CLOSTRIDIUM BOTULINUM

Moisei MarianaTeclea LoredanaVasiliu Mihaela

Clostridium botulinum

- bacterie ce face parte din fam. Clostridiaceae, genul Clostridium

Habitat

bacterie cu un habitat mixt: prezentă în sol, ape în intestinele animalelor poate contamina legumele şi fructele

conservate

Caracteristici

bacil gram-pozitiv anaerob, se dezvoltă în lipsa O2

are capetele rotunjite formează spori extrem de rezistenţi la

modalităţile de conservare utilizate în fabricarea conservelor în casă (cu oţet, prin afumare) şi care nu pot fi distruşi prin fierbere (suportă T˚ de 100˚C timp de 5-6 ore)

metodă eficientă de nimicire a bacilului – autoclavarea la T˚ de 120˚C

Toxina botulinică

toxină produsă de Clostridium botulinum

împiedică descărcarea de acetilcolină de la nivelul terminaţiilor nervoase către muşchi blochează comanda anormală de la creier se reduc spasmul muscular, posturile anormale, durerea asociată

Beneficii ale toxinei botulinice efectul toxinei botulinice este unul paralizant acest efect stă la baza utilizării toxinei

pentru afecţiuni însoţite de contracţii musculare anormale; nu vindecă aceste boli, dar ameliorează simptomele:

- spasticitate (datorită unui accident vascular cerebral, sclerozei multiple, traumatismelor craniene)

- distonia braţelor sau a picioarelor (posturi involuntare de torsiune)

- tremor- hipersalivaţie (secreţie excesivă de salivă)

toxina este utilizată şi sub formă de medicament injectabil BOTOX (conţine o cantitate extrem de redusă de toxină botulinică)

Botox-ul este indicat pentru:- distonia cervicală la adulţi = torticolis

(poziţie anormală a capului şi durere de gât)- strabism (privire încrucişată)- blefarospasm (zbaterea pleoapei)- utilizat pentru atenuarea ridurilor de

expresie

Botulism

afecţiune rară, dar severă cauzată de toxina botulinică produsă de Clostridium botulinum

afecţiune neuromusculară (paralitică) ce acţionează la nivelul intestinului şi determină “otrăvire” neuromusculară

intoxicaţie alimentară fatală, produsă prin ingerarea de alimente ce conţin toxină botulinică

perioada de incubaţie: 12-36 ore- depinde de doza toxinei pătrunsă în organism; cu cât

doza este mai mare, cu atât perioada de incubaţie este mai mică

toxina ingerată este termolabilă rezistă la acţiunea sucului gastric pătrunde în intestin ajunge în circulaţia

generală pe cale limfatică acţionează asupra sistemului nervos prin blocarea eliberării de acetilcolină la nivelul sinapsei neuro-musculare

primele semne sunt: tulburările de vedere = diplopie, prezbitism midriază = dilataţia anormală şi persistentă

a pupilei uscăciune intensă a gurii dificultate la înghiţire

pot apărea forme grave: encefalită paralizie musculară tulburări cardiace chiar moarte subită

Tipuri de botulism

1. Botulism alimentar2. Botulism “de plagă”3. Botulismul sugarillor

Toate cele 3 tipuri reprezintă urgenţe medicale deoarece pun viaţa în pericol!!!

1. Botulismul alimentar

- bacteriile dăunătoare trăiesc şi se înmulţesc în mediile cu foarte puţin O2 (alimentele ambalate sub formă de conservă în cutii închise)

- apare atunci când toxina botulinică, produsă în alimente contaminate, este ingerată sau sporii acestei toxine sunt inhalaţi

Simptome

semnele şi simptomele botulismului alimentar debutează după 12-36 de ore de la consum:

- dificultate la deglutiţie sau la vorbire- slăbiciunea muşchilor feţei- diplopie (vedere dublă)- probleme ale respiraţiei- vomă, ameţeli şi crampe abdominale- paralizie

Cauze toxina botulinică pătrunde în organism prin

intermediul alimentelor contaminate tulburări în funcţionarea nervilor, conducând la paralizie

alimentele posibile de infecţie sunt cele conservate, cu un conţinut scăzut în acizi (ex. fasolea, porumbul, sfecla de zahăr)

astfel de conserve sunt produse, mai curând, în gospodării, decât în industria alimentară (zarzavaturi, suc de roşii, carne, peşte sub formă de conserve, preparate din carne făcute acasă)

2. Botulismul transmis prin răni

- dacă bacteriile pătrund într-o rană pot cauza o infecţie foarte periculoasă, urmată de producerea de toxină botulinică la nivelul plăgii

Simptome- debutează după aproximativ 10 zile de la

contactul infectant- simptomele sunt aceleaşi ca la botulismul

alimentarCauze- apare frecvent la persoanele care îşi injectează

droguri de risc înalt – heroină – contaminate cu spori de bacterii

3. Botulismul infantil

- cea mai frecventă formă de botulism care apare după ce bacteriile se înmulţesc în tractul gastro-intestinal al copiilor mici cu vârste cuprinse între 6 săptămâni şi 6 luni

Simptome

semnele şi simptomele botulismului infantil debutează după 12-36 de ore de la consum:

- constipaţie- tulburări ale musculaturii generale şi

probleme la menţinerea poziţiei capului- plâns diminuat, lipsit de vlagă- tendinţa pleoapelor de a se închide- fatigabilitate- dificultăţi la supt şi hrănire- paralizie

Cauze

contaminarea este de obicei gastro-intestinală

sursele cel mai frecvent incriminate sunt:

mierea siropul de porumb contactul cu pământul contaminat de bacterii

Diagnosticare diagnosticul se stabileşte după anamneză şi

examen fizic; medicul va :- căuta eventuale semne ale slăbiciunii

musculare sau ale parezei- adresa întrebări în legătură cu alimentele

consumate în ultimul interval de timp (în cazul botulismului infantil – consum de miere sau sirop de porumb)

- adresa întrebări în legătură cu intrarea în contact cu spori de bacterii prin intermediul unor plăgi deschise

uneori sunt necesare investigaţii suplimentare identificarea toxinei botulinice în materiile fecale sau a vomei pacientului şi în alimentele consumate

în caz de botulism transmis prin plagă infectată, se poate identifica Clostridium botulinum la nivelul plăgii

Complicaţii

botulismul afectează controlul musculaturii întregului corp

cel mai mare pericol paralizia musculaturii toracice, soldată cu incapacitatea de a respira decesul pacientului

pacienţii care supravieţuiesc botulismului pot avea probleme respiratorii şi pot prezenta oboseală ani de zile

Tratament în cazul botulismului alimentar – administrare de

medicamente care stimulează voma şi mişcările intestinale pentru a curăţa tubul digestiv de toxină

scopul principal – înlocuirea lichidelor şi a electroliţilor pierduţi prin diaree sau vărsături; dacă deshidratarea este severă şi reechilibrarea hidroelectrolitică nu poate fi realizată la domiciliu, este recomandată internarea în spital cu efectuarea tratamentului parenteral (administrarea hidroelectroliţilor pe cale venoasă)

în cazul botulismului apărut la nivelul unei plăgi deschise, medicul poate recurge la îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor contaminate

Antitoxina

în cazul botulismului transmis prin alimente şi al celui apărut la nivelul rănilor, injectarea de antitoxină botulinică reduce riscul de complicaţii

antitoxina se ataşează de toxina circulantă şi blochează acţiunea acesteia asupra nervilor

antitoxina nu poate fi administrată la copiii cu botulism infantil întrucât nu acţionează pe germenii din tubul digestiv

Respiraţia asistată

în cazul în care există dificultăţi la respirat, se poate recurge la ventilarea mecanică = un ventilator special introduce sub presiune aer la nivelul plămânilor prin intermediul unui tub introdus prin căile aeriene

cuplarea la ventilatorul mecanic poate dura şi câteva săptămâni, până ce efectele toxinei dispar

Recuperarea

după dispariţia efectelor toxinei botulinice, pot fi necesare terapii complementare de recuperare pentru a recăpăta abilităţile de vorbire şi înghiţire de dinaintea episodului de botulism

Prevenire conservarea corectă a alimentelor- cele mai incriminate alimente în apariţia

botulismului sunt conservele preparate în casă care au un conţinut redus de acid

toxina botulinică este distrusă de temperaturi mari şi se recomandă fierberea peste 10 minute a alimentelor care ar putea fi contaminate

îndepărtarea conservelor cu gust sau miros modificat

îndepărtarea conservelor cu capac bombat evitarea consumului de miere şi sirop de porumb

la copiii sub 1 an îngrijirea corectă a plăgilor deschise

Vă mulţumim!