bazele contabilitatii

1

UNIVERSITATEA “DANUBIUS” GALAŢI DEPARTAMENTUL DE STUDII PENTRU ÎNVÃŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

CARMEN CREŢU

BAZELE CONTABILITĂŢII

EDITURA FUNDAŢIEI ACADEMICE “DANUBIUS” GALAŢI 2005

C S I D

2

CUPRINS Cap.1 OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII 1.1 Definirea obiectului contabilităţii 1.1.1 Necesitatea definirii obiectului contabilităţii 1.1.2 Etape în definirea obiectului contabilităţii 1.2 Conţinutul obiectului contabilităţii 1.3 Patrimoniul, obiect de studiu al contabilităţii 1.4 Trăsăturile obiectului contabilităţii 1.5 Structuri patrimoniale 1.5.1 Structuri patrimoniale de activ 1.5.2 Structuri patrimoniale de pasiv 1.6 Sfera de acţiune a obiectului contabilităţii Cap.2 METODA CONTABILITĂŢII 2.1 Noţiuni privind metoda contabilităţii 2.1.1 Noţiuni generale privind metoda 2.1.2 Principii teoretice fundamentale ale contabilităţii 2.2 Procedeele metodei contabilităţii 2.2.1 Procedee comune tuturor ştiinţelor 2.2.2 Procedee comune ştiinţelor economice 2.2.3 Procedee specifice contabilităţii 2.3 Principii contabile 2.3.1 Principii legal admise 2.3.2 Principii rezultate din logica contabilă 2.4 Sistemul informaţional contabil 2.4.1 Organizarea compartimentului contabilitate 2.4.2 Secţiunile contabilităţii 2.4.3 Circuitele informaţionale în contabilitate Cap.3 DOCUMENTUL - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII 3.1 Noţiunea, conţinutul şi funcţiile documentelor 3.1.1 Noţiunea de document 3.1.2 Conţinutul documentelor 3.1.3 Funcţiile documentelor 3.2 Documentele justificative 3.2.1 Noţiunea de document justificativ 3.2.2 Clasificarea documentelor 3.2.3 Documente cu regim special 3.2.4 Nomenclatorul privind registrele şi formularele tipizate 3.3 Documentele contabile 3.3.1 Generalităţi 3.3.2 Registrul jurnal 3.3.3 Registrul inventar 3.3.4 Registrul “Cartea mare” 3.3.5 Balanţa de verificare 3.4 Gestiunea documentelor 3.4.1 Primirea şi înregistrarea documentelor 3.4.2 Utilizarea şi evidenţa documentelor 3.4.3 Organizarea circulaţiei documentelor 3.4.4 Păstrarea documentelor 3.5 Forme de înregistrare în contabilitate

3

3.5.1 Forma de înregistrare “pe jurnale” 3.5.2 Forma de înregistrare “maestru-şah” 3.5.3 Forma de înregistrare combinată “maestru-şah cu jurnale” 3.5.4 Forma de înregistrare în partidă simplă Cap.4 EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE 4.1 Noţiunea, necesitatea şi principiile evaluării 4.1.1 Noţiunea de evaluare şi necesitatea ei 4.1.2 Principiile evaluării 4.2 Sistemul de preţuri şi tarife - bază a evaluării în contabilitate 4.3 Forme de evaluare 4.3.1 Evaluarea curentă 4.3.2 Evaluarea periodică 4.4 Reguli de evaluare a structurilor patrimoniale 4.4.1 Reguli de evaluare curentă 4.4.2 Reguli de evaluare periodică Cap.5 BILANŢUL CONTABIL - PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI CONTABILITĂŢII 5.1 Definirea, conţinutul şi structura bilanţului 5.2 Structuri patrimoniale cu reflectare indirectă în bilanţ 5.2.1 Structuri patrimoniale rectificative 5.2.2 Structuri de venituri şi cheltuieli 5.3 Modificări bilanţiere Cap.6 CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTARE 6.1 Noţiunea, necesitatea şi funcţiile contului 6.1.1Noţiunea şi necesitatea contului 6.1.2 Funcţiile contului 6.2 Structura şi forma contului 6.3 Reguli de funcţionare a conturilor 6.4 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor 6.4.1 Dubla înregistrare a elementelor patrimoniale 6.4.2 Corespondenţa conturilor 6.5 Analiza contabilă a operaţiunilor economice 6.5.1 Analiza contabilă 6.5.2 Formula contabilă 6.5.3 Articolul contabil 6.6 Clasificarea şi sistemul de conturi 6.6.1 Clasificarea conturilor 6.6.2 Sistemul de conturi Cap.7 ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR 7.1 Contabilitatea capitalurilor 7.2 Contabilitatea imobilizărilor 7.3 Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie 7.4 Contabilitatea operaţiunilor cu terţii 7.5 Contabilitatea trezoreriei 7.6 Contabilitatea operaţiunilor generatoare de cheltuieli 7.7 Contabilitatea operatiunilor generatoare de venituri Cap.8 BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR 8.1 Noţiunea, conţinutul şi funcţiile balanţei de verificare 8.1.1 Noţiunea de balanţă în contabilitate şi conţinutul ei

4

8.1.2 Funcţiile balanţei de verificare 8.2 Clasificarea balanţelor de verificare 8.3 Întocmirea balanţei de verificare 8.4 Erori de înregistrare identificate cu ajutorul balanţei de verificare Cap.9 INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 9.1 Noţiunea de inventariere şi necesitatea ei 9.2 Funcţiile inventarierii 9.3 Clasificarea inventarierilor 9.4 Etapele inventarierii Cap.10 LUCRĂRILE PERIODICE DE SINTEZĂ 10.1 Necesitatea şi rolul lucrărilor periodice de sinteză 10.2 Pregătirea lucrărilor periodice de sinteză 10.3 Situaţiile financiare anuale 10.3.1 Întocmirea bilanţului propriu-zis 10.3.2 Întocmirea contului de profit şi piedere 10.3.3 Situaţia fluxurilor de trezorerie 10.3.4 Politici contabile şi note explicative 10.3.5 Raportul de gestiune 10.3.6 Verificarea şi certificarea bilanţului TESTE GRILĂ DE VERIFICARE FINALĂ BIBLIOGRAFIE

5

CAPITOLUL I

OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII

Obiectul de studiu al contabilităţii îl reprezintă patrimoniul, adică totalitatea bunurilor

economice, inclusiv drepturile şi obligaţiile la care acestea se referă, aparţinând unei persoane

juridice sau fizice.

Patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor materiale şi nemateriale aparţinând

unei persoane fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii de

natură economică, exprimate în bani.

Pentru a exista un patrimoniu sunt necesare două elemente interdependente:

1. subiectul de patrimoniu - adică persoana juridică sau fizică care să aibă posesia şi

gestiunea bunurilor materiale şi nemateriale, drepturilor şi obligaţiilor aferente, având şi dreptul de

decizie asupra acestora în sensul punerii în folosinţă, modificării şi transformării lor;

2. bunurile concrete (valori materiale şi băneşti) care îl compun, ca obiect al relaţiilor de

drepturi şi obligaţii; aceste obiecte reprezintă averea persoanei fizice sau juridice (subiectul de

patrimoniu), iar utilizarea ei (averii) transformă elementele componente în mijloace economice.

El devine obiect de studiu al contabilităţii numai dacă este atras în circuitul economic în

vederea obţinerii de bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii producând efecte (bunuri,

lucrări, servicii) destinate schimbului (productiv, social) sau consumului solicitat de nevoi concrete

sociale sau personale.

Patrimoniul se exprimă sub forma unei egalităţi care reprezintă ecuaţia patrimonială:

Bunuri economice Drepturi şi obligaţii ca obiecte de drepturi şi obligaţii = (exprimate în bani) (exprimate în bani)

Structurile prin care patrimoniul este reprezentat sunt structurile de activ şi cele de pasiv.

Structurile de activ cuprind: active imobilizate, active circulante şi active de regularizare. Structurile

de pasiv cuprind: capitalurile proprii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, datoriile şi pasivele de

regularizare.

I. ACTIVE IMOBILIZATE

A. Imobilizări necorporale - Cheltuieli de constituire - Cheltuieli de dezvoltare - Concesiuni, brevete, licenţe şi alte valori similare - Fondul comercial

6

- Alte imobilizări necorporale B. Imobilizări corporale - Terenuri şi amenajări de terenuri - Construcţii

- Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii; - Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi

materiale şi alte active corporale. C. Imobilizări în curs - Necorporale - Corporale D. Imobilizări financiare

- Titlurile de participare; - Interesele de participare; - Alte titluri imobilizate;

- Creanţe imobilizate

II. ACTIVE CIRCULANTE A. Stocuri - Materii prime - Materiale consumabile - Materiale de natura obiectelor de inventar - Producţia în curs de execuţie - Produse (semifabricate, finite, reziduale) - Animale şi păsări - Mărfuri - Ambalaje - Stocuri aflate la terţi B. Creanţe - Comeciale (clienţi, efecte de primit, furnizori-debitori) - Financiare (dobânzi de încasat) - In legătură cu acţionarii sau asociaţii - In cadrul grupului - Din participaţii - Alte creanţe C. Investiţii financiare pe termen scurt - Acţiuni - Acţiuni prprii - Obligaţiuni - Obligaţiuni proprii şi răscumpărite - Alte titluri de valoare D. Casa şi conturi la bănci - Casa - Conturi curente la bănci - Valori de încasat - Avansuri de trezorerie - Acreditive

7

III. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

- Decontări din operaţiuni în curs de clarificare

- Cheltuieli înregistrate în avans

Structurile patrimoniale de pasiv cuprind:

I. CAPITALURILE PROPRII - Capitalul social - Prime de capital - Rezerve din reevaluare - Rezerve (legale, statutare, pentru acţiuni proprii, alte rezerve) - Rezultatul reportat (profit sau pierdere) - Rezultatul curent (profit sau pierdere) - Subvenţii pentru investiţii

II. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI III. DATORII

- Financiare (împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite bancare, leasingul financiar, alte împrumuturi, dobânzi aferente datoriilor financiare)

- Comerciale (furnizori, efecte de plătit, clienţi-creditori) - Salariale, sociale şi fiscale (salarii, asigurări sociale, impozite şi taxe la bugetul

de stat şi bugetele locale) - În legătură cu asociaţii sau acţionarii (dividende de plată) - Alte datorii (creditori diversi)

IV. PASIVE DE REGULARIZARE

- Decontări din operaţiuni în curs de clarificare

- Cheltuieli înregistrate în avans

Asupra patrimoniului s-au formulat în timp o serie de concepţii, care îl definesc ca

reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu conţinut economic aparţinând unui subiect de

drept (concepţia juridică), ca circuit al capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui şi al modului de

dobândire (concepţia economică) sau ca ansamblul bunurilor şi resurselor economice utilizat ciclic

şi/sau durabil de entitatea patrimonială.

Sfera de aplicare a contabilităţii este reprezentată de agenţii economici, instituţiile publice,

unităţile cooperatiste, persoanele juridice fără scop lucrativ, alte persoane juridice sau fizice care au

calitatea de comerciant.

Contabilitatea reprezintă ansamblul coerent al operaţiilor de înregistrare, prelucrare şi

transmitere a informaţiilor financiar-contabile, referitoare la un patrimoniu dat, inclusiv modificările

acestuia ca urmare a desfăşurării activităţii economice într-o perioadă de timp. Obiectul de studiu al

contabilităţii este patrimoniul care reprezintă totalitatea bunurilor atrase în circuitul economic,

8

împreună cu relaţiile de drepturi şi obligaţii legate de acestea şi constituie obiect de studiu pentru

contabilitate.

Pentru a putea studia, în continuare, metoda contabilităţii trebuie asimilate noţiunile

referitoare la obiectul de studiu al acesteia.

CAPITOLUL II

METODA CONTABILITĂŢII

Metoda contabilităţii reprezintă demersul raţional de abordare a obiectului contabilităţii, pe

baza unui ansamblu coerent de principii, mijloace, şi procedee susceptibile să ofere o imagine fidelă

a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatelor.

Principiile utilizate în cadrul metodei contabilităţii sunt:

• principii teoretice fundamentale (dubla reprezentare, dubla înregistrare, calculele periodice de

sinteză);

• principii legal admise (continuitatea activităţii, permanenţa metodelor, prudenţa, independenţa

exerciţiilor, evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv, intangibilitatea bilanţului,

necompensarea, prevalenţa economicului asupra juridicului, pragul de semnificaţie);

• principii rezultate din logica contabilă (imaginea fidelă, autonomia, costul istoric etc.).

Procedeele pe care se bazează metoda pot fi structurate în:

• procedee comune tuturor ştiinţelor (observarea, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza,

sinteza);

• procedee comune ştiinţelor economice (documentul, evaluarea, calculaţia, inventarierea);

• procedee specifice metodei (contul, balanţa de verificare, bilanţul).

Sistemul informaţional contabil reprezintă o altă componentă a metodei contabilităţii şi

presupune organizarea compartimentului contabilitate, stabilirea secţiunilor contabilităţii şi a

circuitelor informaţionale în vederea degajării informaţiei contabile, în timp util şi cu costuri cât mai

mici.

Metoda contabilităţii arată modul, calea de parcurs, în studierea obiectului contabilităţii. Dacă

obiectul de studiu arată ce trebuie studiat, metoda arată cum trebuie studiat obiectul cercetat.

Pentru a-şi realiza scopurile, metoda se bazează pe procedee de lucru, principii, reguli,

norme, tehnici cu care operează în mod curent în activitatea de cercetare a obiectului contabilităţii.

De asemenea, cu ajutorul mijloacelor şi procedeelor de lucru, metoda contabilităţii determină

existentul si mişcarea patrimoniului, rezultatele acestor transformări, inclusiv cauzele care au generat

modificări.

9

CAPITOLUL III DOCUMENTUL - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII

Documentul este un înscris care consemnează un fapt, un fenomen, o acţiune cu caracter

economic care s-a produs sau urmează să se producă. Importanţa documentelor este majoră pentru

contabilitate, întrucât le stau la baza înregistrărilor contabile, după caz. Documentele au anumite

caractere considerate comune, dar si specifice, prin care acestea se deosebesc şi servesc diferitor

scopuri.

Documentele se împart în justificative, de evidenţă gestionară şi contabile.

Documentele justificative se clasifică din mai multe puncte de vedere - tipizate şi netipizate,

obişnuite şi cu regim special, interne şi externe etc. Aici se cuprind: factura şi factura fiscală,

chitanţa, ordinul de plată, avizul de însoţire al mărfii, statul de salarii, dispoziţia de casierie, bonul de

consum, bon de predare-transfer-restituire, nota de recepţie şi constatare de diferenţe etc.

Pentru activitatea financiară şi contabilă a agenţilor economici a fost elaborat Nomenclatorul

privind registrele şi formularele tipizate comune acestora, grupate în registre contabile, documente

pentru evidenţa mijloacelor fixe, documente pentru evidenţa materialelor, a salariilor şi a altor

drepturi similare, documente privind activitatea de contabilitate etc.

Documentele contabile se referă la registrele de contabilitate: registrul-jurnal, registrul

inventar şi registrul “cartea-mare”. Acestea sunt obligatorii, conform Legii contabilităţii, pentru toate

entităţile patrimoniale care organizează contabilitate.

Documentele justificative şi contabile au un anumit mod de gestionare, respectiv primire,

înregistrare, utilizare, evidenţă, circulaţie şi păstrare.

Documentele justificative servesc înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economice care

au avut loc sau urmează să se producă, generându-se astfel documentele contabile. Formele

(modalităţile) de înregistrare în contabilitate pot fi: “pe jurnale”, “maestru-şah”, combinată “maestru-

şah” cu “jurnale” şi în partidă simplă.

În efectuarea lucrărilor ei, contabilitatea respectă în mod obligatoriu două “principii”: nici o

operaţiune economică fără document şi nici o înregistrare fără document.

Importanta documentelor pentru contabilitate constă, pe lângă înregistrările în contabilitate,

şi în furnizarea informaţiilor echipei manageriale în vederea conducerii operative a proceselor de

producţie, aprovizionare şi desfacere; constituie un suport pentru verificarea gestiunilor; servesc ca

10

bază pentru efectuarea reviziilor şi au o mare importanţă juridică, fiind folosite ca mijloc de probă în

justiţie.

Bilanţul contabil, însuşi, este un document, la întocmirea căruia sunt folosite informaţii din

documente justificative şi contabile (balanţa de verificare, fişe de cont analitice).

CAPITOLUL IV EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE

Evaluarea este operaţiunea de exprimare în unităţi monetare a unei valori economice

determinate: mijloc, resursă, proces, cheltuială, venit sau rezultat şi care trebuie să ofere o imagine

cât mai cuprinzătoare a ceea ce reprezintă entitatea patrimonială.

Pentru a demara acţiunea de evaluare sunt necesare două elemente: obiectul evaluării

(mijloacele şi resursele economice) şi unitatea de măsură (unitatea monetară).

În acţiunea de evaluare se utilizează o serie de principii concrete, care reprezintă condiţia

esenţială pentru reflectarea corectă a valorii elementelor patrimoniale, şi anume: principiul prudenţei,

principiul permanenţei metodelor, principiul valorii reale, principiul stabilirii obiectului evaluării,

principiul alegerii formei de evaluare şi principiul costului istoric.

Înregistrarea şi evaluarea în contabilitate a elementelor patrimoniale se face la valori care

reprezintă: costul (cost de producţie, cost de achiziţie, cost complet), preţul (preţ de gros, preţ cu

amănuntul, preţ de achiziţie, preţ de livrare) sau tariful produsului respectiv.

Evaluarea poate fi curentă (efectuată odată cu înregistrarea operaţiunilor economice pe tot

parcursul desfăşurării activităţii de exploatare, financiare şi excepţionale) şi periodică (efectuată în

momentul inventarierii elementelor patrimoniale si la închiderea exerciţiului), fiecare dintre aceste

forme având reguli proprii de cuantificare şi măsurare a valorii elementelor patrimoniale.

Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilităţii, are o importanţă majoră în activitatea

economică şi financiară a entităţii patrimoniale, întrucât nici o acţiune nu poate fi întreprinsă, nici o

decizie nu poate fi luată fără a efectua, în prealabil, o evaluare a lor. Evaluarea are influenţe asupra

altor tuturor procedeelor specifice metodei contabilităţii: bilanţ, balanţă de verificare, cont.

11

CAPITOLUL V BILANŢUL CONTABIL - PROCEDEU SPECIFIC

AL METODEI CONTABILITĂŢII Bilanţul reprezintã procedeul specific metodei contabilitãţii, cu ajutorul cãruia sunt

sistematizate elementele aparţinând unui patrimoniu, ţinând cont de relaţia de echilibru care trebuie

sã existe între acestea.

Înscrierea structurilor patrimoniale în bilanţ trebuie sã respecte anumite scheme obligatorii,

schema orizontalã sau lista verticalã.

Schema orizontalã prezintã elementele conform ecuaţiei de echilibru Activ = Pasiv, în timp de

lista verticalã priveşte echilibrul dintre elemente sub forma ecuaţiei Activ - Datorii = Situaţie netã.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ, datorii şi capital propriu grupate dupã naturã şi

lichiditate, respectiv naturã şi exigibilitate.

Cu ajutorul bilanţului sunt constatate modificãrile elementelor patrimoniale, creşterile sau

diminuãrile valorice, condiţia de echilibru dintre elemente acţionând întotdeauna asupra acestora.

Cunoaşterea elementelor care alcãtuiesc patrimoniul unei entitãţi, a modului cum sunt sistematizate

prin intermediul bilanţului, a relaţiei de echilibru care acţioneazã asupra lor în cadrul bilanţului,

reprezintã condiţia de bazã în studierea materiei contabile. Fãrã aceste noţiuni nu este posibilã

înţelegerea unor procedee şi raţionamente viitoare, precum contul, balanţa de verificare, analiza

contabilã a operaţiunilor economice etc.

Lista verticală a bilanţului, care ordonează structurile patrimoniale în active (în

ordinea inversă a lichidităţii (la fel ca pentru schema orizontală), datorii (pe termene de plată - până

la un an şi peste un an, deci în ordinea crescătoare a exigibilităţii), capitaluri, rezerve şi alte

componente, pentru prezentarea situaţiei nete, care poate fi pozitivă sau negativă.

Situaţia netă o putem defini ca fiind activul (A) mai puţin ceea ce este datorat terţilor (Sn

= A – D = Kpr).

Reprezentarea patrimoniului sub formă de listă se bazează pe ecuaţia bilanţieră:

ACTIV - DATORII = CAPITAL PROPRIU

şi se prezintă sub forma:

12

BILANŢ încheiat la data de ................. -mii lei-

Denumirea indicatorului Sold La

începutul anului

Sfârşitul anului

A 1 2 A. ACTIVE IMOBILIZATE B. ACTIVE CIRCULANTE C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SITUAŢIA NETĂ)

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI I. VENITURI IN AVANS J. CAPITAL SI REZERVE CAPITAL - din care vărsat PRIME DE CAPITAL REZERVE DIN REEVALUARE REZERVE REZULTATUL REPORTAT REZULTATUL EXERCITIULUI Repartizarea rezultatului TOTAL CAPITALURI PROPRII

În România, s-a utilizat schema orizontală de bilanţ până la exerciţiul financiar 2001.

Începând cu exerciţiul financiar 2002 (inclusiv pentru Raportarea semestrială) se aplică lista verticală

a bilanţului.

Unitatea patrimonială se constituie în vederea realizării obiectului său de activitate, ceea ce

obligă la punerea în mişcare a mijloacelor economice (bunuri economice) şi surselor de finanţare

(capitaluri proprii + datorii), determinând modificarea şi schimbarea formei de prezentare a acestora.

Anumite modificări pot să se producă numai în cadrul mijloacelor economice, fără ca

resursele să fie modificate şi invers, se pot produce modificări în structura resurselor fără să se

schimbe mijloacele economice.

Vom studia influenţa modificărilor elementelor patrimoniale asupra bilanţului “listă verticală”,

pornind de la relaţia de echilibru

SN = A - D = Kpr, şi notând cu „x” elementele patrimoniale care se modifică (A –

valoarea elementelor de activ; D – valoarea datoriilor; Kpr – valoarea capitalurilor proprii).

13

Pentru a păstra corelaţia cu ecucaţia patrimonială Activ = Pasiv, vom înscrie o rubrică nouă

după „Capitalurile proprii”, respectiv „Total Pasiv”, care va cumula valorea „Datoriilor” şi valoarea

„Capitalurilor proprii”. Această rubrică reprezintă, pe de o parte, un element de calcul şi nu o

structură patrimonială în sine; pe de altă parte, consituie o modalitate de corelaţie a datelor din

bilanţ, înturcât valoarea elementelor de activ („Total Activ”) trebuie să fie egală cu valoarea

elementelor de pasiv („Total Pasiv”).

1. Modificări numai ale structurilor patrimoniale de activ, atunci când o structură de activ

creşte cu o valoare şi o altă structură de activ se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce

structurile patrimoniale de pasiv rămânând neschimbate.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x – x) - D = Kpr

Exemplu: O societate comercială sistematizează elementele sale patrimoniale în următorul bilanţ

(iniţial):

BILANŢ

încheiat la data de ............

Denumirea indicatorului Sold

ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri

80.000

ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi

100.000 30.000

TOTAL ACTIVE 210.000 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

35.000 25.000 15.000

TOTAL DATORII 75.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000 CAPITAL SOCIAL VARSAT 100.000 REZERVE • Legale

10.000

REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000 TOTAL PASIV (DATORII + CAPITALURI PROPRII) 210.000

Societatea încasează o parte din creanţele asupra clienţilor săi, în valoare de 10.000 lei,

cu numerar.

În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de activ “Clienţi” cu valoarea de

10.000lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de activ “Casa” cu aceeaşi

valoare, 10.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea structurii activului.

Relaţia de echilibru este: SN = (A - Clienţi + Casa) - D = Kpr

Bilanţul se va prezenta astfel:

14

BILANŢ

încheiat la data de ...........

Denumirea indicatorului Sold ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri

80.000

ACTIVE CIRCULANTE • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei

100.000 20.000 10.000


35.000 25.000 15.000


10.000

REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000 TOTAL PASIV 210.000

2. Modificări numai ale structurilor patrimoniale de pasiv, atunci când o structură de

pasiv creşte cu o valoare şi o altă structură de pasiv se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce

structurile patrimoniale de activ rămân neschimbate.

În cazul modificării structurilor de pasiv pot apare următoarele situaţii:

2.1 Modificări ale structurilor patrimoniale “datorii”, atunci când o structură reprezentând

o datorie creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot o datorie se diminuează, cu aceeaşi

valoare, în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele ale situaţiei nete rămân neschimbate.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: SN = A – (D + x – x) = Kpr

Exemplu: Societatea achită o datorie către un furnizor de mărfuri, apelând la un credit pe

termen scurt, în valoare de 20.000 lei.

În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului datorii “Furnizori” cu

valoarea de 20.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului datorie “Credite

bancare pe termen scurt” cu aceeaşi valoare, 20.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea

elementelor de datorii.

Relaţia de echilibru este:

SN = A – (D + Credite bancare termen scurt – Furnizori) = Kpr


15

BILANŢ

încheiat la data de .......


80.000


100.000 20.000 10.000


55.000

5.000 15.000


10.000


2.2 Modificări ale structurilor patrimoniale “capitaluri proprii”, atunci când o

structură reprezentând capital propriu creşte cu o valoare şi o altă structură reprezentând tot un

capital se diminuează cu aceeaşi valoare, în timp ce structurile patrimoniale de activ şi cele de datorii

rămân neschimbate.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: A - D = Kpr + x - x

Exemplu: Societatea decide mărirea capitalului social pe seama rezervelor, cu valoarea de

1.000 lei.

În urma acestei operaţiuni se produce o diminuare a elementului de capital propriu “Rezerve” cu

valoarea de 1.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului capital propriu

“Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare, 1.000 lei. Operaţiunea a produs doar modificarea

elementelor de capitaluri proprii.

Relaţia de echilibru este: A - D = Kpr + Capital social - Rezerve


16

BILANŢ

încheiat la data de ......


80.000


100.000 20.000 10.000


55.000 5.000

15.000

TOTAL DATORII 75.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 135.000 CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000 REZERVE • Legale

9.000


3. Creşteri simultane ale structurilor de activ, cât şi a celor de pasiv, atunci când o

structură de activ creşte, cu o anumită valoare, şi simultan, şi cu aceeaşi valoare, creşte o structură

de pasiv.

În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii:

3.1 Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de datorie,

elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) – (D + x) = Kpr

Exemplu: Societatea cumpără materii prime de la un furnizor, în valoare de 10.000 lei,

care vor fi decontate ulterior.

În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Materii prime” cu

valoarea de 10.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului de datorie

“Furnizori” cu aceeaşi valoare, 10.000 lei.

Relaţia de echilibru este: (A +Materii prime) – (D + Furnizori) = Kpr


17

BILANŢ

încheiat la data de ......


80.000

ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei

10.000 100.000 20.000 10.000

TOTAL ACTIVE 220.000 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

55.000

15.000 15.000

TOTAL DATORII 85.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 135.000 CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000 REZERVE • Legale

9.000


3.2 Creşte o structură de activ simultan cu creşterea unui element de capital

propriu (situaţie netă), elementele de datorii rămânând neschimbate. În acest caz, se produce şi

o majorare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială), spre deosebire de situaţiile studiate până

acum.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A + x) - D = (Sn + x)

Exemplu: Se majorează capitalul social pe seama unui aport în natură al unui asociat,

reprezentând un utilaj industrial, în valoare de 200.000 lei.

În urma acestei operaţiuni se produce o creştere a elementului de activ “Echipamente

tehnologice” cu valoarea de 200.000 lei, dar simultan se înregistrează o creştere a elementului

“Capital social vărsat” cu aceeaşi valoare, 200.000 lei.

Relaţia de echilibru este:

(A + Echipamente tehnologice) - D = (Kpr + Capital social)


18

BILANŢ

încheiat la data de ...... Denumirea indicatorului Sold

ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice

80.000

200.000 ACTIVE CIRCULANTE • Materii prime • Mărfuri • Clienţi • Casa în lei

10.000

100.000 20.000 10.000

TOTAL ACTIVE 420.000DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

55.000 15.00015.000

TOTAL DATORII 85.000TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 335.000CAPITAL SOCIAL VARSAT 301.000 REZERVE • Legale

9.000

REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII 335.000TOTAL PASIV 420.000

4. Diminuări (micşorări) simultane ale structurilor de activ, cât şi a celor de pasiv,

atunci când o structură de activ se diminuează, cu o anumită valoare, şi simultan, şi cu aceeaşi

valoare, se micşorează o structură de pasiv.

În cazul acestor modificări pot apare următoarele situaţii:

4.1 Se diminuează o structură de activ simultan cu scăderea unui element de datorie,

elementele ale situaţiei nete rămânând neschimbate.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) – (D – x) = Kpr

Exemplu: Societatea achită datoria către un furnizor, în valoare de 8.000 lei, cu

numerar.

În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea

de 8.000 lei, dar simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Furnizori” cu aceeaşi

valoare, 8.000 lei.

Relaţia de echilibru este: (A – Casa) - (D – Furnizori) = Kpr


19

BILANŢ

încheiat la data de .......

Denumirea indicatorului Sold ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice

80.000


10.000

100.000 20.000 2.000

TOTAL ACTIVE 412.000DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

55.000 7.00015.000


9.000


4.2 Se diminuează o structură de activ simultan cu diminuarea unui element de

capital propriu (situaţie netă), elementele de datorii rămânând neschimbate. În acest caz, se

produce şi o diminuare valorică a situaţiei nete (creştere patrimonială), spre deosebire de situaţiile

anterioare.

• Relaţia de echilibru patrimonial va fi: (A – x) - D = (Kpr – x)

Exemplu: Un asociat se retrage din societate, fiindu-i returnată partea din capitalul

social, în valoare de 2.000 lei, în numerar.

În urma acestei operaţiuni se produce o micşorare a elementului de activ “Casa în lei” cu valoarea

de 2.000 lei; simultan se înregistrează şi o micşorare a elementului “Capital social” cu aceeaşi

valoare, 2.000 lei.

Relaţia de echilibru este: (A – Casa) - D = (Kpr - Capital social)


20

BILANŢ

încheiat la data de ....... Denumirea indicatorului Sold

ACTIVE IMOBILIZATE • Clădiri • Echipamente tehnologice

80.000


10.000

100.000 20.000

0 TOTAL ACTIVE 410.000DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNĂ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

55.000 7.00015.000


9.000


CAPITOLUL VI CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE

Contul este un procedeu de înregistrare, calcul şi determinare a structurilor patrimoniale de

la formele cele mai simple până la cele mai complexe, ce alcătuiesc masa patrimonială. El face

posibilă înregistrarea, în contabilitate, în mod distinct, a fiecărui element patrimonial, deoarece

fiecare structură poate fi transpusă într-un cont contabil cu care, mai apoi, să urmarească evoluţia

acesteia în sensul creşterii sau descreşterii.

În funcţie de natura elementului reprezentat, conturile sunt de activ, de pasiv şi bifuncţionle.

Regulile de funcţionare a conturilor diferă în funcţie de natura lor: conturile de activ, care reflectă

mijloace economice, încep să funcţioneze prin a se debita, înregistrează în debit existentul iniţial şi

creşterile ulterioare ale mijlocului economic şi se creditează cu reducerile acestora. Soldul final poate

fi numai debitor sau zero dacă contul este balansat. Conturile de pasiv, care reflectă resurse de

formare a mijloacelor economice, încep să funcţioneze prin creditare, înregistrează în credit

21

existentul iniţial şi creşterile ulterioare ale resurselor economice şi se debitează cu reducerile

acestora. Soldul final poate fi creditor sau zero dacă contul este balansat.

Pentru identificarea elementului patrimonial, fiecare cont are următoarea componenţă: titlu,

explicaţia, data, părţile contului (debitul şi creditul), rulajul, total sume şi sold final.

Pentru a înregistra operaţiunile economice se realizează mai întâi analiza contabilă a acestora

(stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii, determinarea modificărilor pe care le poate

produce operaţiunea economică în patrimoniul unităţii, stabilirea elementelor, respectiv a structurilor

de activ şi de pasiv care se modifică, determinarea conturilor corespondente care reflectă elementele

patrimoniale modificate, aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor în vederea stabilirii contului

care se debitează şi a contului care se creditează) şi întocmirea, pe această bază, a formulei

contabile.

Dintre cele trei procedee specifice metodei contabilităţii, contul este primul utilizat pentru

înregistrarea operaţiunilor economice desfăşurate de o societate comercială. Pentru fiecare element

patrimonial se deschide un cosn distinct, iar totalitatea conturilor formează Registrul Cartea-Mare.

Contul este „vital” pentru evidenţa operativă a unei societăţi comerciale, conţinând elemente (solduri

iniţiale, rulaje, total sume, solduri finale) necesare întocmirii balanţei de verificare.

Procedeul cont este conceput, ca din punct de vedere operativ, să fie utilizat în

contabilitatea curentă, să permită individualizarea elementelor patrimoniale şi să furnizeze informaţii

privind existenţa şi modificările ce au loc într-o perioadă de timp în legătură cu elementul patrimonial

căruia îi este asociat contul.

Pentru identificarea elementului patrimonial, fiecare cont are următoarea componenţă: titlu,

explicaţia, data, părţile contului, rulajul, total sume, sold.

Titlul contului arată denumirea mijlocului economic sau sursei de formare a cărei

consemnare şi mod de calcul o reflectă. Aceasta trebuie să exprime numele elementului într-o formă

concentrată, potrivit conţinutului său economic. De exemplu: “construcţii”, “materiale consumabile”,

“casa”, “disponibil în contul curent”, “capital”, “furnizori”, “credite” etc.

Titlul contului apare numai în măsura în care există structura patrimonială în mod obiectiv asociată

unui patrimoniu. De regulă, la titlul contului se asociază un simbol cifric creat din necesitatea grupării

conturilor după un anumit criteriu.

Explicaţia reprezintă descrierea operaţiunii economice supusă înregistrării. Ea se face de

regulă în formă descriptivă, când se prezintă pe scurt continutul operaţiunii, indicându-se documentul

sau elementul de dispoziţie care a generat fenomenul sau procesul economic. De exemplu: “se

achizitionează de la furnizorul “X” …”; “se achită factura de materiale”; “se depune la bancă suma de

…”; “rest plată salarii luna..... “.

22

Data reprezintă elementul de identificare în timp a operaţiunii economice şi serveşte pentru

urmărirea înregistrării cronologice a acestora. Ea prezintă o mare importantă în cazul operaţiilor

identice repetitive, ca de exemplu în cazul livrărilor ritmice de la acelaşi furnizor.

Părţile contului. Operaţiunile economice produc două feluri de modificări asupra

elementelor patrimoniale: creşteri sau micşorări. Necesităţile practice de reflectare a acestor

modificări au impus funcţia de sistematizare a contului, ceea ce a condus la construcţia contului cu

două părţi distincte, unde să se înscrie într-o parte sumele ce reprezintă intrări, creşteri, majorări, iar

în cealaltă parte sumele ce reprezintă ieşiri, scăderi, diminuări ale elementului a căror modificare o

consemnează (înregistrează).

În mod convenţional s-a stabilit ca partea stângă să se numească debit, iar partea

dreaptă să se numească credit. Debitul şi creditul sunt două denumiri convenţionale menţinute în

doctrina economică din trecutul îndepărtat, când contul era privit ca mijloc de a evidenţia socoteli

între diferite persoane.

După ce s-a trecut la întrebuinţarea lui ca mijloc de calcul pentru orice obiect de evidenţă,

cele două expresii s-au menţinut în vocabularul disciplinei şi mai departe, deşi ele nu mai erau

potrivite să explice în toate cazurile elementele înregistrate în debitul şi creditul contului. Denumirea

de debit provine de la verbul latin „debere” - a datora, iar cea de credit de la „credere” - a crede, a

avea încredere.

Noţiunea de debit provine de la aceea de „debitor”, adică persoana care, după ce primeşte o

valoare are de dat ceva, de restituit, iar noţiunea de credit provine de la „creditor” adică acela care a

avut încredere şi a dat ceva şi are de primit o valoare.

Forma grafică de reprezentare a contului, respectiv a celor două părţi ale sale, diferă în

funcţie de necesităţile de calcul şi informare pe care trebuie să le îndeplinească acesta. Pentru

aplicaţii demostrative vom utiliza forma literei T:

D (debit) Denumirea (Simbol) C (credit)

Modul de înregistrare a creşterilor şi micşorărilor în cele două părţi ale contului, debit şi

credit nu este identic la toate conturile. Determinarea părţii în care se înregistrează creşterile sau

micşorările elementului patrimonial este impusă de conţinutul economic al acestuia. Aceasta

înseamnă că la unele conturi în debit se înregistrează creşterile, în timp ce la alte conturi în această

parte a contului se înregistrează scăderi şi invers, unele conturi înregistrează în credit creşteri ale

elementelor patrimoniale, în timp ce alte conturi înregistrează pe această parte scăderi. Ceea ce

23

trebuie reţinut este faptul că pentru unul şi acelaşi cont debitul înregistrează numai creşteri, iar credit

numai micşorări, după cum pentru alt cont, debitul poate înregistra numai scăderi, iar creditul numai

creşteri.

Rulajul contului. În conturi elementele patrimoniale se înregistrează atât cu starea lor

iniţială (din momentul apariţiei în patrimoniu sau la începutul exerciţiului financiar), cât şi cu

modificările generate de operaţiunile economice care produc creşterea sau micşorarea acelui

element.

Sumele înscrise în debitul sau creditul contului reflectă mişcarea care s-a produs asupra

elementului patrimonial reprezentat, concretizată în creşterile sau diminuările acestuia, reflectate în

partea corespunzătoare specifică conţinutului său economic. Aceste sume poartă denumirea de rulaj

şi el poate fi debitor (RD), pentru sumele înscrise în partea debitului şi creditor (RC), pentru sumele

înscrise în partea creditului.

Total sume. Total obţinut prin adunarea existentului iniţial debitor cu rulajul debitor al unui

cont reprezintă totalul sumelor debitoare (TSD), iar totalul rezultat din adunarea existentului iniţial

creditor cu rulajul creditor reprezintă totalul sumelor creditoare (TSC). Rezultă că noţiunea de total

sume, ca element de analiză al contului, cuprinde existentul iniţial şi rulajele din perioada analizată.

Dacă contul nu reflectă existentul iniţial (soldul iniţial) al unei structuri patrimoniale, deoarece

aceasta apare pe parcursul activităţii, atunci totalul sumelor este egal cu rulajul contului.

Soldul este acel element al contului care arată starea la un moment dat a mijloacelor

economice sau a surselor lor de provenienţă pe care le reflectă, respectiv situaţia acestuia

consemnată pe baza calculelor care le face asupra acelui element patrimonial. Soldul este un

element static, de aceea se poate vorbi de două momente ale acestuia: când reflectă existentul

anterior unor procese economice atunci poartă denumirea de sold iniţial şi când reflectă existentul

la sfârşitul perioadei analizate poartă denumirea de sold final. Dacă contul reflectă mijloace

economice, soldul iniţial este debitor (SiD) şi soldul final este tot debitor, iar dacă reflectă resurse

economice, soldul iniţial este creditor (SiC), iar soldul final este tot creditor.

Regula sintetică de funcţionare a conturilor de activ. Conturile de activ, care reflectă

mijloace economice, încep să funcţioneze prin a se debita, înregistrează în debit existentul iniţial şi

creşterile ulterioare ale mijlocului economic şi se creditează cu reducerile acestora. Soldul final poate

fi numai debitor sau zero dacă contul este balansat.

Regula de funcţionare a conturilor de pasiv. Conturile de pasiv, care reflectă resurse de

formare a mijloacelor economice, încep să funcţioneze prin creditare, înregistrează în credit

existentul iniţial şi creşterile ulterioare ale resurselor economice şi se debitează cu reducerile

acestora. Soldul final poate fi creditor sau zero dacă contul este balansat.

Orice operaţiune economică produce în cadrul patrimoniului o dublă modificare, care poate

avea loc în partea de activ sau pasiv a bilanţului ori în ambele părţi ale acestuia. O operatiune

24

produce modificarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a cel puţin două elemente patrimoniale, deci a

cel puţin două posturi din bilanţ.

Dacă operaţiunea economică sau procesul economic modifică cel puţin două structuri

patrimoniale reflectate în două posturi de bilanţ şi dacă fiecare fiecare post de bilanţ este reflectat de

un cont pentru înregistrările curente, rezultă că se utilizează pentru aceeaşi operaţiune cel puţin

două conturi care să reflecte suma modificată într-un post de bilanţ sau altul. Prin aceasta se asigură

efectuarea a două serii de calcule şi anume fie calcule asupra modificării elementelor de activ, fie

calcule asupra modificării structurilor de pasiv, fie calcule privind modificarea atât a elementelor de

activ, cât şi de pasiv.

Ţinând cont de tipurile de modificări pe care le poate suporta bilanţul rezultă mai multe tipuri

de operaţii care vor îmbrăca forma unor raporturi între conturi.

Analiza contabilă este un demers logic prin care se cercetează fiecare operaţiune în parte

cu scopul de a se determina toate elementele necesare în vederea precizării conturilor

corespondente debitoare şi creditoare.

Analiza contabilă a unei operaţii economice constă în cercetarea amănunţită a acesteia, pe

bază de documente, prin descompunerea ei în elemente componente, în vederea stabilirii

modificărilor – creşteri sau micşorări – ce le produce asupra mijloacelor economice şi a surselor de

finanţare, a conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit – în care urmează a se

înregistra operaţia respectivă cu aceeaşi sumă.

Analiza contabilă a fiecărei operaţiuni economice parcurge umătoarele etape:

1. Stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii economice care urmează a se înregistra

(cumpărare, plată, încasare, vânzare etc.);

2. Determinarea modificărilor pe care le poate produce operaţiunea economică în patrimoniul

unităţii (creşteri sau diminuări valorice ale elementelor patrimoniale);

3. Stabilirea elementelor, respectiv a structurilor de activ şi de pasiv care se modifică (ce mijloc

economic sau ce sursă de finanţare se modifică);

4. Determinarea conturilor corespondente care reflectă elementele patrimoniale modificate;

5. Aplicarea regulilor de funcţionare ale conturilor în vederea stabilirii contului care se debitează

şi a contului care se creditează şi întocmirea, pe această bază, a formulei contabile.

Formula contabilă este modalitatea de exprimare grafică, în conturi, a unei operaţiuni

economice, pe baza principiilor dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului. Analiza

contabilă, dubla înregistrare a operaţiunilor economice şi corespondenţa conturilor se concretizează

prin formula contabilă.

Formula contabilă are următoarea componenţă:

1. semnul „=” (egal), care reflectă efectuarea simultană a două serii de calcule;

2. contul care se debitează, aşezat în stânga semnului egal;

25

3. contul care se creditează, aşezat în dreapta semnului egal;

4. suma, care reflectă valoarea operaţiunii economice.

Contul care se debitează

(2)

=

(1)

Contul care se creditează

(3)

Suma

(4) Articolul contabil este un instrument de lucru curent cu ajutorul căruia se identifică în timp

şi spaţiu o modificare în structura patrimoniuluiprodus de o operaţie sau un fenomen ori proces

economic. El cuprinde toate elementele care prezintă interes pentru contabilitate:

• 1-4 formula contablă (cu cele 4 componente ale sale).

• 5 data efectuării înregistrării contabile;

• 6 explicaţia operaţiunii economico-financiare;

Data articolului contabil este elementul prin care se precizează anul, luna şi ziua în care a

avut loc operaţia.

Explicaţia este aceea parte a articolului în care se redă prin cuvinte, în mod concis, operaţia

analizată. Se consideră că o explicaţie este completă dacă conţine toate elementele pentru a se

putea repeta procesul de analiză contabilă. În cadrul ei se va menţiona actul care justifică efectuarea

operaţiei şi suma cu care urmează a se modifica fiecare cont.

Dacă avem în vedere numărul conturilor corespondente din care este format articolul

contabil, atunci putem vorbi de articole contabile simple şi articole contabile compuse.

Articolele contabile simple sunt acelea în care formula contabilă este formată dintr-un

singur cont care se debitează şi un singur cont care se creditează.

Articolul contabil simplu corespunde relaţiei:

Data (5)

Explicaţia (6)


(2)

=

(1)


(3)

Suma

(4)

Articolele contabile compuse sunt acelea în care formula contabilă este formată dintr-un

singur cont care se debitează şi două sau mai multe conturi care se creditează, fie din două sau mai

multe conturi care se debitează şi un singur cont care se creditează.

În reprezentarea grafică a articolului contabil compus, pentru redarea celor două sau mai

multe conturi care se creditează sau, după caz, care se debitează se foloseşte exprimarea

„următoarele” şi se notează cu semnul „%”. În acest caz, suma „următoarelor” conturi este egală cu

totalul sumelor aferente fiecărui cont din categoria celor care se creditează respectiv, care se

debitează. În acest caz, forma grafică a articolului compus este:

26

Data (5)

Explicaţia

(6)


(2)

=

(1)

% (următoarele)

Conturi care se

creditează (3)

Suma formată din sume parţiale

(4)respectiv:

Data (5)

Explicaţia

(6)

% (următoarele)

Conturi care se

debitează (2)

=

(1)


(3)

Suma formată din sume parţiale

(4)

Natura diversă a materiei contabile obligă la numeroase clasificări. Una dintre acestea o

reprezintă clasificarea conturilor. Deoarece contul este mijlocul de calcul al unei structuri

patrimoniale, rezultă că prin clasificarea conturilor se pun de acord mijloacele de

înregistrare şi calcul cu structurile posibil să apară şi să se utilizeze într-un perimetru

patrimonial.

În clasificarea conturilor trebuie să primeze conţinutul economic al structurilor

patrimoniale pe care le reflectă. După conţinutul economic al structurilor patrimoniale pe care le

reflectă conturile pot fi conturi de mijloace economice şi conturi de resurse economice:

Conturi de mijloace economice Conturi de resurse economice

• Conturi de imobilizări • Conturi de capitaluri

• Conturi de active circulante • Conturi de datorii

• Conturi de cheltuieli etc. • Conturi de venituri etc.

Sistemul de conturi

Diversitatea materiei de înregistrat prin intermediul conturilor obligă la măsuri de

sistematizare a acestora. Aşa după cum s-a observat, gradul de cuprindere a unui cont este extrem

de larg, fie că privim din punct de vedere a concentrării unui număr important de structuri în acelaşi

cont, fie că privim din punct de vedere al detalierii până la obiectul singular de evidenţă (clădiri,

maşină, sortiment, produs finit, unitate monetară etc.). Concentrarea sau detalierea structurilor

patrimoniale în conturi trebuie să se facă după criterii unitare. Această sistematizare unitară se

realizează prin planul de conturi.

Planul de conturi sistematizează instrumentele de calcul pe domenii de activitate. Potrivit

specificului acestora astfel distingem:

• planul de conturi al agenţilor economici;

27

• planul de conturi al instituţiilor economici;

• planul de conturi al unităţilor bancare;

• planul de conturi al trezoreriei publice;

• planul de conturi al organizaţiilor obşteşti.

În cadrul acestora se aplică criterii unitare de sistematizare a structurilor patrimoniale, prin

intermediul conturilor reflectând specificul de activitate al fiecărei unităţi patrimoniale.

În determinarea planurilor de conturi se porneşte de la criteriul zecimal de grupare al

structurilor patrimoniale conform fluxului de activitate. Pentru fiecare diviziune de structuri

patrimoniale se creează macrodiviziuni sau microdiviziuni. Astfel, în sistemul contabil al agenţilor

economici gruparea conturilor se face pe:

• clase, grupe, conturi; • două circuite de activităţi; • conturi sintetice de gradul I şi gradul II; • conturi de bilanţ, conturi de rezultate; • conturi în afara bilanţului şi conturi de gestiune.

Denumirilor conturilor li se asociază un simbol cifric alcătuit după criterii bine determinate în

vederea identificării mai rapide a acestora, astfel:

• prima cifră semnifică clasa de conturi,

• a doua cifră reprezintă grupa de conturi;

• a treia cifră nominalizează contul sintetic, adică noţiunea cea mai generală de lucru

în contabilitate (structurile patrimoniale asociate conturilor cu simbol din trei cifre se regăsesc în

contabilitate şi admit înregistrarea existentului, apariţia, micşorarea sau dispariţia acestora. Aceste

conturi se numesc conturi sintetice de gradul unu).

• a patra cifră delimitează contul sintetic de gradul doi.

Exemple:

1 – clasa „Conturi de capitaluri” 10 – grupa „Capital şi rezerve” 101 – contul „Capital social”, cont sintetic de gradul I 1011 – contul „Capital subscris nevărsat”, cont sintetic de gradul II.

2 – clasa „Conturi de imobilizări” 21 – grupa de conturi „Imobilizări corporale” 211 – contul „Terenuri” (sintetic de gradul I) 2112 – contul „Amenajări de terenuri” (sintetic de gradul II)

PLANUL DE CONTURI GENERAL CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10 CAPITAL ŞI REZERVE 101 Capital 1011 Capital social subscris nevărsat 1012 Capital social subscris vărsat

28

1015 Patrimoniul regiei 1016 Patrimoniul public 104 Prime de capital 1041 Prime de emisiune 1042 Prime de fuziune 1043 Prime de aport 1044 Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 105 Rezerve din reevaluare 106 Rezerve 1061 Rezerve legale 1062 Rezerve pentru acţiuni proprii 1063 Rezerve statutare sau contractuale 1068 Alte rezerve 11 REZULTATUL REPORTAT 117 Rezultatul reportat 12 REZULTATUL EXERCIŢIULUI 121 Profit şi pierdere 129 Repartizarea profitului 13 SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 131 Subvenţii pentru investiţii 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 151 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1511 Provizioane pentru litigii 1512 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 1513 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate

de acestea 1514 Provizioane pentru restructurare 1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 16 ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1614 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1615 Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 1617 Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 1618 Alte împrumuturi din emisiuni de obligatiuni 162 Credite bancare pe termen lung 1621 Credite bancare pe termen lung 1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 1623 Credite externe guvernamentale 1624 Credite bancare externe garantate de stat 1625 Credite bancare externe garantate de bănci 1626 Credite de la trezoreria statului 1627 Credite bancare interne garantate de stat 166 Datorii ce privesc imobilizările financiare 1661 Datorii către societăţile din cadrul grupului 1662 Datorii către societăţile care deţin interese de participare 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681 Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 1685 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile din cadrul grupului 1686 Dobânzi aferente datoriilor către societăţile care daţin interese de participare 1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

29

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI 20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE 201 Cheltuieli de constituire 203 Cheltuieli de dezvoltare 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte dreturi şi valori

similare 2051 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte dreturi şi valori similare

achiziţionate 2052 Brevete, licenţe şi alte dreturi şi valori similare obtinute cu resurse proprii 207 Fond comercial 2071 Fond comercial 2072 Fond comercial negativ 208 Alte imobilizări necorporale 21 IMOBILIZĂRI CORPORALE 211 Terenuri şi amenajări de terenuri 2111 Terenuri 2112 Amenajări de terenuri 212 Construcţii 213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) 2132 Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 2133 Mijloace de transport 2134 Animale şi plantaţii 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane

şi materiale şi alte active corporale 23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS 231 Imobilizări corporale în curs 2311 Amenajări de terenuri şi construcţii 2312 Instalaţii tehnice şi maşini 2313 Alte imobilizări corporale 232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 2321 Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii 2322 Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini 2323 Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale 233 Imobilizări necorporale în curs 234 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 261 Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 262 Titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului 263 Imobilizări financiare sub formă de interese de participare 265 Alte titluri imobilizate 267 Creanţe imobilizate 2671 Sume datorate de filiale 2672 Dobânda aferentă sumelor datorate de filiale 2673 Împrumuturi acordate pe termen lung 2674 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung 2675 Creanţe legate de interesele de participare 2676 Dobânda aferentă creanţelor legate de interese de participare 2677 Acţiuni proprii – active imobilizate1

1 Sunt reflectate acţiunile proprii clasificate în active imobilizate în funcţie de intenţia cu privire la durata de deţinere peste un an, stabilită cu ocazia achiziţiei sau reclasării

30

2678 Alte creanţe imobilizate 2679 Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 280 Amortizări privind imobilizările necorporale 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor

drepturi şi valori similare 2807 Amortizarea fondului comercial 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 281 Amortizări privind imobilizările corporale 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri 2812 Amortizarea construncţiilor 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR 290 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 291 Provizioane pentru deprcierea imobilizărilor corporale 293 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs 296 Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 30 STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 301 Materii prime 302 Materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 Materiale pentru ambalat 3024 Piese de schimb 3025 Seminţe şi materiale de plantat 3026 Furaje 3028 Alte materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 33 PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE 331 Produse în curs de execuţie 332 Lucrări şi servicii în curs de execuţie 34 PRODUSE 341 Semifabricate 345 Produse finite 346 Produse reziduale 348 Diferenţe de preţ la produse 35 STOCURI AFLATE LA TERŢI 351 Materii prime şi materiale aflate la terţi 354 Produse aflate la terţi 356 Animale aflate la terţi 357 Mărfuri aflate la terţi 358 Ambalaje aflate la terţi 36 ANIMALE 361 Animale şi păsări 368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări 37 MĂRFURI

31

371 Mărfuri 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 38 AMBALAJE 381 Ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN

CURS DE EXECUŢIE 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor 3921 Provizioane pentru deprecierea materielelor consumabile 3922 Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393 Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394 Provizioane pentru deprecierea produselor 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 396 Provizioane pentru deprecierea animalelor 397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor CLASA 4 – CONTURI DE TERŢI 40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401 Furnizori 403 Efecte de plătit 404 Furnizori de imobilizări 405 Efecte de plătit pentru imobilizări 408 Furnizori – facturi nesosite 409 Furnizori – debitori 4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări 41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411 Clienţi 4111 Clienţi 4118 Clienţi incerţi sau în litigiu 413 Efecte de primit de la clienţi 418 Clienţi – facturi de întocmit 419 Clienţi – creditori 42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421 Personal – salarii datorate 423 Personal – ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reţineri din salarii datorate terţilor 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281 Alte datorii în legătură cu personalul 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431 Asigurări sociale 4311 Contribuţia unităţii la asigurări sociale 4312 Contribuţia personalului la asigurări sociale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 437 Ajutor de şomaj 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

32

4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 438 Alte datorii şi creanţe sociale 4831 Alte datorii sociale 4382 Alte creanţe sociale 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441 Impozitul pe profit/venit 442 Taxa pe valoarea adăugată 4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 445 Subvenţii 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte similate 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481 Alte datorii faţă de bugetul statului 4482 Alte creanţe faţă de bugetul statului 45 GRUP ŞI ASOCIAŢI 451 Decontări în cadrul grupului 4511 Decontări în cadrul grupului 4518 Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului 452 Decontări privind interesele de participare 4521 Decontări privind interesele de participare 4528 Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare 455 Sume – datorate asociaţilor 4551 Asociaţi – conturi curente 4558 Asociaţi – dobânzi la conturi curente 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 457 Dividende de plată 458 Decontări din operaţii în participaţie 4581 Decontări din operaţii în participaţie – pasiv 4582 Decontări din operaţii în participaţie – activ 46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERSI 461 Debitori diverşi 462 Creditori diverşi 47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481 Decontări între unitate şi subunităţi 482 Decontări între subunităţi 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491 Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi 495 Provizioane pentru deprecierea creantelor – decontări în cadrul grupului

şi cu asociaţii 496 Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE 50 INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501 Investiţii financiare pe termen scurt la sociatăţi din cadrul grupului

33

502 Acţiuni proprii 503 Acţiuni 505 Obligaţiui emise şi răscumpărate 506 Obligaţiuni 508 Alte investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe similate 5081 Alte titluri de plasament 5082 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt 51 CONTURI LA BĂNCI 511 Valori de încasat 5112 Cecuri de încasat 5113 Efecte de încasat 5114 Efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la bănci 5121 Conturi la bănci în lei 5124 Conturi la bănci în valută 5125 Sume în curs de decontare 518 Dobânzi 5186 Dobânzi de plătit 5187 Dobânzi de încasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă 5193 Credite externe guvenamentale 5194 Credite externe garantate de stat 5195 Credite externe garantate de bănci 5196 Credite de la trezorerie statului 5197 Credite interne garantate de stat 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53 CASA 531 Casa 5311 Casa în lei 5314 Casa în valută 532 Alte valori 5321 Timbre fiscale şi postale 5322 Bilete de tratament şi odihnă 5323 Tichete şi bilete de călătorie 5328 Alte valori 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 Acreditive în lei 5412 Acreditive în valută 542 Avansuri de trezorerie 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591 Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţi din

cadrul grupului 592 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor proprii 593 Provizioane pentru deprecierea acţiunilor 595 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi răscumpărate 596 Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor 598 Provizioane pentru deprecierea altor investiţii financiare şi creanţe

34

asimilate CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601 Cheltuieli cu materii prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022 Cheltuieli cu combustibilul 6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026 Cheltuieli privind furajele 6027 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604 Cheltuieli privind materialele nestocate 605 Cheltuieli cu energia şi apa 606 Cheltuieli privind animalele şi păsările 607 Cheltuieli privind mărfurile 608 Cheltuieli privind ambalajele 61 CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 613 Cheltuieli cu primele de asigurare 614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621 Cheltuieli cu colaboratorii 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane 625 Cheltuieli cu deplasări, detasări şi transferări 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628 Alte cheltuieli cu terţii 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIILATE 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL 641 Cheltuieli cu salariile personalului 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 658 Alte cheltuieli de exploatare 6581 Despăgăbiri, amanzi şi penalităţi 6582 Donaţii şi subvenţii acordate 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588 Alte cheltuieli de exploatare 66 CHELTUIELI FINANCIARE 663 Pierderi din creanţe legate de participaţii 664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

35

6642 Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666 Cheltuieli privind dobânzile 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 668 Alte cheltuieli financiare 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor

circulante 686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele 6863 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor

financiare 6864 Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI 70 CIFRA DE AFACERI 701 Venituri din vânzarea produselor finite 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 705 Venituri din studii şi cercetări 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 708 Venituri din activităţi diverse 71 VARIAŢIA STOCURILOR 711 Variaţia stocurilor 72 VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subvenţii de exploatare 7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri2 7417 Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 758 Alte venituri din exploatare 7581 Venituri din despăgubiri, amanzi şi penalităţi 7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588 Alte venituri din exploatare 76 VENITURI FINANCIARE

2 Se ia în calcul la determinarea cifrei de afaceri

36

761 Venituri din imobilizări financiare 7611 Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului 7612 Venituri din titluri de participare deţinute la sociatăţi din afara grupului 7613 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrul

grupului 7614 Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afara

grupului 7615 Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului 7616 Venituri din titluri de participare strategice în afara grupului 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763 Venituri din creanţe imobilizate 764 Venituri din investiţii financiare cedate 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate 7642 Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 766 Venituri din dobânzi 767 Venituri din sconturi obţinute 768 Alte venituri financiare 77 VENITURI EXTRAORDINARE 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 786 Venituri financiare din provizioane 7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare 7864 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante CLASA 8 – CONTURI SPECIALE 80 CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI 801 Angajamente acordate 8011 Giruri şi garanţii acordate 8018 Alte angajamente acordate 802 Angajamente primite 8021 Giruri şi garanţii primite 8028 Alte angajamente primite 803 Alte conturi în afara bilanţului 8031 Imobilizări corporale luate cu chirie 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034 Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare 8036 Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate 8037 Efecte scontate neajunse la scadenţă 8038 Alte valori în afara bilanţului 8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar 804 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045 Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 89 BILANŢ 891 Bilanţ de deschidere 892 Bilanţ de închidere CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

37

90 DECONTĂRI INTERNE 901 Decontări interne privind cheltuielile 902 Decontări interne privind producţia obţinută 903 Decontări interne privind diferenţele de preţ 92 CONTURI DE CALCULAŢIE 921 Cheltuielile activităţii de bază 922 Cheltuielile activităţilor auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producţie 924 Cheltuieli generale de administraţie 925 Cheltuieli de desfacere 93 COSTUL PRODUCŢIEI 931 Costul producţiei obţinute 933 Costul producţiei în curs de execuţie

38

CAPITOLUL VII ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

Pentru a putea fi înregistrate în contabilitate, operaţiunile economice trebuie mai întâi

analizate. Acest fapt presupune stabilirea naturii, respectiv a conţinutului operaţiunii, determinarea

modificărilor pe care le poate produce operaţiunea economică în patrimoniul unităţii, stabilirea

elementelor, respectiv a structurilor de activ şi de pasiv care se modifică, determinarea conturilor

corespondente care reflectă elementele patrimoniale modificate, aplicarea regulilor de funcţionare ale

conturilor în vederea stabilirii contului care se debitează şi a contului care se creditează şi întocmirea,

pe această bază, a formulei contabile.

Studierea conturilor pe clase implică şi studierea operaţiunilor economice care conduc la

modificări asupra structurilor patrimoniale refectate de conturi.

Sunt aplicate regulile de funcţionare ale conturilor, astfel că întocmirea formulei contabile

este mult uşurată.

Analiza şi funcţionarea conturilor înseamnă însuşirea logicii contabile şi înţelegerea modului

cum „vede” contabilitatea operaţiunile economice desfăşurate.

Studierea celor mai reprezentative operaţiuni economice pentru fiecare clasă de conturi este

necesară în vederea înţelegerii logicii contabile şi pentru determinarea legăturilor care există între

clasele de conturi (conturile dintr-o clasă nu funcţionează numai între ele, ci în legătură cu alte

conturi din alte clasa). O data înţeles acest capitol, se poate considera că a fost însuşită 70% din

cunoaşterea contabilă.

Evidenţa contabilă a capitalurilor se ţine cu ajutorul clasei I „Conturi de capitaluri”, atât

pentru capitalurile proprii, cât şi pentru capitalurile împrumutate pe termen lung.

Cele mai importante operaţiuni legate de clasa I sunt: constituirea unei societăţi comerciale,

majorarea şi diminuarea capitalului social, constituirea şi utilizarea primelor de capital, a rezervelor,

reportarea profitului şi repartizarea sa ulterioară, reportarea pierderilor din exercţiul curent şi

acoperirea lor ulterioară, constituirea şi anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli,

contractarea împrumuturilor din emisiunea de obligatiuni, a creditelor bancare pe termen lung, a

altor împrmuturi şi rambursarea lor.

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de constituirea

unei societăţi

Precizări: Constituirea unei societăţi presupune, din punct de vedere al contabilităţii, o succesiune de

operaţiuni: subscrierea capitalului social de către actionari sau asociaţi, aducerea (vărsarea)

aporturilor acestora sub formă bănească sau în bunuri şi trecerea capitalului social de la categoria

nevărsat la vărsat.

39

1. Subscrierea capitalului social de către acţionari sau asociaţi este consemnată în

Actul constitutiv înregistrat la Registrul Comerţului. În contabilitate, subscrierea este un angajament

din partea acţionarilor/asociaţilor, deci societatea comercială care se înfiinţează are o creanţă asupra

acestora, pentru sumele de bani sau bunurile pe care au consimţit să le aducă şi care constituie

capitalul social.

Capitalul social are în acest moment o formă nevărsată, deoarece acţionarii/asociaţii

doar şi-au luat un angajament, pe care l-au consemnat, dar nu au adus fizic banii sau bunurile

respective.

Dreptul de creanţă este consemnat în contul 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind

capitalul”; concomitent are loc apariţia în pasiv a unei resurse proprii, în curs de constituire, sub

formă de „Capital subsscris nevărsat” (contul 1011).

Presupunem constitiurea unei societăţi pe acţiuni cu un capital social de 40.000 lei,

subscris de doi acţionari, cu drepturi egale (deci fiecare deţine 50% din acţiuni). Pentru capitalul

subscris s-au emis 400 de acţiuni şi Valoarea nominală a unei acţiuni este de 100 lei.

1. 456 “Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”

A + D 40.000

1011 “Capital social subscris nevărsat”

P + C 40.000

456 „Decontări cu

asociaţii/acţionarii privind capitalul”

= 1011 “Capital social subscris nevărsat”

40.000

2. Urmează aducerea (vărsarea) aporturilor subscrise de acţionari/asociaţi. În

exemplul nostru, contravaloarea acţiunilor este reprezintă de: 10.000 lei depuşi (vărsaţi) în contul

curent de la bancă, un calculator de 8.000 lei şi un program informatic de 2.000 lei, aporturi ale

primului acţionar; cel de-al doilea aduce 15.000 lei, depuşi tot în contul de la bancă şi materii prime

în valoare de 5.000 lei. Fiecare aport va fi încadrat într-un cont care îi corespunde.

Întucât capitalul social a fost integral vărsat, dispare creanţa pe seama acţionarilor şi

concomitent se va produce o majorare a conturilor de activ reprezintând aporturile aduse:

2. 5121 “Conturi curente la bănci în lei” 213 “Instalaţii de lucru, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 208 “Alte imobilizări necorporale” 301 “Materii prime”

A A A A

+

+

+

+

D

D

D

D

25.000

8.000

2.000

5.000 456 “Decontări cu

asociaţii/acţionarii privind A - C 40.000

40

capitalul”

% 5121 “Conturi curente la

bănci în lei” 213 “Instalaţii de lucru, mijloace de transport, animale şi plantaţii” 208 “Alte imobilizări

necorporale” 301 “Materii prime”

= 456 “Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”

40.000 25.000

8.000

2.000

5.000 3. După acest moment, capitalul social trebuie transferat din forma „nevărsat” în

„vărsat”, întrucât au fost aduse toate aporturile. În operaţiune sunt implicate cele două etape ale

constituirii capitalului, respectiv subscrierea şi vărsarea. Capitalul subscris nevărsat se reduce, în timp

ce capitalul subscris vărsat creşte cu aceeaşi valoare:

3. 1011 “Capital social subscris nevărsat”

P - D 40.000

1012 “Capital social subscris vărsat”

P + C 40.000


= 1012 “Capital social subscris vărsat”

40.000

• Operaţiunile de majorare a capitalului social sunt înregistrate în creditul

contului 101 „Capital social”, în analiticele corespunzătoare:

a) Din profitul realizat în anul curent: 129 “Repartizarea profitului” A + D 50.000 1012 “Capital social vărsat” P + C 50.000

129 “Repartizarea

profitului” = 1012 “Capital social

vărsat” 50.000

b) Din profitul nerapartizat din exerciţiul precedent 117 “Rezultatul reportat” P - D 30.000 1012 “Capital social vărsat” P + C 30.000

117 “Rezultatul reportat” = 1012 “Capital social

vărsat” 30.000

c) Capitalizarea sau transformarea rezervelor în capital 106 “Rezerve” P - D 15.000 1012 “Capital social vărsat” P + C 15.000

106 “Rezerve” = 1012 “Capital social

vărsat” 15.000

d) Capitalizarea sau transformarea primelor de capital

41

104 “Prime de capital” P - D 25.000 1012 “Capital social vărsat” P + C 25.000 104 “Prime de capital” = 1012 “Capital social

vărsat” 25.000

e) Conversia obligatiunilor în acţiuni cu acordul obligatarilor

(creditorilor). Operaţiunea generează reducerea datoriilor, fără a apela la plăţi cu numerar sau din disponibilul de la bancă, ceea ce la majorarea capitalului social, deoarece creditorii devin acţionari. Succesiunea operaţiunilor va fi:

• 456“Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”

A + D 15.000

1011 “Capital social subscris nevărsat” P + C 15.000

456“Decontări cu asociaţii/acţionarii privind

capitalul”

= 1011 “Capital social nevărsat”

15.000

• 161 “Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”

P - D 15.000

456“Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul”

A - C 15.000

161 “Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”

= 456 “Decontări cu asociaţii/acţionarii privind

capitalul”

15.000

• 1011 “Capital social subscris nevărsat” P - D 15.000 1012 “Capital social vărsat” P + C 15.000



15.000

• Operaţiunile de diminuare a capitalului social sunt înregistrate în debitul

contului 101 „Capital social”, în analiticele corespunzătoare: a) Retragerea aportului unui acţionar presupune următoarea succesiune

de operaţiuni:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 25.000 456 “Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul”

A - C 25.000

1012 “Capital social

vărsat” = 456 “Decontări cu


25.000

• achitarea obligaţiei faţă de acţionarul care s-a retras, în numerar sau

42

prin bancă: 456 “Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul”

A + D 25.000

5311 “Casa în lei” (5121 “Conturi la bănci în lei”)

A - C 25.000

456 “Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul”

= 5311 “Casa în lei” (5121 “Conturi la bănci

în lei”)

25.000

b) Anularea unor acţiuni proprii răscumpărate, care reprezintă o parte a

capitalului social:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 10.000 502 “Acţiuni proprii” A - C 10.000

1012 „Capital social

vărsat” = 502 “Acţiuni proprii” 10.000

c)

Acoperirea pierderilor din exerciţiul precedent. Contul 117 „Rezultatul reportat” prezintă în această situaţie pierderi, deci are sold debitor. Pentru a se acoperi pierderile, va fi creditat, concomitent cu reducerea capitalului social vărsat:

• 1012 “Capital social vărsat” P - D 12.000 117 “Rezultatul reportat” B

(A) - C 12.000

1012 „Capital social

vărsat” = 117 “Rezultatul reportat” 12.000

Soldul final al contului 101 „Capital social” reprezintă valoarea capitalului social nevărsat sau

vărsat.

• Operaţiunile de constituire/majorare a rezervelor din reevaluare sunt înregistrate în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”:

• a) Creşterea de valoare rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale: 211 “Terenuri” A + D 20.000 212 “Construcţii” A + D 50.000 213 “Instalaţii tehnice, mijloace de

transport, animale şi plantaţii” A + D 30.000

214 “Mobilier, aparatură birotică” A + D 30.000 105 “Rezerve din reevaluare” P + C 130.000

%

211 “Terenuri” 212 “Construcţii”

213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”

214 “Mobilier, aparatură

= 105 “Rezerve din reevaluare”

130.000 20.000 50.000 30.000

30.000.00

43

birotică”

• Operaţiunile de încorporare/diminuare a rezervelor din reevaluare sunt

înregistrate în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”:

a) Încorporarea rezervei din reevaluare la rezerve:

105 “Rezerve din reevaluare” P - D 130.000 106 “Rezerve” P + C 130.000

105 “Rezerve din reevaluare”

= 106 “Rezerve” 130.000

b) Descreşterile faţă de valoarea contabilă netă rezultate din

reevaluarea imobilizărilor corporale:

105 “Rezerve din reevaluare” P - D 40.000 211 “Terenuri” A - C 15.000 212 “Construcţii” A - C 25.000

105 “Rezerve din

reevaluare” = %

211 “Terenuri” 212 “Construcţii”

40.000 15.000 25.000

Soldul final al contului 105 „Capital social” reprezintă rezervelor constituite ca urmare a

operaţiunii de reevaluare a activelor imobilizate şi neconsumate, existente în sold la sfârşitul

exerciţiului.

• Operaţiunile de constituire/majorare a rezervelor sunt înregistrate în creditul

contului 106 „Rezerve”, în analiticele corespunzătoare:

a) Constituirea rezervei legale din profitul exerciţiului curent:

129 “Repartizrea profitului” A + D 6.000 1061 “Rezerve” P + C 6.000

129 “Repartizrea

profitului” = 1061 “Rezerve legale” 6.000

b)

Constituirea rezervei din diferenţele de reevaluare constatate la imobilizările corporale:

105 „Rezerve din reevaluare” P - D 12.000 106 “Rezerve” P + C 12.000

105 „Rezerve din

reevaluare” = 106 “Rezerve” 12.000

• Operaţiunile de încorporare/diminuare a rezervelor sunt înregistrate în

debitul contului 106 „Rezerve”, în analiticele corespunzătoare: a) Acoperirea unor pierderi din exerciţiul precedent, situaţie în care contul

117 „Rezultatul reportat” prezintă pierderi:

44

1063 “Rezerve statuare” P - D 11.000 117 „Rezultatul reportat” P + C 11.000

1063 „Rezerve statutare”

= 117 „Rezultatul reportat” 11.000

b) Încorporarea sau capitalizarea rezervelor statutare şi altor rezerve în

capitalul social:

1063 “Rezerve statuare” P - D 10.000 1068 „Alte rezerve” P - D 19.000 1012 „Capital social vărsat” P + C 29.000

%

1063 „Rezerve statutare”

1068 „Alte rezerve”

= 1012 „Capital social vărsat”

29.000 10.000

19.000

• Operaţiunile de constituire/primire a subvenţiilor pentru investiţii sunt

înregistrate în creditul contului 131 „Subvenţii pentru investiţii”: a) Se primeşte contravaloarea unui utilaj, cu titlu de donaţie, în contul

curent de la bancă:

5121 „Conturi curente la bănci” A + D 60.000 131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 60.000 5121 „Conturi curente la

bănci” = 131 „Subvenţii pentru

investiţii” 60.000

b) Evidenţierea unei subvenţii băneşti de primit de la bugetul de stat:

• 455 „Subvenţii” A + D 100.000 131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 100.000

455

„Subvenţii” = 131 „Subvenţii pentru


• primirea banilor în contul de la bancă 5121 „Conturi curente la bănci”

A

+

D

100.000

455 „Subvenţii” A - C 100.000

5121 „Conturi curente la bănci”

= 455 „Subvenţii”

100.000

c) Primirea unui mijloc de transport cu titlu de donaţie (similar se

înregistrează toate activele imobilizate primite cu titlu gratuit):

2133 „Mijloace de transport” A + D 200.000 131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 200.000

2133 „Mijloace de

transport” = 131 „Subvenţii pentru


45

• Operaţiunile de utilizare/diminuare a subvenţiilor pentru investiţii sunt

înregistrate în debitul contului 131 „Subvenţii pentru investiţii”:

a) Pe măsură ce imobilizarea, pentru care s-a primit subvenţie, se amortizează, are loc concomitent operaţiunea de „virare la venituri a subvenţiei primite”. În acest fel, rezultatul exerciţiului nu este încărcat cu cheltuiala cu amortizarea, pentru că în contrapartidă se înregistrează şi un element de venit. Virarea subveţiei la venituri pe măsura amortizării imobilizării respective, în valoare de 2.000 lei, lunar:

131 „Subvenţii pentru investiţii” P - D 2.000 7584 „Venituri din subvenţii pentru

investiţii” P + C 2.000

131 „Subvenţii pentru

investiţii” = 7584 „Venituri din

subvenţii pentru investiţii” 2.000

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni legate de conturile de capitaluri străine (datorii pe termen lung):

a) Se apelează la un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în valoare de

100.000 lei. Subscrierea de către terţi la cumpărarea obligaţiunilor:

461 „Creditori diverşi” A + D 100.000 161 „Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni” P + C 100.000

461 „Creditori diverşi” = 161 „Împrumuturi din

emisiunea de obligaţiuni” 100.000

b) Se achită contravaloarea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni în contul curent de la bancă . Scade în acelaşi timp creanţă pe seama debitorilor:

5121 „Conturi curente la bănci” A + D 100.000 461 „Creditori diverşi” A - C 100.000

5121 „Conturi curente la

bănci” = 461 „Creditori diverşi” 100.000

c) Se calculează şi se înregistrează dobânda aferentă împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, în valoare de 19.000 lei. Pentru societatea care apelează la un astfel de împrumut, dobânda este pe de o parte o cheltuială, iar pe de altă parte o datorie ce trebuie achitată către creditorii săi:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” A + D 19.000 1681 „Dodânzi aferente

împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

P + C 19.000

46

666 „Cheltuieli privind

dobânzile” = 1681 „Dodânzi

aferente împrumuturilor din emisiunea de

obligaţiuni”

19.000

d) Se achită obligatarilor (creditorilor) dobânda calculată anterior; se

reduce numerarul din casierie, concomitent cu reducerea datoriei faţă de creditori:

1681 „Dodânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”

P - D 19.000

5311 „Casa în lei” A - C 19.000

1681 „Dodânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligaţiuni”

= 5311 „Casa în lei” 19.000

e) La sfârşitul perioadei de creditare se rambursează creditorilor

împrumutul din emisiunea de obligaţiuni, din disponibilul existent în contul de la bancă:

161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”

P - D 100.000

5121 „Conturi curente la bănci” A - C 100.000

161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”

= 5121 „Conturi curente la bănci”

100.000

f) Pentru activitatea de investiţii, o societate contractează un credit bancar pe

termen lung, în valoare de 800.000 lei. După aprobarea documentaţiei de credit, banca virează banii în contul curent al societăţii:

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 800.000 1621 „Credite bancare pe termen

lung” P + C 800.000

5121 „Conturi la bănci

în lei” = 1621 „Credite bancare

pe termen lung” 800.000

g) Pe baza „Notei de calculaţie privind dobânzile”, primită de la bancă, se calculează şi se înregistrează dobânda aferentă creditului bancar pe termen lung 36.000 lei.

666 „Cheltuieli privind dobânzile” A + D 36.000 1682 „Dodânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung” P + C 36.000

666 „Cheltuieli privind

dobânzile” = 1682 „Dodânzi

aferente creditelor bancare 36.000

47

pe termen lung”

h) Se achită băncii dobânda calculată anterior; se reduce disponibilul din contul curent, concomitent cu reducerea datoriei privind dobânda:

1682 „Dodânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”

P - D 36.000

5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 36.000

1682 „Dodânzi aferente creditelor

bancare pe termen lung”

= 5121 „Conturi la bănci în lei”

19.000

Contabilitatea imobilizărilor

Evidenţa contabilă a imobilizărilor se ţine cu ajutorul clasei a II-a „Conturi de imobilizări” şi

cuprinde imobilizările necorporale, corporale, financiare, în curs, precum şi amortizarea şi

provizioanele ce se pot constitui pentru deprecierea lor.

Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: achiziţionarea

(cumpărarea) de active de la furnizori, obţinerea lor din producţie proprie (cu forţe proprii),

operaţiuni de modernizare a activelor, vânzarea lor către terţi, amortizarea acestora etc.

Fiind conturi de activ, ele înregistrează în debit soldul iniţial şi creşterile ulterioare (achiziţii,

aporturi, producţie proprie, subvenţii, donaţii primite, plus la inventar), iar în credit înregistrează

diminuările (casare sau lichidare, vânzări, donaţii acordate, minus de inventar, amortizare în cazul

imobilizărilor necorporale etc.).

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni imobilizările

necorporale şi corporale

Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul grupei 20 „Imobilizări corporale”.

a) O societate comercială efectuează cheltuieli cu înmatricularea şi înscrierea la Registrul Comerţului în valoare de 7.000 lei, cu numerar:

201 „Cheltuieli de constituire” A + D 7.000 5311 „Casa în lei” A - C 7.000

201 „Cheltuieli de

constituire” = 5311 „Casa în lei” 7.000

b) La începutul activităţii, o societate comercială realizează cheltuieli cu reclama efectuată de un post de televiziune, pentru care primeşte factură de la acesta, în valoare de 15.000 lei:

201 „Cheltuieli de constituire” A + D 15.000 404 „Furnizori de imobilizări” P + C 15.000

201 „Cheltuieli de = 404 „Furnizori de 15.000

48

constituire” imobilizări” c) La constituirea unei societăţi comerciale, un asociat aduce ca aport la

capitalul social un brevet, în valoare de 10.000 lei. O dată cu aducerea brevetului scade creanţa pe seama asociatului pentru valoarea capitalului social subscris nevărsat:

205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori similare”

A + D 10.000

456 „Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul”

A - C 10.000

205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori

similare”

= 456 „Decontări cu asociaţii/ acţionarii privind capitalul”

10.000

d) Se concesionează o exploatare minieră pe o perioadă de 10 ani, valoarea

contractului fiind de 900.000 lei.


A + D 900.000

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” P + C 900.000

205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valori

similare”

= 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

900.000

e) Se achiziţionează o marcă comercială în valoare de 400.000 lei de la un

furnizor:


A + D 400.000

404 „Furnizori de imobilizări” P + C 400.000

f) Se achiziţionează de la un furnizor, un teren în valoare de 160.000 lei:

2111 „Terenuri” A + D 160.000 404 „Furnizori de imobilizări” P + C 160.000

2111 „Terenuri” = 404 „Furnizori de

imobilizări” 160.000

g) Se primeşte prin donaţie un teren în valoare de 200.000 lei:

2111 „Terenuri” A + D 200.000 131 „Subvenţii pentru investiţii” P + C 200.000

2111 „Terenuri” = 131 „Subvenţii pentru 200.000

49

investiţii”

h) Se amenajează un teren, valoarea amenajării fiind facturată de prestator, în valoare de 57.000 lei:

2112 „Amenajări de terenuri” A + D 57.000 404 „Furnizori de imobilizări” P + C 57.000

2112 „Amenajări de

terenuri” = 404 „Furnizori de

imobilizări” 57.000

i) Se achiziţionează de la furnizori cu TVA aferent o hală industrială, în valoare de 900.000 lei: 212 „Construcţii” A + D 900.000 4426 „TVA deductibilă” A + C 171.000 404 „Furnizori de imobilizări” P + C 1.071.000

% 212 „Construcţii”

4426 „TVA deductibilă”

= 404 „Furnizori de imobilizări”

1.071.000 900.000 171.000

j Se înregistrează amortizarea lunară pentru un mijloc de transport, în valoare de 2.400.000 lei:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”

A + D 2.400.000

2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”

P + C 2.400.000

6811 „Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizărilor”

= 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de

transport, animalelor şi plantaţiilor”

2.400.000

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni imobilizările financiare

a) O societate comercială achizitionează titluri de participare cu plata integrală din contul curent de la bancă, în valoare de 30.000 lei:

261 „Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului”

A + D 30.000


261 „Titluri de participare deţinute la

filiale din cadrul grupului”


30.000

b) Vânzarea titlurilor de participare Apare un drept de creanţă faţă de cel care cumpără, concomitent cu sporirea veniturilor generate de vânzarea acestor active:

50

461 „Debitori diverşi” A + D 12.000 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi

alte operatiuni de capital” P + C 12.000

461 „Debitori diverşi” = 7583 „Venituri din

vânzarea activelor şi alte operatiuni de capital”

12.000

c) Scăderea din evidenţă a titlurilor de participare vândute. Operaţiunea produce majorarea cheltuielilor cu activele cedate, concomitent cu reducerea valorii titlurilor vândute:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”

A + D 11.000

261 „Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului”

A - C 11.000

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”

= 261 „Titluri de participare deţinute la filiale din cadrul

grupului”

11.000

d) Se înregistrează acordă un împrumut pe termen lung unei societăţi comerciale, în valoare de 300.000 lei, din disponibilul existent în contul bancar:

2673 „Împrumuturi acordate pe termen lung”

A + D 300.000


2673 „Împrumuturi acordate pe termen

lung”


300.000

Contabilitatea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie

Evidenţa contabilă a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se ţine cu ajutorul clasei a

III-a „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” şi cuprinde stocurile de materii prime şi

materiale, producţia în curs de execuţie, produsele, animalele, mărfurile, stocurile aflate la terţi,

ambalajele.

Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: achiziţionarea

(cumpărarea) de stocuri de la furnizori, obţinerea lor din producţie proprie (cu forţe proprii),

vânzarea lor către terţi, înregistrarea deprecierilor etc.

Fiind conturi de activ, ele înregistrează în debit soldul iniţial şi creşterile ulterioare (achiziţii,

aporturi, producţie proprie, donaţii primite, plus de inventar), iar în credit înregistrează diminuările

(vânzări, donaţii acordate, minus de inventar, depreciere fizică normală etc.).

a) Achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de la furnizori, cu factură:

51

301 „Materii prime” A + D 7.000 3021 „Materiale auxiliare” A + D 3.000 401 „Furnizori” P + C 10.000

% 301 „Materii prime”

3021 „Materiale auxiliare”

= 401 „Furnizori” 10.000 7.000 3.000

b) Primirea unor materii prime şi a unor piese de schimb ca donaţie de la un terţ:

301 „Materii prime” A + D 10.000 3024 „Piese de schimb” A + D 5.000 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii” P + C 15.000

% 301 „Materii prime”

3024 „Piese de schimb”

= 7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii

primite”

15.000 10.000 5.000

c) Se achizitionează obiecte de inventar de la un furnizor, cu factură, care sunt date spre utilizare. Operaţiunea presupune două momente de înregistrare în contabilitate:

1. Achiziţionarea obiectelor de inventar: 303 „Materiale de natura obiectelor de

inventar” A + D 10.000

401 „Furnizori” P + C 10.000

303 „Materiale de natura obiectelor de

inventar”

= 401 „Furnizori” 10.000

2. Obiectele de inventar sunt date spre folosinţă. Acest fapt este considerat

un consum material de obiecte de inventar, în acest caz, ducând la sporirea cheltuielilor aferente acestui consum şi diminuarea acestor stocuri:

603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

A + D 10.000

303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

A - C 10.000

603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”

= 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

10.000

Notă: Întrucât creditarea contului 303 echivalează cu descărcarea gestiunii de obiecte de

inventar şi implicit dispariţia acestora din evidenţa contabilă a firmei, a fost introdusă obligaţia

52

reflectării extracontabile a acestora prin intermediul unui cont în afara bilanţului, respectiv 8039 „Stocuri de natura obiectelor de inventar”.

d) Se înregistrează, la sfârşitul lunii, producţia rămasă neterminată, stabilită prin inventariere, în valoare de 22.000 lei:

331 „Produse în curs de execuţie” A + D 22.000 711 „Variaţia stocurilor” P + C 22.000

331 „Produse în curs de

execuţie” = 711 „Variaţia stocurilor” 22.000

e) Se obţin produse finite la un cost prestabilit de 60.000 lei:

345 „Produse finite” A + D 60.000 711 „Variaţia stocurilor” P + C 60.000

345 „Produse finite” = 711 „Variaţia stocurilor” 60.000

f) Se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, în valoare de 30.000 lei, TVA

19%: 371 „Mărfuri” A + D 30.000 4426 „TVA deductibilă” A + D 5.700 401 „Furnizori” P + C 35.700

%

371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 35.700 30.000 5.700

Contabilitatea terţilor

Evidenţa contabilă a terţilor se ţine cu ajutorul clasei a IV-a „Conturi de terţi” şi

cuprinde conturi de datorii comerciale, creanţe comrciale, datorii salariale, sociale şi fiscale, datorii în

cadrul grupului, cu asociaţii şi acţionarii.

Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt: evidenţierea

datoriilor către furnizori pentru cumpărările de stocuri, de active imobilizate, evidenţierea creanţelor

faţă de clienţi şi diverşi debitori pentru vânzările realizate, evidenţierea datoriilor şi creantelor faţă de

salariaţi, faţă de bugetele asigurărilor sociale, pratecţiei sociale, faţă de bugetul de stat etc.

Conturile de terţi sunt conturi de activ dacă reflectă o creanţă şi sunt conturi de

pasiv dacă reflectă o datorie. Creanţele şi datoriile pe termen scurt, întregistrate în conturi de terţi,

se mai numesc şi flotante.

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind datoriile către

furnizori şi conturile similare

a) Se cumpără bunuri economice reprezintând materii prime, materiale consumabile, obiectele de inventar, mărfuri şi ambalaje de la furnizori, în valoare de 40.000 lei, TVA 19%:

53

301 „Materii prime” A + D 20.000 3028 „Alte materiale consumabile” A + D 3.000 303 „Materiale de natura obiectelor de

inventar” A + D 5.000

371 „Mărfuri” A + D 10.000 381 „Ambalaje” 2.000 4426 „TVA deductibilă” A + D 7.600 401 „Furnizori” P + C 47.600

% 301 „Materii prime” 3028 „Alte materiale

consumabile” 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”

371 „Mărfuri” 381 „Ambalaje”


= 401 „Furnizori” 47.600 20.000 3.000

5.000

10.000 2.000 7.600

b) Se primesc de la furnizori facturile pentru consumul de energie şi apă – 2.000 lei, lucrări şi servicii prestate – 4.000 lei, convorbiri telefonice – 1.500 lei, TVA 19%. Elementele menţionate, nefiind stocuri, majorează direct cheltuielile respective, prin debitarea conturilor aferente:

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 2.000 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi

reparaţiile” A + D 4.000

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

A + D 1.500

4426 „TVA deductibilă” A + D 1.425 401 „Furnizori” P + C 8.925

%

605 „Cheltuieli privind energia şi apa”

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 8.925 2.000

4.000

1.500

1.425

c) Se achită cu numerar c/v datoriei de 8.000 lei către un furnizor:

401 „Furnizori” P - D 8.000 5311 „Casa în lei” A - C 8.000

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 8.000

54

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind creanţele -

clienţi şi alte conturi asimilate

a) Se livrează (vând) pe bază de factură către clienţi, produse finite în valoare de 23.000 lei şi mărfuri în valoare de 12.000 lei, TVA 19%. Are loc o creştere a creanţelor asupra clienţilor şi, concomitent, operatiunea presupune realizarea unor venituri:

4111 „Clienţi” A + D 41.650 701 „Venituri din vânzarea produselor

finite” P + C 23.000

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 12.000 4427 „TVA colectată” P + C 6.650

4111 „Clienţi” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată”

41.650 23.000

12.000

6.650

b) Se facturează unui client chiria aferentă lunii în curs, în valoare de

13.000 lei, TVA 19%, conform contractului de închiriere: 4111 „Clienţi” A + D 15.470 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” P + C 13.000

4427 „TVA colectată” P + C 2.470

4111 „Clienţi” = % 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”


15.470 13.000

2.470

c) Se livrează (vând) pe bază de aviz de însoţire a mărfii, semifabricate în valoare de 7.000 lei, TVA 19%, factura urmând să se întocmească ulterior. Avizul de însoţire a mărfii nefiind un document fiscal TVA nu va fi înregistrată ca fiind colectată, ci neexigibilă. La întocmirea facturii se va trece TVA de la neexigibilă la colectată. • Livrarea semifabricatelor către clienţi pe bază de aviz:

418 „Clienţi – facturi de întocmit” A + D 8.330 702 „Venituri din vânzarea

semifabricatelor” P + C 7.000

4428 „TVA neexigibilă” P + C 1.330

• La întocmirea facturii se realizează următoarele înregistrări: 4111 „Clienţi” A + D 8.330 418 „Clienţi – facturi de întocmit” A - C 8.330

4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de

întocmit” 8.330

şi

55

4428 „TVA neexigibilă” P - D 1.330 4427 „TVA colectată” P + C 1.330

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 1.330

d) Se încasează (decontează) de la clienţi c/v creanţelor, 5.000 lei cu numerar şi 16.000 lei prin virament bancar (contul curent de la bancă):

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 16.000 5311 „Casa în lei” A + D 5.000 4111 „Clienţi” A - C 21.000

% 5121 „Conturi la bănci în

lei” 5311 „Casa în lei”

= 4111 „Clienţi” 21.000 16.000

5.000

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind obligaţiile faţă

de salariaţi şi contribuţiile unităţii în legătură de drepturile de personal

Evidenţa contabilă obligaţiilor faţă de salariaţi se ţine cu ajutorul contului 421 „Personal –

salarii datorate”.

Salariile reprezintă pentru întreprindere o cheltuială, înregistrată în contul 641 „Cheltuieli cu

salariile personalului”, şi în acelaşi timp, o obligaţie, o datorie fată de salariţi, reflectată în contul 421.

Salariul realizat într-o lună este format din salariul de bază (de încadrare), sporuri cu caracter

temporar sau permanent şi alte drepturi cuvenite conform contractului individual şi colectiv de

muncă.

Prin urmare, înregistrarea fondului de salarii va genera înregistrarea:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A + D 60.000

421 „Personal – salarii datorate” P + C 60.000

641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

= 421 „Personal – salarii datorate”

60.000

Salariaţilor li se reţin pe statul de salarii o serie de contribuţii sociale şi fiscale, şi anume:

• contribuţia la asigurări sociale – 9,5% din salariul realizat 60.000 lei x 9.5% = 5.700 lei • contributia la asigurările sociale de sănătate – 6,5% din salariul realizat 60.000 lei x 6,5% = 3.900 lei • contributia la fondul de şomaj – 1% din salariul de încadrare 53.000 lei x 1% = 530 lei • avansul chenzial deja plătit - 24.000 lei • impozit pe salarii – 10.987 lei

56

Reţinerile asupra salariilor conduc la debitarea contului 421 şi creditarea conturilor de obligaţii sociale şi fiscale:

421 „Personal – salarii datorate” P - D 45.117 4312 „Contribuţia personalului la asigurările

sociale” P + C 5.700

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

P + C 3.900

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

P + C 530

425 „Avansuri acordate personalului” A - C 24.000 444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor” P + C 10.987

421 „Personal – salarii

datorate” = %

4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate” 4372 „Contribuţia personalului

la fondul de şomaj” 425 „Avansuri acordate

personalului” 444 „Impozitul pe venituri de

natura salariilor”

45.117 5.700

3.900

530

24.000

10.987 În legătură cu fondul de salarii lunar şi entitatea patrimonială înregistrează şi achită o serie de contribuţii, respectiv:

a) contribuţia la asigurări sociale – 22% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 22% = 13.200 lei b) contributia la fondul de şomaj – 3% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 3% = 1.800 lei c) contributia la asigurările sociale de sănătate – 7% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 7% = 4.200 lei d) fondul special pentru boli şi accidente profesionale – 0,5% din fondul de salarii realizat 60.000 lei x 0,5% = 300lei e) comisionul Camerei de muncă (0,75% din fondul de salarii dacă unitatea patrimonială ţine cărţile de muncă la Camera de muncă; 0,25% dacă unitatea nu ţine cărţile de muncă la Camera de muncă) 60.000 lei x 0,75% = 450 lei Aceste contribuţii ale unităţii reprezintă pe de o parte cheltuieli pentru aceasta, iar pe de altă

parte, datorii către bugetele asigurărilor sociale, protecţiei sociale etc.

a) 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

A + D 13.200

4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

P + C 13.200

6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

= 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

13.200

b) 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul A + D 1.800

57

de şomaj” 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de

şomaj” P + C 1.800

6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”

= 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

1.800

c) 6453 „Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate” A + D 4.200

4371 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”

P + C 4.200

6453 „Contribuţia

angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

= 4371 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

4.200

d) 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate” A + D 300

447 „Fonduri speciale” P + C 300

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

= 447 „Fonduri speciale” 300

e) 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi

onorariile” A + D 450.000

447 „Fonduri speciale” P + C 450.000

622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”

= 447 „Fonduri speciale” 450

• Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind taxa pe valoarea

adăugată

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect calculat asupra valorii adăugate

realizată de agentul economic. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre valoarea bunurilor şi

serviciilor produse de o întreprindere şi cea a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor utilizate pentru

realizarea acestora, numite consumuri intermediare.

Cele mai multe acte de vânzare – cumpărare de bunuri, lucrări sau servicii desfăşurate în

economie cad sub incidenţa acestui element de fiscalitate – taxa pe valoarea adăugată, care prin

natura şi conţinutul său se aplică asupra operaţiunilor economice în două etape distincte ale

circuitului economic:

achiziţiile sau cumpărările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma

plăteşte taxă pe valoarea adăugată deductibilă către furnizori;

vânzările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma încasează taxă pe

valoarea adăugată colectată de la clienţi sau beneficiari.

58

La sfârşitul fiecărei luni se compară valorile TVA deductibilă şi TVA colectată, moment în care

poate exista una dintre situaţiile de mai jos (operaţiunea poartă denumirea de „regularizarea TVA-

ului”):

1. TVA deductibilă < TVA colectată - firma datorează bugetului de stat diferenţa

dintre cele două valori, sub forma TVA de plată (înregistrată în contul 4423 „TVA de plată”);

2. TVA deductibilă > TVA colectată - firma recuperează de la bugetul de stat

diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o creanţă asupra acestui

buget (înregistrată în contul 4424 „TVA de recuperat”);

3. TVA deductibilă = TVA colectată - firma nu datorează, dar nici nu are de încasat

sume de la bugetul de stat.

Evidenţa contabilă a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa

pe valoarea adăugată”, cu analiticele următoare:

4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat 4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă

a) O societate comercială cumpără mărfuri de la un furnizor, în valoare de

20.000 lei, TVA 19% 371 „Mărfuri” A + D 20.000 4426 „TVA deductibilă” A + D 3.800 401 „Furnizori” P + C 23.800

%

371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 23.800 20.000 3.800

b) Se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 800.000 lei, TVA 19%, de la un furnizor:

2133 „Mijloace de transport” A + D 800.000 4426 „TVA deductibilă” A + D 152.000 404 „Furnizori de imobilizări” P + C 952.000

%

2133 „Mijloace de transport”


= 404 „Furnizori de imobilizări” 952.000 800.000

152.000

c) Se vând mărfuri în valoare de 28.560 lei, unui client.:

4111 „Clienţi” A + D 28.560 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 24.000 4427 „TVA colectată” P + C 4.560

59

4111 „Clienţi” = % 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” 4427 „TVA colectată”

28.560 24.000

4.560

d) Se facturează unui client chiria lunară, în valoare de 15.000 lei, TVA 19%,

conform contractului încheiat: 4111 „Clienţi” A + D 17.850 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” A + D 15.000




17.850 15.000

2.850

Regularizarea TVA-ului

Are loc compararea TVA deductibilă cu TVA colectată. În cazul nostru TVA deductibilă

are valoarea de 155.800 lei (3.800 + 152.000) şi va fi achitată furnizorilor, iar TVA colectată este de

7.410 lei (4.560 + 2.850), ce se va încasa de la clienţi.

TVA deductibilă > TVA colectată - 155.800.000 > 7.410.000 - firma recuperează de la

bugetul de stat diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o creanţă

asupra acestui buget, respectiv 148.390.000 lei.

e) 4426 „TVA deductibilă” A - C 155.800 4427 „TVA colectată” P - D 7.410 4424 „TVA de recuperat” A + D 148.390

%

4427 „TVA colectată” 4424 „TVA de recuperat”

= 4426 „TVA deductibilă” 155.800 7.410

148.390 Practic, are loc şi închiderea conturilor de TVA, 4426 şi 4427, aceste conturi prezentând sold zero la sfârşitul lunii, în urma operaţiunii de regularizare.

Contabilitatea trezoreriei consemnează existenţa şi mişcarea valorilor mobiliare de

plasament (acţiuni şi obligaţiuni), a disponibilităţilor băneşti şi a altor valori asimilate.

Conturile de trezorerie sunt conturi de activ, înregistrând în debit existentul iniţial şi

creşterile, iar în credit diminuările elementelor de trezorerie.

a) O societate comercială cumpără de pe piaţa bursieră acţiuni proprii şi acţiuni ale altor societăţi comerciale. Valoarea nominală a acţiunilor proprii este de 10.000 lei/acţiune, preţul de răscumpărare 9.000 lei/acţiune şi se răscumpără 10.000 de acţiuni. Valoarea de cumpărare a celorlalte acţiuni este de 12.000 lei/acţiune şi se cumpără 5.000 de acţiuni. Plata contravalorii acţiunilor se face prin virament bancar în momentul cumpărării.

60

502 „Acţiuni proprii” A + D 90.000 503 „Acţiuni” A + D 60.000 5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 150.000

%

502 „Acţiuni proprii” 503 „Acţiuni”

= 5121 „Conturi la bănci în lei” 150.000 90.000 60.000

b) Se achiziţionează .1000 de obligaţiuni, la un preţ de 100.000 lei/obligaţiune, de la SC „X” SA cu plata ulterioară:

506 „Obligaţiuni” A + D 100.000 509 „Vărsăminte de efectuat pentru

investiţii financiare pe termen scurt” P + C 100.000

506 „Obligaţiuni” = 509 „Vărsăminte de efectuat

pentru investiţii financiare pe termen scurt”

100.000

c) Se achită prin virament bancar c/v obligaţiunilor achiziţionate anterior.

509 „Vărsăminte de efectuat pentru

investiţii financiare pe termen scurt” P - D 100.000


509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţii

financiare pe termen scurt”

= 5121 „Conturi la bănci în lei” 100.000

d) Se încasează prin virament c/v creanţelor clienţi – 8.000 lei, a efectelor

comerciale primite de la clienţi – 29.000 lei, avansuri de clienţi – 4.000 lei: 5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 41.000 4111 „Clienţi” A - C 8.000 413 „Efecte de primit de la clienţi” A - C 29.000 419 „Clienţi – creditori” 4.000

5121 „Conturi la bănci în

lei” = %

4111 „Clienţi” 413 „Efecte de primit de la

clienţi” 419 „Clienţi – creditori”

41.000 8.000

29.000

4.000

d) Din contul curent de la bancă se achită datoria către un furnizor – 12.000 lei, rata scadentă la un credit bancar pe termen scurt - 8.500 lei, dobânda aferentă creditului – 3.900 lei, impozitul pe salarii – 2.500 lei, TVA de plată – 3.100 lei şi impozitul pe dividende – 2.000:

401 „Furnizori” P - D 12.000 5191 „Credite bancare pe termen scurt” P - D 8.500 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare

pe termen scurt” P - D 3.900

61

444 „Impozitul pe veniturile din salarii” P - D 2.500 4423 „TVA de plată” P - D 3.100 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte

asimilate” P - D 2.000


% 401 „Furnizori”

5191 „Credite bancare pe termen scurt”

5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe

termen scurt” 444 „Impozitul pe

veniturile din salarii” 4423 „TVA de plată”

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”

= 5121 „Conturi la bănci în lei” 32.000 12.000 8.500

3.900

2.500

3.100 2.000

Contabilitatea operaţiunilor generatoare de cheltuieli

Cheltuielile exprimă efortul economic al entităţii patrimoniale pentru obţinerea de

venituri. Efortul constă în consumuri materiale, de forţă de muncă şi de obiecte ale muncii.

Trebuie făcută distincţie între „cheltuială” şi „plată”, deoarece, în contabilitate, cele două

noţiuni sunt diferite. „Cheltuiala” reprezintă un consum de resurse economice, în timp ce „plata”

reprezintă stingerea unei obligaţii, a unei datorii.

Cu alte cuvinte, în contabilitate se înregistrează cheltuieli numai atunci când sunt constatate

consumuri de orice natură, nu plata unur datorii.

a) Se dau în consum materii prime, conform bonului de consum, în valoare de 17.000 lei. Stocul de materii prime se va diminua şi concomitent se va înregistra consumul acestuia (prin contul 601):

601 „Cheltuieli privind materiile prime” A + D 17.000 301 „Materii prime” A - C 17.000

601 „Cheltuieli privind materiile prime”

= 301 „Materii prime” 17.000

b) Se dau spre utilizare materiale pentru ambalat – 3.000 lei, în consum

materii prime, conform bonului de consum. Stocul de materiale pentru ambalat se va diminua şi concomitent se va înregistra consumul acestuia (prin contul 601):

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

A + D 3.000

3023 „Materiale pentru ambalat” A - C 3.000

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru

ambalat”

= 3023 „Materiale pentru ambalat”

3.000

62

c) Se înregistrează factura privind consumul de apă primită de la furnizor, în

valoare de 4.600 lei, TVA 19%: 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 4.600 4426 „TVA deductibilă” A + D 874 401 „Furnizori” P + C 5.474

%

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 5.474 4.600

874

d) Se înregistrează factura privind lucrările de întreţinere şi reparaţii, efectuate

la mijlocul de transport din dotare, în valoare de 8.900 lei, TVA 19%: 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi

reparaţiile” A + D 8.900


%

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi

reparaţiile” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 10.591 8.900

1.691

e) Se înregistrează factura privind studiile şi cercetările efectate de terţi, în valoare de 10.000 lei, TVA 19%:

614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” A + D 10.000 4426 „TVA deductibilă” A + D 1.900 401 „Furnizori” P + C 11.900

%

614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările”


= 401 „Furnizori” 11.900 10.000

1.900

f) Se înregistrează comisioanele datorate pentru cumpărarea şi vânzarea unor titluri de plasament – 3.000 lei şi pentru intermediere – 2.000 lei, TVA 19%:


A + D 5.000

4426 „TVA deductibilă” A + D 950 401 „Furnizori” P + C 5.950

%

622 „Cheltuieli privind comisioanele şi

onorariile” 4426 „TVA deductibilă”

= 401 „Furnizori” 5.950 5.000

950

g) Se înregistrează c/v transportului de bunuri, facturat de un furnizor – 7.000

63

lei, TVA 19%: 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi

personal” A + D 7.000


% 624 „Cheltuieli cu

transportul de bunuri şi personal”


= 401 „Furnizori” 8.330 7.000

1.330

h) Se înregistrează fondul de salarii aferent lunii în curs – 78.000 lei: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A + D 78.000 421 „Personal – salarii datorate” P + C 78.000

641 „Cheltuieli cu salariile

personalului” = 421 „Personal – salarii

datorate” 78.000

i) Se înregistrează ieşirea din gestiune a unui activ imobilizat în valoare de

25.000 lei, amortizat 20.000 lei:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital”

A + D 5.000

2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.” P - D 20.000 2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare,

control şi reglare” A + C 25.000

%

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital” 2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.”

= 2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare”

25.000 5.000

20.000

j) Se înregistrează discountul de 3% acordat unui client, respectiv 5.000 lei: 667 „Cheltuieli privind sconturile

acordate” A + D 5.000

4111 „Clienţi” A - C 5.000

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

= 4111 „Clienţi” 5.000

k) Se înregistrează amortizarea lunară a unui mijloc de transport – 2.900 lei: 6811 „Cheltuieli privind amortizarea

imobilizărilor” A + D 2.900

2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.” P + C 2.900

6811 „Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor”

= 2813 „Amortizarea instalaţiilor etc.”

2.900

l) Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli. Dacă în timpul lunii ele se

debitează, închiderea lor presupune creditarea prin intermediul contului 121

64

„Profit şi pierdere”:

121 „Profit şi pierdere” B - D 146.400 601 „Cheltuieli privind materiile prime” A - C 17.000 6023 „Cheltuieli privind materialele pentru

ambalat” A - C 3.000

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A - C 4.600 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi

reparaţiile” A - C 8.900

614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” A - C 10.000 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi

onorariile” A - C 5.000

624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”

A - C 7.000

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A - C 78.000 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi

alte operaţiuni de capital” A - C 5.000

667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”

A - C 5.000


A - C 2.900

121 „Profit şi pierdere” = %

601 „Cheltuieli privind materiile prime”

6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

605 „Cheltuieli privind energia şi apa”


614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările”


624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”

641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de

capital” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”


146.400 17.000

3.000

4.600

8.900

10.000

5.000

7.000

78.000

5.000

5.000

2.900

65

7.7 Contabilitatea operaţiunilor generatoare de venituri

Veniturile exprimă efectul economic obţinut în urma desfăşurării activităţii economice

de o entitate patrimonială. Ele sunt generate de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii sau de diverse

activităţi financiare sau extraordinare.

Toate conturile de venituri sunt conturi de pasiv, înregistrând în credit obţinerea lor, iar în

debit închiderea acestora prin contul de rezultate (121 „Profit şi pierdere”). Excepţie de la această

situaţie face contul 711 „Venituri din producţia stocată” care este cont bifuncţional şi nu se debitează

numai prin contul 121.

Veniturile sunt structurate în funcţie de natura şi continutul lor economic în:

- Venituri din exploatare (grupele 70 - 75); - Venituri financiare (grupa 76); - Venituri extraordinare (grupa 77); - Venituri din provizioane (grupa 78);

Veniturile din exploatare reprezintă contrapartida cheltuielilor efectuate în activitatea de

exploatare. Veniturile realizate sunt efectul vânzărilor de bunuri (produse finite, semifabricate,

mărfuri), a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate.

Veniturile financiare reprezintă efectul desfăşurării activităţii financiare a firmei, mai precis,

plasarea capitalurilor temporare disponibile în activitatea altor firme, cât şi atragerea de capitaluri

străine. Ele sunt în acelaşi timp contapartida cheltuielilor efectuate în activitatea financiară.

Veniturile extraordinare sunt efectul operaţiunilor cu caracter accidental, neobişnuit în raport

cu activităţile normale ale firmei.

Veniturile din provizoane reprezintă contrapartida cheltuielilor privind provizioanele, menită

să regleze fiscalitatea şi să nu denatureze imaginea fidelă a patrimoniului unei entităţi.

Funcţionarea conturilor de venituri:

a) Se vând unor clienţi următoarele: produse finite – 59.000 lei, semifabricate – 18.000 lei, mărfuri – 42.000 lei şi ambalaje – 7.000 lei, TVA 19%:

411 „Clienţi” A + D 149.940 701 „Venituri din vânzarea produselor

finite” P + C 59.000

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”

P + C 18.000

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P + C 42.000 708 „Venituri din activităţi diverse” P + C 7.000 4427 „TVA colectată” P + C 23.940

411 „Clienţi” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”


707 „Venituri din vânzarea

149.940 59.000

18.000

42.000

66

mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi

diverse” 4427 „TVA colectată”

7.000

23.940

b) Se facturează (vând) unor clienţi lucrări şi servicii în valoare de 9.000 lei,

TVA 19%: 411 „Clienţi” A + D 10.710 704 „Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate” P + C 9.000


411 „Clienţi” = % 704 „Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate” 4427 „TVA colectată”

10.710 9.000

1.710

c) Se facturează unui client chiria lunară conform contractului, în valoare de

6.000 lei, TVA 19%:

411 „Clienţi” A + D 10.710 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” P + C 6.000




7.140 6.000

1.140

d) Se obţin din producţie proprie semifabricare în valoare de 5.000 lei, produse

finite – 9.000 lei şi produse reziduale – 1.500 lei

341 „Semifabricate” A + D 5.000 345 „Produse finite” A + D 9.000 346 „Produse reziduale” A + D 1.500 711 „Variaţia stocurilor” P + C 15.500

%

341 „Semifabricate” 345 „Produse finite”

346 „Produse reziduale”

= 711 „Variaţia stocurilor” 15.500 5.000 9.000 1.500

e) Se înregistrează amenajările de terenuri efectuate pe cont propriu, în valoare

de 40.000 lei: 2112 „Amenajări de terenuri” A + D 40.000 722 „Venituri din producţia de imobilizări

corporale” P + C 40.000

2112 „Amenajări de

terenuri” = 722 „Venituri din producţia de

imobilizări corporale” 40.000

f) Se impută un minus de inventar la materii prime gestionarului, în valoare de

67

3.000 lei, TVA 19%: 4282 ”Creanţe în legătură cu personalul” A + D 3.570 758 „Alte venituri din exploatare” P + C 3.000 4427 „TVA colectată” P + C 570

4282 ”Creanţe în legătură

cu personalul” = %

758 „Alte venituri din exploatare”


3.570 3.000

570

g) Se primeşte un discount în valoare de 2.500 lei, de la un furnizor: 401 „Furnizori” P - D 2.500 767 „Venituri din sconturi obţinute” P + C 2.500

401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi

obţinute” 2.500

h) Se înregistrează dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent,

conform extrasului de cont primit de la bancă:

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 500 766 „Venituri din dobânzi” P + C 500


lei” = 766 „Venituri din dobânzi” 500

i) Se înregistrează dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent,

conform extrasului de cont primit de la bancă: 5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 500 766 „Venituri din dobânzi” P + C 500


lei” = 766 „Venituri din dobânzi” 500

j) Se înregistrează închiderea conturilor de venituri. Dacă în timpul lunii ele se

creditează, închiderea lor presupune debitarea prin intermediul contului 121 „Profit şi pierdere”:

121 „Profit şi pierdere” B + C 202.500 701 „Venituri din vânzarea produselor

finite” P - D 59.000


P - D 18.000

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P - D 42.000 708 „Venituri din activităţi diverse” P - D 7.000 704 „Venituri din lucrări executate şi

servicii prestate” P - D 9.000

706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”

P - D 6.000

711 „Variaţia stocurilor” P - D 15.500 722 „Venituri din producţia de imobilizări

corporale” P - D 40.000

758 „Alte venituri din exploatare” P - D 3.000

68

766 „Venituri din dobânzi” P - D 500 767 „Venituri din sconturi obţinute” P - D 2.500

% 701 „Venituri din vânzarea

produselor finite” 702 „Venituri din vânzarea

semifabricatelor” 704 „Venituri din lucrări

executate şi servicii prestate”

706 „Venituri din redevenţe, locaţii de

gestiune şi chirii” 707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor” 708 „Venituri din activităţi

diverse” 711 „Variaţia stocurilor”

722 „Venituri din producţia de imobilizări

corporale” 758 „Alte venituri din

exploatare” 766 „Venituri din dobânzi” 767 „Venituri din sconturi

obţinute”

= 121 „Profit şi pierdere” 202.500 59.000

18.000

9.000

6.000

42.000

7.000

15.500

40.000

3.000

500 2.500

CAPITOLUL VIII

BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR

Balanţa de verificare este procedeul specific metodei contabilităţii, care se prezintă sub forma

unui tablou ce cuprinde toate conturile implicate de operaţiunile economice ale unităţii patrimoniale,

aşezate în ordinea crescătoate a simbolurilor acestora, cu ajutorul căruia sunt centralizate

informaţiile privind contabilitatea curentă a întreprinderii şi se verifică exactitatea preluărilor de

sume, a calculelor efectuate şi a altor tipuri de prelucrări privind informaţia contabilă. Este în aceslaşi

timp şi un document care serveşte la întocmirea bilanţului contabil.

Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile unităţii patrimoniale următoarele

elemente patrimoniale: simbolul şi denumirea.conturilor, în ordinea din planul de conturi; soldurile

iniţiale debitoare şi creditoare; rulajele debitoare şi creditoare; totalul sumelor debitoare şi

creditoare; soldurile finale debitoare şi creditoare.

69

Ca orice procedeu contabil, balanţa de verificare îndeplineşte o serie de funcţii, şi anume:

funcţia de verificare a exactităţii înregistrării operaţiunilor economice, funcţia de centralizare a

existenţei, mişcărilor şi transformărilor elementelor patrimoniale, funcţia de legătură dintre conturile

sintetice şi cele analitice, funcţia de legătură dintre conturile sintetice şi bilanţ, funcţia de analiză a

activităţii economice.

În practică, se întocmesc balanţe de verificare ale conturilor sintetice şi ale conturilor

analitice. Balanţele de verificare mai pot fi: cu o singură serie de egalităţi (balanţă a totalurilor

sumelor sau balanţa soldurilor), cu două serii de egalităţi, cu trei şi cu patru serii, des utilizată fiind

cea din urmă.

Balanţa de verificare se întocmeşte lunar şi este singurul document contabil care atestă

desfăşurarea activităţii economice sau nu pentru o societate comecială şi este în acelaşi timp singurul

document de analiză pentru manageri.

Balanţa de verificare este considerată cel mai adesea o „punte” de legătură între celelalte

două procedee specifice metodei contabilităţii, contul şi bilanţul. Fiind singurul document „sintetic”

care reflectă activitatea economică a unei societăţi comerciale, ce se întocmeşte pe parcursul anului

financiar, deci între cele două bilanţuri, rezultă că importanţa sa pentru contabilitate este majoră. În

plus, bilanţul contabil se întocmeşte pe baza datelor (soldurilor finale) pe care le conţine balanţa de

verificare pentru fiecare cont utilizat.

Întocmirea balanţei de verificare

Balanţa de verificare se întocmeşte lunar în scopul verificării exactităţii înregistrării

operaţiunilor economice în conturi, iar la 31.12. .... şi pentru întocmirea bilanţului contabil.

În vederea întocmirii balanţei de verificare se procedează la efectuarea următoarelor

operaţiuni:

- se trec sumele operaţiunilor economice efectuate din Registrul Jurnal în fişele de cont

(Registrul Cartea Mare) care au fost implicate în aceste operaţiuni;

- se calculează elementele conturilor, respectiv rulaje, total sume şi solduri finale;

- se transpun datele din conturi (fişe) în formularul de balanţă de verificare;

- se adună coloanele balanţei şi se verifică egalităţile dintre coloanele perechi.

Concret, pentru a înţelege modul de întocmire al balanţei de verificare vom studia următorul

exemplu, care va arăta şi legătura acesteia cu bilanţul contabil şi contul:

La o societate comercială situaţia elementelor patrimoniale se prezenta la 01.01.2004 după

cum urmează:

70

Bilanţ contabil de deschidere la 01.01.2005

Denumirea indicatorului Sold ACTIVE IMOBILIZATE • Clãdiri

80.000

ACTIVE CIRCULANTE • Mãrfuri • Clienţi • Casa în lei

100.000

20.000 10.000

TOTAL ACTIVE 210.000 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNÃ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Salarii datorate personalului

55.000

5.00015.000


9.000

REZULTATUL EXERCITIULUI (profit) 25.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000

Pe parcursul lunii ianuarie 2005 au loc următoarele operaţiuni:

1. pe data de 6.01.20005 se încasează cu numerar creanţa asupra clienţilor în valoare de 15.000 lei;

2. pe data de 12.01.2005 se cumpără mărfuri de la un furnizor în valoare de 23.000 lei; 3. se achită o parte din datoria către furnizori în valoare de 10.000 lei cu numerar, pe data

de 20.01.2005; 4. se reportează profitul exerciţiului 2003 pe data de 31.01.2005; 5. se achită drepturile salariale în valoare de 9.000 lei, o parte din salariaţi neprezentându-

se pentru ridicarea drepturilor, astfel că 6.000 lei se trec la categoria „Drepturi de personale neridicate”, pe data de 31.01.2005.

Înregistrarea operaţiunilor enunţate mai sus (efectuând şi analiza contabilă): 1. 5311 “Casa în lei” A + D 15.000 411 “Clienţi” A - C 15.000

5311 „Casa în lei” = 411 „Clienţi” 15.000

2. 371 “Mărfuri” A + D 23.000 401 “Furnizori” P + C 23.000

371 „Mărfuri” = 401 „Furnizori” 23.000

3. 401 “Furnizori” P - D 10.000 5311 “Casa în lei” A - C 10.000

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 10.000

71

4. 117 “Rezultatul

reportat” P + C 25.000

121 “Profit şi pierdere”

B (P)

- D 25.000

121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul

reportat” 25.000

5. 421 “Personal –

salarii datorate” P - D 15.000

5311 “Casa în lei” A - C 9.000 426 “Drepturi de

personal neridicate”

P + C 6.000

421 „Personal – salarii

datorate” = %

5311 „Casa în lei” 426 „Drepturi de

personal neridicate”

15.000 9.000 6.000

Operaţiunile analizate se înscriu în Registrul Jurnal:

Unitatea ___________ Nr.pagină......... Registrul – Jurnal

Nr. crt.

Data înreg.

Documentul (fel, număr, data)

Explicaţia operaţiunii

Simbol conturi Sume

Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 1 2 3 4 5 6 7 8 1 6.01.05 Chit.1239/6.01.05 Încasare client 5311 411 15.000 15.000 2 12.01.0

5 FF.2341212/

12.01.05 Achiziţie mărfuri

371 401 23.000 23.000

3 20.01.05

Chit.456789 /20.01.05

Plata furnizor 401 5311 10.000 10.000

4 31.01.05

Proces verbal asociaţi

Reportat profit 2003

121 117 25.000 25.000

5 31.01.05

Stat salarii Achitat salarii

421 % 5311 426

15.000 9.000 6.000

6 31.01.05

Total - - - 88.000 88.000

Se deschid „T”-urile conturilor, începând cu cele existente în bilanţul de deschidere

şi se continuă cu cele care apar în pus ca urmare a operaţiunilor economice desfăsurate; se transpun sumele din înregistrări şi apoi, se calculează elementele conturilor (rulaje, total sume, solduri finale):

72

D 212 “Construcţii” C D 371“Mărfuri” C Si 80.000 - Si 100.000 -

- - (2) 23.000 - RD -

RC -

RD 23.000 RC -

TSD 80.000 TSC -

TSD 123.000 TSC -

SFD 80.000 SFD 123.000 D 411 “Clienţi” C D 5311”Casa în lei” C

Si 20.000 (1) 15.000 Si 10.000 (3) 10.000 - (1) 15.000 (5) 9.000

RD -

RC 15.000 RD 15.000 RC 19.000

TSD 20.000 TSC 15.000 TSD 25.000 TSC 19.000 SFD 5.000 SFD 6.000 D 5191 “Credite bancare t.scurt” C D 401 “Furnizori” C

- Si 55.000 (3) 10.000 Si 5.000 - - (2) 23.000

RD - RC - RD 10.000 RC 23.000 TSD - TSC 55.000 TSD 10.000 TSC 28.000 SFC 55.000 SFC 18.000 D 421 “Personal – salarii datorate” C D 1012”Capital social” C (5) 15.000 Si 15.000 - Si 101.000 RD 15.000 RC - RD - RC - TSD 15.000 TSC 15.000 TSD - TSC 101.000 SFC - SFC 101.000 D 1061 “Rezerve legale” C D 121”Rezultatul exerciţiului C

- Si 9.000 (4) 25.000 Si 25.000 - - - -

RD - RC - RD 25.000 RC - TSD - TSC 9.000 TSD 25.000 TSC 25.000 SFC 9.000 SFC - D 117 “Rezultatul reportat” C D 426 “Drepturi neridicate” C

- (4) 25.000 - (5) 6.000 RD - RC 25.000 RD - RC 6.000 TSD - TSC 25.000 TSD - TSC 6.000 SFC 25.000 SFC 6.000

73

Se întocmeşte balanţa de verificare a conturilor cu patru serii se egalităţi la

31.01.2005, constantându-se următoarele:

- dacă fiecare cont prezintă în dinamică starea iniţială, modificările şi starea finală a fiecărei

structuri patrimoniale, balanţa de verificare preia numai anumite elemente (sold iniţial, rulaje

debitoare şi creditoare, total sume debitoare şi creditoare, solduri finale) pentru fiecare structură,

oferind o imagine „orizontală”, relativ dinamică, a stării patrimoniului.

- conturile se înscriu în balanţa de verificare în ordinea crescătoare a simbolului lor;

- există o strânsă legătură între balanţa de verificare a conturilor şi Registrul-Jurnal,

deoarece totalul Registului trebuie să fie egal cu coloanele reprezintând rulaje debitoare şi creditoare

din balanţă (în exemplul nostru – 88.000 lei); acest aspect reprezintă în acelaşi timp şi o „cheie de

control” privind corecta întocmire a balanţei;

- întocmirea corectă a balanţei presupune egalitate între seriile sale, respectic soldurile

iniţiale debitoare trebuie să fie egale cu soldurile iniţiale creditoare, rulajele debitoare trebuie să fie

egale cu rulajele creditoare, total sume debitoare egale cu total sume creditoare, iar soldurile finale

debitoare trebuie să fie egale cu soldurile finale creditoare;

- soldurile finale ale conturilor pe care le conţine balaţa de verificare servesc la întocmirea

bilanţului contabil.

114

Balanţa de verificare întocmită la 31.01.2005

Cont Denumirea

contului Tip Solduri la 1 ianuarie Rulaj total în luna Total sume Solduri finale

Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit 1012 Capital social

varsat P 0 101.000 0 0 0 101.000 0 101.000

1061 Rezerve legale

P 0 9.000 0 0 0 9.000 0 9.000

117 Rezultatul reporat

B 0 0 0 25.000 0 25.000 0 25.000

121 Profit şi pierdere

B 0 25.000 25.000 0 25.000 25.000 0 0

212 Construcţii A 80.000 0 0 0 80.000 0 80.000 0

371 Marfuri A 100.000 0 23.000 0 123.000 0 123.000 0 401 Furnizori P 0 5.000 10.000 23.000 10.000 28.000 0 18.000 411 Clienti A 20.000 0 0 15.000 20.000 15.000 5.000 0 421 Personal –

salarii datorate

P 0 15.000 15.000 0 15.000 15.000 0 0

426 Drepturi de personal neridicate

P 0 0 0 6.000 0 6.000 0 6.000

5191 Credite bancare termen scurt

P 0 55.000 0 0 0 55.000 0 55.000

5311 Casa în lei A 10.000 0 15.000 19.000 25.000 19.000 6.000 0

Total lista - 210.000 210.000 88.000 88.000 298.000 298.000 214.000 214.000

115

Bilanţ contabil întocmit la 31.01.2005

Denumirea indicatorului Sold ACTIVE IMOBILIZATE • Clãdiri

80.000

ACTIVE CIRCULANTE • Mãrfuri • Clienţi • Casa în lei

123.000

5.000 6.000

TOTAL ACTIVE 214.000 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PÂNÃ LA UN AN • Credite bancare pe termen scurt • Furnizori • Drepturi de personal neridicare

55.000 18.000

6.000 TOTAL DATORII 79.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (SN) 135.000 CAPITAL SOCIAL VARSAT 101.000 REZERVE • Legale

9.000

REZULTATUL REPORTAT (profit) 25.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII 135.000

Erori de înregistrare identificate cu ajutorul balanţei de verificare

Balanţa de verificare a conturilor serveşte la depistarea erorilor de înregistrare contabilă,

atunci când nu există egalitate valorică între seriile sale. Aceste erori se pot împărţi în două categorii:

1. erori de înregistrare contabilă identificate ca urmare a lipsei unor egalităţi

valorice din cadrul balanţei de verificare a conturilor. Din această categorie fac parte:

- erori de înregistrare a sumelor în formulele contabile din evidenţa cronologică (mai ales la

formulele contabile compuse);

- erori de înregistrare în evidenţa sistematică (preluarea sumelor din Registrul-Jurnal în

Registrul Cartea-Mare);

- erori de calcul a elementelor valorice ale conturilor (a rulajelor, totalurilor sau soldurilor

finale în Registrul Cartea-Mare);

- erori de întomire prpriu-zisă a balanţei de verificare (adunarea greşită a totalurilor pe

coloane; preluarea incorectă a valorilor din evidenţa sistematică etc.).

Aceste erori apar cel mai des în condiţiile înregistrării manuale a operaţiunilor economice, iar

identificarea şi înlăturarea lor se realizează în ordinea inversă a celei în care s-au desfăşurat lucrările

de întocmirea a balanţei de verificare.

2. erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor corelaţii

valorice din cadrul balanţei de verificare şah a conturilor sintetice şi a balanţelor de

verificare ale conturilor analitice. Din această categorie fac parte:

116

- omisiunile de înregistrare contabilă, adică operaţiuni economice care au rămas

neînregistrate în contabilitatea curentă şi care sunt depistate ca urmare a sesizărilor primite de la

partenerii unităţii în legătură cu operaţiile economice respective;

- erori de compensaţie, datorate transcrierii greşite a unor sume din documente în Registrul-

Jurnal sau din acesta în Registrul Cartea-Mare. Aceste erori sunt identificate ca urmare a soldurilor

sau rulajelor nefireşti constatate la unele conturi sau ca urmare a sesizărilor primite de la terţi;

- erori de imputaţie, datorate transcrierii eronate a unor sume în debitul sau creditul unor

conturi care nu corespund conţinutului economic al operaţiunii;

- erori de înregistrare în evidenţa cronologică, datorită înregistrării unor operaţiuni

economice de două ori, debitarea şi creditarea greşită a unor conturi, stabilirea greşită a unor conturi

corespondente etc. Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul fi identificate cu ajutorul balanţei de

verificare şah, care pe lângă egalităţile valorice, redă şi corespondenţa conturilor. Astfel, se

determină nu există corespondenţele între anumite conturi, precum şi erorile de compensaţie şi pe

cele de imputaţie.

De menţionat că numai cu ajutorul balanţei şah sintetic şi a balanţelor de verificare a

conturilor analitice se pot determina erorile menţionate mai sus. În cazul utilizării balanţei cu două,

trei sau patru serii de egalităţi obişnuite, aceste erori nu pot fi determinate.

CAPITOLUL IX

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Inventarierea este un procedeul comun disciplinelor economice şi constă în determinarea

faptică, reală a patrimoniului unei societăţi comerciale, respectiv a existenţei şi stării mijloacelor

economice, a creanţelor şi datoriilor, inclusiv a bunurilor aparţinând altor persoane fizice sau juridice,

aflate temporar în posesia societăţii.

Necesitatea inventarierii este impusă de existenţa unor factori care conduc la deprecieri de

natură fizică sau valorică a elementelor patrimoniale, oricât de bine ar fi gestionate acestea

(minusuri cantitative determinate de evaporare, uscare, oxidare etc., deprecierea calitativă datorată

expirării termenului de valabilitate sau depozitării în condiţii necorespunzătoare, minusuri în gestiune

datorate furtului, gospodăririi defectuoase etc., plusuri sau minusuri în gestiune ca urmare a unor

situaţii incerte în momentul constatării lor, distrugerea unor bunuri materiale provocate de calamităţi

etc.).

Inventarierea presupune mai multe etape şi anume: pregătirea inventarierii, inventarierea

propriu-zisă, adică constatarea şi descrierea elementelor patrimoniale supuse inventarierii şi stabilirea

şi înregistrarea în contabilitate a diferenţelor constatate la inventariere.

117

Rezultatele inventarierii se consemnează în procesul verbal de inventariere, care cuprinde:

perioada şi gestiunile inventariate, persoanele care au participat la inventariere, plusurile sau

minusurile constatate, bunurile depreciate şi datoriile şi creanţele incerte sau în litigiu. Pe baza

acestor constatări se fac propuneri de compensare a plusurilor cu minusurile de inventar, pentru

constituirea şi regularizarea provizioanelor, pentru scăderea din contabilitate a unor pagube sau

pentru imputarea lor.

Activitatea economică desfăşurată în cadrul unei firme este consemnată cu ajutorul

evidenţei contabile operative. Inventarierea are rolul de a pune de acord evidenţa scriptică cu

situaţia faptică, cel puţin o dată în timpul exerciţiului financiar, întrucât în activitatea economică şi

financiară, oricât de bine ar fi gestionate bunurile, există factori care conduc la deprecierea lor, atât

fizică, cât şi valorică.

Inventarierea patrimoniului presupune determinarea existenţei reale nu numai a bunurilor

fizice (active imobilizate, stocuri, valori băneşti) care pot fi numărate, cântărite etc., ci şi a

creanţelor, datoriilor (prin confirmări din partea terţilor) şi a capitalurilor proprii aparţinând societăţii

comerciale.

CAPITOLUL X

LUCRĂRILE PERIODICE DE SINTEZĂ

Orice societate comerială are nevoie de o sintetizare a activităţii sale economice şi financiare,

mai ales la sfârşitul exerciţiului financiar. Acest aspect este rezolvat prin intermediul lucrărilor

periodice de sinteză, numite şi situaţii financiare.

Situaţiile financiare sunt documente de sinteză prin care se prezintă într-o structură

formalizată informaţii de natură financir-contabilă necesare majorităţii utilizatorilor. Ele se întocmesc

periodic, adică anual, semestrial sau trimetrial.

Pentru întocmirea lor se realizează o serie de lucrări cu caracter preliminar, cum ar fi:

1. verificarea înregistrării corecte a operaţiunilor economice în conturi urmăreşte

dacă s-au întocmit documentele justificative pentru toate operaţiunile economice ale exerciţiului

financiar avut în vedere şi dacă aceste documente au fost înregistrate în totalitate în evidenţa

contabilă. Această verificare este pe de o parte formală şi se realiează parcurgând sumar situaţia

conturilor sintetice şi analitice, mai ales a soldurilor iniţiale şi a rulajelor lor, iar pe de altă parte de

fond, verificându-se legalitatea şi sinceritatea datelor înregistrate în conturi. Această din urmă

verificare este mai profundă şi vizează calitatea datelor contabile.

2. verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă şi dintre

contabilitatea sintetică şi cea analitică are în vedere că pentru unele elemente patrimoniale se

118

conduce şi o evidenţă operativă, fiind astfel necesar să se asigure o deplină concordanţă între

aceasta şi contabilitatea analitică sau sintetică în vederea elaborării situaţiilor financiare.

Se pot depista astfel erori în conducerea evidenţei operative, a evidenţei analitice sau

sintetice ori concomitent în evidenţa operativă şi contabilitate. În această situaţie verificările se

succed în ordinea inversă a operaţiilor de înregistrare.

Verificarea concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică urmează verificării

dintre evidenţa operativă şi contabilitatea analitică şi are ca scop asigurarea unor informaţii contabile

exacte în cadrul conturilor sintetice. Se urmăreşte concordanţa dintre totalul rulajelor a conturilor

sintetice şi conturilor analitice corespunzătoare.

În acest scop se pot folosi mai multe metode: întocmirea de balanţe analitice pentru acele

conturi sintetice care se dezvoltă în analitic sau folosirea în cazul formei de înregistrare contabilă „pe

jurnale”, a jurnalelor auxiliare care au coloane distincte pentru conturi analitice, ale căror sume

totalizate se confruntă cu sumele conturilor sintetice.

3. întocmirea balanţei de verificare primară

Prin intermediul balanţei se realizează centralizarea şi controlul sumelor înregistrate în

conturi. Se pot descoperi astfel eventuale erori care au dus la dezechilibrul valoric al coloanelor

balanţei şi implicit în debitul sau creditul conturilor. În această balanţă preliminară figurează cu sold

atât conturile din clasa cheltuielilor, cât şi a veniturilor, întrucât rezultatul brut al exercitiului nu este

încă stabilit.

4. inventarierea generală a patrimoniului, înaintea întocmirii situaţiilor financiare, se

efectuează deoarece datele cuprinse în balanţă nu sunt în întotdeauna în concordanţă cu ceea este şi

în realitate. De regulă, între datele balanţei şi situaţia faptică apar diferenţe sau nepotriviri.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor înscrise în listele de inventariere cu cele

din contabilitate, respectiv evidenţa tehnic-operativă. Pentru elementele patrimoniale la care se

constată deprecieri se întocmesc liste separate şi, în contabilitate, se înregistrează un provizion în

cazul deprecierilor reversibile sau o amortizare suplimentară în situaţia deprecierilor ireversibile.

5. contabilizarea operaţiunilor de regularizare se referă la înregistrarea diferentelor

constatate cu ocazia inventarierii. În acest scop, în Registrul-Jurnal vor fi redactate operaţiuni

referitoare la:

a) Plusuri de inventar: %

clasa 20 clasa 21

plus de inventar la active corporale sau necorporale

= 131 ”Subvenţii pentru investiţii”

301 „Materii prime” plus de inventar la materii prime

= 601 „Cheltuieli cu materiile prime”

119

302x „Materiale consumabile” plus de inventar la materiale

= 602x „Cheltuieli privind materialele consumabile”

% grupa 33 şi 34

plus de inventar la producţie neterminată şi produse

= 711 „Variaţia stocurilor

371 „Mărfuri”

plus de inventar la mărfuri = 607 „Cheltuieli privind

mărfurile” 381 „Ambalaje”

plus de inventar la ambalaje = 608 „Cheltuieli privind

ambalajele %

502 „Acţiuni proprii” 503 „Acţiuni”

505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

506 „Obligaţiuni” 511 „Valori de încasat”

512 „Conturi curente la bănci” plus constatat la emelentele de

trezorerie

= 668 ”Alte cheltuieli fnanciare”

b) Minusuri de inventar: 280

Pentru imobilizările necorporale = Grupa 20

281 Pentru imobilizările corporale

minus constatat la activele imobilizate amortizate integral

= Grupa 21

% 280

Pentru imobilizările necorporale 6583

„Cheltuieli privind activele cedate”

= Grupa 20

% 281

Pentru imobilizările necorporale 6583

„Cheltuieli privind activele cedate”

minus constatat la activele imobilizate amortizate parţial

= Grupa 21

4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

= % 7583 „Venituri din vânzarea

activelor şi alte operaţii de capital”

5311 „Casa în lei” plus de numerar în casierie

= 7588 „Alte venituri din exploatare”

120

lipsă în gestiune în sarcina gestionarului


461 ”Debitori diverşi” lipsă în gestiune când vinovatul nu

este angajatul firmei

= % 7583 „Venituri din vânzarea

activelor şi alte operaţii de capital” 4427 „TVA colectată”

Grupa 60 minusuri în gestiunea de materii

prime şi materiale

= Grupa 30 elemente de stocuri

6588 „Alte cheltuieli de exploatare”

minusuri neimutabile de materii prime şi materiale

= % grupa 30

c) Regularizarea amortizărilor:

6811 „Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor” constatarea unei deprecieri suplimentare definitive la o

imobilizare corporală

= 2813 „Amortizarea instalaţiilor tehnice etc.”

d) Regularizarea provizioanelor pentru depreciere:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea

activelor circulante” majorarea provizioanelor pentru

deprecierea produselor

= 394 „Provizioane pentru

deprecierea produselor”

391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime” anularea provizioanelor pentru deprecierea materiilor prime

= 7814 „Venituri din provizioane pt deprecierea

activelor circulante”

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” încasarea cu întârziere a unei

creanţe de la un client

= 4111 „Clienţi”

6814 „Cheltuieli deexploatare privind provizioanele pentru deprecierea

activelor circulante” majorarea provizioanelor pentru

deprecierea produselor

=

491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor –

clienţi”

496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor – debitori

diverşi” anularea provizionului ca urmare a

reactivării debitorului

= 7814 „Venituri din provizioane pt deprecierea

activelor circulante”

e) Regularizarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli:

6812 = 1511

121

„Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli” majorarea provizioanelor pentru

litigii

„Provizioane pentru litigii”

1511 „Provizioane pentru litigii”

anularea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli

= 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli”

f) Regularizarea diferenţelor de curs valutar

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar” diferenţe nefavorabile de curs

valutar aferente creanţei faţă de un client extern

= 411 „Clienţi”

401”Furnizori” diferenţe favorabile faţă de

furnizori externi

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

411 „Clienţi” diferenţe favorabile aferente

creanţei faţă de un client

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

5124 „Conturi la bănci în valută” diferenţe favorabile aferente

disponibilului în valută din contul bancar

765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar” diferenţe nefavorabile de curs

valutar aferente datoriei faţă de un furnizor extern

401”Furnizori”

g) Regularizări privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor

472 „Venituri înregistrate în avans”

venituri din chirii în contul perioadei curente, consemnate anterior în venituri anticipate

= 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”


cota de cheltuieli pentru reparaţii capitale aferentă lunii curente,

înregistrată anterior în cheltuieli anticipate

= 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

612 „Cheltuieli privind redevenţele, locaţiile de gestiune

şi chiriile” cota de cheltuieli cu chiria


122

scadentă înregistrată anterior în cheltuieli anticipate

626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”

cota de cheltuieli a abonamentelor, aferentă lunii curente, înregistrată

anterior în cheltuieli anticipate


6. determinarea rezultatului contabil presupune închiderea conturilor de venituri şi de

cheltuieli ale perioadei curente, conţinute în structura claselor 6 şi 7, prin intermediul contului 121

„Profit şi pierdere”. Astfel se determină rezultatul contabil sau profitul contabil ca diferenţă între

creditul şi debitul contului 121. Dacă diferenţa este pozitivă, firma a obţinut profit, iar dacă este

negativă s-au obţinut pierderi. Profitul contabil este considerat în cadrul Standardelor Internaţionale

de Contabilitate ca fiind „profitul net sau pierderea aferentă unei perioade înainte de scăderea

cheltuielilor cu impozitul”.

7. determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit

Profitul impozabil se determină adăugând sau diminuând din profitul contabil, determinat

anterior, o serie de elemente şi anume: cheltuielile nedeductibile (cheltuieli cu impozitul pe profit,

cheltuieli cu amenzi, despăgubiri, penalităţi, cheltuieli cu sponsorizări, diurne peste limita prevăzută

de lege, alte cheltuieli nedeductibile fiscal), deducerile fiscale (rezerva legală, dividende primite,

venituri rezultate din anularea provizioanelor etc.) şi pierderile înregistrate în exerciţiile precedente şi

reportate în exerciţiul curent, care trebuie acoperite, după formula:

Pi = Pc + Chn – Df – Pfr, unde: Pi – Profit impozabil sau pierdere fiscală Pc – Profit contabil Chn – cheltuieli nedeductibile fiscal Df – deduceri fiscale Pfr – pierderi din exerciţiile precedente reportate

O dată determinat profitul impozabil se poate calcula şi impozitul pe profit prin aplicarea

cotei de 16% asupra profitului impozabil., cu unele excepţii: 6% pentru profitul provenit din export

realizat din activitate proprie sau prin activitate de comision şi 80% pentru veniturile rămase după

scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezervă, în cazul Băncii Naţionale.

După determinarea impozitului pe profit se vor redacta următoarele articole:

691 „Cheltuieli cu

impozitul pe profit” = 441 „Impozitul

pe profit” 121 „Profit şi pierdere” = 691 „Cheltuieli cu

impozitul pe profit” 8. întocmirea balanţei de verificare finală presupune centralizarea mişcărilor de valori

pe baza datelor conţinute în Registrul Cartea-Mare. Spre deosebire de prima balanţă, conturile de

123

cheltuieli şi venituri nu mai prezintă sold. Ele au fost închise prin intermediul contului 121, cu ocazia

stabilirii rezultatului contabil. Balanţa de verificare finală stă la baza întocmirii bilanţului contabil şi a

anexelor sale.

Utilitatea informaţiilor conţinute în situaţiile financiare depinde patru caracteristici calitative:

inteligibilitatea, relevanţa, credibilitatea, comparabilitatea.

În cadrul situaţiilor financiare pe care le întocmeşte o societate comercială, cele anuale sunt

şi cele mai importante, deoarece oferă imaginea fidelă a parimoniului şi a rezultatelor financiare

pentru întregul exerciţiul financiar încheiat. Aceste situaţii anuale presupun de fapt întocmirea

binanţului contabil, a contului de profit şi pierdere, a anexelor la binanţ şi a politicilor şi notelor

explicative referitoare la exerciţiul consemnat prin bilanţ.

Situaţiile financiare, îndeosebi cele anuale, sintetizează întreaga activitate desfăşurată de o

societate comercială, oferind în acelaşi timp imaginea fidelă a patrimoniului acesteia. Informaţiile pe

care le cuprind sunt destinate atât utilizatorilor interni (manageri, acţionari, salariaţi), cât şi celor

externi (bănci, parteneri comerciali, stat). Se poate concluziona că, situaţiile financiare anuale

reprezintă documentele cele mai importante, având în vedere destinaţia publică, întocmite de

contabilitate.

TESTE GRILĂ DE VERIFICARE FINALĂ 1. Activele circulante sunt formate din: a) mijloace de transport; b) aparatură birotică; c) stocuri; d) creanţe; e) investiţii financiare pe termen scurt. A=a+b+d+e; B=a+b+e; C=a+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e. 2. Capitalurile proprii sunt formate din: a) capital social; b) subvenţii pentru investiţii; c) dividende de plată; d) prime legate de capital; e) rezerve. A=a+b+e; B=a+b+c+e; C=a+b+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e. 3. Care dintre structurile de mai jos nu reprezintă un activ imobilizat? a) terenuri; b) mijloace de transport; c) mobilier; d) prime de capital; e) plantaţii. 4. Care dintre structurile de mai jos pot fi considerate datorii?

124

a) împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni; b) credite bancare pe termen scurt; c) asigurări sociale: d) provizioane reglementate e) subvenţii pentru investiţii. A=a+c+e; B=d+e; C=a+d+e; D=b+c+d; E=a+b+c. 5. Stocurile sunt formate din următoarele elemente patrimoniale? a) materii prime şi materiale; b) produse; c) dividende de plată; d) efecte de plătit; e) mărfuri. A=a+b+e; B=a+b+c+e; C=a+b+c+d; D=b+c+d+e; E=c+d+e. 6. Investiţiile financiare pe termen scurt sunt formate din: a) acţiuni proprii; b) obligaţiuni răscumpărate; c) acţiuni proprii răscumpărate; d) avansuri de trezorerie; e) acreditivul. A=a+c+e; B=d+e; C=a+d+e; D=b+c+d; E=a+b+c. 7. Operaţiunii economice: “Se achiziţionează un program informatic de la un furnizor specializat, decontarea făcându-se ulterior” îi corespunde următorul tip de modificare bilanţieră: a) A + x - x - D = Sn; b) A - D + x - x = Sn; c) A - D = Sn + x - x; d) A + x - D + x = Sn; e) A + x - D = Sn + x. 8. Ce tip de modificare va produce în bilanţ, operaţiunea economică : “Se încasează, cu numerar,

creanţa asupra unui debitor al societăţii”: a) A + x - x - D = Sn; b) A - D + x - x = Sn; c) A - D = Sn + x - x; d) A + x - D + x = Sn; e) A + x - D = Sn + x. 9. Care este modificarea bilanţieră ce se produce în momentul când are loc operaţiunea: “Se rambursează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni din disponibilul existent în contul curent de la bancă”: a) A + x - x - D = Sn; b) A - x - D - x = Sn; c) A - D = Sn + x - x; d) A + x - D + x = Sn; e) A + x - D = Sn + x. 10. Care este modificarea bilanţieră ce se produce în momentul când are loc operaţiunea: “Se majorează rezervele societăţii prin încorporarea în acestea a primelor de capital”: a) A + x - x - D = Sn;

125

b) A - x - D - x = Sn; c) A - D = Sn + x - x; d) A + x - D + x = Sn; e) A + x - D = Sn + x. 11. Sunt corect aşezate şi calculate elementele conturilor de mai jos? a) b) D 345 “Produse finite” C D 711“Variaţia stocurilor” C

(3) 60.000 (2) 20.000

Si 60.000 (1) 30.000

Si 63.000 (1) 30.000

(3) 60.000 (2) 20.000

RD 80.000 RC 60.000 RD 93.000 RC 63.000

TSD 80.000 TSC 60.000 TSD 93.000 TSC 63.000

SFD 0 SFD 30.000 c) d) D 301 “Materii prime” C D 5311 “Casa în lei” C

Si 30.000 (2) 22.000 (3) 5.000

(5) 5.000 (6) 10.000 (8) 15.000

(1) 10.000 (2) 12.000 (3) 14.000

Si 10.000 (5) 23.000 (7) 1.000 (8) 12.000

RD 27.000 RC 30.000 RD 36.000 RC 36.000

TSD 57.000 TSC 30.000 TSD 36.000 TSC 46.000

SFD 27.0000 SFC 10.000 e) D 411 “Clienţi” C

Si 12.000 (2) 7.000 (4) 3.000 (5) 9.000

(1) 7.000 (3) 7.000 (7) 2.000

RD 19.000 RC 16.000 TSD 31.000 TSC 16.000

SFD 15.000 12. Se constată un plus de inventar la gestiunea de semifabricare, în valoare de 5.000 lei. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea acestei situaţii din varinatele de mai jos? a)

341 „Semifabricate” = 711 „Variaţia stocurilor” 5.000 b)

711 „Variaţia stocurilor” = 341 „Semifabricate” -5.000 c)

601 „Cheltuieli cu materiile prime

= 341 „Semifabricate” 5.000

d) 341 „Semifabricate” = 701 „Venituri din vânzarea

produselor finite” 5.000

e)

126

711 „Variaţia stocurilor” = 341 „Semifabricate” 5.000 13. Care din variantele de mai jos prezintă analiza contabilă corectă a operaţiunii: „Se achită datoria către un furnizor prin ordin de plată şi dintr-un acreditiv”:

a) 401 „Furnizori” P - D 72.000 5311 „Casa în lei” A - C 12.000 5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

b) 409 „Furnizori-debitori” P - D 72.000 5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 12.000 5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

c) 401 „Furnizori” P - D 72.000 5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 12.000 5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000

d) 401 „Furnizori” P + C 72.000 5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 12.000 5411 „Acreditive în lei” A + D 60.000

e) nici o variantă nu este corectă. 14. La constituirea unei societăţi comerciale, subscrierea capitalului social presupune următoarea înregistrare: a)

456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind

capitalul”


40.000

b) 1011 „Capital social subscris

nevărsat” = 1012 “Capital social

subscris vărsat” 40.000

c) 461 „Debitori diverşi” = 1011 “Capital social

subscris nevărsat” 40.000

d) 456 „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind

capitalul”

= 1011 “Capital social subscris nevărsat”

40.000

e) 1011 „Capital social subscris

nevărsat” = 456 „Decontări cu


40.000

15. Care din următoarele variantă reprezintă înregistrarea reţinerilor efectuate asupra salariilor (contribuţiile salariaţilor): a)

% 4312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale” 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate”


127

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

425 „Avansuri acordate personalului”

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

b)

421 „Personal – salarii datorate” = % 4312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale” 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru

asigurările sociale de sănătate” 4372 „Contribuţia personalului la fondul

de şomaj” 425 „Avansuri acordate personalului” 444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor” c)

% 4311 „Contribuţia unităţii la

asigurările sociale” 4313 „Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale de sănătate”

437 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

425 „Avansuri acordate personalului”

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”


d)

% 4312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale” 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate” 4372 „Contribuţia personalului la

fondul de şomaj” 444 „Impozitul pe venituri de

natura salariilor”

= 425 „Avansuri acordate personalului”

e) nici o variantă nu este corectă. 16. Cu ocazia închiderii exerciţiului, pentru elementele patrimoniale, valoarea de intrare (Vi) sau valoarea contabilă se compară cu valoarea de utilitate (Vu) stabilită pe baza inventarului. Pot rezulta o serie de situaţii:

128

a) pentru elementele de activ, dacă Vu < Vi, diferenţa constatată minus la inventariere se înregistreză pe seama provizioanelor sau amortizărilor, activele figurând în continuare la nivelul valorii de intrare;

b) pentru elementele de activ, dacă Vu ≥ Vi, diferenţa constatată în plus la inventriere nu se înregistrează în contabilitate, activele rămânând în continuare la nivelul valorii de intrare;

c) pentru elementele de pasiv, dacă Vu ≤ Vi, diferenţa contatată în minus la inventariere nu se înregistrează în contabilitate, elementele respective continuând să figureze la valoarea de intrare;

d) pentru elementele de pasiv, dacă Vu > Vi, diferenţa constatată în plus la inventariere se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, elementele respective continuând să figureze la valoarea lor de intrare;

e) toate variantele anterioare sunt corecte. 17. Imputarea unui minus de inventar de stocuri gestionarului (angajat la societăţii comerciale) presupune înregistrarea:

a) 4282 „Alte creanţe în

legătură cu personalul” = %

7588 „Ate venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată” b)

461 „Debitori diverşi” = % 7588 „Ate venituri din

exploatare” 4427 „TVA colectată”

c) 6588 „Alte cheltuieli de

exploatare” = 473 „Decontări din

operaţiuni în curs de clarificare”

d) 4282 „Alte creanţe în

legătură cu personalul” = 473 „Decontări din

operaţiuni în curs de clarificare”

e) 4282 „Alte creanţe în

legătură cu personalul” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” 4427 „TVA colectată”

18. Situaţiile financiare anuale presupun întocmirea:

a) bilanţului contabil; b) contului de profit şi pierdere; c) a anexelor la bilanţ; d) a politicilor şi notelor explicative; e) toate variantele anterioare sunt corecte.

BIBLIOGRAFIE

129

1. Călin Oprea, Mihai Ristea, Bazele contabilităţii, EDP, Bucureşti, 2004 2. Emil Horomnea Bazele contabilităţii, Ed.Sedcom Libris, Iaşi, 2004

3. M.Epuran, V. Băbăiţa Bazele contabilităţii, Editura de Vest, Timişoara, 1997

4. I.P.Pântea Managementul contabilităţii româneşti, ed. a II-a,

Ed.Intelcredo, Deva, 1999 5. Ioan Oprean, I.E.Popa Bazele contabilităţii agenţilor economici din România –

aplicaţii practice, Ed.Intelcredo, Deva, 2001 6. Mihai Ristea Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed.Universitară,

Bucureşti, 2002 7.N.Tabără, E.Horomnea Conturile anuale în procesul decizional, Ed.TipoMoldova,

Iaşi, 2001 6. **** Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, în Sistemul

contabil al agenţilor economici, Bucureşti, 1994 7. **** O.M.F.P.nr.94/29.01.2001 pentru aprobarea

reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele internaţionale de contabilitate

8.**** Ordinul nr.306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor

contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

bazele contabilitatii

Documents