audit operational

8/18/2019 Audit Operational

1/28

Propuneri de subiecte pentru examenulAudit Operational – 9 feb. 2016

1. Defini i conceptul general de audit al unei organiza ii economiceț ț

Auditul reprezintă procesul desfăşuratde persoane fizice sau uridice! le"al abilitate!numite auditori! princare se analizează şi e#aluează! $n mod profesional! informa%iile"ate de oanumită entitate! utiliz&nd te'nici şi procedee specifice $n scopulob%ineriide do#ezi! numite probe de audit! pe baza cărora auditorii emit $ntr(undocument! numit raport de audit! o opinie responsabilă şi independentă!prinapelarea la criterii de e#aluare care rezultă din re"lementări le"ale saudin buna

practică recunoscută $n domeniul $n care $şi desfăşoară acti#itateaentitatea auditată.

2. Enumera i tipurile de audit cunoscuteț

)laificareatipurilor e audit se poate face*

+după scopul urmărit*

,+audit financiar -auditulsitua%iilor financiare/

,+audit de conformitate/

,+audit opera%ional.

+după afilierea auditorilorfinanciari*

,+audit extern/

,+audit intern/

,+audit "u#ernamental.

3. Dezvoltati subiectul: Necesitatea auditului financiar

ecesitatea este exprimată prin prisma a teorii*

1 eoria moti#a%ională* aceasta explică necesitatea audituluifinanciar prin

prisma comportamentului profesional superior a celor care răspund la$ntocmireasitua%iilor financiare.

2 eoria a"en%iei* care ustifică necesitatea auditului prin faptulcă! in#estitorii! nu pota#ea $ncredere deplină $n mana"eri că #or utilizaadec#at

fondurile alocate! fără ca acestea să fie deturnate $n fondul personal almana"erilor.


2/28

eoria asi"urării* explică necesitatea auditului financiar prinintermediul a două principii*

a principiul asi"urării - auditul furnizează celor ce se bazează peinforma%iile ob%inute!

asi"urate/

b principiul informa%iei -informa%iile auditate sunt mai credibile pentruluareadeciziilor de către mana"eri! proprietari! etc..

3olul auditului financiar este de a spori $ncrederea utilizatorilor $ninforma%ia

contabilă! de a aduce un plus de si"uran%ă $n faptul că informa%iacontabilă a fostob%inută! tratată şi prezentată $n conformitate cu standardeleprincipiilor contabileinterna%ionale.

Auditul financiar dă o asi"urare rezonabilă că situa%iile financiarerespecti#e nu sunt#iciate de fraude! erori semnificati#e a.$. informa%iile dinaceste situa%ii financiare potfi utilizate $n procesul de luare a deciziilor.

Pentru $ndeplinirea acestui rol! acti#itatea auditorului financiar trebuiesă #izeze*

+#erificarea respectării cadrului conceptual al contabilită%ii -principii!norme! re"uli!criterii/

+#erificarea respectării procedurilor interne stabilite de conducereaentită%ii.

Procedurile de audit alese şi utilizate pentru a ustifica calitateainforma%iei

contabile! trebuie să #erifice utilitatea acestora! respecti# existen%acaracteristicilorcalitati#e ale informa%iei contabile*

a intele"ibilitatea – informa%ia să fie uşor $n%eleasă/

b rele#an%a – informa%ia contabilă să fie rele#antă fa%ă denecesită%ile de luare adeciziilor/

c credibilitatea – pentru a fi utilă! informa%ia trebuie săfie credibilă! c&nd nu con%ineerori semnificati#e! c&nd nu e părtinitoare!c&nd utilizatorii pot a#ea $ncredere $n ea/

d comparabilitatea – permite utilizatorilor să facăcompara%ii $n timp cu alte entită%i.

4. Comenta i succinct asemănările i deosebirile dintre serviciile de audit iț ș șserviciile conee

4er#iciile de audit au ca obiecti# examinarea amănun%ită a situa%iilorfinanciare anuale!de natură să(i permită auditorului executarea unei opiniireferitoare la modul derespectare a pre#ederilor le"ale $n #i"oare!conformitatea cu principiile contabile

"eneral acceptate! precum şi modul deacceptare a practicilor sănătoase demana"ement $n "estionarea bunurilor.


3/28

4er#iciile de audit oferă oasi"urare $naltă! dar nu absolută! că informa%ia care faceobiectul audituluinu con%ine erori semnificati#e.

3aportul de audit furnizează oasi"urare poziti#ă asupra aser%iunilor conducerii

entită%ii auditate pri#indsinta"me de felul*

, situa%iile financiare anualeprezintă o ima"ine fidelă/

, situa%iile financiare seprezintă sincer $n toate aspectele lor semnificati#e.

, situa%iile financiare anualeprezintă o ima"ine fidelă/

, situa%iile financiare seprezintă sincer $n toate aspectele lor semnificati#e.

4er#iciile conexeinclud examinări limitate! proceduri con#enite! precum şi

$ntocmirearapoartelor financiare 4er#iciile conexe cuprindre#izuirile! an"aamentele pri#ind procedurile

con#enitesi an"aamentele de elaborare.

5 3e#izuirea se prezintăca un examen limitat! $n care auditorului nu i se solicităfolosireaprocedurilor de audit! dar i se cere să concluzioneze că nu a descoperit niciotranzac%ie de importan%ă semnificati#ă! care l(ar determina să aprecieze căsitua%iilefinanciare nu au fost elaborate $n cocncordan%ă cu un cadru "eneralde raportareidentificat.

Prin an"aament de re#izuireauditorul furnizează un ni#el moderat de asi"urare! şianume că! informa%iacare face obiectul re#izuirii nu con%ine erori semnificati#e.

5 Procedurile a"reate suntun raport al constatărilor rezultate din aplicarea

unor proceduri stabilite decomun acord cu utilizatorii informa%iei din rapoartele deaudit.

5 )ompilarea constă $nan"aarea unui profesionist contabil care prin experien%a sa săcolecteze! săclasifice şi să sintetizeze informa%iile financiare.tilizatorii

informa%ieifinanciare compilate ob%in $ncrederea că! participarea unui profesionistcalificat şi inter#en%iile competente ale acestuia! au fost $n măsură săcreezeopinii sau să consolideze aprecieri asupra cărora existau $ndoieli.

!. Eplica i diferen ele i asemănările dintre eroare i fraudă conee coneeț ț ș șactivită ilor dețaudit operational.

73A8A ac%iune inten%ionată!ini%iată de una sau mai multe persoane! pentruob%inerea unor a#antaefinanciare ile"ale -inuste. 7rauda poate fi determinată prine#enimenteprecum*

, falsificarea documentelor-$nre"istrărilor!


4/28


5/28

5 elaborarea raportului auditorului -auditorul comunică deficien%ele pecare le(aconstatat $n sistemul de control intern/

5 aplicarea procedurilorspecifice e#enimentelor ulterioare raportului de audit.

$. Ce %n elege i prin probă de audit & Da i 3 3eemple.ț ț ț

;proba de audit< reprezinăinforma%ia ob%inuta de către auditor atunci c&nd desprindeconcluziilepe bazacărora $şi #a fundamenta opinia.

Probele de audit cuprinddocumente primare şi contabile care stau la baza situa%iilorfinanciare!ob%inute din surse interne! precum şi documente care reflectăinforma%iiob%inute din surse externe referitoare la compania auditată.

'. Descrie i procedurile pentru ob inerea probelor de auditț ț

Proceduri de fond

Probele de audit se ob%indintr(o combina%ie de teste de control şi proceduri de fond-de fundamentare!sau $n unele cazuri doar din aplicarea procedurilor de fond.

Potri#it =4A a#em următoareledefini%ii*

este de control reprezintă testele efectuate pentru a ob%ine probe deaudit cu pri#ire la proiectarea adec#ată şi func%ionarea eficientă a sistemuluicontabil şi de control intern.

Proceduri de fond reprezintă testele efectuate de auditor pentru a ob%ineprobe de audit$n scopul detectării erorilor cu impact semnificati# asuprasitua%iilor

financiare.

Procedurile de fond suntstructurate $n cate"orii*

testele de detaliu pri#indtranzac%iile/

5 testele de detaliu pri#indsoldurile/

5proceduri analitice.

A. estele de detaliupri#ind tranzac%iile* cu autorul lor! auditorul $ncearcă să ob%ină probedespre elementele reflectate $n debitul sau creditul unori conturi pentru ae#aluamodul de $nre"istrare a tranzac%iilor. Astfel de proceduri implicăexaminareadocumentelor care au stat la baza $nre"istrărilor respecti#e. >nacest sens! se aplicăteste de urmărire a documentelor şi teste inducti#e.

estele de urmărire pornesc dela documentele ustificati#e pe baza cărora auditorul#erifică dacă acestea aufost $nre"istrate inte"ral! complet şi corect $n contabilitate.

estele inducti#e sunt utile pentru a #erifica realitateatranzac%iilor $nre"istrate $ncontabilitate! astfel! se pleacă de la$nre"istrări contabile şi se #erifică dacă există


6/28

documente ustificati#e caresă ateste tranzac%iile respecti#e! at&t ca existen%ă! c&t şi ca#aloare.

?. este de detaliu pri#indsoldurile* au ca scop colectarea de elemente probante pri#ind soldurileconturilor $n ansamblul lor şi nu tranzac%iile indi#iduale! care

$nsumate!conduc la soldurile respecti#e.

). Proceduri analitice suntprocedurile prin care se pot analiza rela%iile dintre*

, di#erse cate"orii deinforma%ii contabile/

, informa%iile produse decontabilitate $n exerci%iul curent şi informa%ii

comparabile din perioadeleprecedente sau informa%ii din bu"etele pre#izionate.

Procedurile analitice constau$n analiza indicatorilor şi a tendin%elor semnificati#e!

inclusi# in#esti"areafluctua%iilor care nu sunt consec#ente cu alte informa%ii rele#antesau care seabat de la #alorile aşteptate.

Procedurile analitice includefectuarea unor compara%ii $ntre informa%iile financiare aleentită%ii şi*

5 informa%iile comparabile dinperioadele anterioare/

5 rezultate anticipate aleentită%ii potri#it unor pro"noze sau pre#iziuni/

5 informa%ii referitoare la unsector de acti#itate similar.

Pentru a aplica procedurileanalitice se utilizează di#erse metode! de la simplecompara%ii p&nă la analizecomplexe! bazate pe te'nici statistice a#ansate.

Procedurile analitice suntutilizate de auditor $n următoarele scopuri*

5 de a(l auta $n planificareanaturii! duratei şi $ntinderii altor proceduri de

audit/

5 ca proceduri de fond! atuncic&nd utilizarea poate fi mult mai func%ională şi eficientădec&t testele dedetaliu/

5 ca o re#izuire "enerală a situa%iilor financiare $n cadrul etapei dere#izuire finală aacti#ită%ii de audit.

Pentru a selecta un set de proceduri de fond adec#at! se impune*

a determinarea naturii procedurilor de fond/

b coordonarea procedurilor de fond $n timp/

c stabilirea ariei de aplicarea procedurilor de fond.


7/28

(. Descrie i procedurile complementare pentru ob inerea probelor de auditț ț

Astfel de proceduri pot fi*

1 =nspec%ia* există cate"orii maore de probe de audit documentare!care $n ordineadescrescătoare a credibilită%ii sunt*

, probe de audit documentareelaborate şi păstrate de ter%i/

, probe de audit documentareelaborate de ter%i şi păstrate de entitate/

, probe de audit documentare elaboratede entitate şi păstrate de entitate.

=nspec%ia constă $n examinarea$nre"istrărilor sau a documentelor interne sau externe$n formă tipărită!electronică sau de altă natură.

2 Obser#a%ia* constă $n urmărirea unui proces sau a unei proceduri caree

efectuată de alte persoane-ex.* in#entarierea.

=nspec%ia sau examinareadocumentelor şi a $nre"istrărilor* presupunecitireadocumentelor! urmărirea circuitului acestora! compararea lor.

@ =n#esti"area* constă $n căutarea de informa%ii financiare saunefinanciare referitaorela persoanele cu experien%ă din interiorul sau dinafara entită%ii. n tip specific dein#esti"are este şi confirmarea!care reprezintă procesul de ob%inere a unei declara%ii.

)alcularea* constă $n #erificarea acurate%ii matematice adocumentelor sau$nre"istrărilor.

1). Enumera i care sunt principiile auditului operational. Dezvolta i succinctț țunul dintre acestea.

eoria asi"urării* explică necesitatea auditului financiar prin intermediul a două principii*a principiul asi"urării - auditul furnizează celor ce se bazează pe informa%iile

ob%inute! asi"urate/ b principiul informa%iei -informa%iile auditate sunt mai credibile pentru luareadeciziilor de către mana"eri! proprietari! etc..

11. Ce %n elege i prin informa ii de audit & Cum pot fi ob inute acestea &ț ț ț ț

*nformatii – elemente ce pro#in din date pe care le constientizamDate – #alori punctiforme! cantitati#e! particulare de stare ale unui element+roba de audit( informatii in urma carora nu exista dubii -factura! sc'ema de fluxte'nolo"icCe cer auditorii de la ,rganizatie:

1. 8ate si informatii referitoare la Or"anizatie -Probe de audit- 4tandarde de performanta


8/28

- ?une practici- Proceduri- Alte date folosite in or"anizatie

2. =nformatii de audit -documente interne ale Or"anizatie- )'estionare

- =nter#iuri- 8iscutii directe -cele mai complexe informatii de auditare

Elemente definitorii ale unei informatii de audit:1. outatea2. Oportunitatea. Actualitatea@. Autenticitatea. :xactitatea si precizie6. tilitate

Criterii principale de apreciere a informatiilor1. Obiecti#itatea2. Beridicitatea. Berificabilitatea@. Operabilitatea. Ce"alitatea6. tilitatea

Criterii ale informatiilor de audit:1. 8upa modul de exprimarea informatiilor

(orale

(audio(#izuale(scrise2. 8upa "radul de prelucrare a inf ( primare -de baza( intermediare -aflate in faze de prelucrare diferite(finale. 8upa directia #e'icularii( descendente( ascendente(oblice@. 8upa pro#enienta

(exo"ene(endo"ene. 8upa destinatie( interne(externe6. 8upa natura proceselor reflectate( normati#e -uridice( relationale( operationale( de personalCerinte obligatorii ale informatiilor sunt:

:#aluarea informatiilor se realizeaza in functie de caracteristici prezentate mai sus.-tribute definitorii conferite de producator:


9/28

1. )laritate2. )ompletitudine. )onformitate@. )redibilitate. )oncludenta

6. )oncizie

12. Ce %n elege i prin informa ii din surse descise necesare audituluiț ț țoperational&

Reprezintă informaţiile care pot obţinute prin metode legale(neacoperit) şi sunt disponibile în mod liber (a nu se înţelege şigratuit) oricui doreşte să le acceseze. Informaţiile obţinute din sursedeschise implică pe l!ngă presa scrisă audio"ideo şi Internet ogamă largă de cunoştinţe accesibile şi nesecrete din surse pri"ate.

#u toate acestea $%& din informaţiile din surse deschise nu suntaccesibile în Rom!nia şi nu sunt în limba rom!nă. 'entru ca scopulnal de obţinere de produse de intelligence din surse deschise să eatins este necesar un proces etrem de laborios şi nu foarte ieftin.cest proces implică descoperirea diferenţierea ltrarea şiselectarea acelor fragmente de informaţii care integrate şiinterpretate să ducă la obţinerea unor informaţii utile.

13. Enumera i elementele pe care trebuie să le con ină scrisoarea de anga/amentț ța misiunii de audit operational.

An"aamentul de audit reprezintă acordul $ntre auditor şi entitatea auditată pri#indobiecti#ul şi aria de aplicabilitate a auditului.4crisoarea de an"aament confirmă acceptarea de către auditor a numirii! obiecti#ul şiaria de aplicabilitate! responsabilitatea auditorului fa%ă de entitatea auditată şi formaraportului de audit.)erin%ele minime pe care trebuie să le cuprindă scrisoarea de an"aament se refertă la*5 obiecti#ul auditului/5 responsabilită%ile conducerii entită%ii auditate/

5 aria de aplicabilitate -inclusi# referiri la le"isla%ia $n #i"oare/5 forma rapoartelor/5 existen%a unui risc ine#itabil ca unele erori semnificati#e să răm&nănedescoperite/5 accesul nelimitat al auditorului la orice $nre"istrări! documente şi alte informa%ii.4tandardele interna%ionale de audit pre#ăd $n mod expres că! dacă nu există nici o

ustificare rezonabilă! auditorul nu trebuie să fie de acord cu o sc'emă aan"aamentului de audit.


10/28

14. Defini i categoria economică de economicitate. Dezvolta i principiulț țeconomicită ii %n auditul operational.ț

Principiul EC,N,0*C*** pre#ede ca resursele utilizate de entitateaauditată pentru desfăşurarea acti#ită%ilor sale să fie puse la dispozi%ie $n timp util! $ncantitatea şi la calitatea adec#ate şi la cel mai bun pre%/

Problemele le"ate de economicitate se pun atunci c&nd o entitate sau oacti#itate ar putea reduce costurile resurselor $n mod semnificati# pentru un anumitni#el de realizări sau rezultate.>n acest sens! riscurile "enerale pot include*

+ăstrarea unui nivel scăzut al costurilor risipa! adică utilizarea de resurse care nu sunt necesare pentru ob%inerea

realizărilor sau a rezultatelor dorite/ plă%ile prea mari! adică ob%inerea resurselor care sunt utilizate! dar care ar fi

putut fi ob%inute la un cost mai scăzut/ c'eltuielile exa"erate! adică plata pentru resurse de o calitate mai ridicată

dec&t cea necesară pentru ob%inerea realizărilor sau a rezultatelor dorite.

Auditul economicită%ii are ca scop! aşadar! să stabilească dacă resursele alese pentruatin"erea obiecti#elor fixate sunt cele mai corespunzătoare şi dacă sunt ob%inute la celmai scăzut cost.Acesta #a stabili! de exemplu*

dacă entitatea auditată ac'izi%ionează la cel mai mic cost resursele

corespunzătoare $n ceea ce pri#eşte natura! calitatea şi cantitateaacestora/ dacă entitatea auditată $şi "estionează resursele astfel $nc&t să reducă

c'eltuielile "enerale la minimum/ dacă inter#en%ia ar fi putut fi concepută sau executată $ntr(un mod

diferit care ar fi permis reducerea costurilor

1!. Defini i categoria economică de eficien ă. Dezvolta i principiul eficien ei %nț ț ț țauditul operational.

Efcienta - notiune care presupune *maimizarea rezultatelor uneiacti"itati în relatie cu resursele utilizate+'roblemele legate de ecien,ă se pun atunci c!nd o entitate sau ointer"en,ie ar putea crete cantitatea sau calitatea realizărilor sau arezultatelor fără a crete "olumul resurselor utilizate. 'rintre riscurilegenerale din acest domeniu se numără cele care pri"escpierderile (resursele utilizate nu conduc la realizările dorite)/ 0 un raport resurse1realizări neoptim (de eemplu rata ecien,eifor,ei de muncă este scăzută)/0 eecu,ia lentă a inter"en,iei


11/28

0 neidenticarea i necontrolarea eternalită,ilor cum ar costurileimpuse persoanelor zice sau entită,ilor din afara inter"en,iei sau aorganiza,iei.uditul ecien,ei constă aadar în a e"alua dacă raportul careeistă între resursele utilizate i realizările sau rezultatele ob,inute

este unul optim. 2cien,a este str!ns legată de conceptul de*producti"itate+ iar demersul cel mai important constă în adetermina dacă realizările sau rezultatele au fost ob,inute la unni"el optim în ceea ce pri"ete cantitatea calitatea i respectareatermenelor în contetul resurselor disponibile. uditul "a stabili deeemplu0 dacă realizările sau rezultatele au fost ob,inute la un raportcostecacitate optim/ 0 dacă eistă bloca3e sau suprapuneri inutile care ar putut e"itate

1". Defini i categoria economică de eficacitate. Dezvolta i principiul eficacită ii %nț ț țauditul operational.

:7=)A)=A:A- 3eprezintă măsura $n care rezultatele ob inute de or"aniza ia economică auț ț

atins rezultatele pre#ăzute3iscuri* deficiente care afectează conceperea politicii i procesul de "estiuneș>n auditul eficacită ii *ț

- Obiecti#e opera ionale – măsura $n care au fost produse realizările a teptateț ș- Obiecti#e imediate( e#aluarea inter#en iei pentru a #edea dacă aceasta a a#utțrezultate clare i poziti#e pentru destinatarii direc iș ț

- Obiecti#e intermediare i "lobale (măsurarea impactului inter#en iei publiceș ț

1$. +reciza i care sunt principalele obiective ale evaluărilor necesare realizăriițunui audit operational.

Pro"ramul de audit poate fi elaborat pe obiecti#ele auditului cu defalcare pe*5 domenii de acti#itate* ac'izi%ii! stocuri! #&nzări! imobilizări! trezorerie!#enituri şi c'eltuieli/

5 compartimente* sec%ii! ateliere! ser#icii! birouri/5 criterii ale auditului/5 etape ale auditului* fluxuri materiale! monetare! informa%ionale.Pro"ramul de audit ser#eşte pentru atin"erea următoarelor scopuri*5 furnizarea elementelor pentru o or"anizare bună a acti#ită%ii şi permite ore#izuire a scopului propus pentru audit/5 constituie un "'id de lucru pentru membrii ec'ipei/5 furnizează do#ezi pri#ind munca prestată/5 furnizează probe pentru concluziile formulate cu pri#ire la e#aluareasistemelor de control intern şi de contabilitate.Pro"ramul de audit trebuie să includă bu"etul financiar şi fondul de timp necesar

$ndeplinirii misiunii de audit.


12/28

1'. Enumera i tenicile folosite pentru ob inerea informa iilor necesare realizăriiț ț țunui audit operational.

e'nici folosite pentru obtinerea informatiilor sunt te'nicile de elicitation. :numeramaici te'nica introducti#a a subiectului -informatia pro#ocatoare! reciprocitatea ;Duid

pro Duo


13/28

- Amenintari provenite din mediu - )rize locale! re"ionale! "lobale* ener"etic!materii prime! apa! forta de munca =nfrastructuri -inclusi# strate"ice depasite

( Ameninţări naturale - =ncendii! =nunda%ii!7urtuni! ura"ane !)utremure( Ameninţări criminale -7raudă! furt ! =ncendii !Bandalism ! )rime cibernetice8ulnerabilitatea ( Punct slab al unui acti# - inclusi# lacune existente $ntr(un

pro"ram de asi"urarea securită%i acestuia! care poate fi exploatat de ameninGări.Eemple de vulnerabilitati

)aracteristici ale construc%iilor Proprietă%i ale ec'ipamentelor )omportamentul unor persoane

Abordarea strate"ica a lui Porter aprofundeaza dinamica concurentiala amediului si concepe mane#re strate"ice specifice concurentei. Hodelul se bazeaza peanaliza a factori care isi exercita influenta particularitatilor fiecarei firme. =nconcepti! ale"erea unei strate"ii depinde! $n primul r&nd! de natura şi intensitatea $nmediul concuren%ialspecific fiecărui sector de acti#itate. Puterea fiecărui factor şi

combinarea lor caracterizează domeniul de acti#itate sub raportul intensită%iiconcuren%ei şi! $n ultimă instan%ă! determină rentabilitatea sectorului – măsurată prinrandamentul pe termen lun" al capitalului in#estit.

Analiza mediului constă $n analiza firmelor nou intrate pe pia%ă! putereafurnizorilor! puterea clien%ilor! amenin%area produselor sau ser#iciilor de substitu%ie siconcuren%a din sectorul de acti#itate.

22. Defini i conceptual de vulnerabilitate a unui activ# %n sensul cerut de realizareța unui audit operational pentru un *00.

8ulnerabilitatea unui activ ( punct slab al unui acti# - inclusi# lacune existente $ntr(un pro"ram de asi"urarea securită%i acestuia! care poate fi exploatat de amenin ăriț .

235. Defini i conceptual general de risc economic.ț

PotenGial de deteriorare! pierdere sau distru"ere a unui acti# ca urmare a materializăriiunei ameninGări! care exploatează o #ulnerabilitate.

9iscul in afaceri ( Poten ial de deteriorare! pierdere sauț distru"ere a unui activ caurmare a materializării unei amenin ăriț ! care exploatează o vulnerabilitate.

ormula riscului : 9 ; i fC # unde:A ( Acti# – Amenin%areB – Bulnerabilitate) – )ontramasurif ( func%ie de probabilitatei – coeficient de impact-ctiv ( Ansambluri de bunuri materiale siEsau nemateriale -informa%ionale! cu#aloare si #aloare de $ntrebuin%are! precum şi persoane fizice sau uridice! considerateca intre".


14/28

-menintare ( 7enomen! obiect! persoana sau or"aniza%ie etc. care poate exploata $nmod inten ionat sau accidental o #ulnerabilitate a unui acti# cu scopul producerii uneiț

pa"ube materiale sau nemateriale8ulnerabilitate ( Punct slab al unui acti# - inclusi# lacune existente $ntr(un pro"ramde asi"urarea securită%i acestuia! care poate fi exploatat de amenin ăriț .

24. Descrie i riscul de audit. Definire i clasificareț ș

Riscul de audit este definit ca riscul pe care şi-l asumă un auditor de a emite o opinieneadecvată în ceea ce priveşte situaţiile financiare pe care le auditează.

=4A @00 precizează că riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime oopinie de audit neadec#ată atunci c&nd situa%iile financiare sunt denaturate $n modsemnificati#.

Auditorul trebuie să planifice şi să desfăşoare acti#itatea de audit astfel $nc&tsă reducă riscul de audit p&nă la un ni#el acceptabil de scăzut! care să fie consec#entcu obiecti#ul de audit. Auditorul desfăşoară proceduri de audit pentru a e#alua risculunor denaturări semnificati#e şi caută să limiteze riscul de nedetectare prinsuplimentare a unor proceduri bazate pe respecti#a e#aluare. Auditorul este

preocupat de denaturările semnificati#e şi nu este responsabil cu denaturările carenu sunt semnificati#e! considerate ca $ntre". Auditorul! este cel care consideră dacăefectul denaturărilor necorectate! identificate at&t indi#idual! c&t şi cumulat! estesemnificati# pentru situa%iile financiare luate ca $ntre". Pra"ul de semnifica%ie şi risculde audit sunt corelate -=A4 0 – Pra"ul de semnific%ie.

3iscul de audit se $mparte $n componente*1 riscul inerent: riscul ca situa%iile financiare să con%ină erori inerente/2 riscul de control: riscul ca situa%iile financiare să con%ină erori de control/

Aceste două cate"orii de riscuri nu se află sub controlul auditorului deoarece!auditorul e#aluează riscurile asociate entită%ii auditate! dar nu le poate controla $n niciun fel. riscul de nedetectare: acest risc se află sub controlul auditorului. :l exercită acestcontrol prin selectarea şi aplicarea testelor de control asupra anumitor informa%ii pecare doreşte să le e#alueze.

O altă clasificare a componentelor riscului de audit este cea $n func%ie decapacitatea de inter#en%ie a auditorilor asupra acestor riscuri! şi anume*

5 riscul ca situa%iile financiare să con%ină erori/5 riscul ca auditorul să nu detecteze aceste erori.

2!. Enumera i obiectivele +lanului general de auditț

Obiecti#ele unui plan "eneral de audit sunt de a sintetiza informa%iile ob%inute şi de aorienta şi coordona $ntrea"a acti#itate de audit! respecti#*a ale"erea membrilor ec'ipei de audit/

b repartizarea lucrărilor pe membrii ec'ipei/c stabilirea modului $n care auditul se poate spriini pe controlul intern/

d coordonarea cu al%i auditori/e solicitarea! colaborarea cu al%i specialişti/


15/28

f stabilirea modului de utilizare a re"istrelor de şedin%e AIA şi )onsiliului deAdministra%ie/" fixarea termenilor de depunere a raporturilor de audit.

2". Enumera i func iile unei %ntreprinderi. Detalia i una dintre func iiț ț ț ț

>n literatura rom&na de specialitate s(au stabilit urmatoarele functiuni ale unei firme*1. de cercetare(dez#oltare/2. de productie/. comerciala/@. financiar(contabila/. de personal.Functiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul acti#itatilordesfasurate $n cadrul firmei! $n scopul producerii de idei noi si transformarea lor $nnoutati utile. Aceasta functiune are un caracter complex! se manifesta $n toate

domeniile si rezida $n necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceririte'nico(stiintifice.7ormele sub care se desfasoara actiunile sale sunt*a cercetarea pura!

b cercetarea fundamentala!c cercetarea aplicata!d in#entia si ino#atia.Principalele acti#itati ale acestei functiuni sunt cercetarea stiintifica! in"ineriate'nolo"ica si introducerea pro"resului te'nic! in#estitii precum si or"anizarea

productiei si a muncii.

2$. Defini i conceptul de audit opera ionalț ț

Auditul operaţional (sau auditul performanţei sau eficacităţii) constă %nexprimarea unei opinii asupra acti#ită%ilor sau asupra păr%ilor din acti#ită%ile uneientită%i! dacă acestea sunt conforme cu un set de criterii stabilite.

Auditul opera%ional utilizează următoarele*5 informa%ii de contabilitate/5 informa%ii le"ate de structura or"anizatorică/5 informa%ii le"ate de opera%iunile informatizate/

5 informa%ii le"ate de procesul de produc%ie! exploatare! comercializare -$n func%ie deacti#itatea firmei.>ntre auditul financiar şi auditul opera%ional există deosebiri referitoare la*

, scopul auditului/, destina%ia rapoartelor/, raportul situa%iilor financiare(care e destinat mai multor cate"orii de utilizatori.

3aportul auditului opera%ional este destinat mana"erilor.8eosebiri*• instrumentele cu care se lucrează! procedurile respecti#e*• auditul financiar utilizează proceduri cu caracter financiar/

auditul opera%ional utilizează aspecte nefinanciare.


16/28

2'. +reciza i etapele auditului opera ionalț ț

=n mod normal! auditul operational implica sase etape*

1. Pregatirea preliminara Procesul incepe in mod normal! cu o intalnire introducti#a pentrut a informaconducerea unitatii ca #a a#ea loc un audit! pentru a explica procesul! şi pentru aaduna informatii de fond. =n urma reuniunii introducti#e! auditorul efectueaza o adunare preliminara ainformatiilor folosind diferite surse de informatii -de exemplu! site(ul unitatii de Jeb

pentru a identifica componentele posibile si preocuparile. Ca sfarsitul acestei etape! unliant este pre"atit si este folosit in intalnirea de e#aluare a riscurilor auditate.2. valuarea riscurilor- intalnirea cu entitatea auditata

3euniunea de e#aluare a riscurilor implica mana"eri(c'eie ai departamentuluisau de facultate sau de unitate care urmeaza sa fie auditate. nul dintre obiecti#ele

reuniunii de e#aluare a riscului este de a obtine confirmarea componentelor si preocuparile maore ale unitatii.!. Programul de dezvoltare

Auditorul se intalneste cu mana"erii din zonele cu risc ridicat pentru aidentifica obiecti#ele(c'eie de mana"ement! precum si acti#itatile c'eie de controlefectuate. 8upa aceste intalniri! auditorul documenteaza obiecti#ele principale de"estionare si de control c'eie.". #ererea de audit

Acesta este! de obicei! pasul cu cel mai mult timp consumat in audit si esteimportant ca toate informatiile sa fie atent inre"istrate si documentele sa fie in ordine!

pentru a putea analiza dupa ce practic auditul a a#ut loc. =n cazul in care cererea deaudit se face in mod eficient! pasul de raportare si de folloJ(up se #a efectua mult maiuşor.$. Raportul de redactare

8upa ce etapele anterioare au fost finalizate! auditorul poate produce un proiectde raport care urmeaza sa fie prezentat si discutat cu mana"erul. Proiectul de raportfoloseste urmatoarea structura standard* scop! concluzie! fond de informa ii! domeniu!țobiecti#e! propuneri! ablon de risc i a controalelor! alte anexe.ș ș• 4cop• )oncluzie• 7ond de informatii• 8omeniu• Obiecti#e• Propuneri• 4ablon de risc si a controalelor• Alte anexe• 4cop• )oncluzie• 7ond de informatii• 8omeniu•

Obiecti#e• Propuneri


17/28

• 4ablon de risc si a controalelor• Alte anexe• 4cop• )oncluzie•

7ond de informatii• 8omeniu• Obiecti#e• Propuneri• 4ablon de risc si a controalelor• Alte anexe• 4cop• )oncluzie• 7ond de informatii• 8omeniu• Obiecti#e• Propuneri• 4ablon de risc si a controalelor• Alte anexe

3aportul de e#aluare si procesul de discutie este conceput pentru a rezol#a problemele identificate. Orice "estiune a riscurilor acceptate si a diferentelor deopinie sunt! de asemenea! raportate.%. Raportul de audit final

3aportul final este distribuit tuturor mana"erilor si implica*- )omponente* reprezinta rezultatele principale ale unitatii -produse! ser#icii sau

procese.- Preocuparile* reprezinta e#enimentele care ar putea impiedica unitateaauditata de a realiza obiecti#ele sale.

- )ontroale* Orice actiune intreprinsa de conducere! bord! si alte parti de aimbunatati mana"ementul riscurilor si de a creste probabilitatea ca obiecti#elestabilite #or fi atinse.

2(. Enumera i principalele caracteristici ale 0anagementului bazat pețcuno tin e


18/28

capacitatea de a(şi dez#olta propriile cunoştin%e şi de a recunoaşteoportunită%ile pentru cooperare de tip siner"ic $n domeniul cunoştin%elor.

. Hodelul de or"anizare internă a firmei bazată pe cunoştin%e este analo"modelului co"niti# uman! caracteriz&ndu(se prin re%ele mai pu%instructurate! ec'ipe semiautonome! formate din persoane posesoare de

cunoştin%e! disponibilită%i or"aniza%ionale şi indi#iduale pentru $n#ă%areetc.

6. Haximizarea eficacită%ii şi eficien%ei se bazează pe structuri de ec'ipe!$ntre care KcuplareaL trebuie minimizată şi coeziune maximizată.

M. 4căderea numărului şi rolurilor mana"erilor de ni#el mediu şi inferior şiexternalizarea treptată a persoanelor care realizează acti#ită%i periferice!simultan cu inte"rarea $n firmă de ;mana"eri de cunoştin%e;! care!frec#ent! $şi $ncep acti#itatea ca a"en%i sau consultan%i ai sc'imbării $ncadrul or"aniza%iei.

N. 3emodelarea capabilită%ilor mana"eriale şi economice ale firmei! pentru a pune $n #aloare cunoştin%ele! prin op%iunile! deciziile şi ac%iunile pe care le

practică.9. 8irec%ionarea in#esti%iilor $n trainin"! $n for%a de muncă externă utilizată

pentru a $nlocui propriul personal care nu pro"resează.10. Alocarea unor resurse mai reduse pentru trainin" şi oferirea de posibilită%i

mai limitate de promo#are a personalului din "rupurile periferice! care poartă principala responsabilitate pentru propria pre"ătire şi e#olu%ie profesională.

11. 3econceperea sistemului de moti#are! corespunzător următoarelor coordonate*

amplificarea recompensării $n func%ie de performan%e şi merite

pentru $ntre" personalul firmei/ creşterea utilizării recompensării personalului din "rupurile periferice $n func%ie de performan%ele indi#iduale/

intensificarea folosirii stimulentelor "lobale! de "rup şi personale! pentru personalul de bază al firmei/

apelarea pe scară lar"ă la promo#area personalului $n cadrul şidin afara firmei.

3). Descrie i scema procesului de comunicare %n auditul operational.ț

=n cadrul auditului operational sunt participanti*1. ProprietarEpatron2. Or"anizatie. Auditori

+rocesul de comunicare are loc in felul urmator*1. *ntre proprietar>patron si auditori# procesul de comunicare consta in

elaborarea unui 3aport de audit care se mai numeste si AnalizaHana"ementului! unde sunt prezentate punctele slabe si recomandarileauditorilor obser#ate in urma procesului de audit. Procesul de comunicare este

determinat de un contract semnat de ambele parti.


19/28

2. +rocesul de comunicare intre organizatie si auditori are loc in cadrul procesului de cule"ere a datelor si informatiilor de audit. Or"anizatia prinintermediul resurselor umane ofera informatiile referitoare la modul cumfunctioneaza aceasta.=nformatiile pot fi preluate in urma interpretarilor c'estionarelor!documentelor ! inter#iurilor! procedurilor.

31. Enumera i tipurile de bariere de comunicare %n procesul de culegereținforma ii necesare auditului opera ionalț ț

1. Barierele legate de percepere - c!nd oamenii reacţionează nu

la fenomenele ce real se petrec dar la ceea cum ei înţelegfenomenele şi lucrurile care se petrec adică una şi aceeaşiinformaţie oamenii o înţeleg şi interpretează in diferite moduri.

2. Barierele semantice - c!nd acelaşi cu"!nt are sensuri diferite.4estinatarul pune un sens în cu"!ntul dat iar emitentul alt sens.

3. Bariere non-verbale .Ca comunicarea non(#erbală se utilizează di#erse simboluri $n afară decu#inte. 8eseori această comunicare se face concomitent cu cea #erbală ceea

ce poate amplifica sau modifica sensul cu#intelor. )ercetările atestă că din informa%ie este percepută prin limbaul corpului! N prin intona%ie şinumai M prin sensul cu#intelor.Ca aceste bariere non(#erbale se referă/

• pri#irea• mimica şi expresia fetei.• "esturile• pozi%ia corpului• manipulările

• intona%ia

4. Legătura inversa proasta. #!nd nu putem "erica dacăinformaţia a fost înţeleasă corect.

5. Incapacitatea de a asculta

32. Eplica i modelul logic pentru un program economic centrat pe o organiza ieț șce urmează a fi auditată.

tilizarea modelului lo"ic poate auta ec'ipa de audit să identifice Gi să stabileascărelaGia dintre ne#oile socio(economice care trebuie luate $n considerare $n cadrul


20/28

inter#enGiei Gi obiecti#ele! resursele! procesele! realizările! efectele acesteia careinclude rezultatele -sc'imbări immediate pentru destinatarii direcGi după ce au luat

parte la o inter#enGie publică Gi au un anumit impact -efectele inter#enGiei pe termenlun".PerformanGa :conomicitate :ficienGă :ficacitate

33. Descrieti principalele caracteristici ale gandirii critice in auditul operational.

?andirea critica este*(Optiune maora a expertilor ?=E)= -nici do"matic! nici credulE cunostinte rele#antedespre lumeEreflexi#aE responsabilitateE corectitudine cu tine insuti(Hetoda stiintifica de in#esti"are -identifica o intrebareE formuleaza o ipotezaEcule"ere de date rele#anteE testeaza lo"ic ipotezaE concluzii realiste5uarea unor decizii corecte i oportune implică eercitarea uneig!ndiri critice din partea profesionistului. plicarea raţionamentului

este un proces re6ei" şi autocorecti" care ,ine cont de cunoştinţecircumstanţe probe şi e"idenţe metode şi o "arietate de criterii şistandarde adec"ate.

7oate profesiile indiferent de domeniul pe care îl reprezintă suntgu"ernate de reguli standarde şi principii aplicate în "edereadesfăşurării în bune condiţii a acti"ităţilor aferente. #aracterulparticular al ser"iciilor şi ne"oile beneciarilor de a utiliza cu

încredere ser"iciile furnizate determină eisten,a unor regulitehnice etice şi morale stricte.

34. Dezvoltati structura unui lant argumentative# cu accent pe idea de conector.

3!. Ce tipuri de lanturi argumentative cunoasteti & Dezvoltati conceptual deabductie.


21/28


22/28

3". Enumerati principalele elemente ale unui plan de situatie


23/28

3$. Enumerati principalele faze ale procesului de luare a deciziilor economice.

5 Identificarea problemei si aprecierea situatiei ( &ormularea scopului urmarit de decident'

( #ulegerea informatiilor necesare ela(orarii variantelor - )ta(ilirea unui sistem riguros de indicatori sau parametri

- Analiza comparativa a variantelor

- Alegerea variantei ce ofera rezultatele cele mai (une *varianta optima+.

3'. Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta defunctionalitate.

4in punct de "edere economic orice organiza,ie are o menire coform cusolicitările eistente pe pia,ă (cerere).

8radul î care rma satisface ateptările rezultă că are o func,ionalitatesuperioară.9unc,ionalitatea este modul în care output-ul sistemului este reccep,ionatla ni"elul ateptărilor.:t ; (:t 9t #t ) :istem cibernetic dinamic/ t- timpul.

3(. Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta decomportament.

#omportamentul este acea moalitate prin care intrările sunt transformate

în ieiri.

4). Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta destructura.

:istemul cibernetic este un ansamblu a < elemente1. structură -4/2. comportament -). func ionalitate -7ț

din punct de "edere structural structura poate zică de personalinforma,ională energetic i nanciar.

41. Ce intelegeti prin starea unui sistem economic &

4tare a unui sistem cibernetic* mulGimea #alorilor concrete luate la un moment dat deatributele definiGionale ale sistemului. 8acă se sc'imbă #aloarea la cel puGin un atributce defineGte $ntre"ul spunem că a#em o #ariaGie de stare.


24/28

42. Dezvoltati conceptul de continuitatea afacerii.

:copul acestui plan consta in pregatirea organizatiei ine"entualitatea aparitiei unor intreruperi de acti"itate cauzate defactori necotrolabili (e. dezastre naturale atacuri nepre"azuteaccidente gra"e etc.) la re"enirea in cel mai scurt timp posibil cupierderi minime la desfasurarea normala a afacerii. 'lanul identica"ulnerabilitatile si recomanda masurile necesare pentru pre"enireaintreruperilor acti"itatilor desfasurate in rma.

=rmatoarele aspecte procese si proceduri trebuie urmarite incazul unor incidente semnicati"e de intrerupere a acti"itatiiorganizatiei in "ederea reluarii afacerii fara pierderi importante saucu un minim de consecinte.

:copul planului este limitat la descrierea problematicii. 2steun plan de continuitate a afacerii nu un document cu proceduri derezol"are a problemelor cotidiene ale rmei.

43. Care sunt principalele tipuri de informatii urmarite in culegereainformatiilor din sursedescise.

=nforma%iile din surse desc'ise reprezintă procesul specific de identificare' culegere'colaţionare' procesare şi diseminare a informaţiilor din surse desc,ise. =n func%ie deaccesul la informa%ie! sursele desc'ise pot fi clasificate astfel*

( surse tradi%ionale -mass(media/( =nternetul


25/28

( aşa(numita literatura "ri@ -informa%ie disponibilă din punct de #edere le"al şi etic!dar distribuită prin canale specializate/ $n această cate"orie se $ncadrează lucrăride cercetare! manuscrise! rapoarte şi documente te'nice! discursuri şi foto"rafiicomerciale/

( surse umane -obser#atori! cercetători etc.( sateli%i comerciali

Astfel! informa%iile din surse desc'ise reprezinta *( produs ob%inut din $nre"istrări audio şi #ideo comerciale! ziare! re#iste! precum şi

alte publica%ii scrise.

( informa%ii ob%inute din surse accesibile publicului lar" cum ar fi* miloacelemedia!

propa"anda de stat! re#istele de ştiin%ă şi lucrările te'nice! =nternet! căr%i şi manuale etc.( reprezintă informa%iile care pot fi ob%inute prin metode le"ale -neacoperit şi sunt

disponibile $n mod liber -a nu se $n%ele"e şi "ratuit oricui doreşte să le acceseze.=nforma%iile ob%inute din surse desc'ise implică! pe l&n"ă presa scrisă! audio#ideo şi=nternet! o "amă lar"ă de cunoştin%e accesibile şi nesecrete din surse pri#ate.

( se bazează pe informa%iile colectate din surse desc'ise publicului! cum ar fi cele media* radio! tele#iziune şi ziare! propa"andă! publica%iieduca%ionale şi te'nice! =nternet! căr%i şi manuale/

( produsele informati#e finite! ob%inute prin prelucrarea informa%iilor primareculese din

surse desc'ise! precum documentele publice! miloacele media! căr%i şi re#iste! Qliteratura"ri< şi =nternet.

( produsul ob%inut prin prelucrarea de date! ima"ini! ştiri! comentarii! editoriale!

articoleprintr-un proces comple de *intelligence+ (specic ser"iciilorde informaţii) ce implică identicarea surselor selectarea şi procesareadatelor respecti" efectuarea unei analize de specialitate.

nformaţiile din surse desc,ise reprezintă milocul principal – şi cel mai rapid – pentru a satisface ne#oile de informa%ii de bază ale factorilor de decizie! comandan%ilor!incluz&nd $n cadrul acestora informa%iile despre istoricul! contextul curent şi informa%iile"eospa%iale din zona de interesEresponsabilitate.

nformaţiile din surse desc,ise au si un poten%ial semnificati# pentrudeterminarea indiciilor a#ertizării! dez#oltarea politicilor! planificarea de ur"en%ă! $nasisten%a de securitate! ac'izi%ia de armament! $n opera%ii multina%ionale şi de coali%ie!

precum şi $n abordarea noilor priorită%i! cum ar fi proliferarea şi terorismul. u $n ultimul r&nd! reprezinta un miloc #ital de orientare rapidă a deciden%ilor şiconstituie un punct de plecare pentru mana"ementul cule"erii de informa%ii pentrucelelalte discipline de intelli"ence!

44. Care sunt principalele elemente informationale constitutive ale unei strategiide dezvoltare a unui *00.

'remise ale elaborarii strategiilor de dez"oltare

2tape ale procesului strategic


26/28

:tabilirea precisa a locului pe care rma il ocupa inmacrosistem si a oportunitatilor accesibile

4eterminarea obiecti"elor strategice care sa erealemobilizatoare si comprehensibile

:tabilirea abordarilor strategice si a resurselor necesare

indeplinirii obiecti"elor4eterminarea marimii si felului resurselor necesare realizarii

obiecti"elor2salonarea realizarii strategiei9undamentarea pe prognoze tehnologice economice si

organizatoricebordarea sistemului ca un ansamblu al aspectelor implicate

de dez"oltarea rmei9olosirea formei de conducere participati"a in toate etapele

principale ale conceperii si implementarii strategiei

4!.Enumerati principalele elemente care diferentiaza strategia de dezvoltare aunui *00de strategiile sectoriale ale acestuia.

4". Dati eemple de !5$ active corporale eistente intr5un *00.

Acti#e corporale a terenuri * terenuri i amenaări de terenuri -iazuri! băl i ..ș ț b miloace fixe * T ec'ipamente te'nolo"ice -utilae! liniide

fabrica ie..ț T miloace de transport -camioane!autoutilitare! motosti#uitor! autoturisme U

T aparatura birotică -P)! Captop(uri!=mprimante

T construc ii - cladiri! depozite ..ț T aparate de măsură i controlș

4$. Dati eemple de !5$ active necorporale eistente intr5un *00.

Acti#e necorporale T c'eltuielile de constituire/ T c'eltuielile de cercetare dez#oltare/ T concesiunile! bre#etele! licentele! marcile! drepturile si alte#alori similare! pro"ramele informatice/ T fondul comercial/ T alte imobilizari necorporale

4'. Eplicati conceptul de performanta la maturitate a unui sistem economic.

Odata cu trecerea timpului! o afacere trece prin etape de #iata specifice. Odata cu

timpul! multi factori oaca un rol important in ciclul de #iata. Iria principala acompaniilor este sa ramana pe piata! sa creeze oportunitati si sa supra#ietuiasca


27/28

amenintarilor concurentei. Pentru a capta atentia pietei! un business trebuie sa aplicestrate"ii si politici care sa ii mareasca popularitatea! astfel se impune o planificare si oimplementare a masurilor necesare cresterii si dez#oltarii.7iecare afacere se conduce dupa propriul sau set de re"uli si principii create pentrufunctionarea sa eficienta. =n "eneral! orice afacere este afectata de factori precum

cerere si oferta! increderea consumatorilor! disponibilitatea de capital si altele. Acestifactori afecteaza afacerea in sensul ca ii pro#oaca urcusuri si coborasuri periodice.)ele patru etape principale din ciclul de #iata al unei afaceri sunt* crestere! maturitate!saturatieErecesiune si declin.)resterea este faza initiala a afacerii pe piata. Hulte politici trebuiesc puse in aplicarein aceasta faza. 4e refera si la faza de expansiune! aici afacerea isi stabileste nisa pe

piata. Aici proprietarii de afaceri isi stabilesc identitatea brandului si isi fidelizeaza baza de clienti folosind te'nici inteli"ente de marSetin". Aceasta etapa este marcatade #anzari mari! cresteri de profit! principalul obiecti# aici este mentinerea clientilor sicasti"area increderii lor. 7aza de crestere include* cerere in crestere! #enituri increstere! concurenta mare! promo#are intensa! politici noi! crearea fidelitatii clientilor.

7aza de maturitate este #arful de e#olutie al unei afaceri. =n acest sta"iu este fermstabilita pe piata! #anzarile atin" ni#elul maxim! identitatea si ima"inea brandului este

bine stabilita si cunoscuta. ?aza de clienti! in#estitorii! relatiile de afaceri sunt binestabilite in acest punct. =n aceasta faza afacerea se poate extinde si poate aduceino#atii in produse. 7aza de maturitate include* cerere si oferta mare! #enituri mari!cota de piata mare! promo#are mai putina! ima"ine de brand buna.4aturatia sau recesiunea este urmatoarea etapa! incepand un usor declin. Pot fi multifactori responsabili pentru de"radarea afacerii* politici "u#ernamentale! competitori

puternici! probleme cu forta de munca si multe altele ce pot afecta drastic stabilitateaeconomica a afacerii. =n aceasta etapa sunt specifice* scaderea cererii! scaderea#anzarilor! #enituri reduse! pierderea cotei de piata! competitie acerba.8eclinul este ultima etapa! opusul celei de maturitate. =n aceasta faza afacerea aun"ein cel mai os punct al cotei de piata si al afacerilor. Preturile si profiturile scad! suntmult mai putine #anzari! forta de munca scade si productia la fel. :tapa de declincuprinde* #eniturile cele mai scazute! pierderea increderii clientilor! disponibilizari!reducerea de costuri si scaderea cotei de piata. Aceasta ultima etapa reprezintasfarsitul afacerii. ltima solutie aici este relansare! implementarea de noi politici!expansiunea de orice fel pentru a auta in crestere.

4(. Ce intelegeti prin ipoteza de lucru in auditul operational. Dati 253 eemple.

!). Eplicati semnificatia culorii galbene atasata riscurilor tratabile eistente inmatricea riscurilor ecomice. Cum se definesc aceste riscuri &

3iscurile acti#ită ii economice rezultă in principal din incapacitatea firmei de a( iț șadapta continuu costul i de a se adapta la mediul economic.șCuloarea galbenă ata ată riscurilor tratabile existente $n matricea riscurilorșeconomice semnifică gradul minim al riscului economic. Iradul minim al riscului economic $nseamnă că probabilitatea riscului este scăzută!-pu in probabil să se $nt&mple iar impactul este nesemnificati#! -trebuie doar notat.ț


28/28

!1. Definiti conceptul de zgomot cultural in comunicarea informatiilor necesareauditului operational.

V"omotul cultural $n comunicarea informa iilor necesare auditului opera ionalț ț

V"omotul cultural se referă la impedimentele apărute $n comunicarea dintre oamenide diferite culturi/ elaborarea unor ipoteze stereotip ce ofensatoare. 4urse de z"omotculturale includ*

• diferen e de limba -ex* acelea i cu#inte au sensuri diferiteț ș• #alorile -ex* importan a de a fi la timp! pro"ramul de lucru $ntr(o culturăț• indiciile non(#erbale - ex* interpretarea limbaului corpului .

Persoanele implicate $n comunicarea interna ională ar trebui să fie con tiente deț ș barierele care ar putea afecta mesaul ce urmează a fi interpretat de expeditor.

audit operational

Documents