bilantul monetar al bnr

Bilantul monetar al BNRPasive interne- emisiune baneasca

Data

Pasive interne;

emisiunea bănească

(mii lei)

BNRL_PIEB

Sep. 2012 36,444,602.1

Aug. 2012 36,805,169.6

Jul. 2012 36,473,907.7

Jun. 2012 35,363,178.4

May. 2012 34,907,578.4

Apr. 2012 34,965,924.7

Mar. 2012 34,177,755.1

Feb. 2012 34,616,064.0

Jan. 2012 33,752,269.3

Sursa: http://www.bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx#

Oferta de moneda, ca baza de constituire a resurselor necesare finantarii, trebuie sa fie echivalentul, la pretul curent, al bunurilor si serviciilor pe care economia este capabila sa le produca. Daca oferta de moneda este mai mare decat volumul bunurilor si serviciilor (cazul tipic), adica masa monetara este excedentara, vor creste si preturile. Data fiind importanta marimii ofertei de moneda se impune analiza acesteia. Analiza nu este atat de simpla, deoarece stocul de moneda, la fel ca o 212g61c ricare alta marime economica, se reinnoieste continuu printr-o serie de procese de creare si desfiintare a monedei, care ii modifica tot timpul volumul si structura. Procesele de creare si desfiintare a monedei trebuie sa satisfaca nevoile de consum ale colectivitatii, sa tina seama de comportamentul bancilor si sa satisfaca echilibrul monetar global.Oferta de moneda este determinata de sistemul bancar privat si de banca centrala nationala. Rolul covarsitor pe care sistemul bancar il joaca in satisfacerea nevoii de lichiditate a economiei se reflecta si in procesul de creare a monedei. Corespunzator structurii masei monetare: moneda a bancii centrale si moneda de cont – a bancilor comerciale, vom aborda si creatia monetara, care este deci asigurata de banca centrala si de bancile comerciale.Creatia monetara devine o emisiune baneasca in sens larg, fata de sensul sau traditional si anume „ansamblul operatiunilor de confectionare a sumelor banesti, de pastrare a acestora la emitent in vederea punerii lor in circulatie si de punere in circulatie a numerarului (bancnote, monede divizionare) de catre emitent” cuprinde si creatia monetara realizata de bancile comerciale.Emisiunea baneasca in sens restrans reprezinta operatiunea de confectionare si punere in circulatie a numerarului. In Romania, bancnotele sunt confectionate de Imprimeria Nationala, iar monedele metalice de Monetaria Nationala. Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei a fost infiintata in 1887, ca departament in cadrul BNR, avand ca obiect de activitate tiparirea biletelor de banca. Acest departament a rezultat din necesitatea BNR de a-si exercita privilegiul de emitere a monedei nationale, de trecere de la monedele din metale pretioase la bancnote. Din punct de vedere

http://www.bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx

administrativ a suferit unele modificari, insa si-a pastrat subordonarea fata de BNR si principalul sau obiect de activitate: tiparirea biletelor de banca. In prezent ca urmare a evolutiei mijloacelor de plata utilizate, obiectul de activitate al Imprimeriei Nationale s-a dezvoltat, astfel ca aceasta mai realizeaza si cecuri, actiuni, diplome si certificate, etc. Monetaria statului s-a infiintat in 1870; pe langa monedele in circulatie, mai confectioneaza si monede jubiliare de aur si argint, medalii, ordine si decoratii, insigne, sigilii.Creatia monetara reprezinta punerea in circulatie a diferitelor instrumente monetare, adica transformarea, prin cumparare, a activelor nemonetare (actiuni efecte de comert, imobile) in active monetare. Este realizata de banca centrala si de bancile comerciale.

Banca Centrala este cea care realizeaza emisiunea de numerar numita „moneda a bancii centrale”, baza dezvoltarii monedei scripturale. Punerea in circulatie a numerarului este insa un proces de creatie monetara si rezulta din achizitionarea de active nemonetare, din transformarea creantelor fara putere circulatorie in mijloace de plata; aceste creante sunt grupate in contrapartidele masei monetare, constituind originea, motivul creatiei monetare.Altfel spus, Banca Centrala emite moneda in schimbul creantelor, care pot fi:- creante asupra economiei;- creante asupra trezoreriei;- creante asupra strainatatii.Identificam deci trei modalitati de creatie monetara de catre banca centrala.1. Oferta de valuta, cu conditia ca banca centrala sa intervina pe piata valutara. Prin multiple operatiuni cu strainatatea (exporturi, servicii de turism), agentii economici nationali incaseaza devize. Aceste devize reprezinta o putere de cumparare a strainatatii asupra economiei nationale, detinatorii de devize dorind sa le schimbe contra unei puteri de cumparare interioare (moneda nationala). Deci, vor ceda devizele contra monedei nationale unei banci comerciale. Banca centrala realizeaza aceeasi monetizare de devize asupra bancilor comerciale, emitand moneda nationala in schimbul creantelor asupra strainatatii. Se poate spune ca toate intrarile de devize se afla la originea creatiei de moneda nationala; banca centrala isi realizeaza un stoc de devize in activul sau, creand in contrapartida moneda a bancii centrale. Aceste stoc de devize este tocmai rezerva valutara, care reprezinta de altfel si modalitatea de asigurare a stabilitatii cursului valutar.2. Imprumuturi acordate de catre banca centrala statului, fie prin cumpararea de titluri de stat direct de la trezorerie sau de la bancile comerciale in cadrul pietei monetare (politica de open-market), fie direct, prin conventii incheiate intre banca centrala si trezorerie pentru acoperirea deficitului bugetar. Moneda divizionara pusa in circulatie reprezinta de asemenea un avans acordat trezoreriei de banca centrala.3. Acordarea de credite agentilor economici prin cumpararea creantelor. Banca centrala isi limiteaza achizitiile de titluri la cele sigure (debitori cunoscuti ca solvabili) si lichide (posibilitatea de a le putea transforma rapid in lichiditati). Din aceasta cauza, banca centrala se concentreaza asupra titlurilor datoriei publice sau asupra celor emise de debitori foarte importanti. De fapt, banca centrala acorda credite direct agentilor economici in putine tari, de obicei ea recreditand bancile comerciale prin mobilizarea de titluri de credit sub forma de rescont, gaj sau pensiune de titluri. Creditele in economie se analizeaza din punct de vedere al creatiei monetare prin participarea bancilor comerciale.2. Creatia monetara realizata de bancile comerciale

Motorul creatiei monetare intr-o economie apartine bancilor comerciale, ce creeaza moneda de cont, componenta cu cea mai mare pondere in totalul masei monetare si care asigura nevoia de moneda a unei economii in crestere.Bancile comerciale creeaza moneda, fie achizitionand active reale, fie active financiare (efecte publice sau private, devize), fie cand banca acorda credit unei intreprinderi.Dupa natura tipului de activ achizitionat, banca dispune de creante asupra economiei (achizitionarea de efecte private, acordari de credite agentilor economici sau persoanelor fizice), creante asupra statului (achizitionarea de efecte publice) sau creante asupra strainatatii (achizitionarea de devize).Banii sunt in acceptiunea generala o marfa universala ce poate fi schimbata intr-un anumit areal geografic cu orice alta marfa la o paritate care depinde de cerere si oferta. Caracterul de universalitate, valoarea ridicata pe care o poarta si circuitul pe care il parcurg de la emitere si pana la retragerea definitiva din circulatie sunt numai cateva dintre elementele care influenteaza procesul de concepere si realizare a bancnotelor. Fabricarea biletelor de banca reprezinta activitatea principala a Imprimeriei Bancii Nationale. Experienta dobandita in acest domeniu depaseste 100 de ani si ea inseamna deopotriva creativitate, know-how si evolutie tehnologica continua. Dispunand de specialisti pregatiti si instruiti in tara si strainatate, Imprimeria este capabila sa produca bilete de banca pe suport de hartie sau polimer, folosind o gama larga de metode si tehnici de securizare. Realizand implementarea si asimilarea tehnologiei necesare in cursul anului 2001, Imprimeria Bancii Nationale a fost prima tipografie din Europa care a tiparit bancnote pe suport polimeric si este singura care tipareste in mod curent acest tip de bancnote in Europa.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A IAnul XXIV - Nr. 514 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE

Miercuri, 25 iulie 2012

SUMAR

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Decizia nr. 445 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

Decizia nr. 446 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a

prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

http://www.dsclex.ro/legislatie/2012/iulie2012/mo2012_514.htm#dcc446


Decizia nr. 448 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

724. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României

725. - Hotărâre pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul

României si Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 si la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009

Memorandum de înţelegere între Guvernul României şi Naţiunile Unite

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

CENTRALE

M.80. - Ordin al ministrului apărării naţionale privind organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată

4. - Decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind

încetarea concesiunii miniere de explorare a granitului din perimetrul Văieni Vest, judeţul Gorj

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

CURTEA CONSTITUŢIONALĂDECIZIA Nr. 445

din 3 mai 2012referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

http://www.dsclex.ro/legislatie/2012/iulie2012/mo2012_514.htm#d4

http://www.dsclex.ro/legislatie/2012/iulie2012/mo2012_514.htm#o80

http://www.dsclex.ro/legislatie/2012/iulie2012/mo2012_514.htm#hg725

http://www.dsclex.ro/legislatie/2012/iulie2012/mo2012_514.htm#hg724


Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskás Valentin Zoltán - judecătorCristina Toma - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia

Constantin. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii

nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în Dosarul nr. 3.668/40/2011 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 541 D/2012 al Curţii Constituţionale.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 543D/2012, nr. 544D/2012 şi nr. 549D/2012-551D/2012, având acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 3.654/40/2011, nr. 4.320/40/2011, nr. 3.667/40/2011, nr. 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.


Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, la dosarele nr. 541D/2012, nr. 544D/2012 şi nr. 549D/2012, partea Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea

dosarelor nr. 543D/2012, nr. 544D/2012, nr. 549D/2012-551D/2012 la Dosarul nr. 541D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin încheierile din 23 noiembrie 2012, pronunţate în dosarele nr. 3.668/40/2011,

3.654/40/2011, 4.320D/40/2011, 3.667D/40/2011, 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în cauze având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este constantă în a include salariul în categoria de „bun” şi că nu există nicio justificare legală pentru diminuarea cu 25% a acestui bun. Arată că privarea de proprietate impune statului obligaţia de a despăgubi proprietarul, deoarece în caz contrar ea ar aduce o atingere excesivă dreptului de proprietate şi ar constitui o rupere a echilibrului dintre necesitatea protecţiei dreptului şi interesul general care impune luarea măsurii. Sunt invocate în acest sens hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele Ex-regele Greciei împotriva Greciei, Broniowschi contra Poloniei, Kopecky împotriva Slovaciei, Kechko împotriva Ucrainei şi Cazacu împotriva Republicii Moldova.

Arată că, deşi prevederile Legii nr. 118/2010 referitoare la diminuarea salariilor ar fi trebuit aplicate până la data de 1 decembrie 2010, acestea îşi produc efectele şi în prezent, întrucât calculul drepturilor salariale aferente anului 2011 are ca bază salariul brut din luna octombrie a anului 2010, salariu diminuat conform acestor dispoziţii legale.

De asemenea, susţine că salariul reprezintă o contraprestaţie pentru munca depusă, fiind stabilit prin acordul de voinţă liber exprimat al părţilor, astfel încât un terţ (în speţă statul român) nu poate modifica acordul de voinţă, cu atât mai mult cu cât această modificare nu vizează ambele părţi contractante.

În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008.

În continuare, arată că, după pronunţarea Deciziei nr. 874/2010 de către Curtea Constituţională, proiectul de lege privind diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor a fost retrimis Parlamentului pentru punerea de acord cu Decizia Curţii. Actul normativ a fost adoptat de către Parlament în şedinţa comună din data de 29 iunie 2010, iar legea a fost promulgată în aceeaşi zi în care a fost adoptată. Legea nr. 118/2010 putea fi promulgată de Preşedintele României doar după expirarea celor două zile stabilite de prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992, în măsura în care nu a fost invocată o obiecţie de neconstituţionalitate, astfel încât Legea nr. 118/2010 încalcă prevederile art. 147 alin. (2) din Constituţie, art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi dispoziţiile art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi, odată publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, aceasta produce efecte erga omnes, astfel încât nimeni nu

poate refuza aplicarea legii pe motiv că nu au fost îndeplinite cerinţele pentru adoptarea sa.

Tribunalul Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată prin raportare la dispoziţiile referitoare la dreptul de proprietate, precum şi la cele privind prioritatea contractelor colective de muncă. În acelaşi timp, instanţa consideră ca fiind întemeiată excepţia privind constituţionalitatea extrinsecă a prevederilor Legii nr. 118/2010.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, moment în care Parlamentul este obligat să reexamineze prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Or, prin Decizia nr. 1.655/2010, instanţa de contencios constituţional a constat că dispoziţiile legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale. Aşadar, nu se mai impunea o reexaminare a prevederilor supuse controlului de constituţionalitate în scopul punerii acestora în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,

rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 alin. (5) referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 136 alin. (1) şi (5) privind proprietatea, art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale şi ale art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul de proprietate şi

art. 1 paragraful 1 din primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la protecţia proprietăţii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 11 august 2010, şi Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, reţinând că: „Prevederile legale criticate referitoare la diminuarea cuantumului salariului personalului bugetar au avut o aplicabilitate limitată în timp, până la 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010. Cu toate acestea, prevederile art. 1 din Legea nr. 118/2010 continuă să îşi producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenţei sale recente (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează a analiza constituţionalitatea prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010.

În continuare, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că măsura de diminuare a cuantumului salariului/ indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

Cu privire la proporţionalitatea situaţiei care a determinat restrângerea, Curtea a constatat că există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu

25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat) şi că există un echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului.

De asemenea, Curtea a constatat că măsura legislativă criticată este aplicată în mod nediscriminatoriu, în sensul că reducerea de 25% se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi cuantum şi mod. Curtea a observat, totodată, că măsura criticată prezintă un caracter temporar, având o durată limitată în timp, şi anume până la data de 31 decembrie 2010, tocmai pentru a nu se afecta substanţa dreptului constituţional protejat.”

Referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a statuat că legea criticată este constituţională, arătând că: „În procedura reexaminării reglementată de art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituţionale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, «alte îmbunătăţiri» ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanţe de modificare şi completare.

Astfel, în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. Întrucât obiecţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, Curtea nu va mai proceda la examinarea criticilor formulate pe fondul reglementării.

În final, Curtea ţine să sublinieze că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt aplicabile şi în cazul în care obiecţia de neconstituţionalitate este formulată împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constituţie. Numai în aceste condiţii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie.

Întrucât şi acest control al Curţii este o formă a controlului a priori de constituţionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi ale art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 se aplică în mod corespunzător.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

În fine, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că măsura reducerii salariilor prevăzută de Legea nr. 118/2010 nu a determinat suportarea unei sarcini disproporţionate şi excesive, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În consecinţă, instanţa de contencios european al drepturilor omului a considerat că statul român nu a depăşit marja sa de apreciere şi nu a rupt justul echilibru între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia pronunţată în 6 decembrie 2011, în cauzele Felicia Mihăies împotriva României şi Adrian Gavril Sentes împotriva României, paragraful 21).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legii

DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii

nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Botoşani în dosarele nr. 3.668/40/2011, nr. 3.654/40/2011, nr. 4.320/40/2011, nr. 3.667/40/2011, nr. 3.492/40/2011 şi nr. 3.473/40/2011 ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2012.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,

Cristina Toma


din 3 mai 2012referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 118/2010

privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecătorPuskás Valentin Zoltán - judecătorCristina Toma - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia

Constantin. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii

nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 3.165/40/2011 şi care constituie obiectul Dosarului nr. 542D/2012 al Curţii Constituţionale.


Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 545D/2012-548D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de aceeaşi instanţă de judecată, din oficiu, în dosarele nr. 2.382/40/2011, nr. 3.009/40/2011, nr. 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011*.




dosarelor nr. 545D/2012-548D/2012 la Dosarul nr. 542D/2012, care a fost primul înregistrat.


CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 17 noiembrie 2011 şi 23 noiembrie 2011, pronunţate în

dosarele nr. 3.165/40/2011, 2.382/40/2011, 3.009/40/2011, 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011*, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, din oficiu, în cauze ce au ca obiect litigii de muncă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă susţine că, pe parcursul procedurii de adoptare a Legii nr. 118/2010, nu au fost respectate termenele şi condiţiile impuse de Legea nr. 47/1992, astfel încât forma de

control al constituţionalităţii legilor înainte de promulgare a fost lipsită de substanţă şi, prin urmare, au fost încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (2) şi art. 146 din Constituţie.

Arată că, prin necomunicarea proiectului de text normativ către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului, aceste instituţii au fost lipsite de dreptul de a formula obiecţii de neconstituţionalitate „a priori”, fapt ce reprezintă un viciu de procedură ce nu poate fi înlăturat, astfel încât sunt încălcate dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, precum şi art. 146 din Legea fundamentală.

În raport cu considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 975/2010, apreciază că Legea nr. 118/2010 nu putea intra în vigoare la data de 3 iulie 2010, atâta timp cât a fost înregistrată o obiecţie de neconstituţionalitate în termen legal.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 147 alin. (2) din Constituţie sunt incidente în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, moment în care Parlamentul este obligat să reexamineze legile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Or, prin Decizia nr. 1.655/2010, instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile Legii privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale. Aşadar, nu se mai impunea o reexaminare a prevederilor supuse controlului de constituţionalitate în scopul punerii acestora în acord cu decizia Curţii Constituţionale.


CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,

rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:


Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul român, art. 16 alin. (2) referitor la superioritatea legii, art. 146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (2) referitor la deciziile Curţii Constituţionale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, referitor la pretinsa neconstituţionalitate extrinsecă a Legii nr. 118/2010, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010, Curtea a statuat că legea criticată este constituţională, arătând că: „în procedura reexaminării reglementată de art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul nu are competenţa constituţională de a modifica prevederile legale constatate ca fiind constituţionale, ci va putea numai să pună de acord prevederile neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale; desigur, [...] Parlamentul poate modifica şi alte prevederi legale numai dacă acestea se găsesc într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate ca fiind neconstituţionale. Prin urmare, «alte îmbunătăţiri» ce ar viza legea criticată se pot face numai prin alte legi sau ordonanţe de modificare şi completare.

Astfel, în condiţiile în care critica autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate vizează un text de lege care nu a făcut obiectul reexaminării în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, şi anume aceea de a se limita la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. [...]

în final, Curtea ţine să sublinieze că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cele ale art. 133 alin. (3)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt aplicabile şi în cazul în care obiecţia de neconstituţionalitate este formulată împotriva unei legi pe care Parlamentul a pus-o de acord cu o decizie anterioară a Curţii Constituţionale, în conformitate cu art. 147 alin. (2) din Constituţie. Numai în aceste condiţii Curtea are posibilitatea de a verifica punerea de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituţionale cu decizia Curţii Constituţionale în sensul art. 147 alin. (2) din Constituţie.

Întrucât şi acest control al Curţii este o formă a controlului a priori de constituţionalitate, prevederile art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi ale art. 15-18 din Legea nr. 47/1992 se aplică în mod corespunzător.”

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile amintite îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii

nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de instanţa de judecată din oficiu în dosarele nr. 3.165/40/2011, 2.382/40/2011, 3.009/40/2011, 3.177/40/2011 şi nr. 569/40/2011* ale Tribunalului Botoşani - Secţia civilă.




Cristina Toma


din 3 mai 2012referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr.

118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar

Augustin Zegrean - preşedinteAspazia Cojocaru - judecătorAcsinte Gaspar - judecătorPetre Lăzăroiu - judecătorMircea Ştefan Minea - judecătorIulia Antoanella Motoc - judecătorIon Predescu - judecătorPuskás Valentin Zoltán - judecătorCristina Toma - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia

Constantin. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1

din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în Dosarul nr. 1.411/83/2011* al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 569D/2012 al Curţii Constituţionale.


Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 570D/2012 şi nr. 579D/2012, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în dosarele nr. 1.727/83/2011 şi nr. 1.718/83/2011* ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.


Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că la Dosarul nr. 570D/2012 partea Primarul Comunei Barsău a depus o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.



dosarelor nr. 570D/2012 şi nr. 579D/2012 la Dosarul nr. 569D/2012, care a fost primul înregistrat.


CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Decizia civilă nr. 378/2012 - R din 1 februarie 2012, pronunţată în Dosarul

nr. 1.411/83/2011*, Decizia civilă nr. 463/2012 - R din 8 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.727/83/2011, şi Decizia civilă nr. 554/2012 - R din 15 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1.718/83/2011*, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în cauze având ca obiect drepturi băneşti.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Guvernul nu a avut un temei legal pentru restrângerea libertăţii la muncă a membrilor sindicatului, cu atât mai mult cu cât niciunul dintre aceşti membri nu şi-a exprimat acordul de a munci în continuare, ulterior reducerii cu 25% a salariilor. Arată că, întrucât nu ne aflăm în niciuna dintre situaţiile prevăzute în cuprinsul art. 42 din Constituţie, scăderea nivelului de salarizare constituie o condamnare la muncă forţată. Autorul nu consideră că i s-a încălcat dreptul la negociere, ci dreptul de a-şi exprima liber acordul asupra continuării muncii în noile condiţii impuse de Guvern.

În continuare, arată că, prin aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 118/2010, salariaţii din sectorul bugetar au fost discriminaţi faţă de salariaţii din celelalte sectoare de activitate şi faţă de toate celelalte categorii de cetăţeni, întrucât măsura reducerii salariilor bugetarilor cu 25% echivalează ca efecte cu o creştere a impozitului pe venit, stabilită numai pentru o parte a populaţiei. Consideră că sarcina stopării crizei economice, reprezentând un fenomen social global, şi a preîntâmpinării dezvoltării unor consecinţe grave, trebuia să intre în responsabilitatea tuturor cetăţenilor ţării, iar nu numai în cea a lucrătorilor din sectorul bugetar.

Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea măsurilor prevăzute în cuprinsul Legii nr. 118/2010 a fost determinată de necesitatea stabilităţii economice a ţării, în contextul crizei economice mondiale, având, de altfel, un caracter temporar.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată în deciziile nr. 872/2010, nr. 874/2010 şi nr. 1.655/2010, apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.


CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,

rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:


Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, cu următorul conţinut: „(1) Cuantumul brut al salariilor/soldelor/indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizaţii si alte drepturi salariale, precum si alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice si ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.

(2) În situaţia în care din aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, suma care se acordă este de 600lei.”

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii, precum şi a prevederilor art. 15 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la muncă şi celor ale art. 23 alin. (1) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului referitor la dreptul la muncă.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că modul de salarizare a personalului bugetar este stabilit prin lege, reflectând posibilităţile financiare ale statului de a susţine plata salariilor, fapt ce conduce la concluzia că la încheierea contractelor individuale de muncă nu a avut loc o negociere veritabilă a

salariului, întrucât angajatul aderă la un contract de muncă în care salariul, ca element component al contractului, este predeterminat. Membrii de sindicat, reclamanţi în cauza dedusă judecăţii, au calitatea de salariaţi în cadrul unităţilor intimate, făcând parte din categoria de personal bugetar ce are drepturile salariale stabilite în baza Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel încât, la încheierea contractului de muncă, nu a avut loc o negociere a cuantumului salariului şi nu se poate susţine faptul că prin adoptarea Legii nr. 118/2010 s-au încălcat dispoziţiile din contractele de muncă ale salariaţilor din sectorul bugetar. Critica autorului potrivit căreia scăderea nivelului de salarizare constituie o condamnare la muncă forţată, membrilor sindicatului fiindu-le încălcat dreptul de a-şi exprima liber acordul asupra continuării muncii în noile condiţii impuse de Guvern, nu poate fi reţinută. Nicio prevedere din legislaţia românească nu obligă salariaţii din sectorul bugetar de a-şi continua activitatea în cadrul aceleiaşi instituţii în care şi-au desfăşurat-o anterior diminuării cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei. Dimpotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă, astfel încât salariatul, în orice moment doreşte, poate solicita desfacerea contractului de muncă în cazul în care nu mai este mulţumit de condiţiile de muncă sau de cuantumul salariului ori din alte motive, fie ele imputabile angajatorului. Pentru toate aceste motive, nu se poate reţine încălcarea prevederilor referitoare la protecţia dreptului la muncă invocate de autorul excepţiei.

Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, iar diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Realizând o examinare a compatibilităţii dispoziţiilor legale criticate cu fiecare dintre condiţiile strict şi limitativ prevăzute de Legea fundamentală pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a constatat că „măsura de diminuare a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei cu 25% constituie o restrângere a exerciţiului dreptului constituţional la muncă ce afectează dreptul la salariu, cu respectarea însă a prevederilor art. 53 din Constituţie”.

Astfel, Curtea a statuat că diminuarea cu 25% a cuantumului salariului/indemnizaţiei/soldei este prevăzută prin Legea nr. 118/2010 şi se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare. De asemenea, soluţia legislativă cuprinsă în art. 1 din lege a fost determinată de apărarea „securităţii naţionale”, noţiune înţeleasă în sensul unor aspecte din viaţa statului - precum cele economice, financiare, sociale - care ar putea afecta însăşi fiinţa statului prin amploarea şi gravitatea fenomenului. În acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională.

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, pentru întregul personal bugetar, cuantumul brut al salariului, soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare, inclusiv al sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi salariale, stabilite conform Legii-cadru nr. 330/2009, a fost afectat de o reducere de 25%, astfel încât nu se poate vorbi despre o discriminare a reclamanţilor în raport cu alte categorii de personal bugetar, întrucât reducerea se aplică tuturor categoriilor de personal bugetar în acelaşi mod şi în aceeaşi proporţie. Principiul egalităţii în drepturi nu implică tratarea juridică uniformă a tuturor angajaţilor, ci impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat. Or, în cazul de faţă, nu ne aflăm în prezenţa unei discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de salariaţi ce beneficiază de drepturile salariale stabilite conform Legii-cadru nr. 330/2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1

din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, excepţie ridicată de Sindicatul „Proautonomia” din Satu Mare în dosarele nr. 1.411/83/2011*, nr. 1.727/83/2011 şi nr. 1.718/83/2011* ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.




Cristina Toma

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEIGUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂREprivind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei

Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu

modificările şi completările ulterioare, şi al art. 6 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei

Autonome „Imprimeria Băncii Naţionale a României” din subordinea Băncii Naţionale a României, prevăzut în anexa*) ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Nivelul cheltuielilor totale aferente veniturilor totale înscrise în bugetul de venituri şi cheltuieli în structura aprobată pentru acestea reprezintă limită maximă şi nu poate fi depăşit decât în cazuri justificate, cu aprobarea prealabilă a Guvernului, la propunerea Băncii Naţionale a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin promovarea unei hotărâri de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli.

(2) În cazul în care în cursul execuţiei bugetare se înregistrează nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Regia Autonomă „Imprimeria Băncii Naţionale a României” va putea efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

PRIM-MINISTRUVICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin IsărescuMinistrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,

Mariana CâmpeanuViceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu Bucureşti, 18 iulie 2012.Nr. 724.

*) Anexa este reprodusă în facsimil. ANEXĂ BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEIRegia Autonomă „Imprimeria Băncii Naţionale a României”Sediul/Adresa: municipiul Bucureşti, sectorul 4, str. Luică nr. 198-202

Cod unic de înregistrare RO361242BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2012

- mii lei - BVC 2012 INDICATORI Nr

. rd.

Propuneri

0 1 2 3 6I. VENITURI TOTALE (Rd.2+Rd.10+Rd.15) 1 45.100 1 Venituri din exploatare, din care: 2 45.000 a) din producţia vândută 3 45.000 b)din vânzarea mărfurilor 4 c) din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, din care: 5 c1 subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare 6 c2 transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare 7 d)producţia de imobilizări 8 e) alte venituri din exploatare 9 2 Venituri financiare, din care: 10 100 a) din imobilizări financiare 11 b)din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate 12 c) din dobânzi 13 100 d)alte venituri financiare 14 3 Venituri extraordinare 15

II. CHELTUIELI TOTALE (rd.17+48+51) 16 44.294 1 Cheltuieli de exploatare, din care: 17 42.094 a) cheltuieli materiale 18 24.000 b)alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 19 750 c) cheltuieli privind mărfurile 20 d)cheltuieli cu personalul, din care: 21 7.036 d

1ch. cu salariile (Rd.22=Rd.94+Rd.95) 22 5.098

d2

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială şi alte obligaţii legale, din care:

23 1.575

ch. privind contribuţia la asigurări sociale 24 1.171 ch. privind contribuţia la asigurări pt. şomaj 25 43 ch. privind contribuţia la asigurări sociale de sănătate 26 336 ch. privind contribuţiile la fondurile speciale aferente fondului de

salarii27 25

d3

alte cheltuieli cu personalul,din care: 28 363

d3.1).ch. sociale prevăzute prin art.21 Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din care:

29 98

- tichete de creşă, cf. Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

30

- tichete cadou pentru cheltuieli sociale potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

31

d3.2) tichete de masă 32 265 d3.3) tichete de vacantă 33 e) ch. cu plăţile compensatorii cf. CCM aferente disponibilizărilor potrivit

programelor de disponibilizări34

f) ch. cu drepturile salariale cuvenite în baza unor hotărâri judecătoreşti 35 g)ch. cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale 36 8.573 h)ch. cu prestaţiile externe 37 1.500 i) alte cheltuieli de exploatare, din care: 38 235 i1) contract de mandat 39 135 i2) ch. de protocol, din care: 40 20 - tichete cadou potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi

completările ulterioare41

i3) ch. de reclamă şi publicitate, din care: 42 40 tichete cadou pt. cheltuieli de reclamă şi publicitate, potrivit Legii nr.

193/2006, cu modificările şi completările ulterioare43

tichete cadou pt. campanii de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificările şi completările ulterioare

44

i4) ch. cu sponsorizarea 45 0 i5) ch. cu taxa pt. activitatea de exploatare a resurselor minerale 46 i6) ch. cu redevenţa pentru concesionarea bunurilor 47 2 Cheltuieli financiare, din care: 48 2.200 a) cheltuieli privind dobânzile 49 1.500 b

)alte cheltuieli financiare 50 700

3 Cheltuieli extraordinare 51 III. REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) 52 806IV. IMPOZIT PE PROFIT 53 156V. PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA

IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:54 650

1 Rezerve legale 55 2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 56 3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 57 4 Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din

împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

58

5 Alte repartizări prevăzute de lege 59 6 Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la rd.55, 56, 57, 58 şi

59.60 650

7 Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu 61 65

mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

8 Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat

62 325

9 Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la pct.1-8 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

63 260

VI. VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 64 VII. CHELTUIELI DIN FONDURI EUROPENE din care: 65

a) cheltuieli materiale 66 b

)cheltuieli salariale 67

c) cheltuieli privind prestări servicii 68 d

)cheltuieli cu reclama si publicitate 69

e) alte cheltuieli 70 VIII

. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 71 58.815

1 Surse proprii 72 16.315 2 Alocaţii de la buget 73 3 Credite bancare 74 42.500 a) - interne 75 42.500 b

)- externe 76

4 Fonduri europene 77 5 Alte surse 78

IX. CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care: 79 58.815 1 Cheltuieli aferente investiţiilor, inclusiv cele aferente investiţiilor în curs

la finele anului80 58.815

2 Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii 81 a) interne 82 b

)externe 83

X. REZERVE, din care: 84 1 Rezerve legale 85

XI. 2 Rezerve statutare 86 3 Alte rezerve 87

XII. DATE DE FUNDAMENTARE 88 1 Venituri totale 89 45.100 2 Cheltuieli aferente veniturilor totale 90 44.294 3 Nr. prognozat de personal la finele anului 91 135 4 Nr. mediu de salariaţi total 92 130 5 Cheltuieli de natura salariala (a+b+c), din care: 93 5.363 a) fond de salarii aferent personalului angajat pe bază de contract individual 94 4.905

de muncă b

)alte cheltuieli cu personalul 95 193

c) alte bonificaţii si bonusuri in bani si/sau natura 96 265 6 a) Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) (Rd.94/Rd.92)/12*1000 97 3.144 b

)Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoana) influenţat de bonificaţiile si bonusurile in lei si sau natura (Rd.94+Rd 96/Rd.92)/12*1000

98 3.314

7 Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri curente (lei/persoană)(Rd.89/92)

99

8 Productivitatea muncii pe total personal mediu în preţuri comparabile (lei/persoană)(Rd.89/92 x ICP)

100

9 Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu (unităţi fizice/persoana)

101 340.000

10

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (cheltuieli totale/venituri totale)x1000 =(Rd.16/rd.1)x1000

102 982

11

Plăţi restante 103

a) preturi curente 104 b)

preturi comparabile 105

12

Creanţe restante 106

a) preturi curente 107 b)

preturi comparabile 108

Rd. 101 se referea la indicatorul de productivitate a muncii în unităţi fizice: coli hârtie tiraj/persoană Rd.96 va cuprinde sumele ce nu se regăsesc in Rd.94 si Rd.95 si reprezintă alte avantaje in bani/natura acordate salariaţilor, de natura:- tichete de masa, tichete cadou, tichete de vacanta, tichete de creşă...etc.- gratuităţi acordate,- asigurări de orice natura,- şi altele...

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂREpentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi

Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 şi la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de

înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. - Se aprobă Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi

Naţiunile Unite, semnat la New York la 18 mai 2012 şi la Bucureşti la 22 mai 2012, privind prelungirea valabilităţii până la 31 decembrie 2012 a Memorandumului de înţelegere dintre Naţiunile Unite şi Guvernul României, semnat la New York la 5 august 2009, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2009.

Art. 2. - Activitatea Centrului de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate se va desfăşura în anul 2012 cu încadrarea în bugetul şi indicatorii de personal aprobaţi Serviciului de Protecţie şi Pază.

PRIM-MINISTRUVICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,

Lucian-Silvan PahonţuMinistrul afacerilor externe,

Andrei MargaViceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,

Florin Georgescu Bucureşti, 18 iulie 2012.Nr. 725.

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGEREîntre Guvernul României şi Naţiunile Unite*)

*) Traducere.

Având în vedere că la data de 5 august 2009 Guvernul României, reprezentat de Serviciul de Protecţie şi Pază (denumit în continuare Guvernul) şi Naţiunile Unite, reprezentată de Departamentul de Siguranţă şi Securitate (atât Guvernul, cât şi Naţiunile Unite, denumite în continuare părţi), au încheiat un Memorandum de înţelegere privind stabilirea unui program comun de instruire a personalului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite care asigură protecţia nemijlocită (denumit în continuare MOU),

având în vedere că părţile intenţionează să continue cooperarea în baza MOU şi, în acest scop, să prelungească valabilitatea MOU,părţile au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1

Părţile sunt de acord să aplice, în continuare, în ceea ce priveşte cooperarea lor, începând cu 1 ianuarie 2012, prevederile MOU, incluzând articolele 1 la 20 şi articolele 22 la 26 ale MOU şi anexele nr. 1-3 ale MOU.

ARTICOLUL 2

2.1 Acest memorandum de înţelegere intră în vigoare la data primirii de către Naţiunile Unite a unei notificări scrise din partea

Guvernului privind îndeplinirea de către Guvern a cerinţelor legale interne şi se aplică începând cu 1 ianuarie 2012.

2.2 Acest memorandum de înţelegere expiră la data de 31 decembrie 2012, cu condiţia să nu îşi fi încetat valabilitatea mai devreme sau să nu fi fost prelungit în conformitate cu articolul 22 al MOU.

Drept care subsemnaţii, pe deplin autorizaţi în acest scop, au semnat acest memorandum de înţelegere, în două exemplare originale, în limba engleză.

Pentru Guvernul României, Pentru Naţiunile Unite,Lucian-Silvan Pahonţu Warren Sach

secretar de stat asistentul secretarului generaldirector al Serviciului de Protecţie şi Pază Biroul Serviciilor Centrale de Sprijin

Locul: Bucureşti Departamentul de Management Naţiunile UniteData: 22 mai 2012 Locul: New York

Data: 18 mai 2012

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

ORDINprivind organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a

Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi

gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire

a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată

În vederea coordonării şi punerii în aplicare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, avute în vedere de dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare, pentru aplicarea dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.Art. 1. - (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale se constituie Comisia

teritorială de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) preiau, în termen de 10 zile lucrătoare de la constituire, documentele încheiate în legătură cu programele iniţiate în garnizoanele Bucureşti şi, respectiv, Cluj-Napoca, de către Comisia de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, respectiv Comisia teritorială Cluj-Napoca de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, constituite conform actelor normative specifice în vigoare la acel moment.

(3) Comisiile prevăzute la alin. (1) se organizează şi funcţionează potrivit regulamentului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 112/2009 pentru constituirea în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a Comisiei de coordonare a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi voluntari, precum şi pentru personalul civil din armată, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2009, se abrogă la data împlinirii termenului prevăzut la art. 1 alin. (1).

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul apărării naţionale,Corneliu Dobriţoiu

Bucureşti, 20 iulie 2012.Nr. M.80. ANEXĂ

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi a Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a

programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din

armată

Art. 1. - Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată şi Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată, denumite în continuare comisii, îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, potrivit cadrului legal, sub conducerea preşedinţilor acestora.

Art. 2. - (1) Componenţa Comisiei teritoriale de coordonare în garnizoana Bucureşti a programelor de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată este următoarea:

a) comandantul Comandamentului garnizoanei Bucureşti - preşedinte;b) reprezentantul Statului Major al Forţelor Terestre - membru;c) reprezentantul Statului Major al Forţelor Aeriene - membru;d) reprezentantul Statului Major al Forţelor Navale - membru;e) reprezentantul Direcţiei generale de informaţii a apărării - membru;f) reprezentantul Comandamentului logistic întrunit - membru;g) reprezentantul Comandamentului comunicaţiilor şi informaticii - membru;h) reprezentantul Direcţiei domenii şi infrastructuri - membru;i) responsabilul cu activitatea de protecţie a mediului în garnizoană - membru;j) reprezentantul unităţii militare care are în evidenţă terenul propus pentru

realizarea locuinţelor proprietate personală - membru;k) consilierul juridic care asigură asistenţa juridică la nivelul Comandamentului

garnizoanei Bucureşti - membru.(2) Comisia teritorială de coordonare în garnizoana Cluj-Napoca a programelor

de construire a locuinţelor proprietate personală pentru cadre militare, soldaţi şi gradaţi profesionişti, precum şi pentru personalul civil din armată este formată din 6 membri, după cum urmează:

a) comandantul garnizoanei - preşedinte;

b) locţiitorul pentru logistică din unitatea care asigură comanda garnizoanei - membru;

c) reprezentantul unităţii militare care are în evidenţă terenul propus pentru realizarea locuinţelor proprietate personală - membru;

d) reprezentantul centrului de domenii şi infrastructuri în raza de responsabilitate a căruia se găseşte terenul disponibil - membru;

e) responsabilul cu activitatea de protecţie a mediului în garnizoană - membru;f) consilierul juridic care asigură asistenţa juridică în garnizoană - membru.(3) În absenţa preşedintelui comisiei, atribuţiile sale vor fi exercitate de către

înlocuitorul desemnat de acesta din rândul membrilor comisiei.(4) În absenţa unui membru al comisiei, altul decât preşedintele, la lucrările

comisiei participă un alt reprezentant desemnat de unitatea din care provine acesta.(5) Secretarii comisiilor sunt desemnaţi de către preşedinţii acestora, din cadrul

structurilor proprii.(6) Comisiile îşi încep activitatea după consemnarea componenţei nominale a

acestora în ordinul de zi pe unitate al unităţilor din care fac parte preşedinţii comisiilor.(7) La şedinţele de lucru, cu aprobarea comisiilor, pot participa şi alte persoane

în calitate de invitaţi.Art. 3. - Atribuţiile comisiilor sunt următoarele:a) centralizează la nivelul garnizoanelor solicitările de locuinţe şi întocmesc

situaţiile centralizatoare pe tipuri de locuinţe şi de personal, iar, în funcţie de necesar, identifică terenuri disponibile din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, libere de sarcini şi înscrise în cartea funciară, pe care se pot amplasa, în condiţiile legii, locuinţe proprietate personală pentru personalul propriu, şi propun, pe cale ierarhică, iniţierea demersurilor în vederea elaborării actelor normative care să reglementeze regimul juridic al acestora;

b) realizează selecţia dezvoltatorilor la nivelul garnizoanelor;c) avizează tipul de construcţii, amplasarea, tehnologia de execuţie, precum şi

alte detalii care, ulterior, vor fi incluse în studiile de fezabilitate ce se vor elabora;d) încheie convenţii cu dezvoltatorii selectaţi;e) solicită în cadrul convenţiilor obţinerea de către dezvoltatori a certificatelor de

urbanism, studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice şi avizelor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire;

f) elaborează criteriile de admitere pe listele cu cereri de cumpărări de locuinţe proprietate personală, pe care le actualizează periodic;

g) efectuează demersurile necesare către autorităţile locale şi furnizorii de utilităţi în vederea realizării, concomitent cu locuinţele, a reţelelor de utilităţi şi amenajarea teritoriului;

h) întocmesc şi alte documente necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare;i) organizează întâlniri şi informează personalul aflat pe listele de cereri de

cumpărări de locuinţe proprietate personală din garnizoanele respective despre

hotărârile luate în vederea îndeplinirii programelor de construire a locuinţelor proprietate personală, la care s-a înscris.

Art. 4. - (1) Lucrările comisiilor se materializează în programe, rapoarte, procese-verbale, studii, analize şi alte astfel de documente.

(2) Proiectele documentelor prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de membrii comisiilor şi se înaintează secretarilor acestora pentru a fi discutate şi aprobate în şedinţele comisiilor.

Art. 5. - (1) Comisiile îşi desfăşoară activitatea în plen, lunar sau ori de câte ori situaţia o impune.

(2) Convocarea membrilor comisiilor se face de către secretarii acestora cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data programată de desfăşurare a şedinţelor, ocazie cu care se trimit ordinea de zi şi proiectele care urmează a fi analizate.

(3) Comisiile îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin două treimi din membrii acestora.

Art. 6. - Documentele prevăzute la art. 4 alin. (1) se consideră aprobate dacă sunt semnate de majoritatea membrilor prezenţi.

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

DECIZIE

privind încetarea concesiunii miniere de explorare a granitului din perimetrul Văieni Vest, judeţul Gorj

Având în vedere:- Referatul Direcţiei generale inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor

miniere şi a operaţiunilor petroliere nr. 1.749 din 14 iunie 2012;- art. 31 lit. c) coroborat cu art. 34 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu

modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 37 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificările şi

completările ulterioare,preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite prezenta

decizie.Art. 1. - Concesiunea minieră de explorare a resurselor de granit din perimetrul

Văieni Vest, judeţul Gorj, convenită prin Licenţa de concesiune nr. 14.728/2011, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială EXPLOCARB - S.R.L., judeţul Gorj, în calitate de concesionar, încetează la data publicării prezentei decizii.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale,Gheorghe Duţu

Crearea de monedă centrală versus „tipărirea de monedă”

• Banca centrală crează în mod normal monedă centrală prinoperaţiunile de politică monetară destinate furnizării de lichiditatecontra colaterale eligibile - corespunzător cerinţelor de menţinere aobiectivului operaţional al politicii monetare la niveluri conforme cudeciziile de politică monetară;• Tipărirea „propriu-zisă” de monedă (în sens literal) reprezintăemiterea de numerar de către banca centrală în virtutea funcţiei ce îieste atribuită prin lege (“emiterea bancnotelor şi a monedelor camijloc de plată pe teritoriul României” – legea privind Statutul BănciiNaţionale a României);• Tipărirea de monedă „la figurat” reprezintă, în sensul definit demanualele de economie, crearea de monedă centrală şi de masămonetară prilejuită de finanţarea directă a deficitului bugetar de cătrebanca centrală; Tratatul de la Maastricht interzice finanţarea directăa deficitului bugetar (finanţarea monetară în general), principiul fiindasimilat integral în legislaţia României în anul 2004, odată cuadoptarea actualului statut al BNR.

Moneda – concept, sferă de cuprindere

b) Moneda creată de băncile comerciale („inside money”); prin acordareade credite, acestea creează depozite în sistemul bancar, respectivmasă monetară.• Masa monetară (cantitatea de monedă din economie) este constituită înprincipal din numerarul în circulaţie - componentă a bazei monetare deţinutăde publicul nebancar - şi depozitele (la vedere şi la termen) deţinute labănci de publicul nebancar; aceasta reprezintă stocul de active disponibilîntr-o societate pentru cumpărarea de bunuri, servicii şi active nemonetare(acţiuni, locuinţe);• Banca centrală are o influenţă indirectă şi imperfectă asupra acesteia,cantitatea de monedă din economie fiind determinată de comportamentulbăncilor şi comportamentul (urmărirea profitului) şi interacţiunea uneimulţimi de agenţi economici;• Contrar ipotezelor teoriei monetare, multiplicatorul monetar s-a dovedit a fiîn ultimele decenii instabil şi impredictibil, abordarea procesului de crearede monedă din această perspectivă fiind considerată de către Goodhart(2010) a avea un caracter mecanicist.

Relaţia pe termen lung între monedă (masa monetară) şi preţuri – dovedităempiric – este larg acceptată de către băncile centrale; potrivit opiniilor recenteale unor teoreticieni, această corelaţie nu implică în mod necesar o cauzalitateteoretică;• Băncile centrale moderne nu utilizează masa monetară (agregatele monetare)

în scopul înţelegerii, previzionării şi controlării inflaţiei;• Indicatorii monetari au însă relevanţă pentru conducerea politicii monetare, înmediul academic şi în cel al practicienilor continuând însă să existecontroverse:

Aici e o conversatie intre guvernator si presa si ultimele intrebari se refera la durata de utilizare a monedelor…de acolo poti sa iti dai seama despre ce e vorba…si anume este durata de circulatie a bacnotelor de la emisiune pana la retragere din circulatie/denominare…cred???http://www.bnro.ro/Intrebari-frecvente-1349.aspx

Falsificare si contrafacere..

Noţiunea falsului de monedă

Banii au ca principal rol acela de echivalent general în schimbul de mărfuri sau servicii. Datorită rolului său general banii au constituit şi constituie o tentaţie foarte mare, mulţi oameni căutând să obţină cât mai mulţi bani. Cele mai multe infracţiuni, indiferent de natura lor, au ca scop final obţinerea de bani. Astfel fie că vorbim de infracţiuni de furt, tâlhărie, infracţiuni economice, infracţiuni de corupţie sau chiar de omor, în general acestea au ca principal scop obţinerea unor câştiguri materiale care sunt transformate apoi în bani, datorită faptului că banii asigură obţinerea oricăror bunuri sau servicii ce sunt dorite de o anumită persoană.Falsificarea de monedă constituie o infracţiune internaţională pedepsită de legislaţiile tuturor statelor lumii. Putem afirma că atât timp cât există o monedă folosită de un stat sau o regiune vor exista şi încercări de falsificare a acesteia.Trebuie precizat faptul că, în situaţia când într-un context general se face referire la bani în general, se foloseşte termenul de monedă, prin care se subînţelege atât moneda metalică, cât şi banii de polimer sau hârtie, iar prin fals de monedă înţelegându-se falsificarea banilor de orice fel.Falsificarea de monedă este fapta persoanei care contraface sau alterează monede sau alte titluri de valoare aflate în circulaţie şi autorizate de lege.Aşa cum rezultă şi din definiţie acţiunea de falsificare a unei monede poate fi realizată în două moduri şi anume:- contrafacere (plăsmuire-producere prin imitare) care reprezintă confecţionarea prin imitarea monedei reale;- alterare (prefacere) care reprezintă modificarea conţinutului sau aspectului unei monede în scopul de a crea o aparenţă necorespunzătoare adevărului şi de a-i da o valoare mai mare.

În literatura de specialitate apar mai multe definiţii ale falsificării de monedă, unele fiind mai simple iar altele mai ample şi cuprinzatoare. Ulterior în legislaţia internaţională au fost consacrate definiţii şi incriminări ale acestor fapte

Falsul de monedă este fapta persoanei care:a) contraface (produce prin imitare) monede sau titluri de valoare;b) alterează (modifică material) monede pentru a le da, aparent, o valoare mai mare.

CADRUL LEGISLATIV

http://www.bnro.ro/Intrebari-frecvente-1349.aspx

2.1. Cadrul legislativ internaţional

La nivel internaţional prima incriminare a acestui gen de fapte a fost consacrată prin Conventia de la Geneva din 20 aprilie 1929. Astfel în art. 3 se prevedea că „Următoarele fapte sunt infracţiuni şi se pedepsesc:

a. Falsificarea sau modificarea în orice mod a monedei ;b. Punerea în circulaţie de monedă contrafăcută;c. Introducerea într-o ţară, primirea sau obţinerea de monedă falsă în vederea punerii în circulaţie a acesteia, cunoscând că este contrafăcută;d. Tentativa şi orice fel de participaţie la comiterea faptelor susmenţionate;e. Fabricarea ilegală, primirea sau obţinerea de instrumente sau dispozitive modificate în vederea contrafacerii sau falsificării de monedă.”

La nivel european, la data de 03.05.1998 Consiliul Europei a hotărât introducerea pe piaţă a monedei Euro începând din 01.01.2002, punerea în circulaţie a bancnotelor Euro făcându-se prin intermediul Băncii Centrale Europene şi Băncilor Centrale Naţionale ale statelor membre. Era importantă adoptarea rapidă a unui sistem de protecţie Euro contra falsului de monedă cu scopul ca acesta să fie operaţional înaintea punerii în circulaţie a bancnotei Euro. Astfel în 1999 se extinde competenţa EUROPOL (înfiinţat în 1995) în ceea ce priveşte falsurile de monedă şi a mijloacelor de plată.Protecţia legală a monedei EURO nu poate fi asigurată eficient de către statele membre individual, deoarece bancnotele şi monedele EURO vor circula pe întreg teritoriul Uniunii Europene.Pentru expertizarea monedelor contrafăcute euro Consiliul a adoptat la 28.02.2000 o modalitate de culegere sistematică a informaţiilor tehnice privind contrafacerea euro de către BCE, prin înfiinţarea la nivel european a Centrului Tehnic şi Ştiinţific European (ETSC), pentru analizarea tehnică şi clasificarea contrafacerilor de monedă euro şi la nivel naţional a Centrelor Naţionale de Analiză a Monedelor (CNAC).În vederea asigurării unui schimb de date actuale, operaţionale şi comparabile s-a convenit centralizarea la nivel naţional a informaţiilor strategice şi operaţionale precum şi schimbul de date. Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a permite oficiilor centrale să-şi îndeplinească atribuţiile conform Convenţiei de la Geneva, în vedeera asigurării schimbului de informaţii între acestea şi unităţile naţionale Europol.

2.2. Cadrul legislativ internLa nivel naţional toate dispoziţiile europene au fost implementate pentru a se asigura funcţionalitatea sistemului, cu toate că România nu a trecut la moneda Euro. Astfel funcţionează în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române Oficiul Naţional Central pentru combaterea falsului de monedă care centralizează toate falsurile depistate de unităţile de poliţie şi prin intermediul căruia se trimit spre expertizare bancnote.Referitor la actele normative care reglementează acest domeniu avem Codul Penal – art. 282 Falsificarea de monedă sau alte valori, 284 falsificarea de valori străine, 285 Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, 285^1 Sancţionarea persoanei juridice;De asemenea prin Regulamentul nr. 8 din 19.12.2002 al Băncii Naţionale a României privind se stabilesc proceduriIe de urmat în cazul constatării de bancnote şi monede euro false sau

contrafăcute. Alte referiri la aceasta problematică sunt făcute în Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu modificările cuprinse în O.U.G. 131/2006 şi Legea 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României.

ELEMENTE DE SIGURANTA PENTRU LEU, EURO, DOLAR. METODE DE CONTRAFACERE.

3.1. Elemente de siguranta pentru moneda Leu.

Parlamentul României a adoptat Legea 348/2004 privind denominarea monedei naţionale. Concepţia noii emisiuni a BNR a avut în vedere menţinerea structurii actualei emisiuni (pentru evitarea confuziilor între cele două emisiuni) cât şi racordarea la structura pe cupiuri a bacnotelor euro, pe care România urmează să o adopte în viitor, acestea având aceleaşi dimensiuni. S-a procedat astfel pentru reducerea costurilor în momentul introducerii monedei euro, deoarece nu mai este necesară modificarea bancomatelor şi a echipamentelor de procesat. Datorită experienţei BNR s-a hotarat mentinerea ca suport pentru imprimarea banilor polimerul. De ce se foloseşte polimerul? Pentru că acesta are anumite avantaje, cum ar fi:Rezistenţă şi durabilitate în circulaţie mai mare decât a hârtiei;Costuri relativ scăzute per bancnotă imprimată;Siguranţă sporită împotriva falsificării.

Principalele elemente de siguranta pentru moneda româneasca sunt:

Fereastră transparentă având diferite forme în concordanţă cu portretul tipărit (George Enescu- notă muzicală, Nicolae Grigorescu- paletă de pictură, Aurel Vlaicu- cap de acvilă de munte)Filigranul – se vede in lumina, este în compoziţia hârtiei;Firul de siguranţă;Elementul de suprapunere faţa-versoBanda iridiscentă inscripţionată cu valoarea nominalăBancnotele cu valoare mică sunt tiparite în tehnica de imprimare plană (offset).Bancnotele cu valoare mare sunt imprimate in relief pe ambele feţeBancnotele cu valoare mare au elementul auriu supraimprimatBancnotele cu valoare mare au imaginea latentăBancnotele cu valoare mare au microperforaţiiBancnotele cu valoare mare sunt tipărite cu cerneala care îşi schimbă culoarea

Monedele metaliceUtilizarea celor mai bune aliaje – rezistenţă la uzură;Dimensiunile sunt apropiate de cele ale monedelor euro, însă diferă, pentru a nu fi folosite în locul acestora;Elemente de siguranţă:Compoziţia aliajului;Modul de realizare a cantului acestora;

3.2. Elemente de siguranţă pentru moneda Euro.

În decembrie 1995 la reuniunea Consiliului european de la Madrid şefii statelor europene au stabilit denumirea monedei europene: „euro”. Denumirea trebuia să fie simplă, reprezentativă şi uşor de pronunţat ţinând cont de limbile şi alfabetele statelor membre. A fost organizat un concurs de grafică pentru realizarea machetelor bancnotelor Euro având ca subiect impus „Epoci şi stiluri în Europa”. Concursul a fost câştigat de către Robert Kalina, graficianul Băncii Centrale Austriece. Acestea reprezintă stiluri arhitecturale pe care le-a cunoscut Europa, cu accent pe redarea a trei elemente: ferestre, arcade şi poduri. Motivele arhitectonice nu reproduc modele (monumente cunoscute) ci doar redau elemente reprezentative care pot fi întâlnite în mai multe zone europene. Astfel au fost emise 7 cupiuri de bancnote având valori nominale de 5,10, 20, 50,100, 200 şi 500, precum şi 8 monede metalice cu valori de 1, 2 euro şi 1, 2, 5, 10, 20, 50 de cenţi.Hârtia bancnotelor euro este confecţionata din fibre de bumbac pur de cea mai bună calitate. Aceasta compoziţie le conferă o rezistenţă fizică şi mecanică mai mare decât hârtia normală. Un proces complex care presupune tratarea cu solutii chimice, pentru albirea fibrelor, rafinarea acestora (tăiere şi frecare) şi procesarea hârtiei (topire, presare, uscare, lipire, rulare, etc unele din acete operaţiuni repetându-se de câteva ori).

Principalele elemente de siguranta pentru moneda euroFiligranul – este vizibil când bancnota este ţinută în contraluminăBandă metalică holografică – la înclinarea bancnotei se poate observa valoarea nominala a acesteia şi simbolul Euro (bancnotele cu valoare mică)Firul de siguranţă- vizibilă o linie întunecată la ţinerea în contralumină, fiind încorporat în masa de hârtieBanda iridiscentă- apare numai pe revers, atunci când bancnota este înclinată spre lumină şi are o culoare diferită de cea a fondului bancnotei. La înclinare se poate observa valoarea nominală şi simbolul EuroMicrotext – mai multe grupuri de texte minuscule imprimate atât pe avers cât şi pe revers;Hologramă – plasată în partea dreaptă a aversului, conţine valoarea nominalăCerneală variabilă optic – la înclinare cifrele reprezentând valoarea nominală îşi schimbă culoarea;Imprimare anticopiere- dreptunghiul plasat în colţul din stânga jos al reversului este imprimat cu tuş de culoare gri deschis şi un text abia vizibil ce redă valoarea nominală;Elemente fluorescente – imprimate sau inserate în masa suportului atât pe avers cât şi pe revers;Drapelul Uniunii Europene cu fluorescenţă galbenă;Cercuri mici de culoare galbenă depuse central stânga şi stele din partea centrală dreapta;3.3. Elemente de siguranţă pentru Dolarul American.

Bancnota americană respectiv dolarul american este cea mai răspândită în întreaga lume, semnul acesteia “$” fiind cel mai cunoscut. Aceasta se foloseşte la scara largă atât de către insţitutiile bancare dar şi de către populaţie. Din acest fapt rezidă interesul major pentru protejarea acestei monede. Până în anul 1920 îşi schimbau destul de des designul, circuland mai multe tipuri cum ar fi:Bilete ale statelor federale din cadrul SUA (United State Note);Bilete ale Băncii Naţionale (Nationale Bank Note);Bilete certificate-argint (Silver Certificate);

În anul 1928 au fost introduse biletele federale de rezervă (Federal Reserve Note). Cu aceasta ocazie s-au adus schimbări în designul bancnotelor şi s-au introdus elemente de siguranţă precum microtipărirea şi un fir de siguranţă. Elementele de sigurantă au evoluat ţinând cont de evoluţia tehnologiei. Bancnotele existente în circulaţie sunt cele de 1$, 2$, 5$, 10$, 20$, 50$ şi 100$. Bancnotele cu valoare nominală mai mare de 100$ nu se mai printează din 1946 şi au fost retrase oficial din circulaţie în 1969.

Elemente de securitate :Hârtia – compoziţia acesteia constă în 25% in şi 75% bumbac şi mai conţine fibre mici roşii şi albastre distribuite aleator, încorporate în hârtie. Hartia este peliculizată pe ambele feţe cu o soluţie specială ( patent Portals-sihi), care face dificilă contrafacerea prin copiere ( contrafacerea prezintă culori de nuanţe diferite de cele ale originalului).Imprimarea- se face în două feluri:intaglio: în relief şi este greu de realizat de către falsificatoritipografic: existenţa unui halou de cerneală în jurul marginilor imprimării;

Cerneala irizantă: culoarea cernelii se schimbă odată cu variaţia unghiului de la 45 grade la 90 grade.Portretul: este foarte clar; bancnotele emise în 1996 au un portret mărit încadrat într-un oval alcătuit din linii concentrice, iar cele din 2004 au un portret mărit şi decentrat fără ca acesta să fie încadrat;Filigranul: au o imagine foarte putin vizibilă similara portretului. Aceasta este vizibil pe orice parte dacă se ţine bancnota în faţa unei surse de lumină.Firul de siguranţă: bancnotele autentice au un fir de poliester clar vizibil, încorporat vertical în hartie. Firul este inscripţionat cu denominaţia bancnotei şi este vizibil doar când este ţinută în sus spre lumină. Străluceşte când este ţinut sub lumină ultravioletă.MicrotextulNumărul de serieSigiliul trezorerieiSigiliul băncii emitente1 – Tipul bancnotei2 – Portret3 – Microtext4 – Fundal cu linii fine5 – Seria bancnotei6 – Litera de control si numar patrat7 – Sigiliul Rezervei Federale8 – Fir de siguranta9 – Litera/Numar Rezerva Federala10 – An de emisiune11 – Sigiliul Trezoreriei12 – Litera de control si Numar tipar (avers)13 – Număr tipar (revers)14 – Filigran15 – Cerneala variabila optic

3.4. Metode de contrafacere.

Falsificarea bancnotelor atrage ca un magnet datorită faptului că banii înlesnesc cumpărarea oricăror bunuri sau servicii. Aceasta este o activitate profitabilă şi cu un risc mai mic dacă se falsifică şi se pun în circulaţie în alte ţări decât cele care emit sau folosesc în mod normal astfel de bancnote, deoarece sunt mai puţin cunoscute şi mai greu de depistat de autorităţi. De obicei nu se falsifică cupiurile cu o valoare foarte mică deoarece nu este profitabil dar nici cele mari deoarece atenţia este marită la primirea unei astfel de bancnote.

Contrafacere prin tipărire (letter press):tehnicile de tipărire sunt diferite de la placa tipografică până la maşini complicate care reuşesc o fină suprapunere a clişeelor;sunt greu de realizat clişeele care nu mai redau la imprimare un cadru fidel;tehnicile de printare digitală implică scanere, copiatoare şi calculatoare care reproduc imaginea cupiurii folosind tonnere de plastic şi tuşuri lichide;aceste bancnote au o calitate variabilă în funcţie de cel care le produce şi cunoştintele sale;falsificarea este indicată de:lipsa unor detalii existente pe bancnotele autentice;apar suprapuneri, haşuri, urme de retuş în zonele de maximă fineţe a textului;serie unică;contururile sunt inegale în dimensiuni;hârtia este una obişnuită;cernelurile sunt tipografice şi nu speciale.

Contrafacere prin litografiere (offset):necesită un echipament special pentru printare, materiale şi abilitati;destul de înşelători pentru public dar uşor de detectat de casierii specializaţi;pericolul acestui tip de fals rezida şi în numărul mare de bancnote ce pot fi contrafăcute;fotografierea (în negativ) a unei bancnote autentice, cu o cameră specială, care poate face negative după bancnota autentică în trei moduri diferite;pana la negativare pentru offset se şterg numărul de serie şi sigiliul trezoreriei care se negativează separat;maşina offset este monocromă, este nevoie de trei momente succesive de imprimare cu cerneluri de culori diferite;cu ajutorul plăcii de imprimat offset prin transpunerea din negativ, bancnota este imprimată pe o suprafata intermediară şi apoi pe hârtie (de aceea se numeşte offset);suprafaţa intermediară (patura de pe cilindru) rămâne permanent imprimata şi nu poate fi ştearsă.

Contrafacere prin utilizarea foto-copiatoarelor:perfecţionarea mijloacelor tehnice a simplificat mult activitatea falsificatorilor;multiplicarea color a devenit principalul mod de operare;acest tip de contrafacere are două variante:contrafacerea prin utilizarea copiatoarelor alb negru şi colorarea ulterioară a desenului cu carioca sau diverse tuşuri;contrafacerea prin utilizarea copiatoarelor color;avantaje:

înalta fidelitate a copiilor face ca acestea să fie greu de detectat;costul scăzut;usurinţa de operare – oricine poate folosi un copiator şi chiar corelarea faţă verso este automată;dezavantaje:hârtia: falsul este făcut pe o hârtie obişnuită;firul de siguranţă din interiporul hârtiei este imitat printr-o linie desenată;filigranul lipseşte complet;înţeţoşarea imaginilor fine;microtextele sunt aproape imposibil de reprodus prin fotocopiere;

Fasificarea prin modificarea cupiurii;modificarea valorii înscrise pe o bancnotă autentică;hârtia şi cea mai mare parte a elementelor de siguranţă sunt autentice;falsificatorii operează manual prin stergerea însemnelor valorii iniţiale şi înscrierea în locul acesteia a unei valori mai mari;acest procedeu se aplică de regulă dolarilor americani deoarece au dimensiuni identice iar coloritul şi cadrul general sunt asemănătoare;bancnota de 1 $ este transformată în 10$ sau 100$, bancnota de 2 $ în cea de 20$, iar cea de 5 $ în cea de 50$;sunt nişte falsuri destul de nereuşite fiind uşor de descoperit;un alt mod de modificare a cupiurii este decolorarea bancnotei de 5 $ şi imprimarea acesteia cu imaginea bancnotei de 100 $.METODE DE DESCOPERIRE A FALSULUI DE BANCNOTE.

Oamenii au un rol foarte important în depistarea bancnotelor false, de aceea este bine să se familiarizeze cu elementele de siguranţă ale acestora. Aceştia trebuie să privească cu atenţie banii primiţi şi să compare o bacnotă suspectă cu una bună şi să caute diferenţele şi nu asemănările.La instituţiile care mânuiesc valori monetare se află aparate care au ca scop depistarea bacnotelor false, însa pentru oamenii obişnuiti este necesar să urmărească anumite aspecte care vor ajuta la descoperirea bacnotelor false. Astfel trebuie urmărite următoarele:

PortretulOriginalul pare real şi se distinge foarte bine de fundal;Cel fals este în general pal şi turtit iar detaliile se imbină cu fundalul care este adesea prea întunecat sau pătat.

Sigiliul Trezoreriei sau al rezervei FederalePe o bacnota autentică este clar, punctele sunt distincte;Pe o bacnota falsificată punctele sunt inegale sau întrerupte.

Marginile:Liniile marginilor bacnotelor originale sunt clare şi neîntrerupte;La cele false liniile sunt şterse şi nu se disting bine;

Seria:Seriile de pe bacnotele originale au un stil aparte şi sunt egal spaţiate;

La cele false este posibil să nu fie egal spaţiate sau aliniate;

Firul de siguranţă:La bacnotele originale acesta se afla în structura hârtiei;La cele false este desenat sau lipit.

Filigranul:La bacnotele originale exista;La bacnotele false lipseşte complet;

Prezenţa unui tipar de baleiaj:Procesul de fotocopiere se realizează cu ajutorul unui fascicul care citeşte imaginea pe care urmează să o transpună; imaginea se descompune şi recompune apoi pe suport dintr-o succesiune de puncte care se deruleaza în plan orizontal. Acest fapt lasă semne specifice pe o copie, o anumita aparenta de microspatii regulate, care apar ca niste linii plan orizontal.

Inconsecvenţa culorii:Culoarea unei copii se realizează prin descompunerea şi recombinarea a patru culori fundamentale/de baza (galben, negru, purpuriu şi albastru). Datorită acestui fapt culoarea poate varia în intensitate pe o copie chiar dacă are cadrul general identic cu originalul.

Hârtia:Bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie specială cu elemente specifice intriseci , de siguranţă.Bancnotele false sunt tiparite pe hârtie obişnuită, care sunt uşor de depistat cu razele ultraviolete, întrucât lipsesc fluorescenţa şi elementele anticopiatoare.

METODE SI MIJLOACE MODERNE DE PROTECTIE SI SIGURANTA A BANCNOTEI.

Având în vedere valoarea deosebită a banilor în toate sferele vieţii, era normal ca emitenţii să ia măsuri de protecţie pentru a preveni falsurile. În prezent pentru imprimarea banilor se folosesc două metode combinate respectiv offset cât şi intaglio. Pentru a se asigura protectia banilor au fost introduse diverse elemente de dificultate în confecţionarea lor.Elementele principale de siguranţă sunt urmatoarele:

Hârtia:care are nişte calitati speciale, respectiv elasticitate, colorit, rezistenţă şi foşnet deosebit.Compoziţia chimică este diferită de cea obisnuită, procesul tehnologic fiind deosebit;Bancnotele vechi şi uzate sunt mai uşor de falsificat, de aceea sunt retrase de pe piaţă;

Filigranul:reprezintă marca transparentă imprimată în timpul procesului de fabricaţie în structura hârtiei;acesta are de regulă semnificaţia unor portrete aceleaşi ca cele tipărite sau poate reprezenta monograme, ghirlande, efigii;este greu de imitat.

Firul de siguranţă:

Introdus ulterior în hârtia suport a bancnotei, acesta a constituit o măsura eficientă de protecţie pentru că nu poate fi realizat în nici un fel de falsificatori;Este sesizabil la privirea în lumină;Poate fi imitat prin desenare însă falsul este rudimentar;Înserierea bancnotelor:Constituie un sistem codificat şi complicat care este ţinut secret de către emitent;

Substanţă fluorescenteDiverse linii, confetti, desene, înscrieri colorate cu substanţe fuorescente care nu sunt sesizabile cu ochiul liber dar sunt foarte vizibile sub acţiunea luminii ultraviolete;

MicrotipărireaElement de protecţie nou introdus, care contribuie la depistarea falsului cu ajutorul unor instrumente de mărit (lupă, microscop) ;Este foarte greu de realizat ;Nu a putut fi realizat cu nici un mijloc modern de copiere;Liniatura anticopiere:Este prezentă pe unele bacnote moderne şi constă în imprimarea peste unele părţi ale bancnotei a unor linii foarte subţiri, ce nu pot fi reproduse de către copiatoare.

Cernelurile magnetice:S-au introdus în ultima vreme;Sunt necesare pentru depistare unele unele instrumente specifice;Copiatoarele nu pot reda proprietăţile magnetice.

Imaginea latentă:Imprimarea unor elemente din compozitia grafică a bancnotei cu substanţe care fac ca elementul să-şi schimbe imaginea in funcţie de unghiul sub care este privit;

Elementul optic variabil:Se realizează prin imprimarea unor substanţe care îşi schimbă culoarea în raport cu unghiul de privire;

Holograma:Constă în acoperirea bancnotei sau încorporarea în masa hârtiei a unei pelicule din material plastic (la unele bancnote este metalică) astfel încât imaginile sau culorile bancnotei variază în raport cu unghiul sub care sunt privite;

METODOLOGIA CERCETĂRII INFRACŢIUNILOR DE FALSIFICARE DE MONEDĂ.

Competenţă:Având în vedere prevederile legale cuprinse în Legea 39/2003, Legea 508/2004, cu modificările cuprinse în OUG 131/2006 cât şi cele cuprinse în art. 282, 284, 285, 285^1 din CP, modalităţile de acţiune în cazul de depistare a unui mijloc de plată contrafăcut sunt diferenţiate în funcţie de numărul persoanelor implicate şi a modului de operare.

Astfel, competenţele de instrumentare şi soluţionare a cauzelor din domeniul falsului de monedă aparţin DIICOT în cazul în care faptele sunt comise de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii sau grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni sau Parchetelor de pe lângă judecătoriile locale în situaţiile în care nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de grup infracţional organizat prevăzute de art. 2 şi 7 din Legea 39/2003.

a) activităţi preliminare:În situaţia când s-au înregistrat cazuri de plasare de monedă naţională sau străină şi cecuri de călătorie, lucrătorii de poliţie judiciară vor lua următoarele măsuri:Elucidarea împrejurărilor în care a fost plasată bancnota sau moneda metalică, audiindu-se detaliat toate persoanele care au venit în contact, în acest sens, cu presupusul plasator sau falsificator;Ridicarea pe bază de proces-verbal de a bancnotei sau cecului de călătorie falsificat sau contrafăcut;Conducerea la sediul poliţiei a persoanele suspecte şi efectuarea percheziţiei corporale;Audierea martorilor, pentru stabilirea situaţiei de fapt;Cercetarea plasatorilor şi a persoanelor care îi însoţesc, luând măsurile impuse de împrejurări pentru a se preveni ascunderea, sustragerea sau distrugerea probelor;Verificarea autenticităţii mijlocului de plată prin înaintarea acestuia către structurile de criminalitate organizată de pe raza de competenţă, pe bază de adresă, în termen de 48 ore, care va cuprinde toate datele deţinute, precum şi un scurt istoric privind intrarea în posesie a mijlocului de plată.

b) activităţi de cercetare:În cazul depistării unui mijloc de plată ce prezintă suspiciuni de contrafacere vor fi întreprinse următoarele activităţi:cercetarea la faţa locului constituie o primă investigaţie care are ca principal scop stabilirea situaţiei în care s-a săvârşit fapta, a imprejurărilor cauzei, inclusiv cu privire la persoana făptuitorului.

Se vor avea în vedere următoarele aspecte:stabilirea particularităţilor locului în care s-a plasat mijlocul de plată contrafăcut şi dacă există camere video de supraveghere;obţinerea datelor de interes operativ cu privire la acţiunile derulate de infractor, numărul de persoane participante la comiterea faptei;identificarea eventualilor martori sau persoane care pot furniza date de interes operativ;descoperirea şi ridicarea unor eventuale „urme” şi anume: inscrisuri aparţinând autorilor sau folosite la comiterea faptei, bancnote contrafăcute abandonate sau orice alte probe care să conducă la furnizarea unor indicii despre făptuitori.întocmirea actului de sesizare;elucidarea împrejurărilor în care a fost plasată bancnota prin audierea amănunţită a tuturor persoanelor care au venit în contact cu contrafacerea şi persoana care a pus-o în circulaţie;ridicarea pe bază de proces verbal a mijlocului de plată ce prezintă suspiciuni de contrafacere precum şi a tuturor dispozitivelor, obiectelor sau tehnicii de calcul despre care există indicii că au servit sau ajutat la confecţionarea falsului;expertizarea din punct de vedere criminalistic a mijloacelor de plată ridicate prin rezoluţie motivată inclusiv din punctul de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor folosite;

în cazul tehnicii de calcul ridicate se va solicita percheziţie informatică conform art. 56 din Legea 161/2003, titlul 3;în cazul dispozitivelor mecanice care au servit la confecţionarea falsului, este necesară expertizarea comparativă a acestora cu produsul rezultat în urma efectuării unui experiment judiciar în vederea stabilirii caracteristicilor de fals comune cu cele depistate în circulaţie;aceeaşi procedură poate fi urmată şi în situaţia în care contrafacerile au fost realizate prin intermediul imprimantei sau copiatoarelor;în cadrul activităţii de cercetare a autorului vor fi incluse în mod obligatoriu stabilirea tuturor persoanelor care au legătură cu fapta precum şi percheziţii domiciliare;

Site Eur-lex: sa te uiti !!!!http://eur-lex.europa.eu/ro/dossier/dossier_72.htm

Autenticitatea bancnotelor şi monedelor euro

http://www.bnro.ro/Autenticitatea-bancnotelor-si-monedelor-euro-7532.aspx

http://www.bnro.ro/Autenticitatea-bancnotelor-si-monedelor-euro-7532.aspx

http://eur-lex.europa.eu/ro/dossier/dossier_72.htm

bilantul monetar al bnr

Documents

emitere a monedei nationale

vedere administrativ

urmare a evolutiei mijloacelor

vor creste si preturile

timpul volumul si structura

sistemul bancar privat

emitent in vederea punerii

reflecta si in procesul