise ric i d in ca renum ai 41 e rau de p iatra , iar res tu i de lem n 2 ). C are era sltu ajianum erica a bise ric ilor d in Moldov a prop riu zlsa la acea epoca n ustim j in orice caz d ile ren ja d in tre ee le d e pia tra sl de lem n era cum u lt m ai m ica . S e v ede aceasta d in re la ta rile m u lt m ai v ech i a leep iscopu lu i ea tolic B and inu s , can d a v iz ita t M oldov a pe tim pu l lu iV asile Lu pu .A su pra acestor bise ric i n u s'a sc ris n ie i u n stu d iu eomplec tpana 'n p rezen t. Da te m ai num eroase se pot cu lege d in lu c ra read-lui C iobanu "B ise rie i v ech i d in B asa rabia ((. ea re da lnforrnajii ingen e ra l desp re toate bise ric ile basa raben e , eu c itev a cu v in te spe-cia le d espre ce le d in lem n , 3 ) m en tion ind m ai pe la rg u ne le d inele la d escrie rea citorv a situ a te in regiu nea rnijlocie a B asa rabie i.A r fi fost m ai potriv lt sa se con sac re stu d ii pen tru ce rce ta rea lorpe regiunl, Un incepu t s'a facu t d e fostu i p rofesor V . Curdinov-schi, ca re a d at c ite v a in form ajii d espre u ne le bise ric i de lem n (7)d in j u d o Hotin 4).

1) I a lucrarea noastra ..Evolut la stllu! u l motdovenesc" I a~i 1927.2) Dupa cunoscuta statlstlca publlcat! de I. N. Halippa In ..Trudl"III. pp. 231-236.3) Op. cit. pp. 3-6.4) .CeJe mal vechl biserki de lemn din [ud. Hotln" In "Revista so-cietatll Is tor lco-arbeologice blserlcestl" Chl$lnau 1925. XVI, po. 60-74.

2


5/68

V IA TA BA SARAB IE I 131Dupa aceste date, casi dupa intormatii personale culese In

cateva excursii sau la lucrarile studentilor mei dela Seminarul deIstoria artei crestine, voi cau ta sa stabilesc 0 usoara catagrafie abisericiIor de lernn , u rmind ca sch ita noastra sa fie oricind corn-plec ta ta de ce rce ta rl i informatii ulterioare. Datele din "Anl la r e leeparhiale" nu sunt totdeauna e xa cte , tre bu esc c on tro!a te ; in bunaparte la folosim.

. . ' "*Cele mai m ulte bise ric i de t e rnn se afla in j ude j u l Hotin:din 150 locasuri, inclusiv cele doua orasene, 82 sunt din i emn ,

Blserlca din Sangera (HaHn) 1750.d ec i m ai mult de jurnatate. Nic i u n a n u depa~e~te pragul veaculuiXVII I in vechime; c i teva suntconstruite d in a ce la s material pina 'n zi-lele noast re , cera ce dovedeste 0 practica adine dispindita in acest [inut.

Cea mai v ech e pare a f i biseriea din Stngerea, trecuta in.Anuar" la 1810 1]; de fapt insa la ]806 a fast transportata dinsatul Dorofteni-Dorohoi de proprietarul Gheorghe Tautul i undeexista de aproape un veac. La 1710 fu sese rid icata bi seri ca din

J) ,.A nuaru l Eplscoplei Hotlnu lui" C hl~ina u 1930.3


6/68

132 V IATA BASARAB IE IMarine t i , re tacuta la 1858 d in caramida . Tot pe a tu n c i s 'a con -stru it i bise rlc a , azi d isparu ta , d in T reblsau ti, care pastra u n an -tim is d e la 1707-in 1763 este pom en ita , in 1914 d isfacu fa 1). La1730 e trecuta bise rica d in R tngac t, la 1735 d in B e re stic ; pe la1750 cea d in B eleav in e ti-Ghilov ejt, re facu ta com plec t in z ile le noastre .

D in a dou a [umatate a v eacu lu i xvm d ate aza u rrn atoa re lebise r ic i: M ihaJcov a la J 762 , MO ldov a 1765, Rotu nda 1766 -du pamai mul t e Insemnar i pe cartl, asa ca d ata d in "A nu ar" poate fis igur cornplectata -- Com arov o Ia 1765 d in brazl in treg i construita,Dinau li la 1768 de u n plan moldov in esc , B ald lu ti Ia 1769, Belo-sou v ca la 1770, Prigorodoc 1771; R j av in e]! re i no ita la 1778, d ec lrn iilt rn a i v eche ; Ia 1793 bise ric ile d in Nagoren i ~i Vart icaut i .

C e le m al num eroase su n t d in v eacu l X lX . La 1805 se rld i-c ase blse r ica d in Nou a Su lita , re facu ta d in d iram ida la 1858; Ghi-n au ti la 1806; la 1807 bise r ic ile d in Hodorau ti, V iisoa ra re tacu tatot d in lernn la 1915, Polian a , C ru g lic ~i C aplev ca . La 1806 setran siorrn a d in tr 'o geam ie bise r ica d in Ne lipau ti; la 1809 se con -stru este bise ric a d in Forostin a pe fu ndam en t d e p ia tra : la 1813Lom acln e ti : m a i v eche d e 1827, c tnd e repa ra ta , bise r ic a d in C u -Iiov ca ; la fe l bise ric a d in Send ren i, repa ra ta la 1861; la 1817 cead in T arnov a . Desi repa ra ta Ia 1891, bise ric a d in S troesti e m u ltm ai v eche ; tradijla spu ne c 'a r fi fost adu sa d in A u str ia . Nu s'a pu -tu t stabili n ic i . ve ch im ea bise ric ii d in V olc in e ti, re la cu ta la 1915.

D e-u n in te res d eosebit su n t e itev a bise ric i, a c aror d a ta pre-e lsa d e con stru ire n 'o cu noaste rn i care , d ispa ru te azi, pot fi stu -d ia te du pa fotogra fiiIe pastra te 2 ) . B iser ic a d in G rim ancau ]l a fostd esfacu ta in 1912 , ae tu aJa tot d in tem n dateaza de la 1889; cea d inB allisin e~ ti a fost d e sfacu ta In 1918, ac tu a la d in p ia tra e m ai nou a .B ise r ica d in C obolc in are 0 c lopotn ija m u lt a se rn anatoa re ce le i d e jaR otu nda; d u pa tradijle ar d a ta d in secolu l XV III; ac tu a la , tot d inle rnn , d a te aza de ja 1909. B ise r ic a d in C herstin e sti e trecu ta in"A nu ar~ d in p ia tra Ia 1895; probabil cea d e lem n , d e care v or-beste C u rd in ov sch i 3) , sa fi d isparu t In tim p u l ra sb oiu lu l.

D in a dou a [u rn a ta te a secolu lu i X IX da teaza bise ric ile d in :B arnov a , C onov ca , Lev in ji, B alam u tov ca , C ota lev a , Doljoc , Perebl-

1) Curd!novschi. OP. cit., pp, 60, 72.2) Reproduse la Curdinovschl, op, cit.3) Idem, p, 66.

4


7/68

V IA TA BA SARAB IE I 133couj i , T~rasauti, Briceni , Buzov l t a , Caracu~ani, Griseviti , Neporo t uva ,Noua Su lita , Romancaujl, Rososenl, Selitea , Tabani, Vbcauti, Vet-rianca, Berllneji, Burlanesti, Fetestl, Larga, Lopatnic, Medveja, B.111-cltuti, Barnova, Cepeleuti, Clocusna, Glinoaia, Ocnita ~i Serbiceni.Dupa 1900 se mai c ladesc tn ca d in lernn biseriicle din: Serbinetiin stilul vechi moldovinesc a l acestui tip, Bulboca mai slrnpla , B e-Iou tl, V orn ice ni, R ev cau ]l, S an cau ti, Siloveji, B ord iu g, C oteIn a, Glin ea ,Mandacau t i i Corrn an i, cea m ai nou a (1915) in locu l bise ric ii vechi,

In ju de ju l Soroca proportia d in tre biseric ile de le rnn i dep latra este mu lt m ai m ica : 39 fa tn de 158, deci u n sfe rt. N ic i u nanu este m al v eche de m ijlocu l v eacu lu i XV III: la Corbu l se ridicala 1749, iar ala tu rl d e ea a lta Ia 1902.. Tot dou a s'au constru it laBartadeni : u na la 1770 in cotu na Paladia i alta la 1882 i laGarbov a-Om mort cu u na v eche de la 1775 i a lta nou a de la 1908.La 1797 s'a rid icat bise rica d in Su darca, re facu ta in zile le noastred in p iatra : la 1775 cea din Grimaujl,

Pe v alea R au tu lu l, reg iu n e astazt lipsita de padu ri, se con -stru esc in v eacu l XV III m ai m u Ite biserlci, transform ate in v eacu lu rrn ator in piatra, B ise rica d in Marcu le~ti pare a fi cea mal v eche(1760) dupa 0 tn se rnnare de m ai tirziu 1)i la Floresti e trecu ta in"A nu ar" d in 1807, dar' poa te fi m ai v eche . Para da ta e trecu ta bl-se rica d in V arv arov ca, d in ace lasi reg iu n e; tot d e acoIo Cenu sadela 1817. P a r a date sigu re su n t trecu te bise ric ile d in Sev irov a,d ela cirn itiru i d in Tarnova, d ela M aca rov ca i Cremenc iuc , probabtl-de ace lasi v ech im e .

Din prim a ju rna ta te a v eacu lu i XIX dateaza bisericile: Vere-jen i Ia 1801 i refacu ta peste un v eac d in pia tra : tot a tu nc i C ala-rasau ca , Ia 1819 Horodistea , 1829 B raicov a. Desi bise rica d inGhizd ita e trecu ta in "Anu ar" Ia 1896, trebu e sa fie mu lt m ai v e-che , du pa u nele icoane i carti bise ricesti eu tnsem nari de Ia m ijlo-cu i veaculul, Pe 10cnI u ne i bise ric i v echi seconstru este la 1910 ceadin Dangcnl.

Din a dou a [u ru atate a secolu lu l X IX su n t blse rlc ile d in : C u -resn ija , Dercau ti, Zgu ra , Dond tu scan t, B ricen i, Frasin , C ernoleu ca ,D rochia , C lirn au ]i, C od ren i, Mosan l, Sa yea , Tatarauca Veche i

1) Curdlnovschi, op. clt., p. 70,5


8/68

134 V IA TA BA SARAB IE I

Cuhurestii de jos. Dupa 1900 bisericile din Solcani, Septelici iNic o l ae v c a (1921).Aproape 0 treime din blsertcile [udejului Bdlli sunt de lemn,

44 din 141. Biser ica din Bacenl, care. tine de parohia Ciulucani 1),e con stru ita la 1825 pe d in dou a : [u rn a ta te a rasa ritean a d in p la tra ,cea apusana din Iemn.

La anul 1702 sunt trecute in "Anuar" ca ridicate bisericiled in C am enca i Petru sen i ; la 1757 biserica din Oiseni-Musteata,la 1760 Dusman i ;.lntre 1760-1765 biserica din A lbin eji, trecu taIn "A nu a r" gre sit la lR13 ; biserlca din B ranzen i la 1765, Dum -bd1v ita Ia 1770 re facu ta in piatra la 1903, Scumpia la 1776; Rfl-deni la 1787; Tipleti la 1790 refacuta in p la tra in zilele noast re ,Gheciu Vechi Ia 1791; Tescureni la 1795 sau 1797-eum e tre-cu ta in stu d iu I d -Iu i Ciobanu 2). La 1796 s'a construit biseriea d inManzate~ti. care s 'a d a rim at la 1892, cind a fost gata bisericanou a, trecu ta a stfe l .g re~ it in "Anuar" la 1891. Tot d epe atunci da -teaza biserica din Mirceni, refacuta numai la 1868, dod e trecutain "Anuar" c a tn alta ta , eu material deja alta blsrrica rnai veche ;poseda i carti deja mijlocul veacului XVIII. T ot din ace .as i veacpastreaza carti i biserica d in Malaeti, trecuta in "Anuar" la 1892.

Preeum v edem fn j ude ju l mUt i s 'au pastra t u n nu rn ar destulde i nsemna t din veacul xvm, carora t rebue de adaugat i cele acaror data n'a putut f i determinata, desi de-o vech ime apreciabila,ea bisericile din Cubani ~i Cuconestii V eehi. A propie re a tinutuluide Moldova V ech e exp lica acest fapt.

Din prim a jumatate a secolului XIX dateaza biseriei le din:Lambeni la 1802, Iablona Noua Ia 1806 refacuta peste u n ve a c totdin lemn, Magurele la 1810, Recea la 1804 sau 1825, Singureni1816~ Parli t i 1817, Sculeni 1822, Ustia 1823, Varatic 1825, SociBocan Burghelea la 1830, Bolotlna 1837 ~i Hiliu]! 1842. Din a douajurnatate a aceluiasi secol bisericile din: Bursuceni, Cucioaia, Fun-duri, Panzareni, Cetarenl, Glodeni, Valea Rusului refacuta mai tir-ziu din cararnlda, Alexandreni, Balan, Fantana Noua, Stolniceni ~iTerebna. Dupa 1900 biseriei le din Alunisi, Popovca ~i Septebani-Stancaut i .

1) N'am gasit-o tre cuta in .Anua r" .2) 0p, cit., p. 70.

6


9/68

VIATA BASARABtEI 135

j ude tu l Orhei, d ei cu p rind e fa irn osu l linu t a l Codrulut, a refoarte putine bise ric i d e le rn n : 15 actuale i 9 ren teu te la da te cu..noscu te d in tr 'u n tota l de 180, dec i n ic i m acar a zecea parte . Explicajla trebu e de cautat in boga lia ca rie re lor de pia tra a le regiu n e ica re au pu s la tnderntna acest m ate ria l m ai ta re .

C e le m ai vech i biserici sunt aceJe deJa Horodlste, infjintata Ja1769, dela Bogzestl la 1770, dar probabil rnai veche dupa carli le

Blserica din Alblnest! (Bait!) 1760-65.ce Ie pastreaza ~i dela Cornova, care e greslt datata la 1802 in"Anuar", de oarece nu e bazata pe nici un document ~i pastreazacarli ehiar din veacul XVII. Urrneaza bisericile din Ra~cova-lnovat~i G he te lov a, a mbe le Ia 1778; Onitcan i Ia 1779, -refacuta m ai tlr-ziu din piatra : Ghermanesti la 1780, d e aserneni refacuta in piatra;Busauca 1784, Ivancea 1789 ~iScorteni 1799, toate refacute u l ter ior .

Din prima jurnatate a secolului XIX dateaza biserlcile : Vere ..jeni la 1801 refacuta ; Ohrincea Ia 1805, rind e pornentta 1), dec i

1) ~t. Clobanu, op. cit. p. 66.7


10/68

136 VIATA BASARABIEI

nu 1824 cum e trecuta in "Anuat".; Cocorozenl la 1806 refacuta ;Ineti la 1807 refacuta , (Jodjineti1807, TAritei Ia 1812, Hulboeafa 1814 refacuUi, :Ghit'i!; 'eni 1820-dar poate m a l v eche fiin d adusadela M-rea Hatjauca-Da~cova 1841, Voinova 1838 i Palanca 1847.Dela 187'), eand se ridie~ blserica d in Pitusca, nu mai cunoas te rnnici u na , construmdu-se numa i din piatra I} .

Din [udejul Liipusna, exceptind bisericile din Chisinau, s'aupastrat in lernn vre-o 14 biserici, afara de care se mai stle sigurtoea pe tot atitea c'au fast din acelas material i refacute din piatrasau dlsparute nu de mult - dintr'un total de 111 blserici rurale,

Cea mai veehe biserlca, de-ar fi sa consideram traditia, ar fifost cea din Corjeva, din care s'a pastrat pristolul alaturi de actualadin platra ; poseda i carti dela inceputul sec. XVIII. Acelas lucrudespre urmele biserieii din Hances t l i cea din Sadova, care s'adartrnat abia in 1924. La 1785 se rldica biserica din Pojoreni, re-facuta in piatra j tot pe atunci biserica din Dragusen i i - v ech i pome-nita tnca la 1791, la 1793 blserlca din Recea re facuta tot din l emn ,la 1796 cea d in B ard ar refacuta tn p la tra : tot pe atunci cea d inBuicani, de a s emen i refacuta,

Din prima [urna ta te a sec. XIX dateaza bisericile din: Dah-novici la 1801 2), Garla 1802, Clutes t i 1802. Goiani 1806, alaturlde alta mal noua din ptatra : la 1809 bisericile din Balau r es t i iMltcareti, refacute tn piatra ; Negresti 1814; pomenlta la 1816 bi-serica din Budesti, refacuta apoi -ln platra : Buten l 1818 ,i Volci-neti 1819, refacute in piatra ; Sbiroaia la 1821, Tirnllautl 1827;Log an esti re fa eu ta la 1828, dar mai veehe; Nerntenl 1828, Gauren l1822 re facuta in piatra i Meresen i 1853. Mai nou a este bisericadin Bratuleni dela 1909.

Pentru j ude ju l Tighina aproape a ce la si p ro po rtle ca Ia Orhei:se cunosc 13 din totalul de 94 biserici inclusiv cele orasenesti. Celemai veehi nu tree de fineIe veaeu 1 u i XVIII: la 1797 biserica dinGura Galbinei ~i tot pe atunci biserieile din Carnateni, pornenltala 1818 i Sarata Galbenei, ambele pastrand carti din seeolul XVHI.

1) Ultimele doua aparjin az! [udetulul Lapusna,2 ) Dupa ~t. Clobanu, op. clt., p. 58; in .Anuar 1825.

8


11/68

V IA TA BASA RA BIEI======== -:..:_ __ -----,--__ ,_ .. ~----- -- = ----- 137La 1783 s'a ridicat biserica din Cobusca Veche, relacuta mai apoiIn platra ; ur rne le bisericii d in Cobusca Noua dovedesc aceiasivechime.

Din v eacu l X IX urrneaza bisericile din: Arpaci fa 1804, re -facu.ta in piatdi ; Caln ari la 1806; S t. Alexandra Nev sch i din ora-~u l T igh ina , tran sforrna ta la 1807 dintr'o giamie i refacuta ape i inpiatra ; Tantarenr la 1808, Cascal ia 1810, Gradest i 1819, Javgur1838, Cenac 1853 ~i JaJpujeni 1898.

In [u detu l Cahu] nurnaru l bisericelor de lemn devine iara}imal mare in proporjie cu alte judete: se cunosc 19, din rare numaiuna refacuta in piatra, alara de biserici Ie din Leova (1818) iVulcanesti (1812), aeoperite pe dinafara eu scandu r t= dintr'un totalde 64 cu urbanele, deci precis a treia parte. Explicajia trebue decau ta t In Jipsa aproape cornplecta a pietrei; de aeeia rnai toa te ce le -lalte sunt construite din cararnida i uneori din ciarnur,

CeJe mai vechi biserici sunt acele din Tigheci, pomenita la1794 }i refacu ta tot din Iem n I:! 1829; din Tar tau l de Larga , parli-sita de multa vrerne, dar unde s'au gasit ieoane eu inscripjii slave-nesti, pe care d-I Ciobanu le erede din sec. XVIP); i biserica Sf.Mihail din Cahul, ridicata Ia 1785 $ i refacuta mai apoi din cara-mida.

Din veacu l XIX dateaza biserici!e din: Copen: 1a 1800 2)~du-pa "Anuar" 1817-, Larga 1800, Cuhurlui 1805, .Borogani 1811,Bairnaelia ~i Cotu Morii la 1812, Chiorelia Mica ~i Leca Ia 1815,Ca~lita 1854, Constantinovca 1870, Saratica Veehe 1878; apo i bi-sericite din Hanasen i, B ad ica Moldovan, Ciadir ~i Orac.

judejul Ismail are cele mai pujine bisericl de lemn: dela Etu-lia din 1827 i Tropocio (1896) din totaIul de 67, folosindu-se aicipiatra }i caramida. La Slobozia Mare a existat 0 biserica de lemnde pe la 1912-1814, distrusa mai apoi (1871). Aceias: situajie in[udetul Ceta te a A lb it, unde se porneneste de-o veche biser ica inemn deja Ciobruci, datand din I770 ~i refacuta apoi in pia tra ibiseriea deIa Noul Caragaci depe Ia ineeputul sec. XIX. In generalbiscricile din fostui Bugeac, aiara de aeeIe din orasele Chilia, Isma-

1) op. cit. p. 612) Op. cit. p.61.

9


12/68

138 V IA TA BA SARABIE Iil ~i Ceta tea A lba , su n t m ai noi, lu c ra te astfe l d in p ia tra ~i .ca-ramida, ** *Dac a a ru n earn 0 pr iv i re genera ta asu p ra e tem en te lor a rh itec -ton ice a le bise ric llor de lem n, prim ele c a rac te re e "id en tia te su n t sirn -p le ta c on str uc tte l ~i var ie ta tea p lanu lu i , 'S e pot d istinge c ine i p lan u ri,din caredoua d au u n aspec t m ai frum os constructtel, fiind _c~piidupa cladirlle 1n piatra. Plan ul tre fla t, evidentiat p rin f olo .sir ea ab-sidelor laterale, rep rodu ce tipu l clasic al bisericilor moldovlnesti,fa ra c u pola ; exem plu bise rica d in Albineti-Bal\i. Mai ra r apare bi-se rica eu turla pe n aos ~i c lopotn ita pe prid v or, c a re a rn in te steu n u l d in tipu rile frum oase d in ev olu tia stilu lu i m oldov en esc , bise ri-cile d in secolu l XVII; exem plu bise riea d in Scu len lt v echt (Balti)~-ln i luen ta d e peste Pru t apare im ed ia t; raspindirea lo r erestrtnsa,

C el m ai frecv en t tip este p lanu l long itu d ina l cu u mfla rea pa .r ..[ilor la te ra le a le n aosu iu i Ia loeu l sinu rilor d in p lan ul tre tla t; esteev iden t 0 de riv a re a acestu ia d in urrna, de oareee e ra m ai usor deconstruit paretele d rep t decat sem ic ircu la r. C h ia r la bisericile inp ia tra pe care Ie copie , exista u neori acest p rocedeu ~i dincolo dePru t; b ise rich d in Pausestt-Iasi, Svta Paraschiva din Tg. Frurnos ~ich ia r u ne le bise ric i a le lui Stefan ee l M are , ca S t. loan din Piatrad e pilda,o variants interesanta a acestul ti p e p ianu l eu usoare sanurtla te ra le , p rim in d tnsa 0 ctopotntta dea su pra nar texu lu i sau p rid voru 1u i.Este r ep roduee rea tipului de biserica rnoldoveneasca d in epoca d ed ecad en ts, u n u l d in exem ple le frum oase la bise rica d in C ornov a-O rhe i. C e l m ai sim p lu tip este ace1 a l bise ric ilor in p Ian longitu d i-na l , ell pare jii d repti, doar absida a lta ru lu i se rn lc lrcu la ra ~i eu c lo-potnlta separata, Aces ta e form at decbice i d in doua e ta je , d e for-ma . p at ra ta , mai ra r circulara , ca [a bise rie ile d in Hotin -R otu ndad e pilda- J probabil in llu en ta u cra in ean a, cum crede ~i Cu rd i no v -sehi . 1)

Se con stru iau de obice i d in stiJp i gros: de ste ja r , c a re seasezau in ran du rt ~i se Iegau in tre e i cu g rin zi orizon ta le : acestease'ngradeau eu nu e le groase ~i deasu pra se tencu ia eu 0 rnasa d eargila , peste ca re se aste rneau sc in du ri v e rtica le . M ai ra r , in ju d e -

1) Op. cit. pg. 6810


13/68

VIATA BASARABIEI 139tul Hotin de pilda, se construesc ~i din barne groase, tntretalate lacolturi, asa cum se obisnuesc constructiile de lemn Ia munte. Te-melia era deseori de platra, asezata intre staipi; altcori era dingrinzi mari cu lca te , pe ca re se - aseza pardoseala,

Acoperisul era simulu, in vechlul sistem de sarpanta, formatdin ~indrml, eu stresina nu prea mare; rareori apare stuful, multobisnuit in vechime. Tav anu l este drep: sau usor eurbat ln tr 'o boltacu be reeau ; in Ia ta a lta ru lu i ia form a u n ei m id calote. Deasup raacoperisului mid turnuleje amintesc turlele de piatra. lncaperile dininterior sunt oblsnulte p l anu l u i bizantin: nar t ex , naos ~i aItar, dis-partite tiber, ee l mult false arcade pe tavan.Contribujta bisericilor de lemn basarabene la istoria architec-turii moldovinestl consta doar in complectarea evolujiei ei catreultimele sclipiri din epoca de decadents

P. Constantinescu-Iasl

P rim a v a r a,Campul plin de flori $i fluturiRade'n razele de soare,Zumzetul de-albini inandiiLanuri p and ' n zare.foaci: a te de matasaSu s su b bolille deschise,Si s pe ran ta ntin er itaTese 'n suflet mii de vise.

Peste to t e via ti: caldaDragaste $i voluptate,Snopi de aur ce-si -resfiraA lo r sp ice p arfumate.$i nu stiu de unde vineAlat v ers d e c io ca riie ...Ridic ochil, dar in tata-miNumai cer si poezie ...

Sergiu SatbuSoroca

11


14/68

Pemalul mari iDeparte, din ceruri, te nasii ca an dorSi vii pironita pe oaluri.In mid legandri, aruncaie prin zbor,Incei ie apropii de maluri.

Cararea de aur, cu scoici de argini,Ca irupul din stancile lumii;Mereu it! doreste, ca zcina, cerdndSaruiul de print l a r a nume,

Te siriga legenda trecutului vis Te singa un murmur, un chip, ,0 iiiniii ...Un zeu lard parte, cu locul aprins,Te cheamd la oechea dorintii.

Spre furmul Tetras in adancul lui gand,Spre malul ciuntii fijru jaleTu vii iermecaiii, cu dorul Iliinumd,C u inima stoareii=de cole.

Dar ce s' a 'niiimplai l Cdnd mana sd 'niinz',Sa spui -inca-odata pooesiea lrumoasd,Tu azi te opresii cu slidare $i minii,Schimbtindu-ie 'n undd spumoasd.

Pribeag din tuiscare, puierttic ca visa I,Azi gandul iii Iierbe pe ooluri.Nimic nu-i sM 'n cale : nici stanca, nici pliinsul,Nici caniecul viu de pi! maluri,

$i nutnai 0 pasare alba ca spumaIncearcii sa-fi curme puierea,Ziidamic se lupiii ea singura 'nlume ...Dar oiaia-i un vis si-o durere, N. Spataru.

12


15/68

Pe drumuri basarabene.Dintre toate provinciile, Bcsarabia este cea mal conserva.toare . N ic iie ri nu s'a pasirat m ai curatti lim ba m oldoveneasca ~i

mai nestirbite obiceiurile, ca 'n Iermecatul tinut dintre Ptut $ibiitrdnul Nistru. Daca socotim c a stapanif de eri au dus 0 lupttiva jn ica p en tru ru sifica re, mold oven ilo r ba sa ra ben i Ii se cuvin toatelaudele pentru rezistettia de a ram anea ceia ce-au fost.Conservatismul basarabean s'a mentinut cu stinienie $ I in ee

priveste drumurile. E netndoios cd pe drumurile de azi ale Basa-rabiei, au colindat striibunii nostri cu sute de ani in urmii $ I " castarea lor este aceiaei ca atunci. Pe-acelas drum de tara, veninddinspre B arnova sau dinspre Ocnita, Stefan eel M are a mers saeQ$ti1;e victoria de la Lipnic. Prin nouri de colb s'a repezit s aasedieze cetatea Sorocei Constantin Cantemlr Voda pe-aceleastdrumuri n eschlmba te p e cart tataru 'ndriigostit alergii la Iasi safure lujerul damn esc a lui Vasile Lupu, trumoasa Ruxanda. Cre-deti c'au fast mai rele drumuri le pe care ostasii romani au hiila-duit aeum 1832 de ani ea sd ridiee Valul Jui Traian prin tinu-ta l lsmailului, a Cahulului si-a Cetdiii Albe ?

Pentru m oldovenii basarabeni drurnurile au fast a m ostenirede care n'au vrut sa se atingti : au tinut sii Ie piistreze asa cumpastrezi, in polltd, a [a rfu rie ramasa de la bunica, saa. pe cutm e,a cajavica bliinitii eu vulpe pe care mama bunicei a purtat-o inziua de tudulie ciind a fast mireasa. St autoritiitile, cele de enca $I cele prezen te, n'a u vrut sa tulbure p rim itiv ita tea ace sto r dru-muri cari vrasteazii, pe uttde dorese $i cum doresc, Basarabla.A~a s'au deprins basarabenii eu drutnurile to r, tn ca t in 1921, pectind eram prefect de Soroca, luptandu-md s a tac 0 sosea, au ve-nit dele~atii de tiirani $I m'au rugat sd nu pun )lcheatril pe drum",ca daca pun piatra vor trebui sa potcoveasca an ima le te , sd les trice unghile $ I sa cheltuiasca bani.

13


16/68

142 VI" TA BASARA HIElIntr'o sta tisticii a drum urilor, gasesc cii ta 1918, tntr'un ju-det, pe care nu vreau sa-l dau de gal, se afla 1 km. $i 400 tn. desosea. Rust! n'aveau nici un in ieres sa [aca sosele tn B asarabia .Eu cred cd niel In Rusia nu prea aveau : dovadd carutele lor cufa/ide peste un m. $I galosi] cu turetci. Dedit s a pue p iatra pedrum , mai bine fac roata ciirutii ca t omu, sa eib ce tngropa Inglad. Si galas! ea niste cizme, sa poti tntra tn pliimiideala dru-tnulu i panii'n genunchi. Cam se mai m inunau satenii nostri cnndau vdzut tn taia oara , tn 1916, tn Moldova, caruiele mu sca le sti cuuriasele lor ro tt l..De la Unire 'ncoace niel noi nu ne-am prea silit sa [acemsosele. Saa ridicat deseaori pltingeri, dar nu s'a pas n ici a gra biitn sa tisfa cerea lo r. D oa r mid c iir pe li, c a sa 'n se le ochiu l. Curatca pe vremea rusilor de care se nomeneste e li ven ind tarul la C hl-$iniiu a fost dus puna la 'spitalul de- nebuni de la Costiugeni pe 0

admirobilti sosea construitii tnadins ea cateva luni mal tnainte.- Foarte ban drum , a glasuit Aiatpu ternicu l s ti ip iln.- Da, Majestate, asa s toate 'n B asarabia , a tntarit sluj-b as al car e-t tn to va riis ta .Si tara I, mangtundu-sl vartul roscat a l ba rbel, surtise mul-tum it, a lunec tuu iu -s i privirea pe fit$ia str alu cito ar e a s ose le i.In ee priveste m ateria lu l brat necesar constructiei de sosele,In B asarabla s a f.[its e$ fe , sla va D am nulu I, berechet. Mal ales tnnord, ori unde sapi aai de piairii. Giisim si granii, winat # tare

ca otelul. Carierile de granit de la Cosiiuii -- Soroca, sunt t a r apereche tn E uropa, dupd cum m atturiseste celebrul geogra], pro-fesorul de Mortonne, care tn 1921 si-a adus studeniii se fadi siudiila tata locului.

Dar, se zicetn , cii gra nitu l trebu este sta rm at, rotu njit, pre-gatlt anum e pentru a fi tn tr eb uin ta t. Avem !n~ti p ietris g ata sa-!asterni, numai sa te ostenesti sa-l scoti din N istru , u tu ie se giisesem il $I m il de vauoane.

Calatorul care vine tntala oara tn judeiul So ro ca de-a pil-da, se minuneaza vtiztind gospoddriile tm prejm uite cu gard de piat-rii, dar nlci 0 piatrti pe drum . Pe vrem ea noroaelor celor groaz-n ic e. d es eo ri te 'n fu nz i p a n a 'n cosul carutei fn vreo groap dinfa ta unei porti ce stra jue$te "m ovili de pietre in ogradti. Cum te

14


17/68

V IA TA B ASA RA BIE I 143

chinuesti tu ca sa lest, asa se chinueste # gospodarul, dar nu iap ietre s'a stu pe groapa, s6-1 omo ri.Cu mati striidanii s 'a tacut a sosea tn tre Soroca *1 garaFloresti. Pe vrem uri vitreee de toamtui sau de p rimava ra , b asa ra -benii m erg pe ea, dar cum se face timpul bun , mug cu caruietepe margin ele ogoa relor, li inga sosea, pe drumul nou croit, prine olb ul g ra s, asa cum au mers strabunii.

Piina la 1924existau in Basarabia "po$tele de car. La fie-care 18 km . gasea! 0 asezare de pO $ta , avand 8 p iina la 12 cai.C u aceste ."po$fe" funciionarii cala loreau gratu it pe baza unu iperm is eliberat de adm in istra iia judetea tu i : Zem stva . N iste carniena lte erau trase de ca l va in lei, deprinsi ca drumul C lopo tele defa oiste erau cunoscu te de toatti Ba sa ra bia ..Iarnscicul vizlteu l ba r-bas $1 'm bracat ea 'n Siberia , n 'aveau la dram gr/ja m ttncatu lu i.Cali erau deprinsi unde s' a la se mai diimol, unde s'0 ia va njo s$I unde sa se opreasca. In aces! limp viziteu l n ' avea decal grija..Iahiircei" , pe care-o croia groasii ca t degetu l eel m are $I cu tu-tun lua t deseaori de la pasageri. Ctind trasura s 'aprop ia de re-sedin ia un ei paste, la clinchelu l de e lop o t, iam scicu l scotea im e-dia t doi ca i a farii, pentru schim b, cat carl zi si noapte stiiteaucu hamurile pe ei .Ptirui in tra l in loca lu l de posti: sa ti se trea-cd bitetu l tn reu istru , caii erau tn iu ima ii si gda de drum . F iecareresedin tii de postii uvea un set - un "prieaeie" - care era obit-got sa pue ta dispoziiia pasagerulu i a odae pentru o dih r u l , ia riarna sa -l serveasca grata it cea iu l.

V izite il posielor de cal erau niste oam eni patriarhali, anu-me pared a tesi pentru treaba aeeasta . Si erau marl pa timast debaaiura . C 'an asemenea viziteu am fiicu t eu cunostin ia tn tr 'o di-m inea ta de M al fa N oaa Sulita . Dorm isem la "hotefu lJ. fa .Ru-munia M arif' a damna lui Adler. A doua zi, ctind ra sa rttu t im brd -ca primdvara tn strae scumpe de matasd, am porn it spre Hotin.Yiz iteu l m ea era an zdrahon cat un man ie, cu n iste ochi de ci-eoare 'nttorita, lum inosi sub cozoroeul unei 7J$ lepci", care parcavro ia sa -i tu rteasca nasa l ma i malt decat era . Soarele rum eniaprin tata praviiliilor siiriidicioase copii som norosi si barbi zbttr-lite. Prim avara se trezia fa via ia si a tiirna de pom i cercei de fu-m ina. Cand sa esim din Noua Sullla; viz iteu l o preste ca ii, sco ateun pac de tu iun $I din tr' a buca ia de gazeti: face 0 tig ar d g ro asa ;ca de 'm prumut. Apoi, tn torcandu-se spre m ine, in treba :

15


18/68

144 VIATA BASARABIEI

- Spiclki est?- Vet, am riispuns eu, pricepand ca-l vorba despre ctubri-furL

S'a dat jos, a tntrat tntr' 0 casa $i dupii cateva minute esicu figara ap rinsa.Prin racoarea parfumatii a ditninetii am porn it la drum ,bucuros cil viziteul nu stie rom tu teste, ca nu oarecumva sa-i vituigast sa-m i tulbure visarea cu tn treba ri. Era a vreme de- [armec$i liniste. Pe zona drumului iarba purta siraguri de roua, in care

soarele f$ i tapia auru l. O goare de porumb tndreptau sp re m areacerului sageti verzi. C and am in trat in Siroesti, chiar tn m argi-nea satului, viztteul opri, tsi gust taros! 0 tigard $i 'ntorcandu-se m a intrebii :- Spiciki est?- Net ...Coborti $I du pa ctite va m in ute a pa ru , d in tr ' a casd, cu tigaraaprinsii.Cttnd sa esim din Stroesti ia r opri.- Spieiki est?- Net ...$1 ia r se dada jo s s'aprindd. Aict am biigat de s ea ttu i c a'nparetele easel unde a intrat era 0 tabla pe care sta serfs: Vinoipivo ., vin $i bere; era deci 0 era$mii , 0 ))aved", dupa cum sesp un e p rin partile I oc ulu i. C tind S'Q tntors $ 1 ' s'a suit in carutii,un m iros tare rna izbi, dupd care-am inteles cd'n a tara de vin

~i b ere t se g as es te $ 1 ' rachiu.Iamscicut dada bid ca ilo r, ca re p an ii'n D itu iu ti 0 tinurd i I J -tr'un trap vtirtos. Aei fanI s ii -i s traneasci i, tn fa ta unei crastnebidivii se oprira . St iardsi, dupd ce tilea tigara, am fast tn-trebat: Spiciki est?- Net.De data asia a stat mal mull fn cra$m ii, iar eu am prtvitsatul cu easele ascunse in ltvezi fn flo rife, ea tdrani pietosi tnpor t p l{ je~e se $ I cu tarance in strae fa Iel cu bucovinencele. Amauzit tntr'un cires an cue strigtind cum tl cheama si'n desisuriumbro ase m ierle ca nta nd d in [la ute. $i nu ma saturasem de m i-n un ata p rivetiste; ca nd a pa ru vizitiu l, .r(J$ fa latd # cu tlgara ar:

16


19/68

V IA T A B A S A ~ .= A = B = IE = I=====",--,==14=5=ztind, sub nasul rusesc, ca un carbune . Negr es it la esirea din satiar a april $i iariisi:- Spiciki est?

- Net.Cdnd am ajuns la Nedebouii si a oprit, m'am sculat sqprivesc ruinele satului distrus pe vremuri de tunur ile r ii sbo iu lu i.Cum siam la spaiele vizitiului, zaresc, fn buzunarul mantalii, 0cutie cu chibrituri. Var m a n a usor $i i-o fur, apoi m'am aseza tla lac. Viziteul (dcu tigara si dupe! obicei r n a tntreba.- Spiciki est?- Est, raspund eu, tntinzandu-i un chibr it ap rins .A ramas uimit; dinir'odatii controltutdu-st buzunarul, izbuctti

tnir'un dis puternic, strigand;- Maladet - maladet ...$1 pana la Hotin n'a mai april. Si acum pared mi se ma-cirui tn urechi rtisul lui $ 1 strigtitul de "bravo, smecher mai esti":Pe drumurile basarabene tnttilnesti, mat la fiecare rtiscrucectite-o troita si-un Isus Hristos riistignit $i cu toate instrumentele

ee-au servit sa-l chinuiascd; cuele, ciocanul, clesiele, sulita, bure-tele cu care i s'a dat otet si cucosul care-a cantat de trei ad easa se adevereascii scriptura. Aceste troite in timpul iernei, cdndalbul omdtului niveleazd totul, tndrumeaza pe riitiiciti. Dar nu tnacest scop sunt ridicate.Toatnna, cnnd tneep ploile, sa faci a calatorie prin Basa-rabia, nu mal uit! eiii tniesti. Prin drumuriie desfundate roiileintra lntregi tn glad $i balahurul , unde-i glodul mai adanc, tepoftesie sa cobori, sa se usureze trasura. $1 n'ai ee face, trebuesa-l asculti, daca nu vrei sa stai tn lac. Tragice amintiri am deI pe asemenea drumuri. Pe una lndriiznesc s'o povestesc, tiinacaare un sfar$it pldcut, Inir'un inceput de Decembrle a trebui! saeolind ctiteva sate eu brisca lui Volodea Puharevici. Desi intrasem111;artui, ploile nueonteneau $ I drumurile erau cum nu s6 mai arIdde rele. Cdnd am pornit tnsd nu ploua $i glodul 'pdrea amortit,- 0 sa rdzbatem usor, fncerca sa r n a mtingae Volodea."eCtnd tnsereaza suntem tnapoi. Am tmbrdcat niste burci ~i euDumnezdu tnainie. Cand am ajans tn dealul Sorocei si-am lua-t-o spre Voloave, drumul tmr'adevar era utin tnghetat $i mer-sal nu asa de anevoi _ J ) \i~ t tn piidure tncepu o

6" i . _ J ~ _~)1 i 1 A 13;E~v~ .. v.. 7t-J'i , 1 n....pE 1(1 ,,..I!.U. 'j,n e 1 0 ' , ~ '

Ull \ - . J IIJfI


20/68

146 V IA TA BASARAB IE Iploae tmpleiita cu lapoviiii. Si panii'n Yoloave drumul s'a des-mortit si ca ii nu puteau esi din pas. Dupii ce-am term ina t treabuHai, V alodia spre Yolovita , ti spun.

- Hal, domnule.Caii v oin ici, brisca usoard, dar de ro ti se prindeau niste

lostopane de s a It opreasca'n lac. Si ploaia ne biciu ia eu sfi-chiuri de ghiala. ne palmula obrajii si ne toreea utneziald n oase.Un drum de 6 km. l-am fticut in vreo 3 ore. S! cand pe vremeaprtutzului ne-am ttidreptat spre Vasildiu, dinspre Nistru ploaiaaducea Ull vtuttu let ascutit, descoperit pe undeva prin depiirtarileRusiei. Si ne-apucase pe-amandoi a foamei . Tineam ochii tnchisi$i vedeam num ai siliotci tmprejmuite de rotogoale de ceapti sisiropite eu oiet si untd elemn ! ..

- Eu socot c 'am gasi ceva In Vasilciiu, vorbi tovarasut.meu. Sii dam numai tn sleah, cd drumu trebue sil. cie mai bun.Dar tn steah brisca sii'n fa ndd p iin ii'n aripi. Ne-am dat jossii'npingem $i am simtit race la genunchi, semn eil. glodul tnire-euse turetcele club otelo r ce le purtam. Valodea, deprins cu carau-sia $i cu nevoia, a seas cdru ia , care, dupa cativa metri, s 'o 'ttfun-dat din nou. Cali tremurau de trig $i noi a$a$derea , In aiarii ciine venea lesinul de foame. Dupa ce, cu chiu eu vai, am trecut depadure, poviituesc pe Va 1 0 dia.- Nu mai mergem fa vasitcau. H ai fa Racovd!. Cd dacascooortun tn Vasileiiu nu mai esim de- aeola.

L ap oviia s e'tu ie sis e $i despletea fu ioare reci de canepa . Pii-durea huia tnfioriitor sub un cer de hum a, cobortit pared pnndeasupra copaeilor. R:'izbise ploaia si prin burdi si prin patton.Ce-asi m al fi mtincat a ceap ii cu m iiliga race! Vedeam prin si-ta pioii numai bunata tile astea si-m i liisa gura apa.

- M ai Puharevici, dar daca n' am giisi nim ica de mancarein Racovii l?- Sd poate $ I asta ... pe~o usa vreme! . ..Insara cand am tnceput sa cobortim priipastioasa vale asatu lu i. Se lasase si-o p iiclii, ca un munte de cenusa si-a trebuitsa orbeca im pe jos ctiieva ceasuri, panii am ajuns In ograda pa-rin telu i A lex an dra ' C ap ta ren ca . Nu s'astepta , pe-un asemenea iadde vreme, sa-! vitui cineva. Ca orice basarabean, ne-a prim it bu-curos $1 ne-a ajutat sa ne lepadam burcile tnghetate. Valodia,18


21/68

V IA TA BASARABIEI 147spre marea lui bucurie s! dupa cum sa $I cuvenia , a fast poftitin cuhne, iar eu fn odaia ptini: de ctildurii $I de placut miros desa ba ferb in te.Dupd putine lamuriri, parin tele aduse vorba cea buna. T l-ott [oame, cred, de dimineata pan ' amu! . .- Sunt lesinat de foame, rostesc eu cu gtutdul la ceapa . ..

- De unde sa stim noi c'am avea oaspefi? N iti erta ciinu santem pregatiti. lacatd rnatiusca spune ca nare de cal 0 gas-cd fript $i niste pliicinte'n cap to r, ca azi e ldsatul secalui . ..

Ctind am auzit de [[ascd [riptd $1 placinte, m'a lovit 0sliibaciune $i m'am asezat pe divan, lQnga saba, sd nucad.Coana preuieasti, pe liinga gasc6. si placinte, a mai giisit stn iste muschiulet a iumat si-o 5iirafioara cu zubrovca, iar parin-te le descoper i intr'un cotlon un galon cu vin, cu aroma de tiimiie,lata un drum basarabean Ia capiitu l cdru ia 0tntam plare fa-ce sa- i uiti toate greutiitile. C tici dacii drum urile basarabene auramas tn siarea pe care le-au giisit cazacii st tatarii, cand ve-n eau dupti pradaciuni, cu veaeuri tn urttu i, ospitalitalitatea basa-rabeanii se piistreazii la tel aceia si din mosi=stramosi.

$i pared infrunitind toate vrajm asiile de care- am vorbit, ttivine sa tot cii la ta resti, dupa cum spune cantecul:Tot pe drum , pe drum, pe drum ,Lumea spune ca-t nebun,stiind e a trudit $i flam tin d . ai s a giisesii 0 'm buctiturii bunii si-un pahar, care sa umple des in tr'o odae moldoveneascd, plina decdldurti si'ntlorita de voe buna...

Soroca15 Ianuarle 1933. D. lov

CUGETARIDaca Dumnezeu ar [i instituit pentru creailunea lum ii 0comisiune, lumea nici azi nu ar fi creata.

*"Nu poll ajuta pe toatii lumea", spune zgarcitul $1 nuajutii pe nimenl.19


22/68

20

Destin.-$i cum pooara ne era la tel,Ne-am fost priuii 0 clipa chipu'n ploaeSi - ostinda ne-a 'nITa(it incetinelSi iar lasai-am trupul sa se 'ndoae.Am poposit iiirziu lang'o lantana.Ce vii $i reci pareau stelele'n hmdu-i !Si-am stat fngdndura/i acolo piiniiMi-ai aminiii de-o mare si de prundu-i.Prietene de-otunci l De te-as gasi,Te-a$i duce inapoi ca uiata-i bunii,S! oehii 'nduiosaii ti ias siliSd spund valul miirilor cum stuui.Te-as duce inir'un pridoor sarac de taraCu biilarii crescuie Zanga irepieSi cate n'or sti suileiul intr'o seara,Caci alie seri n' ar urea s a mai asiepie.Urcandu-se spre ciimpuri de luminaLiianiile tale - a$a minore,Ar plange luna Iaerimd virgindlnduio$dnd iniiirziate ore ...Si-am adormi intr'un pridvor sarac,Imbriitbjdnd pusiiul lui rural,Cu suiletele gata pentrzz veacSi cu desiinul pururea latal ...Si ne-ar gasi acolo ziua naud,Aldturi de pooerile la Iel,Siropiii de mila cerului eu roiui,Ldngd toiagul adortnii si el ....

Octav Sarge1iu


23/68

Regiunile naturale dintre Prut si Nistru6. EVOLUTIA TAR ILOR

Cli Onciul a avut dreptate a probat prof. P. P. Panaitescu[Bucuresti), care a aratat ca tntr'o diploma (act) maghiara din1360 se spune de turburari din sanul pamanturilor de rasarit deCarpati, unde erau mai muIte Iormatiuni politice autochtonedupa "tari" f ceia ce trebue Sa intelegem dupa "regiuni naturale".Asa erau: Bordenii (Brodnicii), Bolohovenii, Voevodatul Vo-lah in care s'a refugiat in a. 1309 printul Otto de Bavaria, apoiVoevodatul Bucovinei, pre cum ~j Tara de pe apa Moldovei,care a fast supusa de Drago~. Ad trebue sa punem ~iTara, carea f O ' 3 t locuita de Tiverti pe Nistru [dupa cum porneneste letopise-tul rusesc din sec, XI)f Tara Uglicilor si altele.Toate aceste Iormajiuni politiee ba~tina$e erau, bioe inte-les, legate de regiunHe naturale din aceste parti, regiuni ce exis-ia eel pujin 10.00.0-20.000 ani. Aceste Iormatiuni ea limite nuieseau dio marginile acestor regiuni naturale $i doar se asociaumat muIte la un lac, aoume atunci, cand inmultirea populajiei ~idezvoltarea comertnlui cereau acest lucru. Cornerjul iolesneamult contopirea ,,\arilor" mat mid spre a forma ,,\ari" mai mati,mai ales di toate aceste "tari" se aflau pe marginile marilordrumuri comerciale dintre Polonia, tarHe Germane $i Flandrade 0 parte, Cetatea-Alba 1) ~i Caffa I} de alta parte.

S'au format Ia inceput tari cari corespundeau ocoalelor demai tarziu, apoi tarHe - ocoale s'au contopit in "iinuturi", adicaintr'o asociajie de tali ce \ineau [adica gravitau) de un port saude 0 cetate. In urma cateva tinutur! s'aucontopit in voevodate~i Tari mai mari. Tinuturile nu sunt aItceva decat voevodateleprimitive, cad [ineau de un voevod, ce avea resedinta pe 0a-numita mosie sau intr'un targu~or ori cetate, Tinuturile vechi

1) Aeeste porturi erau pe atunel marl gurl comerciale ale Europe!medlevale spre imensul Orient.21


24/68

150 V IA TA BA SARAB IE I- -pot fi eomparate eu mieile principate germane, san ell Can-toaneIe din Elvetia, Formarea lor trebue sa fi fost in stransa le-gatura eu vechile cnezate ~i judecii.Regiunile naturale mari, cad, cred, s'au inehegat din punctde vedere social in 1ari ~i [inuturi ~i cad se prezentau in unelevremuri vechi ca cnezate sau voevodate, au fost urmatoarele laRasarit de Carpati :

1. Bucovina sau tara dealurilor mari, acoperita eu paduride fag ~i care are 0clirna de tip polonez,

2. Moldova sau tara de pe va!ea Moldovei si a vailor ve-cine dela Sud. Regiune de sub Munte cu clirna ucraineana. Vo-lahi~ Midi de odinioara.

3. Codrii din basinul Barladului (vechiul principal al Bar-ladului),

4. Codrii Lapusnei, Cohalnicului Superior, Botnei Supe-rioare, Bacului, Ichelului, Culei, Vaticiului ~i Ivancei. Este ve-chiul Voevodat at Peresecinei, eu care s'au razboit rusii,

5. Codrii Nisirului, aflatori Intr e Raut ~i Nistru si car! seIntind spre Apus pana aproape de Hotin. Este vechea tara aTiver\ilor.6. Campiile Lipcanilor si Baseului afiatoare intre Hotin IaNord, codrii Turiei la Rasarit ~i .Iijia la Miaza-zi. Este tara "tatarilor" lipcani.

7. Padurile Turiei, ee se intind Intre Nistru si izvoarele Ciu-hurului ! ? i Harlau. Este vechea "Tara Utilor" din legendelemoldovenHor.

8. Cdmpia Biiliilor, aflatoare intre Raut ~i Bahlui, eu 0subdiviziune - Campia Ciulucurilor.

9. Tara padurilor Bardeului, vechea tara a Bordenilor sauBrodnicilor,10. Bugeacul sau tara campiilor deluroase. E tara Nohailor,

allatoare intre gura Reutului $i Bolgrad,11. Basarabia sau campiile sese de la Sud de linia Pureari- Bolgrad,

12. Codrii Chigheciului ell campiile vecine de la Nord.Sa ne oprirn pujin asupra unora din tarile din tradijia

populara,

22


25/68

V IA TA BA SARABIE I 1517. TARA BORDENILOR SAU BRODNIClLOR.

Cred necesar ad sa spun cateva cuvinte asupra Tarii Bo..rodniciIor sau Brodnicilor de care se pomeneste prin actele dinsec. XIII ~i XIV. De unde vine numirea aceasta?

Dupa unii cuvantul Brodnic deriva de la cuvantul slavbrod: 1) - trecatoare peste rau, vad. Brodnidi deci ar fi fostlocuitorii de tioga vaduri, adica comercianji plutasi (poate chiarnavigator! 1)

Injelesul este insa atat de vag, ca DU s'ar putea precizanimic. In adevar, vaduri sant pe Nistru, Raut, Prut, Siret, Du-nare. In acest caz unde a fost tara Brodnicilor? E cu nepu-tinla sa se fixeze tara aceasta pe harta.

Dupa altii cuvantul Brodnic ar deriva de la cuvantul slavbraditi - a hoinari, a umbia de colo pana colo, a duce viata denomad. In acest caz se poate preciza ceva asupra -larH Brodni-cilor e aceasta tara a fast acolo unde populatia dueea un trainomad, adica : undeva in carnpii, nu in regiuni de codri, Eu credeil s'ar putea presupune anume campiile Prutului, Rautului ~iale Bugeacului.Este insa destul de probabila derivatia cuvantului Brodnicdeia Bardo, care inseamna - deal foarte mare, izolat, inalt sitmpadurit. Avem un Bardo iotre Cernauti j Hotin, vestitul dealde 545 m. deasupra nivelului marii. Alt Bardo este acel ee seridica in judo Tighina ~i care are punctul culminant la gara Zlotidealul este Irnpadurit ~i foarte mare ca lungime j imprejurul luisant campti si vai adanci, Al treilea Bardo este in inaltimilecodrilor Tigheciului, iar codrii Ti~heciului prezinta 0spinare de-luroasa Inalta, eu v.ii adanci si eu campii prin prejur.

Bardo de la Zloti pana ou de mult se cunoastea ea "TaraBardaului'' sau "Padurile Berdeului" ~i chiar se menjioneaza indocumente istorice padurile Bardeului. Bardeuri mici se mai cu-nose ~i prin alte locuri : de pilda la Radoaia j. Balli, unde a-proape pe Raut se cunoaste si satul Borodoceni. Tot pe aeoloeste Bardeul Ciutulestilor ~i prin alte locuri,

1) Brodn l In IImba rust i tnseamna cizme foar te lung! pentru urn-bla t p r ln balta.

23


26/68

152 V IA TA BASARAB IE ILocuitornl unni Bardo s'ar numai in limba slava Bardnic,

Bordnic. Biordnic j de ad - bordnie sau brodnic,Este foarte Insemnat ca sate cu nume de Bordeni se gil.

sese peste tot prio regiuoi Sub carpatine, anume-pe sub dealurimari ,i lungi, dar Impadurite 1 ) .

Sa. rezum :Nu se poate admite ca Tara Bordenilor sa fi existat ca 0

tara a locuitorilor de la vaduri, fiind eel nu putem sa ne inchi-palm 0 tara legata de vadurile raurilor mario

E ell putinta sa admitem ea Tara Bordenilor sau Brodni-cilor a fost io zona campiilor deluroase. ailatoare Intre Hetin laNord ,i Basarabia veche la Sud. Aceasta tara a fost tara campe-nilor, tara locuitorilor din afara de zona codrilor, nornazilor.

Este asemenea eu putin\a sa admitem ca tara Bordenilor,adica a Brodnicilor, a fost acolo, unde sant dealuri faarte marl,izolate ~i Impadurite, In acest caz Tara Bordenilor (Brodnicilor)a fast in zona campiilor deluroase cu paduri pe dealuri, pre-cum ,i in vecinatatea masivelor paduroase de pe dealuri, adicain partile cunoscule in popor sub numele de Poala Codrului.Deci Tara Brodnicilor a fost zona silvostopicd dinire Sire! !iiNisiru.In cazul acesta ar fi~mai clara pomenirea turburarilor dinsanul pamanturilor de la Rasarit de Carpati : ,"Tara Brodnicilor" tcare se afla iotre Siret ,iNistru, s'a desiacut -in tart dupa re-giuoi naturale ,is'au declarat iotai independente, apoi s'au gru--pat in jurul voevodatului Moldovei, pastrandu ..si fiecare iodivi--dualitetea geografica, sub nume de ocol, iinut, ori judei, orichiar tard.

Ce fel de locuitori au fost acestia ? UnH spun. c a romaniipastori, altH - ca cumanii crescatori de vite, altH - ca tigaoi,cari, cum se ,tie, nu cunosc viata sezatoare,

8. TARA RAzA~ASCA.Nu pot trece mai de parte fara sa atrag atentiunea asupraexpresiei Tara Rize,easci, care adesea am auzit-o in popor1) In iud. Blltl este satul Mlgura, care se mal numeste ~f Bro-denl ~dcare se afll sub marele deal Mlgura, acoperlt pe solnare cu pa-dure. AceastA Dumire de Brudenl ar arata deste cu putlnla sA presu-punem cA dealul Ma.gura este un Bardo, far locultorU Barden! sau Bro-denf. Decl 0 noua probl peatru Ipoteza mea.

24


27/68

V IA TA B ASA RAB IEI 153~i care se refera la regiunea unde se afia sate si asezari raze ..sesfi. Injelesul acestei expresii este asa ea ar Ii opus expresieide Tara Tatareasca. De pilda : "ca doar santem in tara razi"seasca, nu la tatari, ori nohai, Did la \iganiA.

Cine sant Razesii ? De unde vin ei?Am aratat eu alta ocazie c a cuvantul raze~ este de origina

Alano-osetica ~i inseamna "om din neam de neam" (cum de altfel se recomanda ~i razesii], fruntasi de gospodari, ~eff capitan,gospodar de sine std/dfor, gospodar independent, sfetnicul salului[sau al neamului]. Acest iDteles cuvantul raze~ il are alaI in lim-bajul al jnsa~i razesilor actuali, cal ~i in limbajul osilor dinCaucaz, cari se numesc ei insasi iron j in literatura ei sunt cu-noscuti sub numele de oseti sau osetini, iar in vechime sub nu-mele de Alan, Az, Iaz, las.

Daca acuma cercetarn harta asezarii- satelor razesesti, ve-dem di ele se aHa insiruite sub inaliimi impiiduriie, la contactulregiunii codrului cu ciimpia, Numai prin exceptie se gasesc ca-teva in mijlocul campiei, totusi aproape de paduri, In mijloculcodrilor tosa sate razesesfi nu se gasesc decal ca exceptie.

In cazui acesta "Tara Riiza~easca" are un anumit inteles :acela al tarHor din preajma Codrilor in opozitie ell campia des-chisa, unde au locuit nomazii (cumanii, tatarii, nohaii, tiganii).

Tara RiizaIJeasca este asa dar tara dintre Carpati ,i Nistru,unde s'au stabilit rarnasijele de Alani, carl s'au contopit cu popu-latia antohtona yalaha. S'au stabilizat numai ~efii Alanilor, adicaelementele dornice de viata lini,}tita, de coniort 'I i civilizatie 1) .

9. TARA UTILOR.Mi s'a intampial sa mai aud in yorba populara de TaraVtascc'i, Tara Uiilor. De pilda : _Pardi-i venit din tara Utilor 2)"

Cred di aceasta expresie este in legalura co vechiul popor alUzilor (de origina turanica), cu Atelc-uz al vechilor mongoli, ces'au asezat tocmai in basinul Nistrului. Poate ca,i numele Hu-tulilor din Carpatii Bucovinei este in Iegatura ell acest numevechi al UZilOT, cari ne-au Iasat ~i numele trecatoarei Oituz. In

1) N'o fl oare acelasl ,tar!: Tara Brodnlcllor 'I i Tara R!z':1~asc! ?2) Cu tnte1es de Tara oamenilor ciudatf, netotl, 25


28/68

154 V IATA BASARAB IE Iorice caz este neindoios, ca terrninatiunea u] dela numirile a nu-meroase sate din basi nul Nistrului trebue sa .fie in legatura euacest popor Uti (sau Uz), despre care avem in limbajul popularexpresia "Tara Utilor". Sate razesesti cu nurniri u] nu se cu-nose de cat exceptional: numai cateva l a numar.

Daca insemnam pe harta satele eu terminatiunea "uti" ve-dem ca ele sant asezate in basinul Nistrului in inieriorul piidu-T i I O T , nu aiara, nici la marginea padurilor (cum. sant asezate sa-tele razesesti}. Numarand .satele cu terminatiunea u ti vedem diele nu sant mai numeroase ca cele razesesti, abia 60, pe candsate razesesti 176. Ceia ce este interesant e ca sate razesestila Nord ~i la rasarit de Nistru nu sunt decat foarte putine, pecand sate eu u] la sfar~it foarte multe, mai ales la Nord. Decilara Utilor a fost la Nord de Nistru.

Numiri eu ui la sfar$it sant ! ? i la Apus de Prut, dar putine- abea 16 intre Prut ~i Suceava, jar in Bucovina tntre Prut $1Nistru 8. Mai sant vreo 5 in judo Dorohoi. Vreo 3-4 saot laApus de Focsani, deci departe spre Sud de regiunile noastre. Inzona codrilor centrali aproape lipsesc,

Ceiace este de remarcat e ea satele raza~.e~ti se gasesc inmajoritatea covarsitoare prin fundul vail or pe langa izvoare bo-gate, pe cand satele cu u] - pe Ianga ape curgatoare insem-nate. Tocmai de aceia ele sant numeroase in Podolia la Nordde Nistru, unde alluentii Nistrului sant foarte bogati in apa ; deaceta ele sant numeroase ~i in judo Hotin.

Alt lucru interesant este alcatuirea acestor numiri: ele secornpun dintr'un nume propriu cu un u] la sfar,it. De pilda Vasili-u t, Ma rca -ut, lana -u t. Iachi rna-u t, Men dico- L 1 t i, Vascii u ti, Ma teu -tiMica-u t , Masca-u], Stanca-ut, Rornanco-ut, Clima-u], Balco-ut,Rada-ut, Vancico-u], Dobro-ut, Zabra-ut, Isacouti ~i altele. Acestenumiri parca ar fi maghiare. Daca [inem socoteala de faptul cli u]~i u ta io limba maghiara inseamna drum, ul ita, sat Insirat inlungul unei .utiti, atunci pare c a se Iamureste existenta acestorsate: ele trebue sa se fi nascut prin inrnultirea unei familii (depilda din familia unui Vasile, ori 100, ori Isac, od Roman, etc.):iar descendentii acestui Vasile, Ion, etc. i~i Iaceau casele in liniein lungu} unui drum.

26


29/68

V IA TA BASARAB IE I 155Presupunerea ca terminatiunea uti este modHicarea ucrai-

nescului ev]i san ovti dela sfar~itul numirilor nu poate i prinnimic sustinuta, deoareee numiri eu uti la sfar$it Ie au $i salemoldovenesti de bastina.

Afd.ra de aeeasta numiri eu nt la sfar~it nu se gasesc decatnumai in Podolia, iar in alte parti doar in vecinatatea Podoliei~i in numar neinsemnat

10. O CO ALE LE S I T IN UT UR ILE DIN SEC. XVIII.Se $tie ca Sorocenii, Orheieoii, Lapusnenii ,i Tighecenii se

bucurau de mnlte Iiberta]i ~i privilegii, pe cad le-au capatat de laDomnii Moldovei ca iocurajare ca sa tie piept cu cetele hrapa-rete ale locuitorilor din campii,. Locuitorii tinuturilor Sorocei,Orheiului, Lapusnei si Tigheciului erau eaHU in IupteJe neincetateeu aceste cete, erau oteliti in apararea tarH, erau cunoscu]i princurajul lor ,icluhul de neatarnare, Domnnl Moldovei nu preaera domn pentru ei, iar adminisirarea tinuturilor se Iacea maimult dupa voia lor, nu dupa cea a DomuuluiMoldovei l).lmpar\i-rile administrative din aceste patii pentrn acest motiv s'au pas-trat mai bine ca in alte parti. Aceste irnpartiri, cred, se pot iden-tifica mai mult sau mai putin ~i eu \inuturile si ocoalele descrisede D. Cantemir pentru sec. XVII ~i en cele de la incepntul sec.XIX, cand teritoriul dintre Nistru ~i Prut a trecnt sub rusi,

Impartirea tarH dintre Prut ~i Nistru la inceputul sec. XIXo gasim aratata in arnanuntimi in dosarele descrierei adminis ..trative a teritoriului anexat de rusi, descriere ce s'a facut enocazia recensamantului din 1817. Ocoalele ,i tinuturile de pe a"cea vrerne, cred, teebue sa corespunda ell veehile "tari" f ce s'auformat la inceput intre Nistru i Prut inainte de inchegarea Mol-dovei. Aceste ocoale ~j tinuturi corespund ea intindere mai multsan mai pujin cu regiunile naturale dintre cele doua rauri marl -Prut si Nistru, dupa cum se poate vedea din harta.

Tinuturile erau urmatoarele la inceputul sec. XIX:In total erau 8 tinuturi si aoume :1) E cunoscut proverbul: VodA da ,IHancu ba". proverb, ce ca-ractertzeaz a foarte bine atltudloea de aeatarnare a Lapusnenilor, Or-

helenUor ~ Sorocenllor.27


30/68

156 V IA TA BASARAB IE I

1. Tinutu Hotinului eu 8 ocoale ~i 179 a~ezsri2. " Sorocei II 7 " " 189 "3. " Iasilor " 6 " " 172 "4~ " Orheiulul " 12 " " 316 "5.. " Benderului If 4 " " 101 "6. " IzmaiIului 4 " " 56 "7~ " Codrului 2 " " 50 ". " Grecenilor " 2 " . . 40 "8 tinuturi eu 45 ocoale ~i 1103 asezariDin aceste sateSate taraDe~ti. . 706Sate razesesti .. 176Colonii bulgare . 12Odsi,. adica asezar! gospodare$ti noui 31Casle, adica asezari bazate pe cresterea vitelor 68Schituri ~i manastiri , 10Targuri si ora~e. 25Slobozii 31Selisti, adica sate vechi, desfiintate 36Peste $i surugii, adica asezari speciale pen-tru transportul calatorilor . .. 8

Total. 1103Teritoriul dintre Nistru $ i Prot dupa ocoale la inc:eputul

see. XIX [anexarea acestui teritoriu de catraRusia] dupa recen-sa.mantul din 1817} ex-a impatit astfel :

1. Tinutul Hotinului 2. Tinutul Sorocei1. O. Nistrului de sus 1. O. Nistrului de jos2." " "jos3. "Ciuhurului4. If Mijlocului5. "Prutului de jos6." " "sus7. "Hilavetului8. "Ra$covului

2 . " " n sus3 . " Campului de jos4 . n " sus5 . " Rautului6 . " De peste Raut7. 11 Mijloeului

31 Tinutul Ia~ilor1. O . Ciuhurului2. "Prutului3. "Campului4. "Codrului5. "Brani$tei6. 1' 1 Turiei4. Tinutul Orheiului1. O. Campului

) SateJe din acest capitol, ca lllif cele din capltolul urmator, dotluate din studiul lui I. Halipa publicat In .MemorllIe Cornlslel Arhlvare aBasarabtei". 1907. t. 1lI, p, 3 ...:.230. Numlr t l e sant date asa cum ele allfost trecute In actele vechl,28


31/68

V IA TA BASARAB IE I 1572. "Nistrului de sus3... "jos4. II Rautului de sus5." " jos6. "Cohal nicului7. "Botnei8. .. Bacovatului9. 11 Fata Bacului10. Ichelului.11. "Culei

12. "MaetinUi5.TinutulBenderului1. O. Benderului'2. If Causanilor3. "Achermanului4. " Bugeacului6. TinntulIzmailului1. O. Chiliei

2. " Cahulului3. " Ismailului4. 11 Prutului7. Tinutul Codrului1. O. Codrului2. "Holarniceni8. Tinntul Orecenilor1. O. Prutului2. " Cahulului

11. REPARTIZAREA SATELOR DUPA OCOALE.CU cursive sunt tiparlte satele raza~e~t l ~i caste le ,TINUTUL HOTINULUI.

1.Ocolul Nistruluide sus

1. Cd!jld lui Nedjim2. Parcauti!3. Barnova de sus4. Mo~inetu5. Varnovita6. Macareuca f O )7. Lencautii 1 )8. Chelmestii9. Mihoreni10. H rusaueiu11. BabinH12. Buzovita13. Rasteu14. Otacile15. Curnarau16. Molodova17. Enauti18. Seliste19. Volcinetu20. Burduvu

2. Nistrul de jos1. Carlacau2. Romancau]i3. $Abutinita4. Cormanii5. Culiseuca6. Vitreanca 2 }7. Mihalcau ** )8. Niporotova9. Lornacinta10. Vi~Diova 8)11. Oiovul12. Vasaiau13. Hilisauca -)14. Sarblcenii15. Cobalcenii 5)16. Sacurenii17. Voloscovu18. Naslavcea 6)19. Barnova de jos 7)20. Lipnic21. Paustova

22. Clocusna23. Vazdau\H3. Ocolu Ciuhurului1. Hrimancauti B )2. Hrubna3. VascautH 9 }4. Tribisauti5. CorastautiJO )6. Cipiliutii7. Hincauti8. Purceleanca9. Zabrrcenii10. Cd$la Chiurtului-Pojijeni11. Pocicmbenii-Stan-gaceni12. Pociumbaujii zs-haicani13. Cd$la lui Bechir14. Cupcinii15. Parcova16. Rusenii

*) Cu Sellstea Starova.**) eu Sellstea R.l i$anl ta .1) Se mai numea Merefeuca. la r dealtil Tumanevca.2) Cu Sellstea Vitreanca.:I) Seltste . ) C u sells te a BlIIusa.fca

5) eu sellstea Cobalceni,6) eu settsteaHtlntste.7) Cu sells te a Cusarau.8) Cu setlstea Hrubna-9) Cu sellstea Sloboala-VascaujflO} Cu sellstea Cor.list . l iut:l .

29


32/68

158 V IA TA BASARAB IE I17. Palade *)18. Barladeanul19. Hrenautii20. Mihiila$enii21. Danjenii22. Bulboaca Damideni23. HadarautH24. Ocnita25. Mandaciiutii26. Bricenii4. Ocolu! Mijlocului1. Rosusenii2. Nouasultta de jos3. Nilipauiii-Cosauti4. Varticauti5. Larga-Jacoteni6. Ca$Za Jarnjiului7. " Ciolacului8. Cotela-Soloninca9. Cotiujenii-San-cauji 1 )10. Tabanii-Mlenauti11. Caracusenii-Dus-ceni 2)12. Trestieni13. Trinca-Sfetcauti14. Tarnova3)15. Hurgp.ine~ti

16. Besanau [ii-Volo-deni17. Edinita18. Hlmoaia19. Ratunda-Li$auii20. -Mardiuti21. Biilcautii di [os-Chescu22. CUliC3Uti5. Ocolu Prutului di

jos1. Costestii2. Slobozia- Dumeni's3. Varaticu 6)4. Horodi$te- Trebu-[ern5. Teredna Capo-tent i)

6. Branzenii 7)7. Sarbaca8. Cuconesti 8)9. Corpaciu If)10. Btidragii 1 0 }11. Viisoara 1 1 )12. Bogdanesti 12 )13. Burlanesti14. Fetesiii 13 )15. Corjautii-Ciscani'")1 6 . Hramesti {Luzii]

17. Balasacesti18. Peririta19. Titcanii (Luzii]20. Siriiutii di [os21. Hlina (di sus) 15 )22. Hiiavatu Chescu-Hrurnazeni23. Lipcanii-Nebu-lauca 22)6. Ocolu Prutului di

sus1. Zaluceiea 16)2. Ceabrau-Jora3. Criva4. Mamaliga 1 7 )5. Cosulenii6. Neg.rinita7. Sandreni8. Costicenii 18)9. Vancicauti 1 9 )10. Tarasautii11. Mar$inita 20)12. Nouasulita di sus13. Coteleu14. MaHne$tii15. Cerlina16. Staline$tii 21)17. Nisfoaia18. Casl lui Sali

11) Cu sells tea Vertlpor.1) Cu se ltste le B


33/68

V IA TA BASA RA BIE I 1597. Ococul Hilavitului1. Anadolu2. Darabanii3. Capeleuca4. Dancautii5, Piiscautii- Vorni-ceni6. Dolinenii7. Staucenii8. Crastinestii9. Ghenautii1 O . Sa~cautii11. SandiutH12. Rachitna13. Raucautii 1)14. Stroesiii15. Rangaciu

1. OcoIu! Nistruluidi [os1. Vorancau2. Nemereuca3. Cerlina4. Zalueeni5. Vartejiinii6. Napadova7. Senatauca8. Japca9. Lamanova10. Salcea11. Cotu Podoimii12. Clirnautii13. Socolu14. 'I'arasova15. Soloneenii16. Mateutii1 7. Bosernita18. GHnjenii19. Mihulenii20. Alcidaru21. Poeana1) ce selistea Collnetu

16. Doljoeu17. Beres tia18. $iirbznifa19. Foroena~O. Siingeru21. Cruhlicu22. Bilautii23. Hajdau24. Balcautii di sus25. Tulbureni8. Ocolu Rascovului1. Nadabautii2. Ruqinu3. Cipanosu4. Ghergheutii5. Sidiutii di susTINUTUL SOROCII22. Curaturile23. Vascauti!24. Satrenii25. Tirniliutii26. Rascovu2. Oeo!ul Cimpuktidi jos1. Ciornita2. Coserni fa3. Unchitestii4. Cuhurestii di jos5. Cuhurestii di sus6. Poeana Cunici7. Cosrnirca de sus8. Cosrnirca de jos9. GIiiva nestii10. $isfacii11. Cobalna noua12. Cobalna veche13. Chipesca

1'4. Raspopenii15. Tar~iitei16. Gauzemi

6. Vladicina7. Zarujiinii8. Cliscautii9. Poiana10. Malinita11. Salautii12. Bocicautii13. Grozanita14. Colincautii15. Rujouinita16. Balamuteuca17. Onutu18. Perebiiciiuiii19. Rohotinu20. Rascovu21. Prihorodu22. Otacii

17. Dobru~a18. Raeestii19. Zahorna20. Harbutcanii21. Bodestii22. Pohoarnile23. Cotiujenii24. Cunicea25. Hartop26. Cask: Casandrii27. Schitu CO$iilau ..celor3. Ocolu Riutului1. Dumulunjenii2. Caprestii3. Prodanestii4. OrdC!$eii5. Rogojenii6. Vadu T a T i i7. 3ande~t1i8. Peripetca9. GuraCamincii10. Hvozdu

31


34/68

160 VIATA BASARABIE[11. Floresti12. Marcule~tii13. Drojdiestii14. Gura Cainarului15. Putinestii16. Tiplice~tii17. Alexandrenii18. Slobozia Ba ltile19. Sangurenii Vechi20. Sangurenii Noi21. Hasnasenii di jos22. Hasnasenii di sus23. Cubolta24. Izooarele25. Cainarul Veche26. Frumusica-Cosujanii27. Ca!jla Triianesti28. Sivirova29. Cd!jZa4. O. di pisti Riut1. Branzenii2. Pistruenii3. Riiziiiaii4. Baiosa$tii5. Fra testii6. Cd!jla Cotiujeni7. Ciutulesti8. Borodniceni9. Baheinesfii10. Casla Cucueti11. Slarcenii12. Praiila13. Vadurelile14. Ca$la Criviile15. Ca$la Radoaia16. Taple~tH17. Heciu vechi18. Heciu Nout9. Bilicenii20. Balti5. O.Nistrului di sus1. Criminciucu2. Iarova

32

3 . T i 1tiira uca V eche4 Ta tQr i1 uca Nou ii5. Rughii6. Samoleuca7. Arionestii8 Calarasauca9. Unguri10. Valcinetu11. Codreoii12. Verijanii13. Lencautii14. Harbova15. Sauca16. Bricenil17. Telesauca1&. Balintii19. Caiarasauca (schit)20 Otaci-Mojilau6. Ocolu Mijlocului1. Solcani2. Volovcinja3. Curesnita4. ~aptilicii5. Iurjanita ischit]6. Iurjanita (sat)7. Cosautii8. Lublenita9. Ocolina10. TapiJova11. Zastanca12. Voloavile13. Volovita14. Trifautii15. Vasalcau16. Racovat17. Slobozia- Voroncau18. S to ic a ni19. Odiiile Stoicanilor20. Solonetu21. Ciripcau22. Pripicenii23. Radulenii24. Vadenii25. Cd~la Vadenilor26. Parcanile

27. Cirisnovatu28. Hrisiicii29. C asla Parli\ei30. Bujarauca31. Van/ana32. Soroca7. Ocolu Campuluidi sus1. Bacsanii2. Bolbocile3. Posta. Bolbocii4. Macareuca5. Chetrosu6. Ca$1a Schinenii7. " Zgurita8. " Bolboci9. " Chietrosului10. " Surile11. " Drochie12. Mandacul Nou13. Maodacul Vechi14. Cd!jla Mandacului

Veche15. $alviri16. Ghizdita17. Ca$la Boroseni18. Tarnova19. Horodiciu20. Traisteni21. Corbu22. Clirnautii23. Ciornoleuca24. Braicau25. Cd$la Mosana26. Sudarca27. Cd$la Horodiste28. Visoca29. C a!jla Cotova30. Casla Carcicautii31_ Po~ta Visoca32. Malcautii33. Darcautii34. Badicenii35. Ca!jla Nicoresti


35/68

=======~v;;rA~TAJt~SA~~Br=E=I====~1~6~1=

1. Ocolu Ciuhurului1. Danjenii2. Hrenautii3. Rediul Mare4. Rujenita5. Onestii6. Pagubenii7. Dondaseni8. FanUina Alba~- Odaia Chetrosica10. Scaenii11. Odaia Frasanii12. Bratal;lenii13. $ofrdncani14. Zahaieani15. Boroseni16. Copaceanca17. Ianusca18. Cucueti19. Hiliuti20. Stangaceni21. Odaia Sta:ncau\i22. Miilae~ti23. Galal;leni24- Duruitoare25. Dlimli$cani26. Patrtl~eni27. Camenca-Lucaceni28. Buiesti lui VeZu$ca29. Buiesiii lui Stavii.r30. Slobozia Butesti31. Coban;32. Odaia 0 hiu Alb33. " Danu34. " Hajdieni35. " Sturzeni36. " Pariota37. " Cajba2. Ocolu Prutului1.Vasiliutii Mid (Luzii]2. Balotina3. Tomesti ')*) Cu mosla Zudurenf

TINUTUL IA~ULUI4. Bicericani5. Caldaru$a6 Cuhnesti7. SZobotca8. Chilia9. Ciuciulea10. Fidestii11. MoriJe lui Osmachi12. Dusmanii13. Glodeni14. Chetris15. Ustia16- Navarne\17. Calinestii18. Honcestii19. Dru jineni20. Coilici3. Ocolu Campului

1. Reee2. Alunis3. Corlateni4. Parlitii5. Praiila de sus6. Obreja7. Larnbenii8. Odaia Carpita9- Odaia Iablona10. Panzarenii11. Urucui12. Reutel13. Breha14. Frijenii15. O!~enii16 Odaia Folesti17. Fole~ti18. Odaia Catranlac19. Glin [e nii20. Zambroani21. Ezarenii22. Ciuciueni23. Bursuceni24. Coscodeni

25. Fliimiinzeni26. Magurele27. Ihimbrdoiia4 Ocolu Codrului1. Viirzii.re!}ti2. Sandrenii3. Saliste4. Ciuiesiii5. Panasesti6. Gaureni7. Biiliine$ti8. Mile$ti9 Bolduresti10. Odaia Custura11. Radenii12. Bumbafa13. Comesii:14. Mircestt15. Boghiceni16. Sanesti17. Mfmziiie$ti18. Harcesii19. Codra testi20. Bobletici21. Miigura22. Chietroasa23. Sod (Slobozia-Burghele)24. Odaia Cosen i[Luzii]25. Tescureni5. Ocolu Brani,tei1. Catiilpni2. Mitocu Nerntenilor3. Balourseti4. Zbiroaia5. Poicestii6. Grozaetii7. Titieni8. Vale Traisteni9. Salajeenii

33


36/68

162 yIA TA BASARABIEI10. Badrasoaia11. Isaicani12. Tanjalestii13. Miirinici14. Bazdflga15. Soltanestii16. Friisiinesiii17. Bac~anu18. Macare~ti19_ Bratuieni20. Floritoaia21. Ciiireni22. On(a$tii23. MataJp~ti24. Vulpesti25. Manaile~ti26. Costuleni27. Danuteni28. Odaia Urse~ti29. Ungheni

1. Ocolu Campn!ui1. Susleni2. Berezlogi3. Slobozia Hodorogi4. Ciuhurenii5. Beesiii6. Chipircenit7. Sarota8~Curleni9. Vorotetilefa. Sarcanii11. Slobozia I zooare12. Busauca13. Cogalniceni14. Trifesti15. Pereni16. Horghinesii17. Prtpiceni18. SiJma$cani19. Ignatei20. Peciste21. Pohribeni22. Md$anii

34

30. Manzate~tii Vechi6. Ocolu Tune

L TrHe~li2. Iugani3. BOC$a4. Rasapeni5. Izvoarele6 Lucaceni7. Mirceni8. Unienii9. Vrdnestii10. Tocsobenii11. Ghermanu12. Miclau~eni13. Sculenii14. Danesti15. Blandesti16. Medeleni17. Saimeni

TINUTUL ORHEIULUI23. Mancenii24. Chistelniia25. Cadirazeni26. Braviceni27. Cuizauca28. Ghiduleni29. Scorianii2. OcoluNistrului disus1. Glescanii2. Soldanesti3. Parcanile4. Lipiceni5, Papautii6. Ciorna7. RizaDa8. Stohnaia9. Saharna10. Buciusca11. Ichimautii12. Cenasautii13. Tareuca

18. Bogdane~ti19. Zagarancea20. Odaia Petresri21. Todiresti22. Par litH23. Po$fa Rezina-Go-laesti24. Flore~H25. Stanjanenii ts:bozia- B u ~ila)26. Grasenii27. Odaia Costinel28. Buciumeni29. Cioropcani30. Stolniceni31. Scumpia32. Sarata33. Saltoi (Slobozia-"Folesti]

14. Tahnautli15. Sarcova Lipoveni16. Fuzauca17. Horodisie18. Lalova19. Hrabova20. Stodolna21. Slobozia22. Lopatna23. Jora di sus24. .Ioratdi Mij\cc25. Jora di jos26. Slobozia Bulaesti-27. Va~cautii28. Oxantia29. fv\olovata30. Marcau\ii31. Holercanii32. Ustia33. Creuleni34. Scbit Hatisca35. " Razana36. " Horodiste


37/68

V IA TA BASA SAB IE I

37. Saharna

163

"3. O. Riutului di sus1. Braghiceni2. Tarzieni3. Cd$la Ursului4. Ciocalieni5. Saditenii6. Cd$la Sarateni7. Indarapnici8. rdntareni9. Negureni10. Tittcani11. Cazane~ti12. Vaduleca13. Pepeni14_ Dragane~ti15. Sanjerei16. Copaceni17. Prepelita18. Bene~tii19. Verejeni20. Zahaicani21. Coropceni22. Clisooa23. Breonooa24. Ghermanesti25. Posta Malae~ti(Luzii)4.O. Rautului di jos1. Vaticii2. Schit Tabara Hoiboca3. Miiniisiirea Curchi4. Slobozia Mana5. Saliste6. Slobozia Rasca7. Slobozia Doamnii8. Mitocu [Luzii]9. Cisme [Luzii]10. Chiatra11. Paharniceni12. Jalaboc13. Furceni14. Ivancea

15. Bolohan16. Piuniti i (Luzii]17. Branesti18. Trebujeni19. Mii$cQu(i20. Biilii$e$fi21. Rcculesti22. Jiiureni23. Ohrincea24. Cruhlic25. Izbiste26. Hdrtop27. Posta Orheiului28. Orhei5 O. Nestrului di jos

1. Mereni2. Cobusca di sus3. Cobusca di jos4. Te!i\a5. Slobozia Bubuej6. Chirca (Luzii]7. Slobozia Roscana8. Speia9. Sarpeni10. Pohacerii11. Ghiladiu12. Dubasari vechi13. Corjova14. Malu Tohatinului15. Vadu lui Voda16. Oniticani17. Slobozia Caliceni18. Bo~cana19. Slobozia Chetros20. '" Cosernita21. Hrusova22. Goianu23. Fauresti24. Vadeni25. Budesti26. Lupa (Luzii)27. Surugii Mereni28. " Halilesti6. O. Cohalnicului1. Fundu Galbinii

2. Bd[Gnii3. Hance~ti4. Lapusna5. Carpeneni6. Driigu$eni7. Topor8. StoIniceni9. Spariet!10. Lohanesti11. Ciuciuleni12. Pereni13. Sacareni14. Crastesti15. lurcent16. Bolsun17. Boghiceni18. SJ!}cani19. Cotul Modi20. Pascanii21. Calrnatui22. Leuseni23. Bujor7. Ocolul Botoii

1. Danceni2. Siiciteni3. Ialoveni4. Milest!5. Ne~re~ti6. Bacioi7. San~era8. Puhoi9. Budai10. Tipala11 . Riiziinii12. H ora$tii13. Ztinbrenii14. Hansca15. Giirlili16. Cosiestii17. Pojarenii18. Bardtir19. Rusa~ti20. V iisienii21 . Ulmu22. Capriana

35


38/68

16,( V IA TA BASARAB IE I23. Maleod24. Nimoreni25. Suruceni26. Schit Condrita27. " Suruceni8. O. Bucovi1ului

1. Manceliti2. Buicanii3. Durlesiii4. Carta$a5. Trusenii6. Chicera7. Cojusna8. Strasenii9. Curluceni10. Pana!j(!!jfi11. Vorniceni12. Lozova13. Miclau~eni14. Dolna15. Nisporeni16. Malina17. Chi,inau9. O. Fata Bacului1. Ghidighiiii2. Hulboaca3. Saretai4. Roecanii5. Negreli~i6. Posta Negre~ti7. Tatarasti8. Gale!jti9. Vdrziire$fi10. Chitusca11. Parlesti12. Niscanii13. Baraiacu14. Tuzora15. Novaci16. Verca17. Posta Baraiacu18. Uricova

19. Valcinetu20. Bahmuti21. Seiipoieni22. Harjauca (man.)23. Mandra24. Palanca25. Raciula (cu man.]26. Horodiste27. Sadova28, Pariolteni29. Slobozia ..Onesti30. Buda31. Ciorasti32. Petrecani33. Visterriiceni34. Posta Chisanaului35. Cobde$ti36. Lupa37. Timiliu]38. Probota39. Slobozia Reciula40. Harjauca-sat

10. Occlu Ichelului1. Stanea2. Camince3, Telesdu4. Peresiicina5. Pocsasti6. Zarncio]i7. Midiuti8. Lohanesti9. Pascani10. Slobozia Scurta11. Isnova]12. Slobozie Rasca13. Stetcanii14. Miclesti15. Radeni16. Beliesti17 Greblesti18. Cobiilca19. Tagane$ t i20. Schit Tagane!1ti

.) Cu moslile Coze~ti ~I Boldest].36

21. Onesii Tagane~t i22" Voinova23. Siobozia Chirianca24. Zubresti25. Race26. Mdrtine!jti27. Drasliceni11. Ocolu Culei1. Isacoua2. Morozani3. Dtiscooa4. Puiiiniei5. Slobozia Viprova6. Hulboaca7. Hetilova8. Slobozia ValeaPopi9. Sasanii10. Braoicea1L Mele$ii.nii12. Ttibirica13. Hoginesii14. Slobozia15. Hogine~ti16. Gnascanii17. Dereneu18. Harbovat19. Riidenii20. Cornova21. N iipiideni22. Paulesti23. Slobozia Bularda12~Ocolu Mietinili1. Hirova2. Hirisanii3. Besiinii4. Cucioaia5. Miindre$tii6. Ciulucani7. Ca!jla Hilicenii8. Gardestii *)9. Ca$Za Gardesti


39/68

V IA TA BA SARAB IE I 16510. Hiliceni11. Mihala~a12. Ine~tii

1. Ocolu Benderului1. Salcuta Hotarnicent2. Tanatarii l (M .'1')3. Farladan] aza I4. Harbova\u5. Bulboaca6. CaHa7. Gura Bacului8. Hagimus9. Ghiol Chioi10. Carcae$ti2. Ocolu Ciusanilor1. Zaim:l. Apaci3. Docuz 1)4. SiH\i (Luzii)5. Olane$ti6. Purcarii7. Rascaeti8. Ciobarcin9. Talrnaza10. Leontia11. Copanca12. Chitcani13. Carna\eni14. Popofca15. Ermoclae16. Slobozia-Hanesei17. Festelitii18. Ciu,ani-targ

13. Teleaesti ")14. Leosenii15. VasaeniTINUTU BENDERULUI19. Ca.u~anii-vechi20. Frumusica21. Cafla Calneu22. SeZite Copceac23. ,,;\csac- Marza 2 )27. Seliste Canaraua 3 )28. " Caibolu 3 )24. Cdla Burda 3)25. "Laiului 3 )26. "Mitropoliei3}29. " Leahu 3 )30. J! Bulgaru ')31. " Sarghi 0)32. " Balaur o J33. " Oneu!))32. )) Covmenco 5)33. "Hagi-Gheciu 6 }34, " Ciolacu 7)35. " Filimon 7 )36. " Terenti 7 }35. Bulgaru 8)36. "Cara-Stoian 1 1 )37. " Cuciurea 9)38. "Bolgaru 9)37. Seliste Tamur 9)38. Cdla Coiciu 10)39. !I Zani 11 )40. " Arnautului 1 2 )41. " Glafce 13)42. " Crasmaru 1 4 )43. !I Hariton 14)

16. Budaiu17. C rasna$enii18. Bogzdti

44. If Arnao 14 )43. " Abadjer 10)44. " Sala 8)45. " Lemeni 3)44. .. Bibiri 3 )45. .. Botezat 16)45. II' Alexandri 1 6 )46. )) lord. Sala 1 7 )3. O. Achermanului1. Carahasan2. Corcmaz3. Tudora4. Palanca5. Hancaslasi6. Rosie7. Caplau8. Tatarburnu9. Taslac10. Zulucarii4. Ocolu Bugeacului

A. Moldovenii1. Taraclia2. Baimaclae3. -Bataru4. Selemet5. Cimisliu6. .Iavgur7. Cenac8. Ciucur-Minjir----- ..--

*) Cu sat. Telenestl,1) Tocuz (?)2) Pe cracul S~ratli. Are odala Za-gora.3) In valea Saratel.4) In valea Cantemlr.5) In valea Cillghlder.6) Pe setlstea Casaldac in v. Ci-lIghlder.1) In v. Ceaha,8) In Y. Caspulat.

9) In v. Gealalrlu.10 ) In v. Frumuslca.It) Pe seltstea Frumuslca - Vechein v, Cilighlder.12) La oba.r~la vAl l ClIIghlder.13) La Gura Calneulul.14) Pe se ltstea Acsu rlu In v. Sa ra tel.15) In v. Acsuriu.16) In v. ManzArl.17) Pe seustea E~-Murza fn vManzAri.

37


40/68

166 V IA TA BA SARAB IE l9. Obagla-geaba 6. Cioc-Meidan 3 . III Harit10. Slobozia Ciora- 7. Congaz 4. Hasanbeimarza 8. Bes-Alma 5 . " Terenti11. " Perjului 9. Baurci 6 . u BrancaB. Colonii bulgare HJ.Ceadar LungaNoua 7. " Hadji11. Tornai Gheorghe1. Chiriet 12. Haidar 8 . II losH2. Copceac C. Odaile Bugeacului 9 . II Stratan3. Dezghinje 10. " '[urcan4. Besghioz 1. Odaia Buciuscan 1 1 . " Cara Petcu5. Chersau 2. . . Colun 12. " Costin

TINUTU CODRULUI.1. Ocolu Codrului.1. Cazandjic2. Cii~la Brasovan3. n Tudoreiu4. Copeui5. Toceni6. Leeanii7. Canie (Fe Tigheciu]8. Haragasu9. Larga10. Haruisenii Vechi11. Cocealia12. Tegheciu13. Miicre~ti14. Carpestii15. Boroganii16. Enichioi17. Baimaclae18. Sadacu19. Cd$la Cherimegiu

1. Ocolu Chiliei1. Valcov2. Ha~iIbrahim3. Halilesti4. Norosei 5)

7. Tornai8. Cuhurlui9. Saratica10. Ialpujelu11. Gradiste12. Sahaidac13. Carbuna14. Cainarii15. Coscalaia16. Baccealaia17. Lutenii18. Geamana19. Gangura2. Ocolu Hotarnicenl 20.Paduraiii Berdeului

1. Molesti 21. Pogooe$tii2. Gura' Galbina 22. Sarata3. Caraeui 23. Casla Danila 1)4. Oracu 24. " Armanu ')5. Ceadaru 25." Macarescu2)6. Minjiru 26. " Dalmirale 3 ).

TINUTl.T IZMAILULUI.

20. Samailia21. Capaclia22. Vetrisoaia23. Hanasanii Noi24. Leova25. Cii$la Ratunda26. " Capacliei27. " Dizmierdati28. " Dobreni29. " Hanaseni30. " Sadac(Chirimgiu).

5. Caraciuc 6)6. Cisme7. Chitai8. Currnanchioi9. Eoichioi10. Caramahmet

11. Ceamasir12. Derichioi 7 }13. Hagi-Curda14. Ca~lita15. Hafanspahi16. CiehirHghitai.

1) Pe suhatu dela Calnarl,2) Pe suatu Tespazar (lAng! Lu-l en l ?).s) Lang! Larga.38

4) Pe suatu Bacceallel,5) Nerusal,6) Z s $1 azl Careacichl (?)'l) Muravlevca.


41/68

V IA TA BA SARAB lE I 1672. Ocolu Cahulului1. Imputita2. Bugeagu3. Valdine~ti4.. Cisme-chioi5. Hag; Abdula6. Itu1ie7. Cara-Gaciu8. Satu-Nou9. Cartal.10. Barta11. Bulboaca12. Curci.

1. Ocolu Prutului1. Larga 3 )2. Plicu 4)3. Zarne~ti4. Frumoasa5. Ro~u6. Carhana7. Pelinei-Moldoven8.. Pelinei-Bulgar9. Manta10. Vadu lui Isac11. Gotestii12. Ciobalaccia-Larga13. Tartaul-Larga14. Baurcl-Mcldovan")

--------

3. Ocolu Izmailului1. Babile2. Doluchioi3. Erdecburnu4. Tasbunar5. Cobei !}6. Copceac Tatar7. Satalac-Hagi8. Taraclae9. Cairaclae.4. Ocolu Prutului1. Reni

TINUTU GRECENILOR.15. Taganca16. c a $ Z a - Taganca17. Burlacu18. Grecenii19. Ca!jla Vladesti.2. Ocolu Cahulului1. Cojdamgalia-Beje-nari2. Carba-Oglu3. Musait4. Ciornai5. Aluat6. Acbota 6)7. Hagichioi

2. Culibasi3. Branza4. Valeni5. Slobozie6. Sirieni 2 )7. Giurgiulest!8. Vadu Boului9. Mandr.e!llti10. Ca~lita11. Frecatei12. Anadolu13. Bujoru.

8. Geagalbaia9. Tartaul-Bejanari10. Taraclae11. Baimaclae12. Borceac13. Ciucur- Mi~e14. Chesoliu-Mare15. Chesoliu-Mic16. Caiet (Caiat)17. Cojdamgali ! VUl.de$tI. ) Cu balta Batace,5) Cu mosla Cornu Berbeculul.6) Pe valea Parulu], 39


42/68

Cantarea neamului.o neam cu vii darurl, de Sus inzestratCa tine oare care-t mai bl1nd ~i barbat 7Temut in razboa te , in pace 'ntelept :Cu suflet de visuri ce viata astept 7o insula mica in marea de spini,Ai stat sub puholul de barbari haini.$i-a fost 0 minune cum stat-al - granitIn aprigu! vifor ce-att]: a zdr-oblt,Dar tu avus! Legea ca scut pe parnln t~i drept mTngiere, sub!imul tau ctnt.Din mari de amaruri rames-ai callt.$l'n suflet Cantarea un cuib si-a gasi!.Unirea, de veacuri, tu ai asteptatSl-ez: ai unlrea, 0 neam tncercat ICac: lege a firii, in vesnlcu-! [ocE: Cele de-o seams s a stea la un [00.Cum rnuschlul de piatra se afla llpit,Cum fumu! de Hacari e nedespar[it, -Nisipul de unda tn vee! insetat,~i pruncu! de mama, Tn veoi allntat,$i nlcl-o putere pe 'ntinsul pamantNu poate sa dar-me a! firii cuvant,Fii gata dar, neam intre neamuri ales.Lase-se-ve haru! de Damnu! trimes,Dreptate I acu t {i-ai cu brat otellt.Acurn stai in lurne, vanlos ~i unit,Faclia Dreptatii ducand intre ginp,Din 0 biruin1a T n noi blrulntl,Dar pentru 'nalta 'nfaptulre, 0 frati, se cade Sa jertfimA noastra vlata de lsplta, ce ca'n ospete 0 tralm.C'un suflet, cuib al datorlei, s a ne 'ncordam al nostru brat

40


43/68

V IA TA BASARAB IE I 169La rnunca rodnlca ~i pllna, ce nl se cere eu nesa],Ca rmac f tarii mana 'n mana sa traga bunu!ui popor,Mareala brazda, chezasle a unul vajnic viitor.La munca dar, lublf tovarasl, s'aducem neamului in darAvantul saeru-a! tlner-e]f ~i sufJetescul el nectar.Cu t O f i i stran~1 tntr'o unire, eu pilda dela marli mor-tl,Sa faurim cu-a noastra trud~ cea mal mareata dintre sortl,Lasand urmaellor de-a pururi, un liber neam pe veci unit.Izvor de fapte straluclte sl 0 virtute de granit.Nici cand sa rabdam ca s a piara ucisAvantul subllrnulul vis:Lega-vom 1'ai nostr-i copii juramant.Din leagan sl pin' la morrnantIn rugile lor spre Efernul Eter-,Cum panea viet!l 0 cer,Sa ccera ca'n veel s a ramana unitiCu frat!i lor buni : ; ; i iubltl.

SERGIU VICTOR CUJBA

T'o a m n a..T oam tui, ctm tec de durere,V i in tu ri tr is te , o bo site ,Dece mi-ati adus la poartiiFlori $i [runze ofilite ?.Deee ploaia trist isbesteG eam ul m ie dela cam arii ?.Pared pltJng tn min e ja ln icZorile de a sta va ra .

C iirdu l de co co rt, asearaPribegind in alld parte,A furat seninul vietiiSi l-au dus cu et departe.Cand atnurgul jala cadeP este firea vestejitd,A mintirea ptange'n m ineCa 0 pasare rdnita .

Sergiu SarbuSoroca

41


44/68

CRONICA ECONOMICA

Valorificarea ostrovului t,Ca~litaU- 0 PILoA DE MUNCA CREATOARE BA SARABEANA . -

judejul Ism a il a re m ai m u 1te deosebiri tip ice , prin care se d is-tinge de ce le la lte ju d e te a le B asarabie i. U na d in aceste d eosebirieste i m area in tin de re de te renu ri inu nd abile , existen te in jude].

Su b denum irea de te renu ri in u ndabile tn te legern su pra le te le d ete ren , care , la anumi t e epoci, in m a jo rita te a cazurtlor numai in lu nileA prilie - Iu n ie , su n t acoperite cu ape , rev a rsa te de Du nare i b~i1ti.

Dupa re tragerea ape Ior , in a dou a [umatate a lu n ii Iu n ie , acestete renu ri ram an acoperite cu m lastina, uneor i adanca palla la u nm e tru i jumatate, peste care om u l nu poate patrunde fara prirnejdie.Mai tarliu ~apa r pe aee le te renu ri dlferlte ie rbu ri de balta , ea tip irig(H. acicularis), rogoz [Typhacea], osoca (Cyperaceae), papura, pa-nU ita i stuf.Mai spre toarnna, i m ai a les in anii secetosl, sau eu inu n -daiii mai mici, baltile aces tea sc usuca i peste e le se inira 0 mul,tim e de ca rarl, in d ife rite directil ; peste grindu rile m ai in a lte se in -tind i drumuri se rpu itoare , pe cari t ree adeseala ananghie i care .

Lacuri le tnsa cele rna' joase ram an necon ten it acoperite euapa (asa zise le "jep ci") 5i produe peste d e d ife rite specli mici.

Suprafaja totala a aceste i ca tegorii d e te renu ri d in j ude tu l 'Is-mai l este aproximativ de 70.000 ha. , din cari : proprletatea Sta tu lui28.500 ha., a Asoclajiei ce lor 38 sate coloniste 20.000 ha , PrirnariaValcov 15.000 ha , Primaria Ismai l 5.000 ha i obstia Nec rasovcaVeche 1.500 ha .

Spre a da 0 id ee de v en itu rile acestor te renu n in sltu a jia d es-c risa , a ra ta rn : c e le 20.000 ha. a le A socia jie i colon istilor au fast 3-rendate in anu l 1923 eu 300.000 le i anu al, ad ic a 15 le i v en it d e lau n ha; in anu l 1928 cu 610.000 le i, ad ica ell 30 le i v en it annald e la u n ha . Alii praprie ta ri n u au avU 't n ic i aceste v en itu r i d in ex-ploatarea te ren urilor in chestiu ne .42


45/68

V IATA BASARABIE I 171Populatla harnica i rnuncitoare a acestui jude] s'a gandit tn-

ca de m u tt la 0 valarificare rajlonala a acestor balti ~i inca su bvechea stapanire au incepu t se apara pe suprafejele de teren inun-dabil, pe grindu rile m ai rad ica te , m ic i portiu n i de teren , asa zise"apu d itu ri\ cu ltiv a te cu diferite plan te agricoie , cu pom i rod itoriFn special gutui), cu v ii i un inceput de gradin: de zarzav at. A pelemar l i fu rtu noase , obisn uite in partile locu lu i prim av ara , rn a tu raunu oda ta aeeste injghebart gospodarest i . Ba~tina~ii In sa nu se des-curajau. In locul une i gospadarioare inecate ~i disparate, to tdeaunaaparea alta, chibzuita ell rnai rnulta socoteala contra inundajiilor.

Prin baljile Ism ailu lu i d in zona inundabila a Dunarit se vadi in prezent, ~i d in an in an tot rn a i d es, locu ri rad icate prin cana ..luri de drenaj, prin parnant carat ~i adu s din alte parti, indiguitei plan ta te cu gutui, vii, porurnb ;; i zarzav atu ri. Toa te acestea do-vedesc nernarginita putere de munca i energie a taranului nostruin lupta grea p en tru e xiste nja .

Cere rnai mul te din aceste lotu ri, ru pte eu munca grea i obo-sitoare d in gurile apelor inundabile : ; ; i date culturii, sun t folosite dezeci de ani eu drept de em batic . Folositorii aeestor terenu ri p la tescdin an in an arenda proprie ta ru lu i, re spee tiv Statului. Unora li s'arecu noseu t d rep tu l fa Im proprie ta rire eu acc le te renu ri pe baza legiiagrare ~i ell' ocazia aplica rii ace le i leg i. Ultima categorie este nein-sernna ta ; ce i rnai m u l t i sun t tot arendasl anuali.

In u rrn a, In legatura eu aplicarea re form ei agra re , a c rescu t ~imai mult dorln ]a d e a prim i te ren in balta ~i s'a tn ta rit ~i copt idea ,ca n uma i printr'o munca cornuna i organizata se va pu tea lu p ta cuapele inundabi le i se va pu tca ajunge la biru in ta .

** ' ' "Aeeasta idee a fost aplicata ell bune rezultate abia in anul1927, cand s'a pu s in valoare un intreg ostrov, su b denu mirea de

ostrov u l " Calita " , prop rie ta te a S tatu lu i, in in tind e re d e 5.096 ha.,situ at in tre Ism ail i C hilia Nou a i incon ju ra t d e bra je le navigabilea le D u na rli.

O strov u I respec tiv a re u n perim e tru de 56 kIm. 760 metr i idejurirnprejur a fast inconjurat cu un dig protec tor con tra inundajii-lor i cele peste 5.000 ha. au fost tran sform ate d in "balta" f a r a nicio produciie, din teren mlastlnos - focar de Iacuste, tintari ~i dife-

43


46/68

172 V IA TA BASARAB IE Irite boa le , - in te ren de cu ltu ra d e 0 produ c jie fabu loasa pen truloc urile n oa stre .D e nota t e ste c a cu face rea acestu i d ig eu u n perim e tru d epeste 56 klm ., bin e reusl t , care a du s la d esec area cornp le c ta a os-trov u lu l, s 'a che ltu it abla su rn a de 78.000 le i, lucrarile tiind eva-luate fa suma de peste opt milioane lei.

la ta cum s'a pr

biserici de lemn din basarabia 1933

Documents