ausoni, anti, vlahi

8/16/2019 Ausoni, Anti, Vlahi

1/10

http://istoriefurata.istorieveche.ro/ausoni-anti-vlahi/

Ausoni, anti, vlahi ( 527 – 619 )

Începând din secolul al V-lea, menţiuni referitoare la daci, carpi saucarpodaci dispar din documente şi cărţile istoricilor timpului ca nume.Datorită invaziei triurilor mi!ratoare, a numărului mare de popoare, cunume ciudate, neromanice, scriitorii izantini şi nu numai ei, vor faceconfuzii "ntre ei, atriuindu-le uneori fapte şi evenimente care, de fapt,fuseseră făcute de alţii, caz concret # scriitorul !ot $ordanes care atriuiefaptele antice ale !eto-dacilor !oţilor.

%ltima menţiune clară despre !eto-daci este cea din anul &'( cândcarpodacii aliaţi cu !oţii invadează $mperiul )oman şi sunt "nfrânţi de către*eodosiu $ +& # &.

După această dată, ei sunt confundaţi cu !oţii, !epizii sau sarmaţii. În timpullui 0ttila, "i vom "ntâlni pe dacii nord-estici, dacii mari, otezaţi su numelede ausoni.

0usonii erau un tri antic care a populat mare parte a $taliei "ntre anii (123 # '3 ". 4r. 5umele dat de către cronicarii izantini dacilor, de ausoni, estedirect le!at de lima folosită. 6onform istoricilor antici, ausonii voreau o

limă pre-latină. În timpul vizitei lui la huni, povestind despre ausoni,7riscus remarcă asemănarea limii dacilor cu cea a romanilor, sesizând "nsădiferenţele. 0cest lucru "l determină să considere că dacii voreau o pre-latină asemănătoare cu lima ausonilor antici. 8ste o nouă confirmare ae9istenţei unei limi pre-latine "n 8uropa care, ulterior, a !enerat celelaltelimi romanice.

$storicul !ot $ordanes, care "n anul ( a alcătuit o 6ronică %niversală şi o$storie a !oţilor, povestind despre 8rmanaric, conducător al !oţilor până "nanul &, aminteşte că acesta pornise o campanie de cucerire a veneţilor,

populaţie care trăia "n nord-vestul $taliei. Veneţii erau un popor antic care aavut perioada de ma9imă "nflorire "ntre sec. V$ # $ ". 4r. 6ercetătoriieuropeni afirmă că lima folosită de ei avea multe similitudini cu limalatină şi alte limi italice, fiind pre # latina sau proto-latina europeană.

http://istoriefurata.istorieveche.ro/ausoni-anti-vlahi/http://istoriefurata.istorieveche.ro/ausoni-anti-vlahi/


2/10

În mod surprinzător, asemeni lui 7riscus, $ordanes menţionează că şi altetriuri de la nord şi sud de Dunăre erau "nrudiţi cu aceştia: anti şi sclavini:; .. cum am arătat la "nceputul e9punerii noaste, când am "nşirat toateneamurile, se tra! dintr-o sin!ură tulpină, iar acum apar su trei nume:veneţi, anti şi sclavini. Deşi acum , < "n =urul anilor 3 datorită păcatelornoastre se poartă pretutindeni că nişte fiare sălatice, >?

0firmaţia făcută de $ordanes, atin!ător de "nrudirea veneţilor cu antii şisclavinii, duce la confirmarea ipotezei că antii şi sclavinii voreau o limăromanică, dar nu latina vorită "n $mperiul @izantin, ci o formă mai veche,descinsă din proto-latina vorită de veneţi.

0ceasta informaţie poate clarifica de ce dacii nu au mai fost menţionaţi "ncronicile izantine, numele lor a fost schimat de istoricii timpului, care

după 1'3 de ani după părăsirea Daciei de către romani nu mai conştientizaule!ătura populaţiei ăştinaşe dace a timpului cu vechii !eto-daci. 0ia pestecirca 33 de ani, cronicarii izantini $oan Ainnamos şi AeBaumenos, vorface le!ătura "ntre vlahi +valahi şi anticii !eto # daci.

8ste mai mult ca si!ur că anti "nrudiţi prin lima=ul lor ciudat romanic cuveneţii să fi fost, de fapt, ăştinaşii !eto-daci. Captul că sclavinii, slavi deori!ine, sunt prezentaţi ca şi populaţie romanică este datorită faptului căaceştia trăiau "ntr-un spaţiu romanic şi erau aliaţii antilor, fiind oli!aţi să

folosească lima apropiaţilor lor.În spri=inul acestei informaţii vom apela la auricius, care, "n lucrarea saEtrate!icon, "i descrie pe aceşti misterioşi anti: ;5eamurile slavilor şi antilorau traiul şi oiceiurile la fel şi sunt sloode: ele nu radă nicidecum să fieroite sau stăpânite şi mai cu seamă "n ţara lor < F G. 0u mulţi ăraţi şi suntsuferitoare, "ndurând cu uşurinţă căldura, fri!ul, ploaia, !oliciunea trupului şilipsa de hrană. Eunt lânzi şi inevoitori cu oaspeţii şi-i duc pe rând din loc"n loc, unde au nevoie. Dacă "ntâmplător străinul a fost pă!uit din lipsa de!ri=ă a celui care l-a primit, vecinul acestuia porneşte cu răzoi "mpotriva lui,

socotind drept o datorie sfântă să-şi răzune oaspetele.

7e cei care se află prizonieri la ei nu-i ţin ca sclavi până la nesfârşit cacelelalte neamuri, ci hotărăsc un anumit timp şi lasă "n seama lor dacă dorescsă se "ntoarcă "n ţinuturile de aştină, plătind o răscumpărare oarecare, saurămân acolo sloozi şi prieteni. 0u o mulţime de animale de tot felul şi de


3/10

roade, care zac "n !rămezi, mai ales mei < cereală specifică dacilor G şi porum.

Cemeile lor sunt de o cuminţenie mai presus de firea omenească, aşa "ncâtmulte dintre ele cred că moartea ăraţilor e şi moartea lor şi se lasăsu!rumate de ună voie, deoarece nu mai socotesc viaţă traiul petrecut "nvăduvie < tradiţie a triurilor daco-tracice G.

Hocuiesc "n păduri şi pe lân!ă râuri, mlaştini şi ălti !reu de pătruns şi "şi facmai multe ieşiri din locuinţele lor, de ună seamă din pricina "mpre=urărilor"n care se află. Hucrurile de treuinţă le ţin ascunse "n pământ şi nua!onisesc nimic de prisos, să se vadă. Duc o viaţă de =af şi le place să-şi"ncerce duşmanii "n locurile "ncurcate, "n!uste şi stâncoase < strate!ie dacăşi ulterior valahă G

Colosesc cu pricepere năvălirile repezi, "nfruntările pe neaşteptate şiloviturile pe furiş, ziua şi noaptea, şi născocesc multe căi de "nfruntate. Euntiscusiţi şi "n trecerea râurilor, mai mult ca toţi, şi se "mpotrivesc cu tărie "napă. > Ee "narmează cu două suliţi mici de fiecare ărat , iar unii din ei cuscuturi temeinice, dar !reu de purtat. Colosesc şi arcuri de lemn cu să!eţimici, unse cu otrava, care e vătămătoare, dacă cel lovit de ele nu ia o ăutura"mpotriva otrăvii sau alt a=utor scornit de minţile vracilor ori nu-şi taierepede rana, că să nu "molnăvească tot trupul.

Eunt nestăpâniţi şi răzunători, nu cunosc rânduiala şi nici nu căută să se prindă "n lupta "nche!ată sau să iasă "n locuri descoperite şi netedeI sau, dacăse "ntâmplă că au "ndrăzneala "n clipa "ncăierării, scot numai stri!ăte şi semişcă puţin "nainte. Dacă duşmanii rânduiţi "n faţă se tra! "ndărăt lastri!ătele lor, ei se avântă mai cu tărieI dacă nu, se "ntorc pe unde au venit şinu se !răesc să "ncerce puterea duşmanilor, ci fu! "n păduri, deoarece acoloau multa "ndemânare şi a=utor şi se pricep să lupte cu iscusinţă "n locuristrâmte. Ji de multe ori aduc prăzi, pe care, cu oarecare tulurare, le lasăfără să le a!e "n seama şi fu! "n păduri, iar cei care rătăcesc şi se "ndreaptă

spre prăzi "i "nfruntă cu uşurinţă şi le pricinuiesc pa!ue. 0semenea isprăvisunt !ata să facă "n tot felul şi de ună voie, că să-şi veteme duşmanii.

Eunt cu totul fără credinţă


4/10

AeBaumenos avea şi el la rându-l lui să le facă o asemenea ;reclamă? şivlahilor: 5eamul vlahilor este cu totul necredincios şi spurcat, neavândcredinţa dreaptă nici faţă de Dumnezeu, nici faţă de "mpărat, nici faţă derudă sau de prieten, ci umla pe toţi să-i "nsele şi minte straşnic şi fură mult?G.

Deoarece au mulţi re!i şi nu se "nţele! "ntre dânşii, e nimerit ca pe uniidintre ei să-i mânuim cu vore şi daruri, mai ales pe cei din apropriereahotarelor noastre, iar "mpotriva celorlalţi să pornim cu răzoi, pentru căduşmănia faţă de toţi să nu ducă la unire sau la o sin!ura stăpânire <4erodot: Dacă ar avea un sin!ur cârmuitor sau dacă tracii s-ar "nţele!e "ntreei, el ar fi de neiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile, dupăsocotinţa mea. Dar acest lucru este cu neputinţa şi niciodată nu se va"nfăptui. De aceea sunt aceştia slai. G .+ Contes 4istoriae Daco-)omanorum

# De la anul &33 la anul (333, 8d. 0cademiei ).E.), (3

arele istoric izantin, 7rocopius din 6aesarea +33 # , care a trăit "nacea perioadă, ne aduce alte informaţii despre anti: ;5eamurile acestea,sclavinii şi antii, nu sunt conduse de un sin!ur om, ci trăiesc "ncă dinvechime "n rânduială democratică şi de aceea treurile lor, atât cele prielnicecât şi cele neprielnice, sunt totdeauna dezătute de către oşte. Ha fel suntcomune la aceşti arari mai toate celelalte oiceiuri ale lor "ncă dinvechime.

6red că este un sin!ur Dumnezeu,


5/10

5ici la "nfăţişare nu se deoseesc cu ceva "ntre ei. *oţi sunt "nalţi şi foartevoinici. 6uloarea pielii nu e prea ală, aceea a parului nu e prea londă şinici nu ate cu totul "n ne!ru, ci sunt toţi roşcovani. Duc o viaţă aspră şine"n!ri=tă, la fel ca massa!etii, şi sunt mereu plini de murdărie, ca şi aceia.

Dar nu-s răutăcioşi, nici vicleni, şi "n simplitatea lor păstrează felul de a fi alhunilor. 7ână şi numele sclavinilor şi antilor era unul sin!ur la "nceput. $ntr-adevăr, şi unii şi alţii, se numeau altădată ;spori?, poate pentru faptul călocuiesc sporadic, "n corturi "mprăştiate. De aceea au şi mult pământI căcicea mai mare parte a ţărmului de dincolo al $strului este locuit de dânşii. 0şastau lucrurile cu neamul acesta? +.+ Contes 4istoriae Daco-)omanorum # Dela anul &33 la anul (333 , 8d. 0cademiei ).E.), (3

8liminând e9a!erările şi modul tendenţios "i care prezintă, 7rocopius face practic o descriere a urmaşilor dacilor. Ee pare că sclavinii adoptaseră uneleoiceiuri de la daci, tot aşa cum şi aceştia au "mprumutat de la slavi alteoiceiuri.

0ceşti anti, daci ăştinaşi, conform, descrierii lui auricius, vor trai la nordde Dunăre "n condiţiile dificile ale veşnicelor invazii romane, !ote, vandale,hune, slave şi a altor popoare mi!ratoare adoptând un stil de viaţă care le

putea permite supravieţuirea şi continuitatea. 8i sunt menţionaţi de istoricii

timpului su numele de ar!ara!antes şi limi!antes.Însă ei nu se vor limita doar să se apere, an!a=ându-se "n conflicte militare deanver!ura atât cu izantinii cât şi cu popoarele mi!ratoare. În !eneralistoricii noştri "i consideră, "n mod !reşit, pe anti ca fiind populaţie deori!ine slavă iar pe ar!ara!antes şi limi!antes ca şi sarmaţi, uitând "nsă căDio 6assius +(-11 "i numeşte pe dacii din afara $mperiului )oman,LDaBoi prosoroi? sau "n latină LDaci limitanei? adică Ldacii din vecinătate?.

7rima menţiune despre o invazie a antilor la sud de Dunăre este datată "n

=urul anilor ('. otivul acestei reacţii ofensive sunt lucrările de refacere afortificaţiilor şi castrelor de pe linia limesului Dunării de către izantini,comandate de către "mpăratul 0nastasius $ +2( # (' Meneralul izantinMermanus, ma!ister militum per *hraciam, nepot al nou instalatului"mpăratului $ustin $ + (' # 1, va interveni "n fruntea le!iunilor şi vaoţine o victorie zdroitoare. 7rocopius din 6aesarea +33 # avea sămenţioneze "n scris aceste evenimente: ;6ând $ustin, unchiul lui Mermanus,


6/10

se suise pe tron, antii, care locuiesc aproape de sclavini, trecuseră $strul cuoaste multă şi cotropiră teritoriul roman. 5u mult "nainte "mpăratul făcuse peMermanus comandantul armatei din "ntrea!a *racie. 0colo se "ncăierase cuostile duşmane, le iruise "n lupta şi le măcelărise aproape pe toate>?

$nteresant este de amintit faptul că Împăratul $ustin $ era de ori!ine dacică,născut "n districtul @ederiana din provincia Dacia 0ureliana. Încă de tânăr "lva impresiona prin fizicul lui pe Heon $ + 2-22, impara al @izanţului,care "l va primi "n corpul de elită al !ărzii palatului # 89cuitorii. ÎnsuşiHeon $ *racul era de ori!ine traco-dacică.

%n alt ma!ister militum $lirNcum, undo, va lupta "n anul 1 "n $liria"mpotriva invaziei !eţilor. $storicii "i identifica pe aceşti !eţi cu !oţii sau cu

ul!arii, aceste confuzii fiind la ordinea zilei "n scrierile cronicarilor

izantini. 0tacul unei populaţii cu nume de !eţi "n provincia $lNricum, nu poate fi echivalată decât cu antii şi posiil sclavinii din sudul @anatului. Înanul &3, unda "şi va deplasa le!iunile pentru apărarea *raciei invadată de

ul!ari.

Între anii &3 # &&, "n timpul domniei "mpăratului $ustinian cel are +1 # , 6hiludios, ma!ister militum per *hraciam, va purta lupte contraatacurilor ul!arilor, sclavinilor şi antilor. 5umit ca responsail cu paza

limesului dunărean, 6hiludios va reuşi să locheze invaziile şi să-i "mpin!ă peste Dunăre. 6hiludios va muri pe câmpul de luptă "n anul && "n timpulunei confruntări cu sclavinii. În mod ciudat, urmare a apariţiei unui conflictarmat "ntre sclavini şi anti, un ant luat prizonier de sclavini va fi identificatca fiind !eneral roman 6hiludios. 0ntii "l vor revendica pe acesta de lasclavini şi vor "ncerca să-l şanta=eze pe "mpăratul $ustinian, solicitându-iacestuia păstrarea !eneralului "n schimul unor facilitaţi.

6a răspuns la intruziunile sclavinilor şi antilor "n imperiul izantin "ntre anii& # 23, Împăratul $ustinian cel are + 1 # va demara una din cele

mai pretenţioase proiecte privind refacerea sistemului de apărare de pe linialimesului Dunării. Ee vor reface fortificaţii şi castre militare, se vor fortificacetăţi precum Durostroum, 4istrita, Dino!etia, %lmetum, *omis şi multealtele, "nsă rezultatul acestei investiţii va fi nul, din contră, securizarea!raniţei va amiţiona şefii triurilor care se vor vedea lipsiţi de unuri, şi-şivor intensifica atacurile la sud de Dunăre.


7/10

În iarna dintre anii 2/2, sclavinii şi antii vor trece pe un pod de !heaţăDunărea şi vor pătrunde şi devasta mari zone din *racia şi $lNria "n cursulanului 2. $nformaţia ne este dată atât de $ordanes: ; acestea suntnenorocirile suportate de statul roman, "n afară de atacurile zilnice ale

ul!arilor, antilor şi scalvinilor? , cât şi de 7rocopius : ;0poi când mezii şisăracanii devastau o mare parte din teritoriul 0siei, iar hunii, sclavinii şi antiirăvăşeau aproape toata 8uropa, distru!ând până la pământ unele oraşe, iar pealtele !olindu-le ine de ani, ducând pe oameni "n sclavie cu toate averile şi

pustiind ţara de locuitori "n nâvâliri aproape zilnice>?

Caimosul !eneral izantin 5arses reuşeşte să-i "nfrân!ă, prinzându-i "ntr-oamuscadă. 6u această ocazie, ar fi fost prins şi falsul 6hiludios, dus la6onstantinopol şi "nchis.

În faţa invaziilor neamurilor ;arare?, Împăratul $ustinian va "ncerca să-şişi atra!ă de partea lui pe anti considerându-i pe aceştia că fiind capaili să seopună Butri!urilor şi sclavinilor cu care aceştia se aflau uneori şi "n conflict.$ustinian le va ceda teritoriul din =urul cetăţii *urris de la !ura râului Eiret.Documentele timpului nu ne spun dacă această ofertă a fost acceptată decătre anti, "nsă "i "ntâlnim ulterior pe aceştia "n calitate de aliaţi # foederati "narmata izantină.

%n astfel de caz de aliere este menţionat de către 7rocopius din 6aezarea "n

anul , când ostile izantine confruntate cu atacul masiv al ostro!oţilor sevor alia cu hunii, sclavinii şi antii: ; Douăzeci de zile după căderea cetăţii7ortus, a oraşului şi a portului, sosiră artinus şi Valerianus, aducând (33de soldaţi călări. 6ei mai mulţi dintre ei erau huni, sclavini şi anti care "şi ausălaşurile dincolo de fluviul $stru, nu departe de ţărm. @elisarius se ucurăde venirea lor şi socoti că de acum vor lupta "mpotriva duşmanilor>?

Între anii & # 3, Împăratul $ustinian cel are va "ncepe construcţiacetăţii şi a mănăstirii Efânta 8caterina pe muntele Einai +"n actualul 8!ipt.7entru construirea, apărarea şi administrarea ei sunt duse o sută de familii de

daci dunăreni, se pare că essi, "mpreuna cu familiilor lor, conforminformaţiilor transmise de către 7rocopius. 0ceşti daci vor rămâne până "nzilele noastre păzitori ai mănăstirii, fiind cunoscuţi su numele de MaallNNa

# munteni.


8/10

%ltima informaţie despre dacii anti o avem din anul 31, "n timpulconfruntărilor dintre izantini şi ul!ari, conform scrierii lui *heophanes6onfessor .

0lte informaţii, lacunare despre daci/valahi le avem de la cronicarul 7etrus7atricius care "i numeşte pe carpi ;oraznici şi "n!âmfaţi; "n secolul V$ d.4r. sau menţionarea vlahilor "n He!enda Ef. Dumitru din Ealonic +sec. V$$.

Împăratul auriciu +'1 # 31 şi fratele său 7etrus, conducător militar al*raciei, se vor confrunta cu o puternică invazie a ul!arilor "n *racia.@izantinii vor apela la aliaţii lor, antii, chemându-i "n a=utor. Dar ul!arii

prevăzători "i vor ataca pe acesta din urma provocându-le mari pierderiomeneşti. ulţi dintre supravieţuitorii anti se vor alătura trupelor izantinecare cantonau "n imediata apropriere a Dunării.

7rima menţiune despre ăştinaşii daco-!eţi, su formă de vlahi, o avem de lacronicarul Meor!io 6edrenus, care aminteşte despre luptele vlaho-ricnilor,vlahii sudici pe malul râului )ichios, aliaţi cu slavii "mpotriva Ealonicului,"ntre anii ( # (.

6hiril şi etodie + secolul $O

Două persona=e istorice ale secolului al $O-lea vor influenţa indirect cultura

şi civilizaţia româneasca atât "n sens pozitiv dar şi ne!ativ prin măsurileluate de unele persona=e ale timpului datorită i!noranţei lor.

6onstantin, numit ulterior 6hiril +'1 # cca.' şi ihail, numit ulterioretodie +'1 # '' s-au născut la *esalonic "ntr-o familie aristocratică.*atăl lor, Heon, era drun!arios, respectiv !uvernator al themei +re!iunemilitar-administrativă a $mperiului @izantin din *esalonic, a cărei =urisdicţiecuprindea şi slavii din acedonia. Ee crede că mama lor a fost de ori!ineslavă. %rmare a poziţiei tatălui lor, cei doi fraţi vor eneficia de o educaţiealeasă.

După moartea timpurie a tatălui lor au fost crescuţi su protecţia unchiuluilor, *eoctist, demnitar de ran! "nalt al imperiului izantin, fiind responsailcu comunicaţiile poştale şi cu relaţiile diplomatice. 6onstantin "şi va "ncepestudiile la %niversitatea din 6onstantinopol de tematică reli!ioasă "n special.0ici se va hirotonisi ca şi diacon. ihail a ocupat iniţial o funcţie "n cadrul


9/10

administraţiei imperiului, după care s-a retras la o mănăstire de la untelePlimp unde s-a călu!ărit, adoptând numele de etodie.

6ei doi fraţi au conceput un alfaet slavonesc, supranumit chirilic, după alţicercetători, !la!olitic, prin preluarea şi adaptarea unor litere din alfaetul!recesc, folosindu-l pentru traducerea Ecripturilor din !reacă "n slavonă.0lfaetul are 2& de semne slave, din care 1 au şi valoare numerică, slavo-cifre.

7apa de la )oma, 0drian al $$-lea +'-1 avea să-l hirotonisească ca şiepiscop pe etodie "n urma cercetării ortodo9iei celor doi fraţi. 6onstantinla rândul lui avea să "mrace rasa monahală "ntr-o iserică !reacă din )oma,adoptând numele de 6hiril.

7apa $oan al V$$$-lea +'1 # ''1 a aproat, "n ciuda opoziţiei clerului!erman, folosirea slavonei la Efânta Hitur!hie, dar cu condiţia că "ntâi secitea 8van!helia "n latină şi aia după acea "n slavă.

$ntroducerea scrierii chirilice "n ţara noastră avea să fie o influenţă ne!ativăiniţial. Dimitrie 6antemir, "n Descriptio oldaviae, redactată "n anul (( "nlima latină afirma că la noi s-a scris cu litere latine până la 6onciliul de laClorenţa +(2&1, respectiv la aproape 233 de ani după area Echismăsurvenită "n anul (32.

Domnitorul 0le9andru cel @un avea să "ntre "n conflict cu 7atriarhia de la6onstantinopol prin impunerea lui $osif ca itropolit al oldovei, "n loculacestuia fiind propus un mitropolit !rec. În urma ne!ocierilor duse de cătreMri!ore *amlac, acesta va oţine hrisovul de recunoaştere a lui $osif.

$osif se va dovedi "nsă răzunător, sfătuindu-l pe 0le9andru cel @una să ardătoate cărţile şi manuscrisele cu caractere latine, şi să se treacă definitiv lascrierea tuturor documentelor doar cu caracterele alfaetului chirilic.

7rin acest !est nesăuit se vor distru!e multe acte şi documente atin!ătoarede istorie veche a românilor, din cele care puţine au mai rămas "n urma altoracţiuni distructive provocate cu voia sau din i!noranţă de-a lun!ul a (333 deani de lupte şi răzoaie "n care au fost implicaţi cu sau fără voia lor, daco #valahii.

6opNri!ht Q 13( $storie furata


10/10

7oRered N Sord7ress

ausoni, anti, vlahi

Documents