bilanţuri de mediu, studii de impact şi managementul proiectelor de mediu - curs

7/21/2019 Bilanuri de mediu, studii de impact i managementul proiectelor de mediu - Curs

1/41

BILANTURI DE MEDIU, STUDII DE IMPACT SI MANAGEMENTUL

PROIECTELOR DE MEDIU

CURS 1 17.03.2011

Bibliografie

1.Breaban Iuliana (2009)Evaluarea impactului asupra mediului, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi

2.Chirvase Ana Iulia, Pena Leonte Elisata (2003) - Managementul proiectelor de mediu si

dezvoltare durabila, Ed. Protech, Bucuresti

3.Dumitru M., Simota C, Borza A., Tarau D (2008) Evaluarea impactului si a riscului

ecologic, Ed Eurodit, Timisoara

4.Ianculescu Speranta, Nisipeanu Steluta, Sepa Raluca (2002) Managementul mediului in

conformitate cu seria ISO 14000, Ed. Matrix Ro, Bucuresti

5.Jelev I., Breja R. (2006) Sisteme aplicate de management ale mediului inconjurator, Ed.

Univ. Oradea

6.Rojanschi V, Bran Florina, Diaconu Gheorghita (1997)Protectia si ingineria mediului, Ed.

Economica, Bucuresti

Rojanschi V., Grigore V., Ciomos F. (2008)Ghidul evaluatorului de mediu, Ed. Economica,

Bucuresti

Termeni in intelesul actelor legislative:

1. Autoritate de mediu competenta = autoritatea centrala sau locala de protectiamediului care functioneaza in concordanta cu legislatia in vigoare, legislatie care

reglementeaza protectia mediului;

2. Acord de mediu = actul juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare aproiectului din punctul de vedere al impactului asupra mediului. El reprezinta decizia

autoritatii competente pentru protectia mediului care da dreptul titularului de proiectsa realizeze proiectul din punctul de vedere al protectiei mediului;

3. Amplasament = loc, activitate sau obiectiv supus unei analize de mediu;4. Audit de mediu = instrument managerial de evaluare sistematica, documentata,

periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a

proceselor destinate protectiei mediului cu scopul de a facilita controlul

managementului, practicilor cu posibil impact asupra mediului; cu scopul de a evalua

respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale

organizatiei;


2/41

5. Autoritate competenta pentru protectia mediului = agentiile regionale si judetenepentru protectia mediului;

6. Autorizatie de mediu = act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentruprotectia mediului prin care sunt stabilite conditiile si parametri de functionare a unei

activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului. Autorizatia este necesara

pentru punerea in functiune a obiectivului nou propus de catre unitatea respectiva;

7. Autorizatie integrata de mediu = act tehnico-juridic emis de autoritatile competenteconform dispozitiilor legale in vigoare privind prevenirea si controlul integrat al

poluarii;

8. Avize de mediu = emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului;a. Aviz de mediu pentru plane si programe = act tehnico-juridic care confirma

integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supusadoptarii;

b. Aviz pentru stabilirea obligatiilor de mediu = act tehnico-juridic emis laschimbarea titularului unei activitati cu impact aspra mediului sau la vanzarea

pachetului majoritar de actiuni, sau la vanzarea de active, la fuziune, la divizare, la

concesionare, la dizolvare urmata de lichidare, la lichidare, la incetarea activitatii

sau la faliment, avand ca scop stabilirea obligatiile de mediu cu prevederea unui

program pentru conformare in vederea asumarii acestuia de catre partile implicate

in situatiile mentionate;

c. Avize de mediu pentru produse de protectia plantelor, pt ingrasamintechimice. Acestea sunt necesare la omologarea unor produse noi folosite in

agricultura;

d. Aviz Natura 2000. Confirma integrarea aspectelor privind protectia habitatelornaturale si a speciilor de flora si fauna salbatica in programul supus adoptarii;

9. Bilant de mediu. Lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conformlegii in scopul obtinerii avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sau a

autorizatiilor de mediu si care contin elementele analizei tehnice prin care se obtin

informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate anterioare

prezente si anticipate ale activitatii in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv

de pe un amplasament in cazul in care se identifica un impact semnificativ. Bilantul se

completeaza cu un studiu de evaluare a riscului;

a. Bilant de mediu de nivel 0 = o fisa de verificare continand elementelecaracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa

identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I

sau II sau a unei evaluari a riscului inainte de autorizarea de mediu sau de

privatizarea societatii;


3/41

b. Bilant de mediu de nivel I = un studiu constand din culegerea de date sidocumente fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii

de mediu, care include toate elemntele analizei tehnice a aspectelor de mediu

pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential

sau efectiv de pe un amplasament;

c. Bilant de mediu de nivel II = consta dintr-un studiu care pe langa elementelestipulate in cadrul bilantului nivel I, pentru cuantificarea dimendiunii poluarii,

se efectueaza prelevari de probe si se efectueaza analize fizice, chimice si

biologice ale factorilor de mediu;

10. Caracterizarea riscului = estimarea incidentei si gravitatii efectelor adverse, care,dupa toate probabilitatile, se pot produce, in cadrul unei populatii umane sau in cadrul

unei componente a mediului, ca urmare a unei expuneri reale sau previzibile la o

substanta cu includerea estimarii riscului si este necesar ca riscul sa fie cuantificat;

11.Cele mai bune tehnici disponibile = stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficientinregistrat in dezvotarea unei activitati si a modurilor de exploatare care demonstreaza

posibilitatea practica de a constitui referinte pentru stabilirea valorilor limita de emisie

in scopul prevenirii poluarii. Daca acest scop nu poate fi atins se propune reducerea

globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Aceste tehnici sunt

redactate sub forma unor carti specifice fiecarui domeniu de activitate;

12.Certificat de atestare = valabil pentru 2 ani care se acorda unei persoane fizice sauunei institutii in scopul dovedirii calitatii acestora de a efectua diverse studii de mediu;

13.Ciclul de viata al produsului = intervalul cuprins intre data de fabricatie a unuiprodus si data cand acesta devine deseu;

14.Evaluare = orice metoda utilizata pentru masurarea, calcularea, modelarea,prognozarea sau estimarea prezentei unui poluant in mediu;

15.Evaluare de mediu = elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului siautoritatii publicului interesate de efectele implemantarii planurilor si programelor si

luarea in consideratie a raportului de mediu efectuat si a rezultatelor consultarii

publicului si autoritatilor in procesul decizional si in final asigurarea informarii asupradeciziei luate. Este o activitate complexa rezultata in urma efectuarii unui raport

efectuat de catre o persoana fizica sau juridica autorizata etc.;

16.Evaluarea impactului asupra mediului = un proces menit sa identifice, sa descrie sisa stabileasca in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare,

efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui

proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului;

17.Evaluarea riscului = lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice, atestateconform legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor


4/41

componente ale impactului asupra mediului. Drept urmare se stabileste necesitatea

masurilor de prevenire, interventie si/sau remaniere;

18.Impact = orice efect produs asupra mediului de o anume activitate, inclusiv asuprasanatatii si securitatii umane, asupra florei, faunei, sololui, aerului, apei, climei,

peisajului si monumentelor istorice sau asupra altor constructii;

19.Impact transfrontalier = orice impact, nu neaparat de natura globala, produs de oactivitate propusa in limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti a carui origine

fizica se situeaza total sau partial in cadrul zonei aflate sub jurisdictia altei parti;

20.Impact de mediu = modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice,chimice sau structurale ale componentelor mediului natural;

21.Impact potential de mediu = impactul generat de un amplasament, daca existaprobabilitatea ca un bilant de mediu de nivel I sa-l puna in evidenta;

22.Monitorizarea mediului = un sistem de supraveghere, prognoza, avertizare siinterventie care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor

calitative ale factorilor de mediu in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatii

ecologice a acestora;

23.Poluare = introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudiciisanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale, ori cauzeaza o

deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri

legitime;

24.Poluare potential semnificativa = concentratiile de poluanti in mediu care depasescpragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.

Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un

amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii

suplimentare;

25.Poluare semnificativa = concentratiile de poluanti din mediu care depasesc pragurilede interventie prevazute in reglemantarile privind evaluarea poluarii mediului;

26.Prag de alerta = concentratiile de poluanti din aer, apa, sol care au rolul de a avertizaautoritatile competente asupra unui impact potential si care determina declansarea unei

monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii;

27.Prag de interventie = concentratiile de poluanti din aer, apa, sol la care autoritatilecompetente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea

concentratiilor de poluanti din emisii;

28.Prejudiciu = efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, de activitati daunatoare sau de dezastre;


5/41

29.Principiul precautiei = implica evaluarea preliminara a riscurilor de poluare sievitarea acestora;

30.Principiul prevenirii = stabileste ca masurile de prevenire sunt prioritare in raport cucele de eliminare a efectelor poluarii;

31.Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale = stabileste minimizarea sieficientizarea utilizarii resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand

accent pe utilizarea celor secundare. Resursele naturale trebuie exploatate astfel incat

sa nu le fie compromisa disponibilitatea pe termen lung;

32.Principiul poluatorul plateste = stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativsi economic corespunzator astfel incat costurile pentru reducerea emisiilor sa fie

suportate de generatorul acestora. Responsabilii pentru deteriorarea calitatii atmosferei

trebuie sa plateasca in conformitate cu gravitatea efectelor produse;

33.Principiul proximitatii = stabileste initierea masurilor de reducere a emisiilor depoluanti in aer in zona sursei generatoare;

34.Principiul parteneriatului = stabileste crearea unui parteneriat intre responsabilii deactivitati incluzand poluatorii, autoritatile centrale si locale si populatia afectata de

poluare;

35.Program pentru conformare = plan de masuri cuprinzand etapele care trebuieparcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu sau prin

avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu de catre titularul activitatii. In scopul

respectarii prevederilor legale privind protectia mediului conformarea se pune in

practica sub controlul autoritatii competente pentru protectia mediului;

36.Raport de mediu = o documentatie referitoare la planuri si programe care identifica,descrie si evalueaza efectele posibile, semnificative asupra mediului. El cuprinde

metodele propuse in vederea eliminarii sau reducerii impactului asupra mediului;

37.Reconstructie ecologica = ansamblul lucrarilor efectuate in vederea aducerii unui sitdupa remedierea acestuia cat mai aproape de starea naturala;

Aspecte generale

O componeta a conceptului dezvoltarii durabile consta din tinerea sub control a

impactului activitatilor social-economice asupra mediului. Aceasta presupune cunoastrea in

detaliu a fenomenului in cauza, fapt ce necesita parcurgerea etapelor de identificare, estimare,

apreciere. Este ceea ce se urmareste prin conceptul general al evaluarii impactului in

ansamblu sau a impactului ecologic. La nivelul legislatiei din Romania, in timp, s-au

promovat ca elemente componente bilanturile de mediu, studiile de impact si evaluarea

riscului de mediu. La nivelul legislatiei internationale, sunt promovate, prin seria ISO 14000,o serie de activitati si de evaluari cuprinse in asa numitul sistem de management de mediu.


6/41

Acesta cuprinde in principal auditul de mediu, analiza cicului de viata si evaluarea

performantei de mediu.

Bilant de mediu Stabilirea domeniului bilanturilor de mediu in procedura de

autorizare

La stabilirea acestei activitati se vor avea in vedere urmatoarele :

Cele 3 tipuri de bilanturi de mediu nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv

sau concomitent. Atunci cand autoritatea de mediu competenta considera putin probabila

existenta unui impact de mediu pe un anumit amplasament, conform legii, ea va solicita

efectuarea numai a unui bilant de mediu nivel 0. Orice activitate trebuie sa aiba cel putin un

bilant de mediu nivel 0. Daca bilantul de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact

de mediu pe amplasamentul in cauza nu se va solicita un bilant de nivel I sau II ci se va emite

actul legislativ cerut. Daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de

mediu pe amplasament autoritatea competenta de mediu va solicita efectuarea unui bilant demediu nivel I. Daca autoritatea competenta de mediu considera ca un bilant de mediu nivel I


7/41

prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu se va solicita efectuarea

bilantului de mediu nivel II. In situatiile cand aceasta decizie a fost luata inainte de executarea

nivelului I a bilantului de mediu se vor efectua ambele bilanturi de mediu. La constatarea

poluarii provenite de la un amplasament, poluare caracterizata prin depasirea unuia sau mai

multor praguri de interventie prevazute in reglemantarile privind evaluarea poluarii mediului,

autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea unei evaluari de risc. Evaluarea

riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia

acestuia, relativa la impactul asupra mediului.

Rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile reglementarilor si

normelor relevante interne, iar in lipsa acestora, rezultatele analizelor se vor compara cu

normele sau instructiunile internationale corespunzatoare.

De regula, este util a se analiza probe similare (sol, apa, aer) din areale fizico-

geografice asemanatoare, dar nepoluate.

Bilantul de mediu nivel 0

Porcesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte:

a. Autoritatea de mediu competenta va efectua o analiza preliminara a bilantuluide mediu nivel 0 asigurandu-se ca s-au completat corespunzator toate punctele,

in caz contrar bilantul de mediu va fi respins, iar respingerea insotita de

motivatia acesteia va fi comunicata in scris titularului;

b. Daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat, la analiza preliminara se vastabili daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma

absenta impactului de mediu de pe amplasament;

c. Daca bilantul de mediu este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nuconsidera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant de mediu I sau

II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru acest

tip de bilant de mediu;

d. Daca bilantul de mediu nivel 0 evidentiaza un impact potential alamplasamentului se solicita continuarea evaluarii prin redactarea unui bilant de

mediu I sau II sau a unei evaluari de risc.

Bilant de mediu nivel 1

Reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor

prezente si anterioare asupra mediului si consta din identificarea surselor de informatii,

culegerea, analizarea si interpretarea studiilor anterior efectuate si din elaborarea raportului labilantul de mediu nivel I.


8/41

Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita la toate evaluarile asupra

diferitelor instalatii si complexe industriale sau agricole care au cel putin un efect potential

poluant asupra mediului.

Bilantul de mediu nivel I va identifica si cuantifica raspunderea pentru calitatea

mediului in zona de impact a activitatii analizate pentru a stabili asumarea unor obligatii

privitoare la refacerea calitatii mediului de catre detinatorii amplasamentelor in cauza.

Domeniile de analiza ale bilantului de mediu nivel 1

1. Analizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatateaacestuia. Se va face o descriere generala a amplasamentului analizat continand

detalii privind cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes pentru

conservarea naturii, aspecte privitoare la structura geologica, aspectegeomorfologice, topografice, elemente de flora si fauna, date climatice. Se va

specifica daca exista obiectiv sau obiective protejate, aflate la distante mai mici de

500 m fata de amplasamentul analizat. Se vor evidentia zonele rezidentiale, cele de

uz comercial sau industrial, spatiile de recreere, terenurile fara constructii. Toate

acestea vor fi analizate din punct de vedere al posibilului impact datorat activitatii

de pe amplasament. In functie de disponibilitati se vor prezenta detalii referitoare

la apele de suprafata si subterane aflate in vecinatatea obiectivului si informatii

legate de posibilele utilizari ale acestora.

2. Istoricul zonei. Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate sidescrise evidentiind evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului. In

lipsa acestora capitolul va cuprinde informatii preluate de la locuitorii din zona, de

la fostii angajati sau de la comunitatea locala.

3. Poluarea solului. Din descrierea proceselor tehnologice ale activitatii se vorsepara arealele cu sol posibil poluat si se va stabili suprafata acestora, iar daca este

posibil, adancimea de penetrare a poluantilor.

4. Depozitarea deseurilor. Vor fi identificate tipurile de deseuri provenite dinactivitatea desfasurata, apreciindu-se cantitatea si compozitia. Se va localiza si seva descrie modul de depozitare si se va aprecia efectul deseurilor asupra

componentelor mediului (apa, aer, sol).

5. Prezenta condensatorilor si a transformatorilor electrici. Se vor prezentadetalii despre orice condensator si transformator in zona sau in apropiere si daca

este in posesia titularului activitatii. Se va aprecia vechimea acestor echipamente si

se va investiga posibilitatea scurgerii uleiurilor de transformator in compozitia

carora se gasesc bifenilpoliclorurati, compusi toxici.


9/41

6. Securitatea zonei. Consta din specificarea existentei serviciului de paza prezent24 din 24 de ore, prezenta gardurilor inconjuratoare, prezenta iluminarii

amplasamentului, prezenta sistemelor de alarma existente pe amplasament.

7. Masuri de paza impotriva incendiilor. Se vor prezenta toate masurile deprevenire si stingerea incendiilor care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor

cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului in aceste zone,

dotarea cu mijloace de interventie conform reglementarilor in vigoare.

8. Protectia muncii si igiena locului de munca. Se va analiza respectarea normelorde protectie si igiena a muncii, se vor verifica fisele de protectia muncii pentru

fiecare angajat, se va verifica daca s-au efectuat instruiri lunare cu personalul

angajat. Pentru a reduce riscul accidentelor zona de lucru va fi tinuta in ordine si

curatenie. In functie de marimea amplasamentului si de activitatea desfasurata se

va intocmi un plan de urgenta care va descrie masurile de interventie in diferite

cazuri de necesitate. In functie de necesitatile specifice activitatii, personalul

trebuie sa fie dotat cu echipament individual de protectie si cu materiale igienico-

sanitare care vor fi acordate periodic de catre beneficiarul activitatii.

9. Evacuarea apelor uzate. Se va descrie sistemul de evacuare a apelor uzate de peamplasament. Acestea cuprind apele tehnologice si apele menajere. Se va specifica

daca apele pluviale sunt descarcate in apele de suprafata sau in canalizari. Se va

aprecia lungimea de evacuare a canalelor pana la apele de suprafata sau pana la un

colector central. Se va verifica daca sunt autorizatii de gospodarire a apelor privind

descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau in canalizari. Se vor verificabuletinele de analiza ale probelor de apa uzata colectate la varsarea acestora in

receptori naturali sau in canalizari. Bilantul de mediu nivel I trebuie sa evidentieze

statia de epurare oraseneasca in cazul in care nu exista o statie locala a

amplasamentului si sa evidentieze contributia apelor uzate de pe amplasament la

compozitia generala a apelor uzate de la statia de epurare oraseneasca. Se vor

prezenta detalii referitoare la sistemul de canalizare, marimea canalelor, volum,

lungime. Se va specifica situatia uleiurilor uzate si compozitia acestora si modul

lor de valorificare.

10.Emisii atmosferice. Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de peamplasament: cele din procese de combustie, din procese tehnologice, din

instalatiile de purificare a aerului. Se vor prezenta detalii privind directia

predominanta a vantului si directia de curgere a poluantilor. Se vor preciza date

privind emisiile tehnologice, prezenta pulberilor in suspensie s.a. La locurile de

munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatilor desfasurate pentru a

asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. Vor fi descrise

sistemele locale de ventilatie, cele din hala. Se vor examina sistemele de aer

conditionat si agentul de racire al acestora.

11.Impactul zgomotului. Se vor descrie nivelurile de zgomot generate peamplasamentul obiectivului si in zonele invecinate. Se vor consulta autoritatile


10/41

locale pentru a se depista daca au existat plangeri legate de discomfortul produs de

zgomotul activitatilor de pe amplasament. Daca nivelurile de zgomot provoaca

discomfort, se vor asigura masuri pentru atenuarea zgomotului de la utilaje sau de

la alte surse de zgomot de pe amplasament.

12.Cablurile de inalta tensiune. Se va prezenta situatia acestora, atat a celorsubterane cat si a celor de suprafata. Analiza prezentei acestora si a capacitatilor

lor este importanta deoarece s-a constatat ca pot aparea tulburari fiziologice la

personalul care lucreaza mult timp in zona cablurilor de inalta tensiune.

Sursele de informare pentru alcatuirea bilantului de mediu nivel I

Informatiile necesare redactarii raportului bilantului de mediu nivel I provin din

examinarea documentelor de arhiva referitoare la tehnologiile practicate pe amplasament, laemisiile trimise in atmosfera, in apa, pe sol, la buletinele de analiza existente privitoare la

concentratia de poluanti din componentele mediului si de concentratiile de poluanti din emisii

si deseuri; Consultarea persoanelor angajate, consultarea comunitatii locale, consultarea

fostului manager al unitatii; Analizarea documentelor relevante asupra amplasamentului,

documente detinute de organizatii locale, judetene sau centrale.

Pentru fiecare componenta a studiului e necesar ca prezentarea datelor asupra

amplasamentului sa fie interpretate in raport cu insusirile generale ale zonei. Astfel, in bilantul

de mediu, trebuie sa se evidentieze aspecte precum pozitia amplasamentului analizat fata de

cursuri de apa de suprafata, fata de tipul receptorului natural implicat in evacuarea apei. Se vapreciza structura geologica a zonei, natura invelisului de sol si, legat de acestea, se vor

prezenta apele subterane ale zonei.

Aceste elemente vor asigura interpretarea datelor la nivelul specific amplasamentului

in contextul zonal in care este integrat si va permite o evaluare minutioasa a tuturor

fenomenelor ce au loc in zona amplasamentului si in jurul acestuia.

Continutul cadru al raportului bilantului de mediu de nivel 1

Cuprins:

1. Introducere. In cadrul acesteia se evidentiaza necesitatea efectuarii prezentuluistudiu.

2. Identificarea amplasamentului si localizarea. Cuprinde:a. Aspecte topografice, cu fixarea coordonatelor zonei, altitudine, s.a.;

b. Aspecte geologice si hidrogeologice;c. Aspecte geomorfologice;


11/41

d. Aspecte hidrologice;e. Aspecte biotice.

3. Istoricul amplasamentului si dezvoltari ulterioare:a. Istoricul amplasamentului. Se prezinta date referitoare la ce a fost inaintea

prezentei autoritati.

b. Dezvoltari ulterioare. Daca se intentioneaza schimbarea profilului, marireaactivitatii etc.

4. Activitati desfasurate in cadrul obiectivului:a. Elemente generale referitoare la ceea ce se produce, natura productiei, volumul

productiei, procesele tehnologice si evidentierea fazelor cu potential poluant.

Personalul;

b. Materie prima si materiale de constructii folosite;c. Stocarea materialelor. Se evidentiaza depozitele de materii prime, rezervoarele

subterane si supraterane, continutul lor, capacitati;

d. Emisii in atmosfera cu specificarea celor tehnologice, a celor de la combustii sialte tipuri, daca sunt;

e. Alimentare cu apa. Efluenti tehnologici si menajeri, sistemul de canalizare alapelor pluviale si uzate;

f. Producerea si eliminarea deseurilor;g. Alimentarea cu energie electrica;h. Protectia si igiena muncii;i. Prevenirea si stingerea incendiilor;

j. Zgomotul si vibratiile;k. Securitatea zonei;l. Elemente privitoare la administratie. Personal si managementul tehnologic.

5. Calitatea solului. Se evidentiaza tipul de sol si daca sunt informatii privitoare lainsusirile fizice si chimice:

a. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat;b. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament asupra zonelor invecinate.

6. Concluzii si recomandari:


12/41

a. Aspecte de neconformare si cuantificarea acestora. Propuneri minime pentruobiectivele de mediu ale programelor de conformare si timpul de realizare al

conformarii;

b. Obligatiile necuantificabile si cele conditionate de un element viitor si incert.In cadrul privatizarii se include si lista obligatiilor de mediu identificate;

c. Recomandari pentru studii urmatoare legate de aspectele de mediu aleamplasamentului in cauza.

CURS 2 18.03.2011

Investigatiile privitoare la bilantul de mediu nivel II sunt cerute atunci cand se

identifica anticipat poluarea unei zone sau cand rezultatele bilantului de mediu nivel I indica o

potentiala poluare a zonei si sunt necesare clarificari privind natura si intensitatea poluarii

identificate. Este necesar sa se realizeze investigatii semnificative pentru a se realiza o

evaluare cantitativa a nivelurilor de poluare din zona analizata. Pentru aceasta se vor recolta

probe care vor fi analizate in laboratoare acreditate. Totodata pentru veridica comparare a

datelor si stabilirea intensitatii poluarii se vor recolta probe dintr-o zona nepoluata dar care are

conditii de mediu asemanatoare.

Recomandarile pentru recoltarea probelor:

Probe de sol:

Natura si gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza analizelor fizice, chimice sibiologice ale probelor de sol recoltate din areal si se va stabili tipul si subtipul de sol atat din

arealul investigat cat si din arealul etalon (= nepoluat). Amplasarea punctelor de recoltare a

probelor se face tinand seama de natura surselor de poluare si a poluantilor, de gradul de

uniformitate al reliefului si de insusirile dominante ale tipurilor de sol. Numarul de probe ce

urmeaza a fi recoltate depinde de marimea suprafetei potential poluate, iar marimea suprafetei

se stabileste in acord cu sursele de poluare existente. Se mai tine cont si de directia vanturilor

dominante la stabilirea marimii suprafetei potential poluate. In acest din urma caz, marimea

suprafetei poluate, se poate stabili si pe baza modelarii dispersiei poluantilor atmosferici,

specifici, poluanti care au un impact semnificativ asupra solului. In lipsa acestor date legate

de modelare se recomanda ca raza suprafetei analizate din jurul sursei sa fie de cel putin 10-


13/41

15 ori mai mare decat latimea cosurilor de dispersie. La amplasarea punctelor de prelevare a

probelor se vor lua iin considerare:

- punctele sa fie amplasate pe toate directiile cardinale in jurul surselor de poluanti, avand

grija ca distanta fata de sursa sa fie mai mare pe directia dominanta a vanturilor;

- pe suprafata de recoltare sa se amplaseze in fiecare directie in jurul surselor cel putin cate un

punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosinta a terenului (pasune, arabil,

faneata, vii, livezi);

- sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse de poluare;

- sa fie amplasate puncte de recoltare pe suprafetele care au servit la depozitarea temporara a

materiei prime, a substantelor periculoase, a deseurilor periculoase;

- inainte de recoltarea probelor se vor marca in prealabil, pe planul de situatie al zonei,

punctele de recoltare;

- in mod normal, din fiecare punct, probele vor fi recolt pe adancimi: 0,5 si 5,30 cm;

- numarul punctelor de prelevare depinde de marimea suprafetei analizate si se recomanda 4

puncte de prelevare la o suprafata de 1000 mp, 8 la 5000 mp si 15 la 10000 pe doua adancimi;

- daca exista o poluare semnificativa se recomanda efectuarea in zona a unui profil de sol cu

recoltarea probelor pe orizonturi geometrice si pe orizonturi pedo-geometrice;

- natura analizelor care se vor executa depinde de tipul de poluare, de utilizarea zonelor

contaminate si de riscul pe care il poate avea poluarea respectiva;

- Pentru probe recoltate din zone de recreere si agement exista riscul ca din solul respectiv,

materialele sa fie ingerate de catre copii si se recomanda analizele: forme totale de metale

grele (Cd, Pb, Ar, cianuri libere, fenoli, sulfati si hidrocarburi aromatice polinucleare[PAH-

uri]);

- de pe terenuri agricole unde exista posibilitatea concentrarii poluantilor in plante se

recomanda in special determinarea metalelor grele;

- incazul cand se inregistreaza fenomene degradatorii asupra materialelor de constructii se

recomanda determinarea de materiale potential combustibile: sulfati, sulfuri, gudroane, fenoli,

azotati, azotiti;

- daca terenul respectiv si constructiile au fost supuse unor incendii si explozii se recomanda

determinarea de materiale potential combustibile: praf de carbune, ulei, gudron, metal, sulf;

- atunci cand se constata prezenta in apele subterane si de suprafata, indiferent de tipul de

folosinta se recomanda determinari de nitrati, fenoli, sulfati, cianuri, metale solubile, compusi

organici.

Probe din ape subterane:


14/41

Se fac din forajele existente sau fantani, sau la nevoie se vor efectua foraje. Probele

vor fi recoltate in recipienti curatiti in prealabil cu substante speciale care vor permite

conservarea apelor pana in etapa de analiza;

- studiul gazelor si al vaporilor din sol. Ofera informatii referitoare la concentratiile

compusilor volatili si gazosi din sol. Analizele ajuta la identificarea surselor poluantilor

volatili precum si directia de migrare a gazelor si materiilor de sol sau apa pe care le polueaza.

Recoltarea probelor se face cu ajutorul unor dispozitive speciale care aspira gazele si vaporii

printr-un recipient adecvat. Se vor marca date legate de locul si adancimea de recoltare a

probelor si cele privitoare la natura solului sau a materialului din care au fost recoltate.

- colectarea probelor din apele de suprafata se va face cu dispozitive speciale, iar adancimea

de prelevare va fi de pana la 50 cm sub oglinda apei. Daca e necesar se vor recolta si probe de

sedimente cu dispozitive adecvate;

- in cazul poluarii atmosferei se vor face determinari cu ajutorul unui laborator mobil dotat cusisteme de captare a gazelor si de masurare prin metode cromatografice;

- in ceea ce priveste prezentarea rezultatelor si a masuratorilor efectuate in teren si in

laborator, raportul cuprinde aceleasi pari ca cele de la bilantul de mediu nivel I cu mentiunea

ca se vor descrie pe larg toate metodele de investigare in teren, metodele de colectare a

probelor, locurile de corectare a lor, pozitionarea pe o harta, rezultatele analizelor vor fi

trecute in tabele speciale pentru a fi interpretate iar la sfarsitul raportului vor fi anexate in

original buletinele de analiza provenite de la laborator. Datele din tabelele interpretative vor fi

trecute in functie de locul de colectare, de natura poluantului, de distanta fata de sursa de

emisie. Datele analitice vor fi interpretate in acord cu reglemantarile in vigoare privind

poluarea mediului. Interpretarea datelor analitice ale probelor de sol se va face in acord cu

valorile pragurilor de alerta si de interventie stipulate in ordinul Ministerului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediul nr. 756/1997.

In ceea ce priveste masurile care sunt luate de catre organele competente in functie de

interpretarile valorilor analitice ale probelor de sol, cand acestea sunt mai mici decat

nivelurile de alerta acestea nu se vor lua masuri speciale cand sunt valori mici. Autoritatile

competente vor dispune masuri de prevenire in continuarea poluarii solului si de monitorizare

a surselor potentiale de poluare. Atunci cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti sunt

mai mari decat pragurile de interventie autoritatea competenta va dispune luarea de masuri

pentru refacerea ecologica a terenului, pentru curatirea de poluantii in cauza. Atunci cand la

poluarea unui teren sunt implicati mai multi titulari de activitati autoritatile competente vor

solicita un singur studiu de evaluare dar vor imparti sarcinile tuturor titularilor de activitati

poluatoare in fct de intensitatea poluarii descoperite pe teren si de natura acesteia.

In situatiile cand sunt necesare lucrari de remediere autoritatile competente vor stabili

metodele de remediere executantii acestor metode, timpul in care terenul va trebui sa fie

refacut ecologic precum si cei care vor suporta cheltuielile de refacere ecologica. Dupa

refacerea ecologica a terenului daca autoritatea de mediu competenta considera necesar se vor


15/41

recolta noi probe pt a stabili daca au fost indeplinite intocmai sarcinile legate de indepartarea

poluarii de pe teren.

Reglementari privind evaluarea poluarii aerului

Pragurile de alerta privind poluarea atmosferei se definesc astfel:

Depasirea concentratiilor maxime admise de catre poluanti inscrise in reglementarile

legale se considera praguri de interventie pentru poluarea atmosferica. Pragurile de alerta

pentru concentratiile de poluanti in emisiile atmosferice si in aerul ambiental sunt stabilite la

70 % din pragurile de interventie ale acelorasi poluannti luand in considerare perioada de timp

relevanta in care trebuie sa se masoare aceste concentratii. Inportanta existentei in emisiile

atmosferice si in aerul ambiental a unor substante chimice si a altor agenti care nu sunt

inscrisi in reglementarile legale existente va fi estimata prin studii efectuate de catre institutiispecializate, iar costul acestora va fi suportat de catre unitatea care produce emisiile continand

aceste substante. Relevanta pragurilor de alerta si de interventie in procesul de interpretare si

decizie al autoritatii competente determina urmatoarele situatii:

a. Atunci cand concentratiile de poluanti in emisiile atmosferice si in aerulambiental se situeaza sub pragurile de alerta nu e necesara stabilirea unor

masuri speciale de catre autoritatea competenta.

b. Atunci cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti depasesc pragurilede alerta dar se situeaza sub nivelurile de interventie, se cosidera ca exista

impact potential asupra aerului. In aceste situatii autoritatile competente vor

cere reducerea concentratiilor de poluanti in emisii si monitorizarea

suplimentara a surselor identificate sau potentiale de poluare.

c. In situatia cand unul sau mai multi poluanti din emisiile atmosferice sau dinaerul ambiental depasesc pragurile de interventie se considera ca exista impact

asupra aerului. Aceasta situatie se datoreaza emisiilor provenite de la o singura

sursa autoritatile competente vor dispune reducerea concentratiilor de poluanti

astfel incat sa nu depaseasca nivelurile de interventie.

d. Cand emisiile atmosferice provin de la mai multe surse sau cand aerulambiental este poluat peste pragul de interventie si nu e imediat posibil sa se

identifice principala cauza a poluarii autoritatile competente vor dispune

monitorizarea suplimentara pentru identificarea surselor de poluare. Dupa

identificarea acestora autoritatile competente vor dispune reducerea

concentratiilor in emisii astfel incat sa nu se depaseaca pragurile de interventie.

Prelevarea probelor de aer trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte:

Laboratoarele care executa analiza poluantilor in emisiile atmosferice sau in aerul

ambiental trebuie sa utilizeze metodologii adecvate stabilite prin standardele si reglementarile


16/41

in vigoare. In situatiile cand nu sunt astfel de metodologii acestea vor fi stabilite la cererea

autoritatilor competente prin studii efectuate de catre institute specializate. Costul acestora va

fi suportat de titularul activitatii care genereaza acesti poluanti. Raspunderea pentru acuratetea

si precizia rezultatelor analitice asupra concentratiilor de poluanti in emisiile atmosferice sau

in arul ambiental revine partii care preleveaza probele si laboratoarelor care executa analizele.

Reglementarile pt evaluarea poluarii apelor de suprafata si subterane

Pragurile de alerta si de interventie privind poluarea apelor se definesc prin depasirile

concentratiilor maxime admise de poluani prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta

pragul de interventie pentru poluarea ambelor categorii de apa precum si pentru evacuarile de

ape uzate. Pentru acest din urma caz exista si reglementari speciale care stipuleaza

continuturile de poluani maxime admise pentru deversarea apelor uzate in emisari naturali sau

in canalizarile localitatilor. Pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in astfel deape reprezinta 70% din pragurile de interventie. Si in cazul apelor, in cazul substantelor

neprevazute in documentele legale, se vor institui studii speciale de stabilire a pragurilor,

studii platite de catre poluator. Relevanta pragurilor de alerta si de interventie in procesul de

interpretare si decizie al autoritatii competente determina situatiile:

a. Neluarea de masuri speciale de catre autoritatea competenta daca concentratiilede poluanti din apele de suprafata, subterane si uzate sunt sub valoarea

pragurilor de alerta;

b. Exista un impact potential asupra apelor daca volorile concentratiilor sesitueaza intre pragul de alerta si cel de interventie. Autoritatea competenta

dispune reducrea concentratiilor de poluanti in evacuarile de ape uzate si

efectuarea unor monitorizari suplimentare a surselor identificate sau potentiale

de poluare;

c. In situatiile cand concentratiile poluantilor sunt superioare valorilor pragurilorde interventie exista un impact semnificativ asupra apelor. Daca poluarea

provine dintr-o singura sursa, se dispunde reducerea cncentratiilor poluantilor

din evacuarile de ape uzare astfel incat acestea sa nu depasesca valorile

pragurilor de interventie. Cand poluarea intervine din mai multe surse se

dispune monitorizarea suplimentara pentru a identifica contributia fiecarei

surse la poluarea globala a apelor. In functie de evaluarea efectelor cumulative

autoritatea competenta poate stabili reducerea concentratiilor de poluanti in

evacuarile de ape uzate fixand ca obiective de remediere concentratii de

poluanti inferioare valorilor de interventie.

d. Prelevarea probelor de apa si analizarea lor se va face de catre personalspecializat si in laboratoare acreditate. In situatiile in care nu exista

metodologii de prelevare si analiza se dispune, de catre autoritatea competenta,


17/41

efectuarea de studii de catre institutii specializate si plata acestora de catre

poluator.

Evaluarea riscului

Necesitatea unor informatii suplimentare privind riscurile poluarii identificate sau ale

activitatilor poluante desfasurate pe un amplasament poate determina autoritatea competenta

de mediu sa solicite realizarea evaluarii riscului pentru a determina probabilitatea unei daune

si stabilirea posibililor pagubiti prin acea dauna. Nu toate amplasamentele afectate de un

anumit poluant vor prezenta acelasi risc sau vor necesita acelasi nivel de remedire. Exista o

gama larga de metodologii pentru evaluarea riscului atat cantitative cat si calitative.

Riscul e probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o periada de timp specificata. In

general riscul e descris : risc = pericol x expunere.

Obiectivele evaluari riscului:

Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla pagubele provenite de la un

amplasament prin identificarea agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante, prin

identificarea resurselor si receptorilor expusi riscului, prin evidentierea mecanismelor care

contribuie la realizarea riscului, prin evidentierea transformarilor importante care apar pe

amplasament si prin stabilirea masurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un

nivel acceptabil.

Exista mai multe tinte de evaluare a riscului, cele mai importante fiind evaluarile

facute asupra sanatatii. In acest scop s-au stabilit la nivel international praguri limita pentru a

determina expunerea in siguranta la diferite substante chimice, pe anumite perioade de timp,

sau, s-au stabilit praguri limita pentru expunearea la diferite categorii de radiatii. Standardele

Organizatiei Mondiale a Sanatatii au instituit nivelurile concentratiilor acceptate ale

poluantilor in atmosfera. Au instituit limite orientative pentru sanatatea mediului si in special

a componentelor sale.

Evaluarile ecologice. In cadrul acesteia s-au dezvoltat metodologii ecotoxicologicepentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc. In acest

scop se folosesc instrumente specializate care au sisteme de alarmare atunci cand se depasesc

valorile limita. In evaluarea integrata de risc se cuprind urmatoarele categorii: riscul chimic,

carcinogen, epidemiologic, contaminarii nucleare si cel al aparitiei fenomenelor naturale.

Metodologia generala pentru evaluarea calitativa si cantitativa a riscului

Evaluarea calitativa a riscului va lua in considerare 3 factori:


18/41

Pericol-sursa. Se refera la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a

exista pe un amplasament. Se refera la nivelul lor de toxicitate si la efectele particulare ale

acestora.

Calea de actionare. Reprezinta drumul pe care substantele toxice ajung la punctul la

care au efecte daunatoare cum ar fi ingerarea directa sau contactul direct cu pielea sau prin

migrare din sol, din planta, apa sau aer.

Tinta-receptor. Reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale

anumitor substante toxice de pe amplasament. Acestea pot fi fiinte umane, animale, plante,

resurse de apa si cladiri s.a. Gradul riscului depinde atat de natura impactului asupra

receptorului cat si de probabilitatea manifestarii impactului in cauza. Identificarea factorilor

critici care influenteaza relatia sursa-cale-receptor presupune caracterizarea detaliata a

amplasamentului din punct de vedere fizic si chimic. In general evaluarea cantitativa a

riscului cuprinde 5 etape:

a. Descrierea intentieib. Identificarea pericoluluic. Identificarea consecintelord. Estimarea marimii consecintelore. Estimarea probabilitatii conseciintelorO parte din informatiile necesare pentru a raspunde la aceste aspecte se iau din bilantul

de mediu nivel I si II.

Criterii de aprecire pentru identificarea factorilor sursa-cale-receptor

1. Sursa si natura poluantului. In cazul acestui criteriu se specifica natura poluantului(anorganica, organica, care este substanta sau elementul chimic in cauza, daca e solid

lichid sau gazos, concetratia agentilor poluanti si mobilitatea lor, mobilitate legata de

solubilitate, disponibilitatea de a fi absorbit de catre plante, probabilitatea de a a junge

in lantul alimentar, distributia spatiala si volumul total al materialului poluat);

2. Natura pericolului. Se evidentiaza formele de atac asupra diverselor materiale, faptulca poluantul respectiv poate fi coroziv, toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau

respirator, asfixiant, inflamabil, exploziv, fitotoxic;

3. Tintele sau receptorii. Se includ categoriile: sisteme de apa subterana, cursuri de apade suprafata, receptori umani, receptori animali, sol si culturi agricole, ecosisteme

naturale. Se precizeaza daca receptorii sunt pe amplasament sau in afara acestora. Se

evidentiaza caile de transfer al poluantilor prin contact direct, prin absorbtie in planta,

prin ingerare in corpul animal sau uman. Se precizeaza modul de migrare al agentilor

poluanti si anume prin straturi permeabile sau fisurate, prin apa subterana, apa de


19/41

suprafata sau prin deversare, prin intermediul galeriilor miniere. Se precizeaza daca

transportul are loc in afara amplasamentului prin vehicule. Se precizeaza daca

migrarea conduce la generarea de praf in atmosfera. Se evidfentiaza daca exista

bariere impotriva cailor mentionate cum ar fi straturi cu permeabilitate redusa in

drumul de acces al poluantilor din sol catre apa subterana. Sunt necesare informatii

privind efectele aparitia si acceptabiliatea diferitelor pericole prezentate de agentii

poluanti. Sunt necesare informatii privind efectele poluantilor si calea de expunere

prin care se produc aceste efecte. Se specifica efectele asupra oamenilor, materialelor

de constructii si asupra altor factori de mediu naturali sau antropici. Pentru realizarea

propriu-zisa a relatiei sursa-cale-receptor se constituie o matrice care este formata din

agentii poluanti ca primi factori, iar la fiecare agent poluant se specifica pericolul

indus, sursa, calea, tinta, atingerea sursei, a caii si a tintei, importanta riscului si

neceditatea lucrarilor de remediere.

Zincul - Ca pericol e fitotoxic, ca sursa, halda de depozitare a deseurilor industriale, dreptcaledizolvare sau poate fi extras prin radacinile plantelor, drept tinte pot fi apele subterane,

apele de suprafata, sanatatea umana, flora, fauna, cladirile si in dreptul fiecarei tinte se

specifica daca acestea au fost atinse de catre poluantul in cauza prin specificarea DA sau

NU. La importanta risculuide la mic la mare si la necesitatea lucrarilor de remediere, cele

legate de absorbtia prin planta unde se specifica DA, la celelalte NU.

Calcularea riscului se poate face pe baza unui sistem simplu de clasificare unde

probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescator pe 3 niveluri si anume

mare, mediu si mic, notandu-se cu 3-mare, 2-mediu 1-mic. La fel se noteaza si clasificarea

gravitatii 3-major, 2-mediu, 1-usor. In acest fel riscul se poate calcula prin inmultirea

factorului de probabilitate cu cel de gravitate obtinandu-se o cifra care va permite de fiecaredata compararea diferitelor categorii de riscuri. Cu cat rezultatul este mai mare cu atat mai

mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea riscului in luarea de masuri. Pentru

a mari precizia metodei in cadrul fiecarei categorii de probabil si gravitate sunt trecute

anumite fenomene si efecte dependente de natura poluantilor.

Evaluarea riscului implica identificarea pericolului si aprecierea riscului prin

examinarea probabilitatii si a consecintelor pagubelor care pot aparea prin aceste pericole. Ca

rezultat al evaluarii riscului e posibil sa se identifice si sa se prioritizeze acele riscuri care nu

se pot accepta. In aceasta situatie managementul riscului se refera la procesul de luare a

deciziilor privitor la riscurile acceptate sau tolerabile si excluderea pe cat posibil a celorneacceptate.

Clasificarea activitatilor cu impact negativ asupra mediului pe categorii de

activitate:

In cazul agriculturii sunt activitati privitoare la depozitarea pesticidelor, a

fungicidelor, a ingrasamintelor minerale si a gunoiului de grajd precum si modul de utilizareal acestora, dozele administrate pe soluri sau pe plante, efectele negatve inregistrate


20/41

supradozarii si conturarea terenurilor poluate cu astfel de subst chimice. Din domeniul

zootehniei trebuie evidentiata metodologia de gestionare a dejectiilor si modul de admin pe

terenuri. Evidentierea puturilor seci, a locurilor de depozitare a cadavrelor de animale

bolnave. Trebuie avute in vedere normele de utilizare a apei de irigatie, folosirea unor norme

mari conduce la degradarea solurilor prin fenomenul de inmlastinire, saraturare secundara,

levigare a elementelor nutritive.

Din industria miniera (extractia de combustibili si minereuri). Se refera la extractia

propriu-zisa, la manipularea materiei extrase, la depozit lor, accentul punandu-se pe lucrarile

miniere la zi si pe extractia titeiului.

Industrii legate de productia energiei. Se refera la procesele de rafinare a titeiului,

proceselor de motorizare a gazelor naturale, la procesele din centralele termoelectrice, din

cele nucleare, la imbogatirea si reprocesarea combustibililor nucleari, la depozitarea

deseurilor nucleare, transformatoare electrice.

Din industria prelucrarii metalelor feroase si neferoase se pune accent pe activit de

extragere a acestora prin procedee termice si electrice, urmare acestora se trimit in atmosfera

si in cursurile de apa poluanti din cei mai toxici legati de oxizii de sulf, de particule incarcate

cu metale grele.

Din industria materialelor de costructie sunt o serie de activit legate de procesele

termice care au loc la producerea cimentului si la evacuarea in atmosfera a particulelor de

ciment la evacuarea in atmosfera a oxizilor de sulf, de azot, in ramurile industriale de

producere a ceramicii (in special a poluarii cu fluor), a sticlei.

Industria celulozei si a hartiei - activitati legate de trimiterea in atmosfera a oxizilor de

sulf, de azot si de poluarea apelor cu fenoli.

Cap II. Studiile de impact

Orice activitate umana are o gama larga de implicatii care se resimt in cele mai diverse

domenii. Orice tehnologie produce, pe langa efectele pozitive, si o serie de efecte indirectecare la un moment dat poate sa puna sub semnul intrebarii valabilitatea tehnologiei in cauza.

Din acest motiv atunci cand se hotaraste sa se puna in practica o anumita tinta cu producerea

anumitor bunuri este necesar, pe langa alte studii de natura economica, sa se faca un studiu

privitor la efectele pe care tehnologia in cauza le are asupra mediului. Acest studiu poarta

numele de studiu de impact. Studiul de impact asupra mediului urmareste investigarea

stiintifica a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezulta din impactul unei activitati ce

urmeaza a fi promovata, sau exista fie asupra mediului in general, fie asupra factorului social,

cultural, economic si posibil politic. Aceasta analiza permite identificarea estimarea si apoi

evaluarea efectelor complexe pe care tehnologia in cauza poate sa le determine. Pe baza


21/41

evaluarii efectelor se formuleaza o gama larga de actiuni si masuratori menite sa contracareze

efectele negative si sa le dezvolte pe cele pozitive.

Datorita naturii factorilor implicati in studiul de impact nu rezulta numai o simpla

parcurgere secventiala a etapelor specifice de analiza, identificare, evaluare si proiectare de

actiuni, ci rezulta un studiu complex care evidentiaza un proces continuu, interactiv si in care

unele dintre etape se repeta in noile conditii impuse, rezultand alternative noi de protectia

mediului. Foarte importanta pentru studiile de impact este comunicarea rezultatelor obtinute.

Aceasta are drept obiectiv furnizarea unor informatii utile in asa fel incat sa identifice

potentiali utilizatori ai procesului tehnologic in cauza. Studiul de impact are un caracter

interdisciplinar impus de analiza sistematica asupra elementelor economice, a cadrului

institutional, a structurii sociale si in special asupra mediului.

Relatia studiilor de impact cu alte tipuri de studii

Studiile de impact au un pronuntat caracter anticipativ urmand sa prognozeze relatia si

efectul unei activitati ce urmeaza a fi realizata asupra mediului sau sa prevada efectul asupra

mediului a unor activitati existente care se retehnologizeaza sau se modernizeaza. Pe aceasta

linie studiile de impact se coroboreaza cu studiile de previziune, de cercetare prospectiva sau

de prognoza tehnologica, economica si sociala. Studiile de impact trebuie sa beneficieze de

rezultatele unor studii de marketing, de amplasare teritoriala, de studii tehnico- economice. In

ultima analiza studiile de impcat au anumite caracteristici care le delimiteaza de alte studii.

Cele mai importante dintre acestea sunt: folosirea unui punct de vedere sistemic, utilizarea

analizei previzionale, examinarea efectelor directe dorite si a efectelor indirecte nedorite,

neasteptate. Se constituie o echipa interdisciplinara de analiza, se identifica cei ce vor suporta

actiunea efectelor impactului, se evalueaza caracterul diverselor efecte, a costurilor si

beneficiilor pe care le implica, se elaboreaza solutii concrete care sa reduca efectele negative

si sa le dezvolte pe cele pozitive. Studiile de impact nu au menirea de a furniza decizii, ele

largesc aria de informatii, care sa constituie pentru factorii de decizie, baza adoptarii acelor

masuri pe termen lung sau scurt care sa reduca la minimum efectele negative si sa le

stimuleze pe cele pozitive. Studiile de impact ofera criterii suplimentare care pot completa

listele obisnuite de criterii tehnico-economice. Actiunile menite sa duca la contracararea

efectelor negative si la dezv celor pozitive implica: modificarea proiectului, stimulareaactiunii de gasire a solutiilor, de reducere a implicatiilor negative, amanarea promovarii

proiectului, promovarea unor programe de monitorizare a evolutiei efectelor negative asupra

mediului, definirea unor reglementari care sa introduca noi tipuri de proiecte cu efect redus

asupra mediului, definirea cadrului institutional adecvat protectiei mediului si initierea unor

actiuni pentru informarea si educarea publicului.

Cap. III - Abordarea metodologica a studiilor de impact

Componetele si etapele studiului de impact


22/41

Din primele faze ale elaborarii studiului de impact trebuie avut grija sa se evite

urmatoarele situatii: analiza nu trebuie sa fie monodisciplinara, studiul nu trebuie sa se

rezume la tratarea analitica, urmarind studierea aspectelor functionale in detrimentul

intelegerii semnificatiei de ansamblu a caracteristicilor care se manifesta la nivelul intregului,

intelegerea relatiilor de cauzalitate care intervin in dinamica procesului de impact nu trebuie

sa se rezume la o abordare lineara strict determinista si evaluarea nu trebuie sa se situeze intr-

o singura perspectiva de interpretare intr-o viziune sectoriala. Trebuie spus ca

interdisciplinalitatea, tratarea de ansamblu, dialogul dintre punct de vedere alternative,

structura cauzala, nelineara, precum si utilizarea demersului sistemic a teoriei si metodologiei

analizei sistemice sunt metode ce trebuie implicate in studiile de impact.

Etapele studiului de impact sunt:

a. Analiza preliminara. In cadrul ei se identifica, se selecteaza si se stabilescobiectivele, se descriu obiectivele studiului si se limiteaza aria studiului de

impact;

b. Identificarea efectelor. Consta din analiza sistemului si subsistemelorgeneratoare de impact, din analiza ariilor de impact si din descrierea efectelor

impactului;

c. Estimarea efectelor. Consta din estimarea marimii si importantei efectelor sidin analiza probabilitatii de manifestare a efectelor.

d. Evaluarea efectelor. Se defineste lista de efecte ce pot fi evaluate si serealizeaza evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale si globale

e. Proiectarea actiunilor si strategiilor. Cuprinde identificarea actiunii menite sacontracareze efectele negative, identificarea actiunii menite sa stimuleze

efectele pozitive, evaluarea actiunii cu seturi alternative de criterii si

proiectarea strategiilor de actiune pe etape si pe fonduri;

f. Evaluarea complexa si propunerea planurilor de actiune. Cuprinde precizareatermenilor, a bugetelor si a responsabilitatilor;

g. Comunicarea si mediatizarea rezultatelor. Cuprinde ancheta sociala, colectaresi selectare de observatii si propuneri;

h. Definitivarea si transmiterea la factorii de decizie. Cuprinde urmarireaefectelor de la factorii de decizie.

CURS 3 19 -03 -2011

Posibilit de realiz a studiului de impact cere resurse materiale, timp, capacit de

cercetare, nu este nelimitata, se folosesc criterii de selectare, urmarindu-se activitati de analiza

a impactului in conditiile materiale date. Elementele de selectare care pot fi avute in vedere:

- intensitatea si dimensiunea impactului;


23/41

- durata si efecte;

- caracteristici ale ireversibilitatii, a schemelor ce pot fi induse;

- gradul de interconditionare cu alte fenomene;

- costuri implicate;

- masura in care rezultatele studiului pot fi extinse;

- masura in care beneficiul studiului are capacitate de a transpune in practica date rezultate;- oportunitatea social-politica de transpunere in practica a datelor.

Trebuie avute in vedere si unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a

studiului de impact. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

- costul realizarii studiului de impact;

- durata preliminara de realizare a studiului;

- baza de date necesara;

- nivelul de pregatire necesar;

- complexitatea metodologiei.

Foarte importanta pentru reusita studiului este stabilirea limitelor de investigare, atat

ca extindere, cat si ca aprofundare, fapt ce va permite orientarea efortului astfel incat, in

conditiile date sa se obtina rezultate semnificative. Durata de limitare se refera la:- dimensiunea de impact;

- orizontul de timp pana la care se studiaza efectele;

- aria geografica a propagarii efectelor;

- tipurile de actiune;

Una din cele mai importante etape este identificarea totalitatii impactului. Realizarea

cu succes a acestor etape conditioneaza in mare masura desfasurarea si calitatea analizei

impactului. Aceasta faza are etape intermed sau subetape de realizare, a caror successiune nu

este, insa, stricta. Ca punct de plecare pentru realizarea studiului de impact il constituie

descrierea principalelor caracteristici tehnice de descriere a obiectivului (tehnologia) cu toate

intrarile si iesirile, cu situatia actuala si de perspectiva a atingerii obiectivului. Sunt strict

necesare si utile informatiile referitoare la coordonatele fizico-naturale, profilul socio-

economic al zonei demografie, traditii, valori culturale, istorice, arheologice s.a.

Etapele de maxim efort si care constituie partea esentiala a studiului de impact sunt:

- identificarea si descrierea ariilor de impact;

- identificarea efectelor de impact insotite de analiza deciziilor de raspuns la impact;

- identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor.

Dupa ce s-a delimitat o arie afectata, se precizeaza modificarile ce au loc in cadrul ei.

Cea mai dificila etapa cea a estimarii efectelor. De modul cum se realizeaza depinde

succesul analizei. Prin estimarea efectelor se intelege aprecierea calitatii si cantitatii a unor

procese sau fenomene. De multe ori, avand in vedere noutatea problemelor, lipsa unor date

anterioare sau similare, natura extrem de diversa a efectelor, a complexitatii, a incertitudinii simultitudinii de interactiuni, estimarea in termeni cantitativi pare a fi unica solutie, estimarea

cantititatii necesitand construirea unor modele matematice sau fizice care sa ofere o baza de

interpretare a rezultatelor obtinute.

La un nivel mai general de interpretare, faza de estimare a studiului necesita

precizarea probabilitatii si intinderii efectelor, a perioadei in care se vor manifesta, a vitezei

de difuzie a efectelor, a dinamicii lor. La baza estimarii efectelor sta marimea lor, aceasta

determina, pe baza nivelului unor indicatori, ce caracterizeaza efectele. Marimea efectelor se

raporteaza intotdeauna la nivelul de referinta, la anumite standarde, la niveluri si intervale de

admisibilitate.

Necesitatea cunatificarii apare in acele evaluari unde se impune agregarea

indicatorilor. Astfel este necesara transformarea aspectelor calitatii in marimi cantitative, cuajutorul unor metode care sa faca posibila agregarea si medierea lor. Rezultatul final al acestei


24/41

metode se reprezinta, dupa o scala tipica care evidentiaza o puternica influenta pozitiva,

notata cu ++, influenta pozitiva - +, influenta nula 0, influenta negativa - , influenta

puternic negativa - - .

Principalul avantaj al cuantificariiprecizia mai apropiata de fenomen, mai ales acolo

unde se fac comparatii in timp si spatiu. Aprecierea numerica poate fi utilizata acolo unde

termeni ca impact semnificativ sau altele similare sunt ambigue.

Aspecte privit la comunicarea rezultatelorSpecifica studiilor de impact este importanta pe care o are faza de comunicare a

rezultatelor. Sensibilitatea populatiei la problemele de mediu, interesul crescand al mass-

media privind poluarea, preocuparea diferitelor organisme ale administratiei de stat, abilitate

cu protectia mediului, de a solutiona in timp optim problemele de mediu ce apar in teritoriul

controlat, fac ca, in acest caz, comunic rezultatelor sa aiba semnificatii deosebite. Rezultatele

nu trebuie sa ramana in cercul inchis al unor unitati; ele trebuie sa cunoasca o anume

circulatie, care sa conduca la elaborarea unor decizii, conforme cu interesul economic si de

mediu al zonei. In aceste conditii, comunicarea rezultatelor prezinta 3 semnificatii deosebite:

1. Comunicarea este, dintr-un anumit punct de vedere, etapa finala a studiului de impact.Studiul de impact ofera astfel utilizarea de imagini semnificative asupra fenomenelor studiate.

Informatiile din studiu vor servi ca baza de plecare pentru elaborarea de decizii in diverse

orizonturi de timp;

2. Comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifesta pe parcursul elaborarii

studiului si ce caracterizeaza interactiunea din cadrul echipei de cercetare, cat si relatiile

acesteia cu utilizarea potentiala ai rezultatelor cercetarii.

3. Comunic reprezinta si un transfer de informatie in interiorul unui sistem sau intre sisteme

diferite. Procesul de comunicare poate avea 3 fatete:

a.) comunicarea in interiorul echipei de cercetare;

b.) comunicarea ehipei de cercetare cu sisteme externe;

c.) comunicarea cu utilizatorii studiilor de impact.

Este interesant de aplicat la studiile de impact elemente din teoria generala a

comunicarii. Sursa sau cel ce emite mesajul este echipa de cercetare. Receptorul este

constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca actiune si intentii. In aceasta

categorie se cuprind:

- factori de decizie;

- specialisti din domenii adiacente, din domenii complementare;

- cercetatori din domeniul studiilor de impact;

- publicul.

Fiecare din acesti receptori are specificul sau, atat de precepere a informatiei, cat si de

decizie in influentarea, sau nu, a activit supuse studiului. Ca semnificatie generala, pentru a seatinge scopurile unui studiu de impact, prin sistemul de comunicare trebuie sa se realizeze o

finalitate mai larga si castigarea unui auditoriu divers. Astfel studiul de impact se poate

constitui si intr-un instrument de educare sociala, de dezvoltare a societatii si de respectare a

principiilor dezvoltare durabile.

Schema ce arata gradul de comunicare a rezultatelorSstudiul

R1, R2, R3, R4receptorii mai devreme amintiti

De la sursa se trimit informatie catre acesti factori, fiecare analizeaza, are loc un

schimb de informatii intre factori, dupa care, in final, se da un rezultat: de cooperare,

promovare, respingere etc. duce la imbunatatire sau nu. Se poate relua studiul de impact S2.


25/41

Metedele si tehnicile de realiz a S ASpecificul S A consta in abordarea unor probleme relativ noi, vag strucuturate, in care

intervin elemente eterogene, situate intr-o textura cauzala, neliniara si a caror dinamica

acopera un orizont mare de timp si spatiu. Din aceasta cauza, metodologia de investigare este

deosebit de importanta. Metodologia studiilor de impact se construieste in raport cu elementeprecizate in cadrul teoretic, de unde se pot evidentia si reperele pentru abordarea

metodologica de ansamblu. Inteleasa ca sistem, metodologia se compune din tehinici si

metode aflate in interdependenta, avand drept scop realizarea obiectivelor, delimitarea lor

conform cadrului conceptual al studiului de impact. Legat de metodologie - trebuie facuta

distintia intre metoda si tehnica de investigatie.

Metoda procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit in

anumite ipoteze specifice. Metoda se compune dintr-o familie de tehnici, prin intermediul

carora se aplica in conformitate cu natura concreta a situatiei. Descrierea metodei va contine

toate elementele referitoare la semnificatiile tehnicilor ce o alcatuiesc, la ipoteze, la modul

propriu de aplicare, la scopul urmarit. Tehinicile difera intre ele prin modul propriu de

realizare, care este adecvat situatiilor particulare ale cazurilor cercetate.Al 2-lea element se refera la modul de utilizare al unor metode si tehinci de

investigare, functie de operatia sau secventa necesara a fi analizata. In cadrul studiului de

impact si a metodologiilor implicate, se separa un numar de operatii caracteristice. Acestea

sunt:

- identificarea

- estimarea

- evaluareaMetodele si tehnicile de investigare folosite in studiile de impact corespund acestor

secvente.

Metode si tehinici utilizate in etapa de identificare

Una din cele mai frecvente metode folosite in aceasta etapa e metoda analizei

structurale. Ea face parte din categoria metodelor analitice calitative si urmareste generarea de

informatii privind forma si structura unui sistem in scopul modelarii analitice a proceselor si

fenomenelor din realitate. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot

evidentia: tehnica arborescentelor interogative, tehnica grafurilor de functionare, tehnica

arborelui de functionare, lantul de efecte si tehnica modelarii structurale interpretative.

Tehnica arborescentelor interogative urmareste identificarea partilor componente ale

unui sistem fie ele elemente sau relatii intre elemente, utilizand un tip particular de graf numit

arbore. O arborescenta interogativa este definita printr-o origine sau radacina in care se

plaseaza problema de studiat si printr-o multime de intrebari care, aplicate succesiv,

genereaza varfurile arborescentei. Intr-o arborescenta interogativa, procedeul de generare a

nivelelor urmatoare, este dat de raspunsurile la intrebarile nivelului generator. Sistemul de

arbori interogativi poate fi dezvoltat prin atasarea unor elemente de cuantificare a

componentelor sistemului real. Se intalnesc astfel arbori ponderati in care fiecarui varf dintr-

un arbore de structura i se atribuie un indicator de pondere a importantei sale. Arbori

probabilstici in care fiecare varf de raspuns de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se


26/41

asociaza o probabilitate de realizare. Arbori decizionali care au 3 zone distincte: zona

strategiilor, zona mijloacelor si zona resurselor necesare functionarii sistemului. Aplicarea

arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui arbore

de detaliere structurala si a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere

structurala numit arbore ambiental.

Metode si tehnici de estimare a efectelor

Pentru realizarea etapelor de estimare a efectelor se folosesc metode si tehnici

specifice dar si modele integratoare. In ceea ce priveste studiul de impact dificultatea consta

in aprecierea de ordin cantitativ a posibilitatilor de aparitie a unor influente intre diferite

fenomene, procese sau factori de mediu. In astfel de cazuri se poate folosi o scala de apreciere

calitativa careia i se ataseaza valori numerice reprezentand probabilitati subiective. Un mod

de cuantificare e urmatorul: in cazul aparitiei sigure a unui fenomen se noteaza cu cifra 1. Incazul unei aparitii foarte probabila o cifra cuprinsa intre 0,9-0,8, la o aparitie probabila intre

0,8 si 0,6, atunci cand sunt sanse egale de aparitie sau neaparitie a unui fenomen 0,5, la o

aparitie improbabila 0,5-0,3, aparitie foarte improbabila 0,3-0,1, si la o neaparitie sigura 0, se

pot face aprecieri asupra caracterului influentei: daca este pozitiva sau negativa din punct de

vedere al impactului. Pentru aceasta se defineste o scara de apreciere avand valori crescatoare

corespunzatoare influentelor puternic negative pana la influente puternic pozitive. Scara

numerica e: influenta negativa foarte mare -3, influenta negativa medie -2, influenta negativa

redusa -1, nici o infl 0, influenta pozitiva redusa 1, influenta pozitiva medie 2, influenta

pozitiva foarte mare 3. Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind mediavalorilor declarate de experti cu eliminarea valorilor extreme. Procedeul prezinta un

dezavantaj important deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate, difera

destul de mult de la un subiect la altul. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor

lipsind procesul tocmai de semnificatia majora a unor opinii. O solutie alternativa ar fi rularea

cu datele fiecarui expert si compararea rezultatelor finale. In aceasta situatie nu se obtine o

imagine colectiva asupra problemei ci numai solutii individuale.

Metode si tehnici utilizate in etapele de evaluare

Etapele de evaluare intervin in studiile de impact ori de cate ori sunt necesare judecati

de apreciere ale unor elemente dupa anumite seturi de criterii. E necesara evaluarea

subiectelor studiilor, efectelor identificate si estimate, optiunilor de actiune pentru

modificarea efectelor si variantelor posibile. Metodele si tehnicile folosite in evaluare si in

selectare apartin grupului de metode generale folosite in probleme de ordonare si decizie. Aria

lor este destul de larga cuprinzand atat instrumente simple ce pot fi aplicate fara eforturi

deosebite, cat si metode mai elaborate pentru folosirea carora este necesar sa se dispuna de

cunostinte specifice de timp, de resurse financiare, de calculatoare de mare putere. In mod

evident alegerea metodelor depinde si de natura problemelor analizate. Cum situatiileinvestigate in studiile de impact sunt in general deosebit de complexe, calitatrea rezultatelor


27/41

unei evaluari va fi corelata cu gradul de dificultate al metodelor utilizate. Daca se folosesc

metode simple acestea sunt usor de manuit, nu sunt precise, nu pot surprinde decat putine

aspecte ale problemei analizate. Metodele mai complicate aduc un plus de rigoare, permit

considerarea mai multor factori, dar folosirea lor este mai dificila. Se folosesc in aceasta etapa

urmatoarele grupe de metode:

a. Metode simple de evaluareb. Metode ale teoriei deciziilorc. Metode de analiza multicriterialad. Metode de tip arborescenta

Referitor la metodele simple de evaluare trebuie mentionat ca ele sunt caracterizate de

faptul ca ele folosesc criterii de evaluare avand o aceeasi scara de masura.

In metodele listei de verificare sau de control se porneste de la o lista a criteriilor de

evaluare. Fiecare varianta analizata este verificata in sensul indeplinirii conditiilor impuse de

criteriile alese. Lista trebuie sa aiba putine elemente comparabile intre ele, iar rezultatul

verificarii trebuie sa fie exprimat intr-o forma simpla prin DA sau NU. Variantele

selectate vor fi cele care vor intruni punctajul maxim (numar maxim de DA -uri). Intr-o

astfel de evaluare toate criteriile au o importanta legala, nefacandu-se nici o diferenta in

sensul gradului de satisfacere a unui criteriu.

O metoda simpla care permite surprinderea gradului de satisfacere a unui criteriu e met

stabilirii profilului variantei. Ea consta in construirea profilului variantelor analizate prin

prezentarea grafica a modului in care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a

stabilit un numar limitat de valori pentru ca diversele profiluri obtinute sa poata fi comparate

in vederea selectarii variantei optime. Este necesar ca numarul criteriilor si al valorilor pe care

acestea le pot lua sa fie cat mai reduse. Un grup mai larg de metode si tehnici sunt derivate

din teoria deciziei. Avand la baza un aparat matemetic destul de dezvoltat ele sunt clasificate

de obicei in functie de ipotezele privind conditiile ce caracterizeaza situatiile analizate. Aceste

metode se grupeaza in 3 grupe:

a. Metode prin conditii de certitudine bazate pe ipoteza ca o varianta areintotdeauna implicatii determinate;

b. Metode pentru conditii de risc bazate pe ipoteza ca implicatiile unei variantenu sunt determinate, ele variind in functie de conditiile extreme si ale caror

probabilitati de aparitie sunt cunoscute;

c. O grupa de metode aparte de decizie importante pentru problemele de evaluaresi selectie aplicate la studiile de impact sunt medodele de analiza

multicriteriala. Problema este simpla daca toate criteriile pot fi evaluate

cantitativ printr-o aceeasi marime. Multe criterii exprima insa aspecte calitative

necuantificabile.


28/41

Metodele si tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective sunt acelea care prin

variantele supuse evaluarii sunt ordonate in functie de un sistem coerent de obiective

reprezentate de o structura arborescenta vand pe niveluri succesive obiective din ce in ce mai

detaliate ajungandu-se in final la obiectivele concrete. Printr-o astfel de metoda elementele de

pe fiecare nivel sunt comparate in functie de cate un set de criterii specifice nivelului in cauza.

Importanta lor se exprima prin coeficientii de pertinenta. Folosindu-se structura ierarhizata a

arborelui si coeficientii obtinuti pe diferite niveluri se pot calcula in final prioritatile

elementelor nescrise pe ultimul nivel, obtinandu-se astfel o ordonare a impactului diferitelor

variante analizate. Trebuie subliniat ca metodologia de realizare a fiecarui studiu de impact

este specifica, ea fiind conditionata de o serie intreaga de factori ce determina atat modul de

parcurgere a etapelor de investigare cat si selectia metodelor si tehnicilor ce vor fi utilizate.

Metode si tehnici de cuantificare si reprezentare a impactului ecologic

Prelucrarea datelor de baza sepoate face prin reprezentari grafice, liste de control,

matrice de impact, scheme de grafuri fuctionale, modele integratoare, prelucrari statistice.

Reprezentarile grafice presupun evidentierea fiecarui parametru sau a unor grupe de parametri

in functie de obiectivele urmarite. Ele pot rezulta si in urma calculelor statistice de corelatii

intre 2 sau mai multi parametri. Listele de control = tabele cu impacturi potentiale pregatite pe

baza experientelor acumulate in timp. Matricea de impact implica compararea diferititlor

factori dispusi intr-un tabel pe randuri si coloane, iar la intersectia acestora se evidentiaza

cuantificat intensitatea si importanta impactului. Cu ajutorul matricelor se pot evalua atat

direct cat si indirect impactul diferitelor activitati. Prin intermediul schemelor sau a grafurilorse pun in relatie cauzele unui impact cu efectele lui. Acestea nu implica doar efecte de ordin I

ci si pe cele de ordinul II sau III.

Cuprinsul unui studiu de impact:

1. Date generale. Se refera la denumirea proiectului si profilul de activitate, seevidentiaza amplasamentul si adresa si titularul proiectului sau al activitatii;

2. Descrierea activitatii analizatea. Scopul si necesitatea activitatii in cauza, se prezinta utilitatea publica a activitatii

b. Descrierea in care se dau informatii privind activitatea desfasurata pe faze,procese, cu date priviind materiile prime, auxiliare, combustibilii, ambalajele

folosite, produsele si subprodusele rezultate precum si alte informatii specifice

activitatii;

c. Detalii de amplasament: elemente geografice de delimitare a amplasamentului,accesul in zona, modul de incadrare a obiectivului in planurile de urbanism si


29/41

amenajare a teritoriului; se prezinta scheme de ampplasare a unitatii in peisaj; se

dau date privitoare la suprafata de teren ocupata per total din care se separa

suprafata ocupata de cladiri, de instalatii in afara cladirilor, de diverse amenajari

precum parcari, suprafata pavata si nepavata;

d. Realizarea si functionarea obiectivului. Se prezinta perioada de executie propusa incazul obiectivelor noi, posibilitati de dezvoltare ulterioara, timpul si programul de

functionare si se specifica daca functionarea obiectivului are termen limitat si se

evidentiaza masurile ce urmeaza a se lua dupa incetarea activitatii;

3. Amplasarea in mediua. Elemente de geologie. Se evidentiaza structura geologica a zonei, eventual

prezenta resurselor minerale utile; se specifica potentialul seismic al zonei;

b.

Sol. Se evidentiaza tipurile si subtipurile de sol, caracteristicile si modul defolosinta; se face si o descriere topo a zonei;

c. Resursele de apa. Se prezinta apa subterana cu detalii refeferitoare la nivelul siadancimea panzei freatice, variatii sezoniere, calitate, eventual informatii privind

chimismul, posibilitati de folosire, utilizatori actuali; se face referire la apa de

suprafata, evidentiindu-se resursele, calitatea lor cu analize chimice, biologice

daca sunt, posibilitati de folosire, utilizatori actuali, situatia inundabilitatii;

d. Clima si calitatea aerului. Sunt reliefate date climatice caracteristice zonei:temperatura, umiditate, precipitatii, vanturi; se face referire la calitatea aerului din

zona, la identificarea surselor de poluare fixe si mobile, la receptorii sensibili la

poluare aerului;

e. Elemente de ecologie acvatica si terestra. Sunt prezentate date de vegetatie cutipuri si specii dominante, se evidentiaza daca sunt specii rare si ocrotite de plante

sau specii amenintate cu disparitia lor, sunt stipulate daca sunt arii protejate si/sau

ecosisteme specifice. In legatura cu fauna se prezinta speciile caracteristice zonei,

se evidentiaza speciile rare, ocrotite si cele amenintate cu disparitia. Datele

privitoare la ecologia acvatica se refera la speciile si biotipurilor specifice

bazinelor acvatice precum cursul de apa ape statatoare. Tot aici se evidentiazadaca sunt prezente zonele umede in perimetrul si in jurul amplasamentului si

efectele acestora asupra obiectivului;

f. Asezarile umane si alte obiective de interes public. Se specifica distanta fata deasezarile umane, fata de diverse anexe gospodaresti, fata de institutii publice, fata

de monumente istorice si de arhitectura, de parcuri, square, spitale si alte

asezaminte de interes public. Se specifica directia dominanta a vanturilor fata de

asezarile umane si fata de ale obiective de interes public, istoric, arhitectural si de

alta natura. Sunt prezente date demografice, date privitoare la starea de sanat a

populatiei, sunt evidentiate alte constructii si alte amenajari existente in zonaobiectivului apartinand statului sau diversilor agenti economici privati, se


30/41

evidentiaza sursele de zgomot si nivelul de zgomot din zona, sunt aratate caile de

transport si alte facilitati de care poate dispune obiectivul, se evidentiaza zonele de

interes traditional si se specifica daca exista populatie afectata de obiectivele care

sunt analizate in cadrul impactului;

4. Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediua. Emisii de poluanti in ape si protectia factorilor de mediu. Sursele de poluanti in

ape, posibile sau existente, concentratii si debite masice de poluanti rezultati sau

care vor rezulta pe faze tehnologice sau pe intreaga activitate; se vor evidentia

statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate care vor fi

proiectate, care sunt deja proiectate sau care lucreaza; se vor specifica

randamentele de obtinere a poluantilor, se vor arata concentratiile si debitele

masice depoluanti estimati a fi evacuati in mediu sau comparativ cu normele legale

in vigoare, poluanti evacuati intr-un emisar;

b. Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului. Se vor specifica sursele depoluanti pentru aer posibile sau existente concentratiile si debitele masice de

poluanti rezultati sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau de activitate. Se vor

prezenta instalatiile pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor.

Instalatiile pentru colectare si dispersie in atmosfera, instalatii care vor fi

proiectate sau care sunt deja proiectate sau sunt deja existente. Se vor specifica

randamentele de obtinere a poluantilor. Se vor evidentia debitele, concentratiile si

debitele masice de poluanti estimati a fi evacuati in mediu fata de normele legale

in vigoare;

c. Sursele si protectia impotriva zgomotului si a vibratiillor. Se specifica sursele dezgomot si vibratii, amenajarile si dotarile sau masurile pentru protectia impotriva

zgomotului si a vibratiilor. Se va prezenta nivelul de zgomot si de vibratii la limita

incintei obiectivului si la cel ma

bilanţuri de mediu, studii de impact şi managementul proiectelor de mediu - curs

Documents