baltagul - caracterizarea personajului

7/23/2019 Baltagul - Caracterizarea personajului

http://slidepdf.com/reader/full/baltagul-caracterizarea-personajului 1/4

BALTAGULMIHAIL SADOVEANU

• roman interbelic• roman tradiţional

• roman realist-mitic• roman iniţiatic• roman obiecti

Scrie !n ese! de "#$ %a&ini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o operăstudiată de Mihail Sadoveanu'

(n elaborarea ese!l!i) ei aea *n edere !rm+toarele re%ere,

' - %re.entarea a %atr! elemente ale te/t!l!i narati semni0icatie %entr! reali.area %ersona1!l!iales 2de e/em%l!, acţi!ne) con0lict) relaţii tem%orale 3i s%aţiale) constr!cţia s!biect!l!i)%ers%ecti+ narati+) modalit+ţi de caracteri.are) limba1 etc' 45

"' - %re.entarea stat!t!l!i social) %si6olo&ic) moral al %ersona1!l!i ales) %rin ra%ortare lacon0lict!l 7 con0lictele te/t!l!i narati st!diat5

$'- relearea %rinci%alei tr+s+t!ri a %ersona1!l!i ales) il!strat+ %rin do!+ e%isoade 7 secenţenaratie 7 sit!aţii semni0icatie sa! %rin citate comentate5

8' - e/%rimarea !n!i %!nct de edere ar&!mentat) des%re mod!l *n care se re0lect+ o idee sa! temate/t!l!i narati *n constr!cţia %ersona1!l!i %entr! care ai o%tat'



Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanţi scriitori din perioada interbelică. Operelesale s-ar putea grupa în: romane istorice („ Neamul Şoimăreştilor ” „ Fraţii Jderi” „ Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă”! scrieri de "actură mitică („Creanga de aur ” „ Nopţi de Sânziene”! operedespre locuri #i înt$mplări banale („ ocul unde nu s!a "ntâmplat nimic”! scrieri despre natură din perspectiva pescarului sau a v$nătorului („#ara de dincolo de negură” „ Nada $lorilor ”!.

Operă de maturitate romanul „ %altagul ” apărut în %&' este de"initoriu pentru universalsadovenian ilustr$nd per"ect 0orm!la tradiţional+ a romanului realist de observaţie socială #i de problematică morală. )ealismul operei „ Baltagul & este evidenţiat de *. Manolescu: „este un romanrealist "n sensul cel mai propriu”. +l recompune imaginea unei societăţi arhaice păstrătoare a tradiţiilorale cărei legi nescrise sunt puse în evidenţă prin pre,entarea destinului itoriei ipan.

„ Baltagul & concentrea,ă într-un număr relativ mic de pagini o poveste despre viaţă #i moartedespre dragoste #i ură despre crimă #i pedeapsă.

' Tema central+ a romanului este c+!tarea 3i a0larea ade+r!l!i. Opera poate "i interpretată caroman social mitic poliţist iniţiatic #i chiar de dragoste. +/istă mai multe teme #i mai multe moduri detratare a lor.

)omanul porne#te de la mitul e/istenţei pastorale transpus în balada „ 'ioriţa” dar M. Sadoveanu

creea,ă un cadru autentic speci"ic modului de viaţă al păstorilor din 0arcău.Titl!l roman!l!i este simbolic. 1altagul e în acela#i timp unealtă #i armă mai înt$i a crimei #iapoi a ră,bunării (*echi"or a "ost ucis cu baltagul #i ră,bunat de "iul său tot cu un baltag!. 2n limbagreacă „la(r)s!ul ” este numele securii duble cu care a "ost ucis Minotaurul în legenda labirintului cretan.2nsă#i denumirea de „labirint” vine de la numele acestei securi. 2n romanul scris de Sadoveanu balta&!l(la(r)s!ul ! este arma sacră "ăcută #i păstrată anume pentru scopul "inal con"runtarea decisivă cuuciga#ul. 3ici baltagul este destinat să restabilească echilibrul să restaure,e ordinea care a "ost tulburatăde uciderea ciobanului. 4entru a duce la bun s"$r#it acest lucru itoria va parcurge un drum labirintic)de-a lungul căruia este c+l+!.it+ de 9nt.

5rmărind "irul naraţiunii se pot delimita în str!ct!ra romanului $ %+rţi ce construiesc #iad$ncesc con0lict!l e%ic: de la început p$nă la plecarea în căutarea lui ipan (cap. 66!7 de aici

urmărind drumul ictoriei p$nă la găsirea osemintelor (cap. 8666!7 din acest punct p$nă la s"$r#it 9 înmorm$ntarea parastasul. (cap. 86!.S%aţi!l acţi!nii este cuprins între Munţii #i alea 0arcăului #i regiunea ornelor. *umele satului

ipanilor M+&!ra Tarc+!l!i este "ictiv dar celelalte toponime aparţin geogra"iei reale: 4iatra *eamţ1orca 1ica, ;ălugăreni 1ro#teni Suha etc.

Tim%!l acţi!nii se poate doar apro/ima datorită re"eririi la introducerea calendarului nou (%&<=!la călătoria cu trenul #i la utili,area telegra"ului. 4erioada în care se des"ă#oară "aptele este cuprinsă întredouă repere cu semni"icaţie religioasă: sărbătoarea S". 3ndrei (care se apropia! #i postul 4a#telui dinanul următor. 3lte sărbători la care se "ace re"erire sunt: ;răciunul 1obotea,a ,iua celor = deMucenici demonstr$nd "aptul că ţăranul tradiţional î#i organi,a viaţa raport$ndu-se la calendarulreligios nu la cel astronomic.

Inci%it!l este repre,entat de o poveste despre originea #i destinul muntenilor. ;$nd a pus„rânduială şi semn $iecărui neam” umne,eu n-a mai avut ce o"eri muntenilor. 3st"el ei au primit oviaţă grea dar în compensaţie „o inimă uşoară”. 0răsăturile muntenilor regăsite în această povestesunt semni"icative pentru a creiona portretul persona>ului absent *echi"or ipan: „Să vă pară toate(une* să vie la voi cel cu cetera şi cel cu (ăutura şi să aveţi muieri $rumoase şi iu(eţe”.

:inal!l romanului pre,intă reintrarea itoriei în lume reluarea ritmurilor "ire#ti ale vieţii: „Şi!apoidupă aceea ne!om "ntoarce iar la 'ăgura ca să luăm de la coadă toate câte le!am lăsat ”.



2n ceea ce prive#te %ers%ectia narati+ în romanul „ Baltagul” discursul este susţinut de unnarator auctorial obiectiv #i omniscient. 5neori însă naratorul e/tradiegetic se po,iţionea,ă în umbraitoriei #i e/primă punctul ei de vedere ca #i cum aceasta ar vorbi cu voce tare ("ocali,are internă!:„ +colo vra să zică e stăpânirea "mpărătească ,-./ %un lucru0 neapărat0 să $ie asemenea rânduială”.

"' 4ersona>ele sadoveniene oscilea,ă între ti%icitate #i ati%icitate. 2n romanul „ Baltagul ” ca în

orice roman realist înt$lnim tipuri: soţia deotat+ "ata de măritat "lăcăul negustorul evreu preotulvră>itoarea satului etc. e#i itoria ipan pare a întruchipa imaginea "emeii care trăie#te în satultradiţional ea nu poate "i încadrată cu u#urinţă într-un tipar. 4entru mulţi ea este „o muiere ciudată” care"ace lucruri surprin,ătoare.

itoria ipan este o munteancă de la Măgura 0arcăului soţia lui *echi"or #i mama Minodorei #i alui ?heorghiţă. +a trăie#te viaţa aspră a oamenilor de la munte.

4e "irul epic al căutării persona>ului dispărut se ordonea,ă do!+ con0licte importante: unul denatură moral+ care presupune pedepsirea uciga#ilor altul de natură interioar+ detectabil în su"erinţaitoriei #i în încercările ei de a răm$ne tare în "aţa loviturilor destinului.

4rin mi1loacele caracteri.+rii directe sunt accentuate trăsăturile persona>ului pornind dinspree/terior dar con"igur$nd trăirea interioară: „ +cei oc1i aspri şi "ncă tineri căutau zări necunoscute”.

4ortretul "i,ic relevă "rumuseţea ei prin tehnica detaliului semni"icativ: „ Nu mai era tânără0 dar avea o $rumuseţe neo(işnuită "n privire.”4rin caracteri.area indirect+ sunt pre,entate stările su"lete#ti #i trăsăturile morale ale eroinei ce

reies din 0a%tele) &est!rile 3i orbele ei.itoria ipan este o 0emeie 6arnic+ 3i %rice%!t+ care duce gri>ile gospodăriei atunci c$nd soţul ei

este plecat. +a este credincioas+ 3i res%ect+ obicei!rile str+mo3e3ti. 2nainte de plecarea în căutarea luiipan ea simte nevoia să-#i puri"ice su"letul #i ţine post negru %< ,ile de vineri „ $ără 1rană0 $ără apă0 $ără cuvânt0 cu (ro(oada cernită peste gură”. a popasurile pe care le "ace la 1orca #i la ;ruci eaonorea,ă ceremoniile la care asistă: „o cumătrie” #i o nuntă. e#i credincioasă ea este în acela#i timps!%erstiţioas+ cre,$nd în vise #i semne prevestitoare (îl visea,ă pe *echi"or cu spatele întors spre ea„trecând spre as$inţit o revărsare de ape”!. itoria este ca%abil+ s+ desci0re.e semnele nat!rii în ale

cărei ritmuri este integrată. +a nu măsoară timpul cu calendarul ci cu semnele naturii: v$ntul pădureade bra,i norii păsările.+roina este o %+str+toare a tradiţiilor) res%in&9nd elementele de ciili.aţie 3i de no!tate

trăsătură în care poate "i recunoscut s+m+n+torism!l. itoria dispreţuie#te reali,ările tehnice: 2"n treneşti olog0 mut şi c1ior&/ 2i impune Minodorei să păstre,e modul de viaţă tradiţional în care nu au locelementele venite din e/teriorul satului: 3ţi arăt eu coc0 valţ şi (luză0 ardă!te para $ocului să te ardă4 Nici eu0 nici (unică!ta0 nici (unică!mea n!am ştiut de acestea ! şi!n legea noastră tre(uie să trăieşti şitu4”.

(n i%osta.a de soţie itoria este un model de iubire #i devotament.;a mam+ ea veghea,ă cu stră#nicie ca Minodora #i ?heorghiţă să crească în respect "aţă de

valorile morale #i de legile nescrise ale păm$ntului.;a 0emeie care se con0r!nt+ c! o l!me nec!nosc!t+ este l!cid+ ec6ilibrat+) st+%9n+ %e sine

av$nd o mare %!tere de ada%tare 3i de disim!lare.$' Tr+s+t!ri de0initorii ale persona>ului sunt t+ria interioar+ tenacitatea) d9r.enia cu care î#i

urmea,ă drumul în căutarea soţului ei: „ N-am să mai am hodină cum n-are pârâul Tarcăului, pân' cel-oi găsi pe Nechifor ipan”. rumul parcurs o arată a "i de asemenea inteli&ent+ #i cu un instinct0eminin remarcabil. ?. ;ălinescu o aprecia,ă ca "iind „un 5amlet $eminin0 care (ănuieşte cu metodă0cercetează cu disimulaţie0 pune la cale reprezentaţiuni trădătoare şi0 când dovada s!a $ăcut0 dă drumul



răz(unării”. @otăr$rea #i "orţa interioară a persona>ului care o a>ută să se descurce într-o lumene"amiliară ei transpar în aprecierea lui *. Manolescu acesta numind-o „o $emeie "n ţara (ăr(aţilor ”.

in punct de vedere tematic „ Baltagul” este un roman polivalent. Tema ieţii 3i a morţii 3i cea ac+!t+rii ade+r!l!i se întemeia,ă epic pe motivul ordonator al c+l+toriei av$nd ca scop cunoa#tereainiţierea în"ăptuirea drepăţii #i restabilirea echilibrului. itoria trăie#te într-o lume arhaică (similară cu

acel „illo tempore” despre care vorbea M. +liade! o civili,aţie în care vieţile #i "aptele oamenilor suntreglate după ritmurile naturii cu care ei trăiesc într-o comuniune per"ectă. Omorul (ca #i în „ 'ioriţa”!strică echilibrul acestei lumi îi tulbură pacea. 3ctul >ustiţiar al itoriei restabile#te acest echilibruordinea lucrurilor.

;ălătoria pe care o "ace itoria împreună cu "iul său ?heorghiţă conturea,ă un labirint geogra"ic#i spiritual av$nd în centru ;rucea 0alienilor locul omorului. T+ria de caracter a "emeii esteevidenţiată într-o scen+ plină de dramatism c$nd aceasta descoperă osemintele soţului mort într-o prăpastie. ;u o luciditate #i o stăp$nire de sine e/traordinare ea le acoperă cu poclada dinainte pregătităaprinde o lum$nare #i îl lasă pe ?heorghiţă să priveghe,e. 3duce protul sosesc apoi #i autorităţile.Mortul este ridicat cu tot ritualul: cu sicriu cu bocitoare cu trei oameni la bucium cu preoţi urm$nd caînmorm$ntarea să "ie "ăcută la Sabasa. +ste primul pas al îndeplinirii datoriei "aţă de su"letul celui ucis

care î#i va găsi ast"el lini#tea.O alt+ scen+ semni"icativă pentru a ilustra 0orţa sa interioar+ este cea în care itoria pune la cale pedepsirea uciga#ilor. +ste scena 0inal+) cea a %arastas!l!i din capitolul al 86-lea al romanuluireali,ată cu o artă regi,orală desăv$r#ită. Aemeia se asigură de pre,enţa celor doi uciga#i ;alistrat1og,a #i 6lie ;uţui dar #i de pre,enţa autorităţilor. Se postea,ă alături de 1og,a pe care-l îmbie mieroscu vin de Odobe#ti „care!i plăcea şi lui Nec1i$or ”. upă ce-l de,armea,ă trec$nd baltagul "iului eiitoria poveste#te cu lu/ de amănunte cum s-a petrecut crima #i-i deconspiră pe uciga#i: 2! Nu i!a văzut şi nu i!a ştiut nimeni până acum”. 1og,a nu re,istă torturii #i se precipită să-#i recupere,e baltagul a"latla ?heorghiţă. Scena parastasului se trans"ormă într-una de tribunal în care itoria este pe r$nd martoracu,ator >udecător. +a îl îndeamnă pe "iul ei să împlinească dreptatea: „ 61eorg1iţă0 mi se pare că pe(altag e scris sânge şi acesta!i omul care l!a lovit pe tatăl tău.” +ste ultima "a,ă de iniţiere a "iului.

De.nod+m9nt!l este de tip romantic 1!stiţiar marc$nd împlinirea datoriei ictoriei care #i-agăsit bărbatul l-a îngropat în păm$nt s"$nt #i i-a pedepsit pe uciga#i. 3st"el viaţa poate merge maideparte conducerea gospodăriei "iind preluată de ?heorghiţă care a devenit de acum purtător de baltagadică bărbat.

8' ;onsider c+ romanul sadovenian e/primă într-un mod remarcabil vi,iunea despre lume aautorului. 2n „ Baltagul” colectivitatea rurală tradiţională trăie#te într-un spaţiu ce se conduce dupălegile nescrise ale tradiţiei respect$nd „rânduiala”. 3ceastă „rânduială” este cea care păstrea,ă str$nslegate ordinea umană #i pe cea cosmică. Desco%erind ade+r!l despre moartea soţului său #i 0+c9nddre%tate munteanca veri"ică implicit armonia l!mii: „a$lă ceva mai mult decât pe "n$ăptuitoriiomorului0 şi anume că lumea are o coerenţă pe care moartea lui ipan n!a distrus!o ” (*. Manolescu -„ +rca lui Noe”!.

baltagul - caracterizarea personajului

Documents