1.2. Caracteristicile jocului de baschet1. Poate fi practicat atat in scop competitional ct i ca activitate fizic recreativ, de ntreinere sau ludic; el poate fi practicat de copii i tineri, de brbai i femei, de oameni n vrst naintat.

2. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gam variat de procedee tehnice, de aciuni tactice de la cele mai simple pn la cele mai complexe. Acest fapt solicit juctorilor o preg-tire continu i perseverent, iar profesorilor, ealonarea treptat n predarea succesiunii de nvare i perfecionare a tehnicii i tacticii.

3. Baschetul ofer momente de o deosebit spectaculozitate; alternarea rapid a situaiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea juctorilor de a-i etala fantezia i inventivitatea fazelor de joc, aruncrile acrobatice, pasiunea ntrecerii.

4. Baschetul determin dinamismul n desfurarea fazelor de joc. Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum i numrul mic de juctori, determin deplasri ale acestora i o circulaie a mingii foarte rapid, juctorii participnd permanent att la faza de atac, ct i la cea de aprare.

5. Baschetul asigur o lrgire a bagajului de cunotine i de stimulare a iniiativei creatoare: varietatea procedeelor tehnice, concretizat prin multitudinea de aciuni tactice, ofer mari posibiliti de studiu practico-teoretic.

6. Baschetul influeneaz pozitiv dezvoltarea multilateral a tineretului, contribuind la ntrirea sntii i la dezvoltarea calitilor morale i de voin, obligndu-l pe sportiv la o comportare demn, de sportivitate, de fair-play.

2.1. Tehnica jocului de baschetDefinitie: - tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari specifice ca forma si continut, folosite in scopul practicarii cu randament maxim a unui joc sportiv, in concordanta cu cerintele jocului competitional. - ea grupeaza elementele si procedeele tehnice si se refera in egala masura atat la manevrarea obiectului de joc ( mingea) cat si la deplasarile efectuate de jucatori in vederea acestei manevrari.

Intre tehnica si ceilalti factori ai continutului pregatirii (fizic, tactic, psihic si teoretic) exista o stransa interdependenta si conditionare reciproca.

3.2. Elemente in subordineJocului de baschet i corespund ca elemente n subordine:

elementul tehnic

procedeul tehnic

stilul.

Elementul tehnic

Reprezint noiunea de generalizare a execuiei mai multor procedee tehnice avnd un caracter abstract i materializat prin procedee tehnice, ca mijloace de realizare. Elementul tehnic se refer la mecanismul de baz al micrilor specifice.Procedeul tehnic

Reprezint concretizarea i adaptarea n joc a elementului tehnic, are un caracter concret n execuie, cu un mecanism complex de micri, executate contient, ntr-o succesiune raional i ntr-un scop precis.

Stilul

nsuirea mecanismului de baz al tehnicii are un pronunat caracter individual, determinat de particularitile psiho-fizice ale fiecrui juctor. Aceast not personal, cunoscut sub denumirea de stil, se datoreaz particularitilor individuale ale juctorului.

Clasificarea elementelor tehniceJocul fara minge:

pozitia fundamentala

deplasarile

schimbarea de directie

pirueta

- sariturile

Jocul cu minge:

prinderea mingii

tinerea mingii

pasarea mingii

schimbarea de directie

opririle

pivotarea

- driblingul

- aruncarea la cos

Metodica nvrii tehnicii jocului de baschet

PREGTIREA TEORETIC

Explicaie (prezentarea modelului): poziia iniial, lucrul propriu-zis al segmentelor, poziia final, caracteristici de execuie, greeli frecvente, utilizarea tactic.

Demonstraie: kinograme, film video, ilustraii foto.

2. PREGTIREA PRACTIC

Execuii individuale pe loc, apoi deplasare (cu diferite formaii, distane, unghiuri);

Execuii cu partener / grup;

Structuri tehnice (complexe tehnice);

Exerciii sub form de concurs;

Jocuri pregtitoare.

- Jocuri cu tema

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Prezentarea modelului: Prezentarea modelului

Reprezint poziia iniial a tuturor procedeelor tehnice ale jocului de baschet

Ea trebuie s asigure juctorului:

o poziie convenabil, lejer i echilibrat; stabilitate i posibilitate de trecere de la aciuni tehnico-tactice defensive la cele ofensive; un consum energetic minimal, n cursul desfurrii jocului

picioarele cu genunchii uor ndoii i deprtai aproximativ la proiecia limii umerilor;

gleznele ndoite;

greutatea corpului repartizat egal pe suprafaa fiecrei tlpi, aezate paralel pe sol;

echilibrarea anteroposterioar este realizat prin ducerea nainte, cu jumtate de talp a unuia din picioare( dreptul-dreptacii, stngul-stngacii);

trunchiul- spatele arcuit este uor aplecat nainte, coborrea centrului de greutate al corpului este realizat prin flexia articulaiilor, gleznelor, genunchilor i oldului;

umerii relaxai, cu braele uor deprtate lateral;

capul i brbia se menin n sus, privirea cutnd s cuprind o zon ct mai maredin teren.

Greseli frecvente

deprtarea sau apropierea picioarelor modific nefavorabil baza de susinere a corpului;

poziia cu centrul de greutate prea ridicat, sau o aplecare exagerat a trunchiului;

crisparea musculaturii determin o atitudine rigid i mai putin mobil;

Utilizarea tactica

Poziia fundamental n aprare reprezint mijlocul prin care se realizeaz marcajul, specific aprrii om la om.

Pregtirea practicExecuii individuale ( pe loc i apoi din deplasare): Gasirea pozitiei optime (stabilirea bazei de sustinere)

Balans vertical, lateral si antero posterior

Sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala fara si cu schimbarea planului de aterizare

La fel cu inchiderea ochilor

Sarituri pe, de pe si peste obstacole cu aterizare in pozitie fundamentala

Executii individuale de pe loc:

Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala

Din alergare, oprire in pozitie fundamentala la semn

Din alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitia fundamentala

Din alergare, individual oprire in poz fundamentala.

Executii individuale din deplasare:

Execuii in perechi Dezechilibrari: unu jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca sa l dezechilibreze

Dezechilibrari: ambii jucatori aflati fata-n fata in pozitie fundamentala incearca sa se dezichilibreze

Pe perechi, mentinand o pozitie fundamentala joasa, jucatorii incearca sa atinga unul altuia genunchii ( leapsa cu atingerea genunchilor)

Structuri tehnice (complexe tehnice)alergare oprire in pozitie fundamentala deplasare lateral oprire - 3 sarituri nalte - alergare oprire pirueta deplasare laterala;

alergare oprire in poz fundamentala - primirea mingii pasarea alergare in partea opusa;

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Este folosit pentru urmarirea adversarului Din poziie fundamental joas, deplasarea ncepe prin ducerea spre lateral a piciorului dinspre direcia deplasrii. Talpa piciorului se ridic uor de la sol deplasndu se spre noua direcie, n timp ce talpa celuilalt picior se apropie de acesta alunecnd pe sol. n timpul deplasrii corpul rmne orientat lateral fa de direcia de deplasare. Braele sunt puin ndoite din coate, orientate lateral, lucreaz activ pentru stnjenirea circulaiei mingii. Poziia rmne joas prin ndoirea articulaiilor gleznelor i genunchilor, trunchiul pstrnd verticalitatea.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: ncruciarea picioarelor;

ridicarea centrului de greutate care determin dezechilibrri;

juctorul face balans vertical sau lateral, dnd impresia de srituri;

- piciorul opus deplasrii nu alunec pe sol ci se ridic. acest tip de procedeu tehnic se folosete n aciunile de marcaj, n urmrirea adversarului ce se deplaseaz.

Pregtirea practicExecuii individuale ( pe loc i apoi din deplasare): executarea individual a deplasrii laterale ntre dou linii paralele;

executarea deplasrii laterale la semne;

executarea deplasrii laterale la semnal ( colectivul n faa antrenorului exe-cut srituri pe loc iar la semnal se deplaseaz lateral);

n funcie de direcia n care face dribling antrenorul, se va deplasa colectivul;

alergare usoara, la semnal deplasare laterala;

Execuii cu partener i n grup- pe perechi fa-n fa: deplasri laterale cu lovire palma-n palm;

pe perechi faa-n fa sprijinii cu minile pe umerii colegului: deplasare lateral

jocul ,,oglinda: un coleg ncearca sa fie oglinda coechipierului ( adica sa nu l scapei s fie tot timpul n faa lui;

pe perechi: un jucator face dribling in zig-zag, partenerul se deplaseaza lateral, efectuand marcarea acestuia;

- leapsa cu lovirea genunchilor ( pentru obligarea mentinerii unei pozitii joase)

Structuri tehnice (complexe tehnice)alergare schimbare de direcie deplasare lateral oprire - 3 sarituri naltesprint deplasare cu pai adugai nainte;

Pe perechi cu o minge: un coleg are mingea, celalalt executa deplasri laterale cu pase la cel cu minge;

- deplasare cu pai adugai nainte 3 srituri deplasare cu pai adugai lateral3 srituri deplasare cu pai adugai napoi 3 srituri deplasare cu pai adugai lateral - deplasare cu pai adugai sprint

deplasare cu pai adugai lateral alergare schimbare de direcie primireamingii dribling- aruncare; - alergare - oprire 4 pase alergare 3 sarituri cu lovire palm-n palm pas adugat lateral;

Exerciii sub form de concurs - pe perechi: leapa cu lovirea genunchilor;

pe perechi: leapa cu lovirea gleznelor;

pe teren limitat: atingerea gleznelor colegilor;

tafete cu deplasare laterala cu plecare din diferite pozitii: stnd, aezat, culcat facial pe 10,15,20, 30 m;

cine execut mai multe trasee n ,,n secunde;

- cine execut mai repede 2 trasee cu pai adugai

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii inerea mingii cu dou mini de la piept priz simetric mingea este inut pe calota sa inferioar, din lateral i puin napoi;degetele desfcute se aeaz pe minge cu toat suprafaa lor;degetele trebuie s cuprind mingea n aa fel nct degetele inelare s stea chiar pe axa mingii; degetele mari formeaz prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade,fiind deprtate unul de cellalt la 4-7 cm.palmele se vor gsi n prelungirea antebraelor, ntr-o flexie radio-dorsal din articulaia pumnilor, evitndu-se lipirea podului palmei de minge;antebraele, ndoite din coate, fac ca mingea s fie inut la nivelul pieptului permind privirea peste minge;coatele sunt puin deprtate de corp, ntr-o postur ct mai relaxat i convenabil comformaiei fiecrui juctor.

Executii individuale Alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aflata pe sol

Ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

Preluarea mingii din mainile partenerului si controlul tinerii ei

Aruncarea mingii sus prindere (pe loc , apoi din saritura) si controlul prizei corecte

Aruncarea mingii sus saritura cu schimbarea planului de aterizare si controlul asupra mingii

- Rostogolirea mingii pe sol preluarea ei si controlul asupra mingii

Prinderea mingii dupa ricosarea ei in sol

- aruncarea mingii in perete prinderea ei si controlul prizei corecte

Executii in perechi sau grup Elevii in sir, transmiterea mingii din mana partenerului. Controlul prizei. Pe perechi..transmiterea mingii prin preluarea corecta a mingii.

Pe perechi..transmiterea mingii prin rostogolire, preluarea corecta a mingii

Din diferite formatii - rostogolirea mingii si preluarea ei corecta

Joc scoala

Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului jocului de baschet asigurand caracterul colectiv prin legatura e o face intre actiunile individuale si cele colective. Pe langa faptul ca prezinta o gama larga de procedee, presupune neaparat prezenta partenerului, fiind conditionata de:

poziia i viteza de deplasare a acestuia;

specificul fazei de joc;

plasamentul adversarului.

Pasarea mingii Pentru ca o pas s fie utilizabil este necesar a se respecta o serie de condiii:

s aib adres;

s aib adncime;

s aib for de transmitere;

s nu i se imprime efect;

procedeul de pasare s corespund situaiei tactice.

Juctorul care efectueaz pasa trebuie:

s fie atent cu pasa pe care o execut s fie transmis unui coechipier demarcat;

s determine rapid ,,culoarul si procedeul de pasare;

s asigure protecia mingii n timpul pasrii;

s stie sa aplice atat pasele scurte cat si cele lungi;

s stie sa paseze cu ambele mini(ambidextrie). Juctorul cruia i se adreseaz pasa trebuie:

s se demarce;

s participe la obinerea unui plan mai avansat;

s foloseasc momentul intrrii n posesia mingii ca faz iniial pentru aciunea viitoare. Pasarea mingii

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distane mici i medii (6-8 metri).Prezentarea modelului Din poziia fundamental, mingea inut n dreptul pieptului, n priz cu dou mini, se ncepe micarea de extindere a braelor spre nainte. Partea final a execuiei d un ultim impuls mingii, printr-o micare de biciuire executat din articulaiile pumnilor i de mpingere din degete (mai puin degetele mari). Datorit impulsului dat mingii(care prsete minile juctorului)braele, n partea final a execuiei sunt ntinse nainte, la nlimea umerilor, ctre direcia de pasare, cu palmele orientate n jos i cu degetele rsfirate.

Greeli frecvente:Utilizarea tactic: inerea mingii n poziie pasiv;

executarea micri de rotare din articulatia pumnului;

palmele nu coboara in jos in partea finala a executiei;

deprtarea exagerat a coatelor n lateral, n timpul execuiei, ceea ce duce la anularea foreide pasare i la efectuarea unei micri rigide;

bratele nu se intind in partea finala a executiei.

n atacul poziional, rapid si contraatac;

n special mpotriva aprrilor om la om;

in special mpotriva aprrii n zon;

Executii individuale Pase de pe locExerciii imitative(fr minge):

de pe loc, imitarea pasei cu dou mini de la piept,insistnd asupra micrii finale debiciuire- din articulaia pumnilor;

din mers i apoi uoar alergare, sritur imitnd prinderea mingii, aterizare pe ambelepicioare, pas;

Executii in perechi/ grup pe perechi, elevii situati la 3-4 m distanta unul fata de celalalt, pase in doi cu 2 maini de la piept pasarea mingii in formatii de capitan , in linie, semicerc, cerc, sir (cu ghemuire dupa pasare) pasarea mingii stand pe banca (pentru concentrarea asupra miscarii bratelor) pase in triunghi spre dreapta,stanga pase in patrat

Complexe tehnice iesire la minge prindere oprire pasa deplasare iesire la minge prindere-oprire-fenta-pasa-deplasare iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa-deplasare in partea opusa iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-dribling-oprire-pasa-deplasare pasa-deplasare-prindere-oprire-pasa prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-aruncare la cos

Concursuri aplicand acest element tehnic Joc cu tema

Aruncarea la co reprezint elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se concretizeaz scopul final al jocului : nscrierea de puncte. n joc, aruncarea la co nu trebuie s fie o aciune ntmpltoare. Ea trebuie:s aib la baz un procedeu tehnic de aruncare bine nsuit;s aib o justificare tactic a execuiei n momentul dat al jocului.Clasificarea aruncrilor la codin punct de vedere al poziiei juctorului: aruncri de pe loc; aruncri din alergare: precedate de prinderea mingii din pas; precedat de prindereamingii din dribling; aruncri din sritur.2. din punct de vedere al distanei: aruncri din apropierea coului (sub 2 metri); aruncri de la semidistan (2-5 metri); aruncri de la distan (peste 5 metri). Aruncarea la cos

3. din punct de vedere al execuiei: aruncri la co cu dou mini; aruncri la co cu o mn; aruncri la co cu panoul; aruncri la co cu inelul-directe; procedee de baz; procedee speciale.

Pregtirea teoreticExplicaie prezentarea modelului de execuieDemonstraie:- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video, ilustraii - nu mai au pondere mare datorit aprrilor care au devenit mai active, mai agresive;ele rmn procedee de baz n formarea mecanismului i a stereotipiei micrii deAruncare la co n etapa de iniiere;

n poziia iniial:

mingea este inut n priz asimetric, n dreptul pieptului,la nivelul brbiei; palma minii care execut aruncarea se afl napoi i puin sub minge; degetele rsfirate i cu cotul orientat n jos; flexia braului pe antebra, formnd un unghi de aproximativ 90; cealalt mn sprijin mingea din lateral; privirea este ndreptat spre inel i panou.

Juctorul n poziie fundamental mediu: este orientat ctre co; cu trunchiul puin aplecat nainte; cu tlpile paralele i deprtate la limea umerilor; piciorul de pe partea braului de aruncare este cu o jumtate de talp naintea celuilalt; greutatea corpului este egal repartizat pe ambele picioare, pe ntreaga suprafa a tlpilor. Execuia aruncrii: ncepe printr-o tripl flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului s coboare; n acest timp mingea rmne la nivelul brbiei juctorului.

n poziia intermediar

mingea continu s fie inut cu ambele mini (priz asimetric) pn ce cotul braului de aruncare ajunge la nivelul umrului; n continuarea micrii n sus, mingea este inut pe palma braului de aruncare ( care se gsete acum sub minge) i prsete mna ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmar pronunat din articulaia pumnului; braul stng rmne undeva n lateral i n sus, constituind elementul de protecie a mingii pe ultima parte a aruncrii n poziia final:

corpul este extins uor pe vrfuri cu greutatea deplasat pe piciorul din fa; braul de aruncare este ntins n sus i nainte, cu palma i degetele rsfirate, orientate n jos i n afar; degetele index i mijlociu sunt orientate ctre direcia aruncrii.

Greeli frecvente priza la minge nu este asimetric, mingea fiind inut n palme n form de plnie; cotul braului de aruncare este orientat lateral i nu pe direcia aruncrii; degetele minii care arunc nu acoper o suprafa ct mai mare, nefiind rsfirate suficient pe minge; poziia iniial incorect: juctorul ine nainte piciorul opus minii de aruncare, iar greutatea corpului este repartizat pe piciorul din fa; nu se imprim mingii, n partea final a aruncrii, micarea de biciuire care trebuie s fie dat prin impulsia din articulaia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direcia aruncrii. Utilizarea tactic reprezint procedeul cel mai folosit n jocul actual de baschet, pentru aruncrile efectuate de la distane mici i mijlocii; reprezint mecanismul de baz pentru aruncrile cu o mn executate din deplasare i din sritur; acest procedeu trebuie s fie nsuit de toi juctorii, indiferent de sex sau vrst.

Pregatirea practica imitarea lucrului din bra i palm;

imitarea lucrului de coordonare dintre brae i picioare;

imitarea integral a procedelului de aruncare.

pasarea mingii coechipierului, stand asezat pe banca( pentru a se concentra doar la brate);

aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1,5m), din unghi de 45 de grade, din cele 3 unghiuri de baza;

aruncarea la cos de pe loc, din cele 3 unghiuri de mai sus cu marirea distantei de aruncare la cos;

aruncare la cos dintr opozitie si trecere la alt sir.

Structuri de procedee tehnice

aruncarea mingii n sus i nainte, sritur i prindere, oprire i aruncare la co de pe loc; dribling, oprire, aruncare la co de pe loc; variante: la oprire, aruncarea la co va fi precedat de: fent de pas; fent de depire. alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co de pe loc; juctorii aezai pe un ir cu faa la co, sub panou un recuperator distribuitor cu o minge pe care o paseaz n diferite direcii. Fiecare juctor din ir se va deplasa dup minge, executnd oprire, pivotare i aruncare la co de pe loc. Dup un numr de repetri se va schimba juctorul recuperator. juctorii dispui pe dou iruri, un ir paseaz, cellalt execut ieire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co, urmrire, recuperare i deplasare n dribling la coada irului.

Concursul de aruncri la co de pe loc individual sau pe echipe de 2-4 juctori;

cu adiionare: cine nscrie mai multe couri n ,,n minute; cine nscrie mai multe couri din 20 de aruncri; cine nscrie mai multe couri la rnd; cine termin mai repede circuitul (5 poziii).

prin eliminare: esti obligat ca din una, dou sau trei aruncri executate s nscrii acelai numr de couri ca cei din naintea ta. Joc cu tema

nvarea aruncrii la co din dribling din apropierea coului (1,5 metri) din unghi de 45 fa de panou, cu mingea inut npriz asimetric cu dou mini, se execut pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncare la co; acelai exerciiu de la distana de 2,5 metri de co, cu pire pe piciorul drept, apoi pestngul, desprindere n sritur, aruncare i aterizare simultan pe ambele picioare; se mrete distana de la care se pleac, la circa 3 metri de co: pire pe piciorul stng, se execut o singur btaie a mingii n dribling dup care pirea pe picioruldrept, se prinde mingea, pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncarela co. dribling din mers (apoi din alergare) cu executarea procedeului legarea acestui procedeu cu alte procedee tehnice intr-un complex Formaii de baz

un ir, fiecare juctor cu cte o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare fiecare juctor i urmrete mingea cu care revine n dribling la coada irului; un ir, cu o minge, primul juctor din ir pleac n dribling, arunc la co, recupereazmingea pe care o paseaz urmtorului din ir, dup pas revenind la coada irului; formaii de dou iruri, fiecare juctor al irului 1 cu o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare, deplasare la coada irului 2, fiecarejuctor din acest ir dup recuperare trece n dribling la coada irului opus.

nvarea aruncrii la co din alergare - subiectul aflat in pozitie fundamentala de aruncare la cos, la aproximativ 3 m de cos, executa pasire cu piciorul drept peste o banca aflata transversal, apoi cu stangul si desprindere in saritura si aruncare la cos. deci se executa 2 pasiri: dreptul-stangul si aruncare la cos

acelasi lucru (cele doua pasiri), dar se preia mingea din mainile colegului (la inceput de pe loc, apoi din mers, si la final din alergare);

acelasi lucru, dar colegul ii paseaza mingea ( la inceput direct la piept, apoi cu pamantul).

executarea procedeului fara banca

legarea acestui procedeu cu alte procedee tehnice intr-un complex tehnic