ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

Masterul Managementul Proiectelelor de Dezvoltare Rurală şi Regională

Analiza comparativă a gradului de accesare al FEADR pentru România şi Spania

Coordonator: Student:Conf.univ.dr. Rădulescu Carmen

Bărboi Oana - Diana Anu l ,grupa 1

Bucureşti

2012

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………....3

Mediul rural din UE.....................................................................................................................3

România……………………………………………………………………………….……......4

Spania ………………………………………………………………………………….…….....6

Capitolul 1 Analiza diagnostic a spaţiului rural din România şi Spania...…...8

1.1 Spațiul rural............................................................................................................................8

1.2 Indicatori la nivelul economiei naționale………………………………………….............10

1.2 Populația din mediul rural.................................................................................……….…..15

1.3 Indicatori la nivelul agriculturii……………………………………………………….…....15

Capitolul 2 Managementul fondurilor europene pentru dezvoltarea rurală

în România şi în Spania.…………………………………………………….....23

Capitolul 3 Analiza gradului de accesare al FEADR în România şi Spania....29

3.1 AXA 1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier……………….………..31

3.2 AXA 2 Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural……………………………..………....34

3.3 AXA 3 Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale………………...36

3.4 AXA 4 Axa LEADER…………………………………………………...………………..37

Capitolul 4

Propuneri pentru îmbunănăţirea managementului fondurilor europene pentru

dezvoltare rurală în vederea creşterii gradului de accesare…………………...39

Bibliografie

2

Introducere

Zonele rurale ale UE sunt o parte esenţială din imaginea şi identitatea Uniunii. În baza

unei definiţii standard, peste 91% din teritoriul UE are un caracter „rural” şi constituie căminul

a peste 56% din populaţia UE. Mai mult decât atât, impresionanta varietate şi frumuseţe a

peisajelor conferă UE caracterul său unic - de la munţi la stepă, de la mari păduri la câmpuri

întinse. Aceasta face ca politica de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanţă vitală.

Creşterea animalelor şi silvicultura rămân factori esenţiali pentru utilizarea terenurilor şi

gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentând, în acelaşi timp, o

platformă pentru diversificarea economică în comunităţile rurale. Prin urmare, consolidarea

politicii de dezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniune.

Multe dintre zonele rurale se confruntă cu probleme semnificative. Câteva dintre

întreprinderile active în sectorul creşterii animalelor şi în cel forestier încă mai trebuie să

depună eforturi pentru a deveni competitive. Mai general, venitul mediu pe cap de locuitor este

mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competenţele sunt în număr mai mic, iar

sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. De asemenea, gospodărirea mediului rural implică

de cele mai multe ori un cost financiar.

Pe de altă parte, mediul rural din Europa este de o mare bogăţie. Furnizeză materii

prime esenţiale. Valoarea locurilor de odihnă şi recreere pe care le oferă, remarcabile prin

frumuseţea lor, este evidentă. Asemenea plămânilor noştri, este un teren de luptă împotriva

schimbărilor climatice. Mulţi oameni sunt atraşi de ideea de a locui şi/sau de a lucra aici, cu

condiţia să aibă acces la servicii şi infrastructură corespunzătoare.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează soluţionarea problemelor cu care se confruntă

zonele noastre rurale şi exploatarea potenţialului acestora.

3

România este situată în partea de sud est a Europei Centrale, într-un spatiu cuprinzând

o parte însemnata a arcului carpatic, cursul inferior al Dunării şi deschiderea acesteia spre

Marea Neagră. Această subunitate regională a Europei Centrale poate fi denumită spatiul

carpato- danubian.

Relieful - natura a fost foarte generoasă cu România, ţara a cărui relief nu este doar

variat dar şi armonios distribuit. Relieful este aranjat în trei mari etaje, bine diferenţiate: cel mai

înalt reprezentat de Munţii Carpati, cel de mijloc de Subcarpaţi dealuri şi podişuri, si cel mai

jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunării. Principala caracteristica a

reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.

Munţii se întind în formă de arc în partea centrală acoperind 31% din suprafaţa ţării,

dealurile şi podişurile care pornesc în continuare ocupă 36%, iar câmpiile, ce se întind în sudul

şi în vestul ţării, cam 33%. Pornind din centru cu Podişul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-

600m) care e încercuit ca de o coroană de Munţii Carpaţi (cu înaltimi ce depăsesc 2500 de m,

cel mai înalt fiind vârful Moldoveanu, 2544m) continuăm cu dealurile care încing ca o curea

muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime).

La est şi la sud Carpaţii se continuă cu Subcarpaţii, care au o geneză similară cu a

munţilor dar înălţimi mai mici (1000-500m), şi la vest cu Dealurile de Vest, care nu depăsesc

300-400 m altitudine. În est şi sud-est se întind doua platouri - Podişul Moldovei şi Podişul

Dobrogei cu înalţimi între 400 şi 600 de metri.

Câmpiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii

si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Câmpia Româna, "grânarul" tarii, iar

in vestul tarii se intinde Câmpia de Vest, strabatuta de multe râuri. Asezarea in scari a reliefului

duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane

Clima României este determinată în primul rând de poziţia sa pe glob, precum şi de

poziţia sa geografică pe continentul european. Aceste particularităţi conferă climei un caracter

temperat continental cu nuanţe de tranziţie.

Extinderea teritoriului ţării pe aproape 5° de latitudine impune diferenţieri mai mari

între sudul şi nordul ţării în ceea ce priveşte temperatura decât extinderea pe circa 10 °C de

longitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în sudul ţării se ridică la circa 11 °C, în

nordul ţării, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa

3 °C. Între extremitatea vestică şi cea estică a teritoriului naţional, diferenţa termică se reduce

la 1 °C (10 °C în vest, 9 °C în est)

Agricultura 46% din suprafata totala este cultivata, iar19% se foloseste ca pasune. Mai

mult de un sfert din populatie este angajata in agricultura. Terenurile arabile, foarte fertile, se

gasesc in zone de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din

vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau,porumb, floarea-soarelui sfecla de zahar si cartofi.

4

Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in Moldova in zone

viticole. Fermele au fost colectivizate in timopul regimului comunist, dar in 1991 guvernul

restabilirea proprietatii privete a parcelelor pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este

acoperit de paduri, industria de cherestea si de mobila sunt dezvoltate.

Vegetatia Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga

suprafata a României (exceptând sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In

zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constând in paduri de fag

(in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se

mai intâlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse

la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste

400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de

poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industrial.

Fauna României a fost şi este înca una din cele mai bogate şi variate din Europa,

conţinând specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagră, ursul brun, cerbul carpatin,

lupul, râsul, jderul, cocoşul de munte sunt specii ce populeaza munţii, iepurii, vulpile, mistreţii,

caprioarele, potârnichile, pitpalacii sunt intâlniti pe dealuri si in zona de câmpie. Delta Dunarii

cu o arie de 5.050 km pătraţi (din care 4,340 km pătraţi pe teritoriul României) ramâne

sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care

se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare,

chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si

braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii.

Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vânatoare

au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

Protecţia mediului preocuparile pentru protecţia mediului natural s-au facut resimţite

înca de la sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a facut tranziţia de la atitudinea de admirare

pasivă a frumuseţilor naturii la cea activă de acţionare pentru protecţia ei şi de prevenire a

exploatării abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protecţia mediului (Legea pentru

Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai târziu, a luat fiinta

Comisia penru Protectia Monumentelor Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul

Academiei României. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o

suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14

parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935),

Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in

1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de

monumente ale naturii protejate.

5

Spania este o ţară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-

est se învecinează cu Franţa şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei. Face parte din Peninsula

Iberică împreună cu Portugalia şi Gibraltar, având de asemenea două arhipelaguri, situate unul

în Marea Mediterană (Insulele Baleare) şi celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De

asemenea, de Spania aparţin două mici teritorii din nordul Africii (care includ oraşele autonome

Ceuta şi Melilla), precum şi enclava Llivia din Pirinei.

Clima Spaniei este în principal temperată şi mediteraneană; există veri calde în

interior, mai degrabă cu condiţii moderate şi înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate şi reci în

interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate.

Relief. Teritoriul de bază al Spaniei este dominat de platouri înalte şi de lanţuri

muntoase ca şi Pirineii şi Sierra Nevada. Din acesti munţi izvorăsc mai multe râuri importante,

precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana şi Guadalquivir. De-a lungul coastelor se găsesc câmpii

aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir în Andaluzia. Spania se invecineaza la est

cu Marea Mediterană (conţinând Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se găsesc,

pe coasta Africană, Insulele Canare.

Economia capitalistă mixtă a Spaniei suportă un PIB care pe o bază per capita

reprezintă 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul său de centru-dreapta a lucrat

cu succes pentru a câştiga aderarea la primul grup de ţări ce au lansat moneda unică europeană

pe 1 ianuarie, 1999. Administraţia lui Jose Maria Aznar a continuat să susţină liberalizarea,

privatizarea, şi deregularea economiei şi a introdus unele reforme pentru taxe în final. Şomajul

a scăzut vizibil sub administraţia lui Aznar, dar rămâne una din cele mai mari rate din Uniunea

Europeană, la 13%. Guvernul încearcă să facă progrese viitoare în schimbarea legilor de muncă

6

şi reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susţinerii atât a avansării economiei interne a

Spaniei, cât şi a competitivităţii externe într-un mediu cu o monedă unică.

Spania este cea de-a doua destinaţie turistică din lume şi are 47 de aeroporturi. Ocupă

locul 3 în Europa şi locul 7 în lume în ceea ce priveşte industria constructoare de maşini. Peste

82% dintre vehiculele produse în Spania sunt exportate în peste 90 de ţări.

În al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% şi a intrat în

cea mai adancă recesiune din 1993 Pe întreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% faţă

de anul 2007.

În 2011 Spania se confruntă cu mari probleme datorate crizei economice.

7

1 Analiza diagnostic a spaţiului rural din România şi Spania

1.1 Spațiul rural

România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o

suprafaţă totală de 238 mii km2 şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori, România,

este ca mărime, cel de-al doilea nou stat membru al Uniunii Europene, după Polonia. Ea

reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. Investiţiile

şi competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătăţite, pentru a se

reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din

UE.

Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital.

Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1%

(aproximativ 12.951 de sate organizate în 2.854 de comune) din teritoriul ţării, cuprinzând

45,1% din populaţie şi anume, 9,7 milioane de locuitori. Densitatea medie a populaţiei din

zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2). Definiţia

OCDE pentru noţiunea de ruralitate4 conduce la cifre uşor diferite, însă permite comparaţiile pe

plan internaţional. Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribuţiei în teritoriu, populaţia

României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat, ponderea populaţiei rurale din România

reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din UE, unde aşezările rurale sunt mai

puţin populate şi la scară mai redusă, ca alternativă faţă de concentrările urbane. Multe dintre

aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică măsură, la creşterea economică, însă îşi

păstrează structura socială şi modul tradiţional de viaţă.

Cele mai ruralizate judeţe (excluzând judeţul Ilfov) sunt Dâmboviţa, cu 69,96% din

populaţie locuind în mediul rural, urmat de Giurgiu, cu 69,15%, Teleorman (66,73%), Suceava

(66,38%) Bistriţa-Năsăud (63,88%), etc. La polul opus se află judeţele cel mai puternic

urbanizate: Hunedoara cu doar 23,04% populaţie rurală, Braşov (25,45%), Constanţa (29,10%),

Sibiu (33,46%), Cluj (33,80%), Brăila (34,68%), Timiş (39,27%).

Populaţia rurală nu este distribuită uniform. Există diferenţe semnificative din punctul

de vedere al densităţii populaţiei, pe tot teritoriul României. Majoritatea comunelor cu mai

puţin de 50 locuitori/km2 sunt grupate în partea de vest a ţării, comparativ cu zonele din est şi

din sud, unde predomină comunele, cu densităţi ale populaţiei de 50-100 locuitori/km2. Cele

mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul ţării, unde rata natalităţii este ridicată, şi în

regiunile din sud, puternic industrializate în perioada comunistă. Există mari disparităţi,

determinate în special de influenţa reliefului la nivel regional şi judeţean. În acest context, se

remarcă cele 24 de comune şi oraşe care se suprapun în totalitate sau parţial cu Rezervaţia

Biosferei Delta Dunării unde densitatea medie a populaţiei este de 28,7 locuitori/km2.

8

Grad de ruralizare România

Dacă la sfârşitul anilor ’70 Spania era considerată o ţară agrar-industrială, marea

proprietate funciară deţinând ponderea principală în structura proprietăţii agricole, după

moartea dictatorului Francisco Franco şi instaurarea pe tron a regelui Juan Carlos al II-lea,

Spania a intrat într-o nouă etapă a dezvoltării sale, parcurgând atât etapele democratizării vieţii

politice, cât şi pe cele ale dezvoltării industriale, mai ales dupa aderarea la Uniunea Europeană.

Producţiile agricole reprezintă o sursă de export importantă pentru economia spaniolă,

cele mai extinse fiind cele de grâu, orz si ovăz (în zona centrală), de porumb şi orez (în nordul

şi sudul ţării). De asemenea, deosebit de dezvoltată este cultura de legume, zarzavaturi şi

măsline (locul II în lume în producţia de măsline), de bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, plante

citrice şi, nu în ultimul rând, viticultura (cu renumitele vinuri de Xeres, Malaga, Alicante etc).

Sectorul zootehnic este deosebit de bine reprezentat în economia spaniolă, în special prin

creşterea şi exportul de ovine, cornute mari şi porcine (Galicia, Catalunia si Estremadura).

Totodată, o dezvoltare impresionantă a cunoscut-o pescuitul, fapt care a condus şi la

neînţelegeri puternice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.

9

1.2 Indicatori la nivelul economiei naţionale

a) Suprafaţă (km2)

Ţara Suprafaţa(kmp)

Spania 504.645

România 238.391

La nivel de suprafaţă, România este de 2,11 ori mai mica decât Spania. Spania

reprezintă11,33% din suprafaţa Uniunii Europe, pe când România reprezintă 5, 3%.

b) Populaţie (mil loc)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania

42.345.342 43.038.035 43.758.250 44.474.631 45.283.259 45.828.172

România 21.711.252 21.658.528 21.610.213 21.565.119 21.528.627 21.498.616

România – locul 7(UE)

Spania – locul 5(UE)

Densitatea populaţiei în 2010 :

- Spania : 93,1 loc/kmp

- România : 90,18 loc/kmp

- U.E. : 112,19 loc/kmp

10

În ceea ce priveşte populaţia, Spania înregistrează un trend ascendent, crescând în fiecare

an, ajungând în anul 2009 la o populaţie 45,828,172 mil loc; această creştere este datorată în

mare măsură sporului natural pozitiv, creşterii economice, nivelului ridicat de trai.

c) PIB/locuitor (euro/loc)

  2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania19.700 20.900 22.300 23.500 23.900 22.900

România 2.800 3.700 4.500 5.800 6.500 5.500

PIB/loc în România este mult sub media europeană, situându-se pe penultimul loc în

2009, în faţa Bulgariei. Cea mai mare valoare a PIB/loc este de 6 500 euro/loc, în 2008.

Totodată, evoluţia PIB-ului din România are un trend ascendent, datorându-se în bună parte

intrării în UE.

11

PIB/loc în Spania are valori de peste 19 000 euro/loc, peste media europeană, fiind de

3,67 ori mai mare decât nivelul PIB-ului din România. Trendul PIB/locuitor este ascendent, cea

mai bună valoare înregistrându-se în anul 2008 şi fiind de 23.900 euro/loc. Decalaj dintre cele

două ţări se explică prin diferenţele politice, sociale, educaţionale.

d) Rata inflaţiei (%)

  2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania 3,1 3,4 3,6 2,8 4,1 -0,2

România 11,9 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6

În ceea ce priveşte Spania, rata inflaţiei se menţine în cote normale, cu o singură

excepţie, anul 2008, an în care s-au resimţit primele efecte ale crizei şi care au generat de

asemenea o îndreptare a cetăţenilor ţării spre consum, mărind astfel cererea de bunuri în

condiţiile în care oferta rămâne neschimbată. Acest lucu a dus la atingerea nivelului de 4,1% a

ratei inflaţiei, nivelul cel mai înalt din perioada analizată. Totodată, în anul 2009, Spania este

primul stat din zona euro care raportează, de la începutul crizei financiare mondiale, scăderea

preţurilor la consumatori, respectiv o inflaţie negativă de -0,2 puncte .

12

e) Rata şomajului (%)

  2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania10.6 9.2 8.5 8.3 11.3 18.0

România 8.1 7.2 7.3 6.4 5.8 6.9

Şomajul a cunoscut în România un nivel ridicat, în primul rând datorită restructurărilor

existente la nivelul marilor agenţi economici. Cea mai bună valoare s-a înregistrat în anul 2008

– de 5,8 %, iar cea mai nefavorabilă valoare a fost de 8,1% în anul 2004.

În Spania, acest indicator atinge valoarea minimă în 2007 (8,3%) şi valoarea maximă

în 2009 (18%).

f) Importuri (mil. euro)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania 66.57 83.17 100.06 105.05 116.50 79.42

România 8.955 12.056 14.931 14.726 17.321 10.381

13

Cea mai mare valoare a importurilor în Spania s-a înregistrat la nivelul anului 2008, de

116.50 milioane euro iar cea mai scăzută valoare la nivelul anului 2004, de 66.57 mil euro. . În

ceea ce priveşte România, valorile cele mai ridicate sunt la nivelul anului 2008, respectiv 17

321 milioane euro.

g) Exporturi (mil. euro)

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Spania 37.65 42.79 49.08 54.02 58.23 48.89

România 4.796 6.657 7.683 8.277 9.921 7.486

In ceea ce priveste exporturile in cazul Spaniei valorile cele mai ridicate se gasesc in anul

2008, 58.23 milioane euro. In cazul Romaniei cele mai ridicate valori ale exporturilor se

regasesc tot in anul 2008 insumand 9.92 milioane euro.

14

1.3 Populaţia din mediul rural

Populaţia activă a României era de 9,868 milioane persoane în 2011, din care 9,138

milioane persoane ocupate şi 730.000 de şomeri, Rata de ocupare a populaţiei în vârsta de

munca (15-64 ani) a fost de 58,5% în 2011, iar rata şomajului conform standardelor BIM de

7,4%.

Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în varsta de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă

de 7,2 puncte procentuale faţă de tinta natională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa

2020. Rata de ocupare a populaţiei în varsta de munca (15-64 ani) de 58,5% s-a redus faţă de

anul anterior cu 0,3 puncte procentuale.

Sursă: FAOSTAT

Din graficul de mai sus se poate observa că populaţia rurală din România este în

continuă scădere pe când în Spania aceasta este relativ constantă.

1.4 Indicatori la nivelul agriculturii

Potențial agricol

a) Suprafața agricolă pe categorii de folosință (mii ha)

2004 2005 2006 2007 2008

Spania 29071 29164 28613 28004 27900

România 14130 14180 14039 13546 13546

15

Din analiza suprafeței agricole a Spaniei se constată faptul că cea mai mare suprafață

este ocupată de terenul arabil, având o agricultură dezvoltată și eficientă, cu un grad ridicat de

mecanizare. Astfel, în medie, în perioada analizată suprafața aferentă categoriilor de folosință

este următoarea:

- Teren arabil 12 748,8 mii ha

- Vii și livezi 4866,2 mii ha

- Pășuni și fânețe 10935,4 mii ha

16

La nivelul anului 2008, terenul arabil reprezintă 44,80 % din suprafața agricolă a țării,

viile și livezile 17,20% din suprafața agricolă iar pășunile și livezile 37,99%.

Suprafața agricolă a României are aproximativ aceeași structură în cei 5 ani supuși analizei,

suprafața medie pe categorii de folosință fiind următoarea:

- Teren arabil 8822,6 ha

- Vii și livezi 448,6 ha

- Pășuni și fânețe 4617 ha

Ce trebuie remarcat este faptul că la nivelul anului 2008 terenul arabil reprezentă 64,38

% din suprafața agricolă a țării (cel mai mare procent din perioada analizată), viile și livezile

2,76% din suprafața agricolă (cel mai mic procent din perioada analizată) iar pășunile și livezile

32,85% (cel mai mic procent din perioada analizată).

- Teren arabil (mii ha)

2004 2005 2006 2007 2008

Spania 13025 12913 12720 12586 12500

România 8915 8985 8939 8553 8721

17

Teren arabil/loc

2004 2005 2006 2007 2008

Spania 0,307 0,3 0,286 0,277 0,272

România 0,41 0,41 0,41 0,40 0,41

Din tabelul de mai sus se observă că încărcătura de teren arabil pe o persoană este de 0,4

ha în medie, la nivelul României și de 0,288 ha la nivelul Spania.

- Vii și livezi (mii ha)

  2004 2005 2006 2007 2008

Spania 4932 4931 4858 4810 4800

România 429 510 469 460 375

18

- Pășuni și fânețe

  2004 2005 2006 2007 2008

Spania 11114 11320 11035 10608 10600

România 4786 4685 4631 4533 4450

b) Suprafețe irigate

2004 2005 2006 2007 2008

Spania 3414 3415 3320 3318 3318

România 327 46 96 320 257

19

În cazul suprafețelor irigate, acestea înregistrează valori foarte ridicate în cazul Spaniei.

Astfel, în Spania, suprafață irigată înregistrează valori între 3318 mii ha și 3415 mii ha. La

nivelul României, suprafețele irigate sunt mult mai mici decât în cazul Spaniei, aceasta și din

faptul că suprafața României este de 2,11 ori mai mica decât cea a Spaniei, valorile cele mai

mari fiind de 327 mii ha. Totodată, ținând cont de valoarea cea mai mare înregistrată, suprafața

irigată reprezintă 27,32 % în cazul Spaniei și de doar 3,74 % în cazul României.

c) Mecanizare (încărcătura pe tractor)

- Număr tractoare

- Încărcătura pe tractor (ha/tractor)

= teren arabil+vii+livezi / nr tractoare

  2004 2005 2006 2007 2008

Spania 14.39 10.23 13.71 13.40 13.17

România 54.38 54.87 53.89 51.79 52.03

20

2004 2005 2006 2007 2008

Spania 1247178 1261625 1281558 1297514 1312650

România 171811 173043 174563 174003 174790

În Spania unui tractor ii este atribuită o suprafață de 12,98 ha, pe când în România încărcătura

pe un tractor este de 52,03 ha în anul 2008, diferența fiind de aproximativ 39,05 ha.

d) Chimizare (substanța activă la ha)

- Consum de îngrășăminte chimice (tone/an)

  1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Spania1868700

2192100 2107900 2367000 2319963 2149400 2195800 2159700

Români

a 363400 422000 315000 360000 237000 304279 369417 326123

21

În ceea ce privește Spania, consumul total de îngrășăminte chimice are o valoare mult

mai mare, fiind cu 70-80% mai mare decât cel de la nivelul României. Astfel, în Spania se

înregistrează valori ale consumului de îngrășăminte de peste 1 800 000 tone/an.

- Consum de îngrășăminte chimice/ha (kg/ha)

  2004 2005 2006 2007 2008

Spania 72.97 62.22 62.65 70.84 47.69

România 26.89 32.53 25.84 28.58 29.37

22

2. Managementul fondurilor europene pentru dezvoltare rurală în România

şi în Spania

Dezvoltarea rurală a devenit cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune odata cu

elaborarea documentului strategic Agenda 2000, iar ratiunile care au stat la baza acestei decizii

sunt:

1. proporţia foarte mare – 80% - pe care o deţin suprafeţele agricole relativ la suprafaţa

Uniunii Europene.

2. obiectivul primordial de coeziune economică şi socială al Uniunii Europene

Obiectivele politicii de dezvoltare rurală:

• ameliorarea exploataţiilor agricole;

• garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole;

• asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor;

• protecţia mediului;

• dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă,

pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa

economică şi socială a zonelor rurale;

• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor

egale.

Principalele fonduri europene ce pot fi accesate în vederea obţinerii unei dezvoltări

rurale durabile a statelor memebre ale Uniunii Europene sunt Planul Naţional de Dezvoltare

Rurală 2007 – 2013; Programul Operaţional pentru Pescuit 2007 – 2013; Fondul European

pentru Garantare în Agricultură.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR) reprezintă documentul

programatic în baza căruia sunt accesate sumele alocate României, din Fondul European

Agricol pentru Dezvoltare Rurală, pentru perioada de programare 2007- 2013. Alocarea

financiară din Fondul European pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată

pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007 –

2013 este de 8.124,20 mil. Euro. La aceasta, se adaugă contribuţia naţională, de la bugetul de

stat, în valoare de 1.972,88 mil. Euro.

FEADR reprezintă Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi a fost accesat în

urma aprobării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. FEADR este un instrument al

Uniunii Europene prin care ţărilor membre li se acordă fonduri pentru implementarea Politicii

Agricole Comune.

23

României i-au fost acordate prin FEADR 8,124 miliarde euro, ceea ce reprezintă o

adevărată finanţare pentru spaţiul rural. Prin acest instrument se acordă finanţare de 50-70% din

valoarea eligibilă a proiectului.

Spaniei i-au fost acordate

Prin intermediul Planului Naţional Strategic au fost stabilite patru direcţii de finanţare

prin FEADR, acestea fiind:

Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;

Axa 2 – Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale;

Axa 3 – Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificare economiei

rurale;

Axa 4 – Promovarea iniţiativelor locale de tip LEADER.

Fiecare dintre aceste patru direcţii de finanţare cuprinde, la rândul său mai multe

măsuri, fiecare măsură având un scop precis necesar dezvoltării spaţiului rural.

AXA

1 2 3 4

M

Ă

S

U

R

A

111 - Formare

profesională,

informare şi difuzare

de cunoştinţe

211- Sprijin pentru

zona montană

defavorizată

312 – Sprijin pentru crearea şi

dezvoltarea de micro-

întreprinderi

4.1 Implementarea

strategiilor de dezvoltare

locală

112 - Instalarea

tinerilor fermieri

212- Sprijin pentru

zone defavorizate –

altele decât zona

montană

313 - Încurajarea activităţilor

turistice

411. Creşterea

competitivităţii

sectoarelor agricol şi

forestier

121 - Modernizarea

exploataţiilor agricole

213- Plăţi Natura

2000 pentru terenuri

agricole

322 – Renovarea, dezvoltarea

satelor, îmbunătăţirea

servicilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi

punerea în valoare a moştenirii

rurale

412. Îmbunătăţirea

mediului şi a spaţiului

rural

122 - Îmbunătăţirea

valorii economice a

pădurii

214- Plăţi pentru

agro-mediu

413.Calitatea vieţii

şi diversificarea

economiei rurale

123 - Creşterea 221- Prima 4.21

24

valorii adăugate a

produselor agricole şi

forestiere

împădurire a

terenurilor agricole

Implementarea

proiectelor de

cooperare

125 - Îmbunătăţirea şi

dezvoltarea

infrastructurii legate

de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii

şi silviculturii

223- Prima

împădurire a

terenurilor non-

agricole

4.31 Funcţionarea

Grupurilor de Acţiune

Locală, dobândirea de

competenţe şi animarea

teritoriului

141 - Sprijinirea

fermelor agricole de

semi-subzistenţă

224- Plăţi Natura

2000 pentru terenuri

forestiere

431-1. Construcţie

parteneriate public-

private

142 - Înfiinţarea

grupurilor de

producători

431-2. Funcţionarea

Grupurilor de Acţiune

Locală, dobândirea de

competenţe şi animarea

teritoriului

143 – Furnizarea de

servicii de consiliere

şi consultanţă pentru

agricultori.

Pentru o cât mai bună gestionare a acestor fonduri europene în România sunt implicate

o serie de instituţii şi organisme, dintre acestea fac parte:

• Autoritatea de management

• Organismul intermediar

• Beneficiarul

• Autoritatea de plată

• Autoritatea de certificare

• Autoritatea de audit

Autoritatea de management este autoritatea publică naţională, regională, locală sau un

organism public sau privat desemnat de către statul membru pentru a asigura gestionarea unuia

sau mai multor programe operaţionale. În România această autoritate este reprezentată de

25

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; în timp ce în Spania este reprezentată de

Ministerul Agriculturii, Alimntaţiei şi Mediului Înconjurator.

Organismele intermediare sunt instituţiile desemnate de autorităţile de management,

care, prin delegare de atribuţii de la acestea şi/sau de la autorităţile de plată, implementează

operaţiunile din programele operaţionale.

Autorităţile de management şi/sau autorităţile de plată rămân responsabile pentru

îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin

instrumentele structurale.

În România organismele intermediare sunt reprezentate Agenţia de Plăţi pentru

Dezvoltare Rurală şi Pescuit, dar şi de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Beneficiarul este organismul sau societatea comercială cu capital public ori privat,

responsabil cu execuţia proiectelor sau a operaţiunilor finanţate.

Autoritatea de plată şi certificare reprezintă organismul care elaborează şi înaintează

către Comisia Europeană cererile de plată şi primeşte de la aceasta sumele aferente Fondurilor

Structurale şi Fondului de Coeziune.

În România acest organism este reprezentat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Autoritatea de audit este reprezentată în România de către Autoritatea de Audit din

cadrul Curţii Române de Conturi.

În Spania a fost înfiinţată Reţeaua Rurală Naţională, instituţie care a fost pusă în loc ca

un sistem integrat conceput pentru a consolida legăturile, diseminarea experienţelor, constituind

şi un teren comun de cooperare pentru toţi actorii implicaţi în dezvoltarea rurală durabilă a

acestei ţări.

Această reţea are trei obiective strategice principale:

Îmbunătăţirea punerii în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală 2007 –

2013 în întreg teritoriul rural;

Mărirea capacităţii de dezvoltare a teritoriilor rurale şi promovarea abordării de

jos în sus( abordare Leader ) 1;

Promovarea cunoştiinţelor despre mediul rural.

Ca urmare a acestor obiective strategice, reţeaua îşi propune să creeze un cadru de

cooperare stabil între toţi actorii implicaţi în dezvoltarea rurală durabilă.

1 Abordarea „de jos în sus”, axată pe zonă, implicând comunităţile locale şi sporind valoarea resurselor locale, a

început, treptat, să fi e considerată o modalitate nouă de a crea locuri de muncă şi societăţi economice în zonele

rurale. Leader a început ca un mod experimental de a reuni, la nivel local, diferite proiecte şi idei, factori interesaţi

şi resurse. S-a dovedit a fi un instrument ideal pentru testarea modului de extindere a oportunităţilor pentru zonele

rurale. Porţiunea teritoriului UE în care se aplică abordarea Leader, numărul grupurilor Leader şi nivelul fi nanţării

alocate abordărilor de tip Leader au crescut considerabil de la lansarea în 1991 a programului Leader.26

Această reţea este compusă din actori ce provin dintr-un spectru larg de sectoare, în

special administraţie publică, universităţi, federaţii, parteneri sociali, asociaţii profesionale, alte

reţele rurale şi organizaţii non-guvernamentale. Mai exact, administraţia publică include

departamentele relevante, precum Ministerul Mediului, al Zonelor Rurale şi al Mediului Marin;

Ministerul Ştiinţei şi Inovării; Ministerul Egalităţii şi Ministerul Economiei.

Structura Reţelei Naţionale Rurale din Spania este descrisă în figura de mai jos şi

cuprinde:

Autoritate de Management ( AM );

Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală Durabilă, din cadrul Ministerului

Mediului, al Zonelor Rurale şi Zonelor Marine.

Autoritatea de Mangement prezidează această reţea, în timp ce Unitatea de Suport a

reţelei este responsabilă pentru funcţionarea şi punerea în aplicare a planului său de lucru,

inclusiv evaluarea acesteia.

Comitetul de Monitorizare este responsabil, împreună cu Autoritatea de Management,

pentru controlul calităţii punerii în aplicare a programului. Conducerea acestui comitet este

asigurată de către un preşedinte, care este directorul general al Dezvoltării Rurale Durabile şi

este compus din reprezentaţi ai Comisiei Europene.

Organismul de Coordonare este responsabil pentru coordonarea tuturor programelo

de dezvoltare regională din Spania.

Subcomitetul de evaluare este un instrument ce facilitează schimbul de cunoştiinţe şi

este menit să sprijine evaluarea programelor de dezvoltare rurală, precum şi generarea de noi

practici pentru punerea acestor programe în aplicare.

27

Subcomitetul Leader este necesar pentru a face schimb de iedei, experienţe, acţiuni şi

concepte, noi dezbateri pentru o cât mai bună comunicare între principalii actori de dezvoltare

rurală din Spania.

Grupurile de lucru tematice au fost stabilite pentru a sprijinii activitatea reţelei.

3. Analiza gradului de accesare al FEADR în România şi în Spania

28

Într-o analiză comparativă a datelor din tabelele privind gradul de accesare al FEADR din

România şi din Spania pot fi observate o serie de disparităţi în ceea ce priveşte proporţiile în

care aceste fondurile destinate dezvoltării spaţiului rural din cele două ţări, fonduri ce au fost

accesate în perioada 2007 – 2009.

În România din totalul de 8,124 mld euro au fost accesaţi în această perioadă doar

620,178 mil euro, ceea ce înseamnă aproximativ 7,36%; în timp ce în Spania din totalul de

8,053 mld euro au fost accesaţi circa 1,310 mld euro, ceea ce înseamnă aproximativ 16,27%.

Din datele existente la nivelul Reţelei Europene pentru Dezvoltare Rurală reiese faptul

că există disparităţi majore între cele două ţări, în ceea ce priveşte gradul de aceesare al

sprijinului financiar alocat de către Uniunea Europeana prin intermediul FEADR. Aceste

disparităţi sunt vizibile şi dacă este analizată fiecare axă a FEADR, dar şi fiecare măsură ce

compune o anumita axă a FEADR.

AXA MĂSURA ROMÂNIA SPANIA

A

X

A

1

111 0% 6,3%

112 1,8% 11,8%

113 0% 42,5%

114 0% 2,5%

115 0% 1,3%

121 12% 20,1%

122 0% 12,5%

123 3,7% 14,7%

124 0% 5,8%

125 0% 10,8%

126 0% 0%

131 0% 3,1%

132 0% 6%

133 0% 14,7%

141 1,9% 0%

142 0% 0%

143 0% 0%

144 0% 0%

Total Axa 1 4,4% 15,4%

211 15% 37,2%

212 6,9% 44,8%

213 0% 22,7%

29

A

X

A

2

214 14,5% 22,8%

215 0% 8,7%

216 0% 0,7%

221 0% 32,3%

222 0% 0%

223 0% 13,65

224 0% 0%

225 0% 8,3%

226 0% 8,7%

227 0% 5,95

Total Axa 2 11,6% 22,1%

A

X

A

3

311 0% 3,1%

312 0,6% 19,3%

313 0,2% 7,1%

321 0% 5,25

322 15 32,6%

323 0% 12%

331 0% 0%

341 0% 4,8%

Total Axa 3 0,8% 11,9%

A

X

A

4

411 0% 1,8%

412 0% 0,2%

413 0% 1,9%

421 0% 0,7%

431 0% 4,5%

Total Axa 4 0% 2,2%

511 0,4% 1,3%

611 49,1% -

TOTAL 7,7% 16,3%

3.1 Axa 1 –Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

30

- Spania -

-Romania-

La nivelul României nu a fost depus în perioada 2007 - 2009 niciun proiect care vizează

obţinerea de fonduri structurale prin intermediul măsurii 111 - Formare profesională,

informare şi difuzare de cunoştinţe; în timp ce în Spania aceste fonduri, aferente acestei

măsuri, au fost accesate în proporţie de 6,3%.

Măsura 111 are ca obiective specifice creşterea calităţii managementului la nivel de

fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru

produsele agricole şi forestiere. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru

persoanele care sunt sau vor fi implicate în activităţi forestiere pentru practicarea unui

31

management durabil al pădurilor în vederea creşterii suprafeţelor forestiere, prelucrării

lemnului şi valorificării eficiente a produselor pădurii.

În ceea ce priveşte măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, aceasta a fost accesată în

proporţie 11,8% în Spania, spre deosebire de România, unde a fost accestă doar în proporţie de

1,8%. Aceasta are ca obiectiv specific creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii

fermieri.

Pentru măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole situaţia se prezintă astfel: la

nivelul României au fost accesaţi aproximativ 12% din total fonduri FEADR destinate acestei

măsuri, în timp ce în Spania gradul de accesare a fost de 20,1%. Această măsura are ca

obiective principale:

• introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei,

ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei

ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile;

• adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;

• creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;

• sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea

încurajării fenomenului de asociere.

Măsura 122 – Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii a fost accesată în proporţie

de 20,1% în Spania, iar spre deosebire în România nu a fost deloc accesată, cu toate că

România se confruntă cu un grad mare de defrişări. Aceasta măsură are ca obiectiv principal

creşterea numărului de proprietari de pădure care îmbunătăţesc valoarea economică a pădurii la

nivel de exploataţie forestieră; creşterea suprafeţelor ocupate de pepiniere particulare.

Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere a fost

accesată în proporţie de 3,7% în România, iar în Spania aproximativ 14,7%.

Măsura 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii are ca obiectiv specific creşterea eficienţei activităţii

agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor

rezultate şi a fost accesată în proporţie de 10,8% spre deosebire de România unde nu a fost

deloc accesată.

Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă este măsura situată

pe locul doi ca grad de accesare în România, respectiv 1,9%; în timp ce în Spania aceasta

măsură nu a fost deloc accesată. Măsura are ca obiective creşterea volumului producţiei

destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistenţă să devină viabile economic şi

diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei şi introducerea de noi produse.

Înfiinţarea grupurilor de producători – Măura 142 nu a fost accesate în niciuna

dintre cele două ţări. Cu toate că obiectivul său principal este încurajarea înfiinţării grupurilor

32

de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care

îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi

sprijinirea accesului la piaţă a propriilor membri.

Adiţional la aceste măsuri ce fac parte din Axa 1 - Creşterea competitivităţii sectoarelor

agricol şi forestier, Spania a mai accesat anumite măsuri care în România nu au fost promovate

ca făcănd parte din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Aceste măsuri sunt:

Măsura 113 – Pensionare timpurie – accesată în proporţie de 42,5%;

Măsura 114 – Utilizarea serviciilor de consiliere – accesată în proporţie de 2,5%;

Măsura 115 - Înfiinţarea de servicii de management, de relief şi de consiliere –

1,5%;

Măsura 124 - Cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii

în sectorul agricol şi alimentar şi în sectorul forestier – 5,8%;

Măsura 131 - Respectarea standardelor bazate pe legislaţia UE – 4,5%;

Măsura 132 - Participarea agricultorilor la sistemele de calitate alimentară – 5,3%;

Măsura 133 - Activităţi de informare şi de promovare – 14,2%;

33

3.2 AXA 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

- Spania -

-România-

În cazul Axei 2 – Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a zonelor rurale poate fi constat

un interes major, astfel că în ambele ţări analizate gradul de accesare este superior celui aferent

Axei 1.

Măsura 211 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane a fost

accesată la nivelul României în proporţie de 15%, iar în cazul Spaniei în proporţie de de 37,2%.

34

Opusul măsurii 211 este măsura 212 – Sprijin pentru fermierii din zonele

defavorizate altele decât cele montane; măsură ce a fost accesată în proporţie de 6,9% în

România şi 44,8% în Spania.

Cu toate ă principalul obiectiv al măsurii 214 – Plăţi de agro – mediu este reprezentat

de dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin încurajarea utilizatorilor de terenuri să introducă

sau să continue metodele de producţie agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea

mediului, a biodiversităţii, apei, solului, peisajului rural, aceasta a fost accesată doar în

proporţie de 14,5% în România şi de 22,8% în Spania.

Fondurile puse la dispoziţie prin intermediul măsurii 221 – Prima împădurire a

terenurilo agricole, în România nu au fost deloc accesate, în timp ce în Spania au fost accesate

în proporţie de 32,3%.

La fel ca şi în cazul axei 1, există anumite măsuri care în cazul României nu au fost

incluse în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, dar au fost incluse în cazul Spaniei, acestea

sunt:

Măsura 213 – Plăţi petntru Natura 2000;

Măsura 215 – Plăţi pentru asigurarea bunăstării animalelor;

Măsura 216 – Investiţii neproductive;

Măsura 222 – Prima unitate agro – forestieră pe terenuri agricole;

Măsura 223 – Prima împădurire a terenurilor non-agricole;

Măsura 225 – Plăţi pentru pădure – mediu;

Măsura 226 - Reconstituirea potenţialului forestier şi introducerea acţiunilor

de prevenire;

35

3.3 AXA 3- Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

- Spania -

-Romania-

Din totalul fondurilor alocate prin FEADR Axei 3 – Îmbunătăţirea calităţii vieţii în

zonele rurale şi diversificare economiei rurale au fost accesate doar în proporţie de 0,8% în

România şi 11,9 în Spania. Măsura care a fost cea mai accesată în ambele ţări este Măsura 322

- Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi

populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale; în România procentul accesării

este de 1%, iar în Spania de 32,6%. Pe locul secund se află măsura 312 – Sprijin pentru

crearea şi dezvoltarea de micro – întreprinderi, cu o proporţie de 0,6% în România şi de

19,3% în Spania. Iar pe ultimul loc se situează măsura 313 – Încurajarea activităţilor

turistice, în România cu un procent de 0,2%, iar în Spania 7,1%.

36

Din comparaţia celor două serii de date oferite de Reţeaua Europeană pentru Dezvoltare

Rurală se poate observa faptul că şi în cazul Axei 3 sunt unele măsurii care în Planul Naţional

de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 pentru România nu au fost incluse, spre deosebire de cel al

Spaniei unde au fost incluse.

3.4 AXA 4 - AXA LEADER

- Spania -

-Romania-

O mare diferenţă între cele două ţări este resimţită în cazul Axei 4 – Promovarea

initiativelor locale de tip Leader, adică în România din totalul de 188.059.896 euro nu a fost

acordată finanţare pentru niciun proiect, în timp ce în Spania au fost accesaţi circa 2,2% adică

18.566.157,70 euro din totalul de 844.690.229 euro.

37

Obiectivele strategice ale acestei axe sunt:

promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;

îmbunătăţirea guvernanţei locale.

Obiectivele speifice sunt:

implementarea strategiilor de dezvoltare locală, inclusiv a proiectelor de

cooperare;

asigurarea implementării strategiilor de dezvoltare locală

38

4. Propuneri pentru îmbunănăţirea managementului fondurilor europene

pentru dezvoltare rurală în vederea creşterii gradului de accesare

În urma studiului comparativ efectuat între cele două țări, Spania și România, am

remarcat faptul că Spania este o țară în care agricultura este puternic dezvoltată, în primul rând

în ceea ce privește dotarea tehnică.

O altă diferență majoră dintre cele două țări poate fi constatată și în cazul suprafețelor

irigate, care în Spania reprezintă 27,32% din total suprafață arabilă, în timp ce, în cazul

României reperezintă doar 3,74% din total suprafață arabilă.

Astfel, se poate afirma că Spania este una dintre cele mai importante țări ale Uniunii

Europene, ocupând aproximativ 11,33% din suprafața acesteia, iar prin poziția geografică de

care beneficiază, reprezintă un important nod comercial. Politica agricola comnuă a fost mult

mai bine implementată in Spania față de România.

În ceea ce privește comparație referitoare la gradul de accesare al fondurilor europene

destinate dezvoltării rurale în cele două țări, poate fi observant faptul că Spania a accesat în

perioada 2007 – 2009 circa 16,3% din totalul fondurilor puse la dispoziție de UE, în timp ce la

nievelul României gradul de absorbție al acestor fonduri este de doar 7,7%. Cel mai mare grad

de accesare al fondurilor de către Spania se înregistrează pe AXA 2 – Îmbunătățirea calității

mediului și a zonelor rurale, ceea ce înseamnă că spaniolii pun un foarte mare accent pe un

mediu cât mai curat, propice dezvoltării spațiului rural. În România gradul de absorbție al

fondurilor alocate pentru AXA 2 este de doar 11,2%.

O diferență semnificabilă poate fi constatată în cazul AXEI 3 - Îmbunătăţirea calităţii

vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, caz în care gradul de absorbție al

Spaniei este de 11,9%, în timp ce în România este de doar 0,8%.

La nivelul României principala problemă care i-a împiedicat pe majoritatea

agricultorilor să acceseze banii oferiți de UE, prin intermediului Fondului European pentru

Dezvoltare Rurală, este reprezentată de lipsa banilor de care aceștia au nevoie pentru a putea

cofinanța proiectul. De exemplu pentru ca proiectul unui agricultor să poate fi finanțat prin

intermediul Măsurii 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole, agricultorul în cauză trebuie să

aibă 50% din valoare proiectului.

O altă cauză care a condus la acest grad scăzut de accesare al fondurilor europene este

reprezentată de : ineficienţa multitudinii de funcţionari publici; fenomenul de birocraţie; lipsa

de experienţă; inconsecvenţa în abordarea pe bază de scop şi obiective; expertiza limitată în

managementul şi gestiunea proiectelor.

39

Pentru a crește nivelul de accesare al fondurilor europene propun să fie avute în vedere,

în mod diferențiat etapele specifice din viaţa unui proiect de investiţii. Astfel pentru etapa de

fundamentare şi elaborare a proiectelor propun:

- optimizarea modului în care se identifică problemele şi se stabileşte sistemului de

nevoi;

- analiza detaliată a problemei şi a caracteristicilor acesteia;

- definirea unui sistem de prioritizare a problemelor ;

- detalierea corespunzătoare a modului în care se definesc scopul şi obiectivele

proiectelor;

- dezvoltarea unui model de comunicare şi diseminarea a informaţiilor legate de

posibilităţile de accesare a fondurilor;

- definirea unor proceduri concrete care să elimine, pe cât posibil, lipsa de uniformitate

şi coerenţă în aprecierea (punctarea) proiectelor, în procesul de evaluare a propunerilor;

Pentru etapa de implementare şi evaluare a proiectelor pot fi avute în vedere următoarele

acțiuni:

- simplificarea documentaţiei necesar a fi depuse în cadrul solicitării de finanţare;

- reorganizarea procesului de evaluare a documentaţiei de proiect prin gruparea unor

etape;

- eliminarea, pe cât posibil, a sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene închise şi

transformarea lor în sesiuni cu depunere continuă;

- o mai bună strategie de comunicare pe durata de implementare în ceea ce priveşte

calendarul de lucru ;

- eliminarea elementelor birocratice inutile;

- optimizarea sistemului de urmărire a progresului proiectului prin intermediul

rapoartelor de progres.

Un alt impediment care a stat la baza cotei reduse de accesare a fondurilor europene până

la nivelul anului 2012 a constat și în gradul mare de fărâmițare al terenului agricol. Metoda care

ar putea contribuii la reducerea gradului de fărămițare a terenului agricol, ar putea fi transferul

parcelelor ce aparțin unui mic agricultor, către o exploatație agricolă de dimensiuni mari,

urmând ca la sfârșitul fiecărui an agricol micul agricultor să primească o anumită cotă, stabilită

prin contract, din totalul producției obținute pe hectar.

Pentru majorarea gradului de accesare a fondurilor europene începând cu anul 2012, au

venit în ajutorul micilor agricultori și băncile. Aceste instituții oferă finanțare rapid și foarte

ușor, urmând modelul polonez, astfel că activele care ajung în posesia afacerii beneficiare de

40

fonduri europene pot și gajate în favoarea băncii, lucru care duce astfel la scădrea până, aproape

de zero a riscului asumat de agricultori.

Mai exact, agricultorii și nu numai trebuie doar să își demareze afacerea finanțată din

fonduri europene nerambursabile, iar partea de bani cu care, până acum aceștia trebuiau să o

aducă, poate fi obținută foarte ușor de la orice bancă, care acordă astfel de credite, punând drept

gaj afacerea respectivă, care este dezvoltată din banii UE și ai băncii.

O altă metodă prin care ar putea fi posibilă creșterea gradului de accesare al fondurilor

europene la nivelul României, ar putea fi înlesnirea condițiilor de eligibilitate a poiectelor;

facilitarea instalării tinerilor fermieri; stimularea ocupării forței de muncă în mediul rural; o

mai mare atenție acordată zonelor fragile; investiții supimentare pentru cercetare și inovare;

încurajarea plăților de agro-mediu.

41

BIBLIOGRAFIE

1 Gabriel Popescu, "Cooperarea in agricultura, de la piata funciara la

transferul de cunoastere", Iasi, Editura Terra Nostra, 2007

2 Nicolae Istudor, "Dezvoltarea ruarala si regionala a Romaniei in

perspectiva integrearii in Uniunea Europeana", Bucuresti, Editura ASE,

2006

3 www.epp.eurostat.ec.europa.eu

4 www.faostat.fao.org

5 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 versiunea

consolidată martie 2012

6 http://enrd.ec.europa.eu/policy-in-action/rural-development-policy-

overview/introduction/en/introduction_en.cfm

7 http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=0DA97D29-

0A5D-017B-8E07-A0CF665252BB

8 http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=BEC22A59-

E570-413B-5A9B-682D3306E183

9 http://enrd.ec.europa.eu/app_templates/filedownload.cfm?id=E3DB7197-

F0E3-ADE1-A758-A6AB00592FDC

10 http://www.finantare.ro/

42