atitudini - centras.ro numarul 5 schimbari... · europe direct atitudini 3 dezvoltarea durabilã a...

wwwwww..cceennttrraass..rroo EEddiiþþiiaa 55//22000088AATTIITTUUDDIINNIIAATTIITTUUDDIINNII

wwwwww..eeuurrooppeeddiirreecctt..cceennttrraass..rroo

Atitudini

DDiirreeccttoorr oonnoorriiffiicc::DDoorriinn TTuuddoorraann

Coordonator de proiect:Madalina Paxaman

Redactor ºef: Cristina Mastacan

Redactori: Sorana Stãnescu,Oana Vuculescu, Cristina

Mastacan, Dragoº Davidescu,Feodor Barbu

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17,corp.F, et.3, sector 1,Bucureºti - România

Telefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

Cont CENTRASRO82 MIND 0010 0000 4397

RO01deschis la ATE Bank România

DDiinn ccuupprriinnss::EEUURROOPPEE DDIIRREECCTTEditorial...p3

Acþiunea UE împotriva schimbãrii climei...p4

Statele membre care nu se vor conforma regulamentelor refer-itoare la emisiile de gaze vor fi amendate...p8

Energia verde...p12

Combustibilii alternativi...p9

Politica UE în domeniul energiei primeºte o notã bunã...p16

Eveniment de promovare a României ºi Deltei Dunãrii înParlamentul European...p20

Think green...p17

Împreunã sãdim verdele!...p14

Legislaþia de mediu: prioritate zero a UE...p19

Organizaþiile de mediu: UE trebuie sã rãmânã lider în lupta cu schimbãrile climatice...p7

Atitudini EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

33

Dezvoltarea durabilã a fost ºi este de foarte mult timp un obiectiv pentru þãrile dezvoltate,deºi primul angajament formal pentru producþia ºi consumul durabil dateazã doar din 2002, odatãcu Declaraþia Naþiunilor Unite de la Johannesburg. Aceastã miºcare a cãpãtat un alt ritm princonºtientizarea faptului cã omenirea foloseºte resursele planetei mult mai repede decât ritmul dereînnoire al acestora, provocând daune excesive mediului, ºi de multe ori ireparabile.

În anul 2006, Uniunea Europeanã a fãcut din productþa ºi consumul durabil una din pri-oritãþile de dezvoltare ale deceniului. De aceea, pentru anul 2008, mediul ºi schimbãrile climat-ice au devenit domenii prioritare ale Uniunii Europene. Scopurile UE sunt tocmai acelea de adezvolta o politicã de raþionalizare a resurselor naturale, fie cã ne referim la conºtientizarea lanivelul populaþiei a acestei nevoi de raþionalizare, fie cã este vorba despre mo-dificãrile de nivellegislativ care sã reglementeze uzul resurselor naturale. Toatã lumea trebuie sã fie informatã ºisã adere la acest proces, de la nivel individual, la nivel de producãtor, antreprenor ori adminis-traþie centralã ºi localã.

Uniunea Europeanã are propria strate-gie cu privire la dezvoltarea durabilã, concen-tratã în 7 puncte cheie:- schimbare climaticã ºi energie curatã- transport sustenabil- consum ºi producþie sustenabile- conservarea ºi managementul resurselor natu-rale- sãnãtate publicã- includere socialã, demografie ºi migraþie- sãrãcie globalã.

Cu toate acestea, problematica mediu-lui este una foarte diversã ºi controversatã.Mecanismele Uniunii Europene de antrenare aschimbãrii în ceea ce priveºte protectþa mediu-lui ºi dezvoltarea durabilã sunt funcþionale ºirezultatele încep sã devinã vizibile.

EEddiittoorriiaall We do not inherit the Earth from ourancestors; we borrow it from our

children" Lakota


44

AAccþþiiuunneeaa UUEE îîmmppoottrriivvaa sscchhiimmbbããrriiii cclliimmeeii

Încãlzirea globalã este una dintre cele mai mai provocãri cu care planeta se confruntã înzilele noastre. Dacã nu schimbãm repede modul în care folosim ºi producem energie, efectelear putea fi catastrofale ºi ireversibile. UE propune o nouã politicã ce priveºte în mod directenergia ºi schimbarea climei, incluzând noi obiective pentru 2020. UE stabileºte trei obiectivecheie, cu care sperã sã aducã Europa pe calea cea bunã - cãtre un viitor sustenabil: sã reducãemisia gazelor de serã cu 20% (30% dacã se ajunge la un acord internaþional), sã reducã con-sumul de energie cu 20% prin eficientizarea consumului energiei ºi sã acopere 20% din ce-rereade energie cu surse inepuizabile.

MMaaii ppuuþþiinnee ggaazzee ddee sseerrãã

Activitãþile cotidiene, cum ar fiaprinderea unui bec, fierberea unui ceai sau con-ducerea unei maºini produc gaze de serã, careduc la încãlzirea globalã. Prin crearea unei barierece blocheazã razele solare, emisii precum cele dedioxid de carbon încãlzesc suprafaþa Pãmântuluiafectând, astfel, clima Terrei.

Este necesarã reducerea masivã a acestoremisii pentru ca încãlzirea globalã sã nu ajungã laun nivel periculos. UE are ca obiectiv reducereacu 20% a emisiilor de gaze de serã, pânã în 2020,sau 30% dacã se ajunge la un acord internaþional.

Principala armã a UE împotriva schimbãriiclimei este "emission trading scheme" - programulde administrare a emisiilor” din 2005. Þãrile potsã comercializeze cantitatea de emisii permisã dintotalul de emisii permis Europei. Programul(primul de acest tip) permite þãrilor sã coboarenivelul emisiilor de gaze fãrã a face cheltuielimari.

Programul se adreseazã tuturor þãrilor UE,Norvegia, Islanda ºi Lichtenstein. În momentul defaþã acoperã 10500 de instalaþii în sectoareleenergetic ºi industrial, ambele responsabile pen-tru 40% din emisiile totale de gaze ale Europei.

UE îºi propune sã extindã programul lamai multe gaze de serã, cum ar fi protoxid de azot(fertilizanti) ºi perfluorocarbonaþi (utilizaþi înproducþia de aluminiu) ºi la toate marile instalaþiiindustriale, cum ar fi centralele electrice.

În timp ce programul este limitat la câte-va sectoare, propunerea EU va acoperi, de aseme-nea, ºi alte sectoare importante în emisiile degaze, cum ar fi agricultura, construcþiile ºi trans-portul. Þãrile participante vor avea, fiecare, câteun obiectiv naþional, astfel încât povara sã fieîmpãrþitã.

În timp ce aceste mãsuri vor avea caobiectiv ca temperatura suprafeþei Pãmântului sãnu depãºeascã mai mult de 2 grade C faþã denivelul pre-industrial, va fi nevoie de mai multãacþiune dacã UE doreºte sã reducã gazele de serãcu 50% pânã în 2050. Aici intervine controlul car-bonului ºi a depozitelor ilegale cu deºeuri.

UE încearcã sã promoveze extragereadioxidului de carbon din gazele eliminate înindustrie ºi transport ºi sã le insereze în formaþi-uni geologice. Aceasta ar ameliora efectele pro-ducþiei în care sunt implicate gazul ºi cãrbunele,precum ºi ale altor producãtoare de CO2 cum arfi producþia de ciment, fier, oþel ºi petrochimice.

55


MMaaii mmuullttãã eenneerrggiiee aalltteerrnnaattiivvãã

Nenumãratele beneficii ale surselor deenergie alternativã sunt foarte populare: lascãderea ritmului alarmant în care se schimbãclima, acestea furnizeazã o sursã sigurã deenergie ºi serveºte intereselor noastre economicepe termen lung.

De aceea UE propune sã creascã nivelulenergiei alternative, în totalul cantitãþii deenergie, la 20%, inclusiv 10% pentru combustibilibiologici în transport pânã în 2020.

Trecând la energie alternativã, am puteareduce consumul de combustibili fosili cu 200-300 de milioane de tone pe an ºi emisiile de CO2cu 600-900 de milioane de tone pe an.

Producând propria energie alternativã,UE va fi mai puþin dependentã de sursele externeºi, astfel, mai puþin expusã preþurilor variabile lapetrol.

Industriile "hi-tech" vor câºtiga din noileoportunitãþi economice, în timp ce tehnologii cuemisii puþine sau zero sunt elaborate pentru aîntâlni potenþialul surselor alternative de energieprecum cele eolianã, solarã, hidroenergia ºi bio-masa.

Pentru a ajunge la obiectivul de 20%, li-derii Uniunii Europene au fost de acord sã sta-bileascã þinte naþionale în care toate þãrile mem-bre sã îºi ia angajamente. Aceste obiectivenaþionale vor asigura cã fiecare membru îºi va

îndeplini misiunea, þinând cont de poziþia de starta fiecãrui stat, îmbunãtãþiri deja fãcute ºi niveluridiferite de prosperitate.

Fiecãrei þãri i se va cere sã îºi mãreascãproducþia ºi consumul de energie alternativã îngenerarea de electricitate, încãlzire, aercondiþionat ºi transport. Combustibilii biologicivor trebui sã acopere 10% din combustibilul pen-tru transport în fiecare þarã.

În timp ce combustibilii geologici pot fifolosiþi pentru a reduce emisiile, UE doreºte sãasigure continuitatea producerii acestora fãrã sãsubmineze producþia de mâncare sau sã ducã ladespãduriri ºi pierdere a diversitãþii biologice.

CCEE vvrreeaa ssãã aallooccee ffoonndduurrii ppeennttrruu ffoolloossiirreeaaeenneerrggiieeii rreeggeenneerraabbiillee îînn ggoossppooddããrriiiillee

ccuu vveenniittuurrii mmiiccii

Comisia Europeanã a adoptat recent opropunere care va permite, pentru prima datã,statelor membre ºi regiunilor din UniuneaEuropeanã sã investeascã în creºterea eficienþeienergetice ºi folosirea energiei regenerabile pentrulocuinþe, prin Fundul european de coeziune.Mãsura, cuprinsã în Planul european de recuperareeconomicã, se va adresa gospodãriilor cu veniturimici.

Concret, Uniunea Europeanã va putea sãacorde fonduri de co-finanþare a schemelor propusede autoritãþile locale, regionale sau naþionale în cepriveºte instalarea de panouri solare pe locuinþe saufolosirea altor metode alternative în locul surselorenergetice obiºnuite.

"Este vorba de o situaþie de câºtig pentruambele pãrþi. Mãsura va duce la economisirea deenergie, la reducerea emisiilor, la scãderea facturilorla combustibil pentru categoriile vulnerabile de po-pulaþie ºi, în plus, va fi beneficã pentru construcþii ºiIMM-uri în special. Sperãm ca ParlamentulEuropean ºi Consiliul sã adopte aceastã propunerefãrã întârziere", a declarat comisarul european pen-tru politicã regionalã, Dãnuþa Hubner.

Sursa: NewsIn

66


RReedduucceerreeaa ccoonnssuummuulluuii ddee eenneerrggiiee

Eficientizarea consumului de energie esteuna dintre cele mai simple cãi de a reduce emisi-ile gazelor de serã ºi de a spori sustenabilitateaºi siguranþa resurselor. Aceasta sprijinã dez-voltarea economicã, creeazã slujbe ºi reduce cos-turile energiei pentru gospodari ºi afaceri.

Propunând sã reducã consumul deenergie cu 20% pânã în 2020, UE sperã sã reducãemisiile de gaze cu aproape 800 de milioane detone pe an ºi sã economiseascã pânã la 100 demiliarde de euro.

OOppoorrttuunniittããþþii

Pentru a-ºi îndeplini scopul, UE a lucratpentru a elabora tehnologii cu un consum mic deenergie, produse ºi servicii în arii cu cel mai marepotenþial în reducerea consumului de energie.

Clãdirile sunt pe primul loc - rãspunzã-toare pentru 40% din cererea de energie.Consumul de energie ar putea fi redus cu pânã lao treime. UE este interesatã de o mai bunã con-cepere a "design-ului" clãdirilor ºi de consumulmai economic în iluminat, încãlzit, "rãcorit" ºi încadrul sistemelor de apã caldã.

Pe locul doi se aflã transportul terestru(26% din cererea de energie). Emisiile automo-bilelor vor fi reduse la 120g de CO2/km pânã în2012, iar maºinile economicoase vor fi aduse înprim plan printr-o promovare mai transparentã.Vor fi încurajate alternative la cãlãtoriile cu maºi-na, precum transportul public, transportul nemo-torizat ºi serviciul acasã.

Celãlalt sector aflat în discuþie este pro-ducþia (25% din cererea pentru energie în UE).Performanþa în consumul de energie a produselora fost studiatã ºi sunt aplicate standarde ecolo-gice pe anumite produse precum boilere, televi-zoare ºi produse de iluminat pentru îmbunãtãþireaperformanþelor. Etichetarea este o altã cale pentru

încurajarea "shopping-ului verde". Etichetele ecoindicã consumatorilor ce produs sau serviciu estemai prietenos mediului ºi economiseºte cel maimult energie.

CCee eessttee îînn jjoocc

Încãlzirea globalã se petrece din cauzacantitãþii uriaºe de energie pe care oamenii o pro-duc sau consumã. Nevoia noastrã de energiecreºte direct proporþional cu dependenþa noastrãde combustibilii fosili (petrol, gaze naturale ºicãrbune). Aceºti combustibili, toþi cu uriaºeemisii de CO2, produc în jur de 80% din energiaconsumatã în UE.

O schimbare majorã în consumul ºi pro-ducþia de energie este vitalã pentru ca UE sã îºiîndeplineascã obiectivele ºi sã poatã lupta cu suc-ces cu schimbarea climei. UE a propus ca noua eipoliticã în energie sã se adreseze în zone cheie,precum electricitatea ºi pieþele de gaze, surselede energie, comportamentul consumatorului ºicooperare internaþionalã mai strânsã.

CCrreeººtteerreeaa mmiizzeeii ººii ""oobbþþiinneerreeaa"" ooppoorrttuunniittããþþiilloorr

Propunerile UE sunt în linie cu goanaacesteia pentru creºtere economicã ºi creare deslujbe. Rãmânând în fruntea noii revoluþii înenergie, aceasta va crea noi oportunitãþi pentruafaceri ºi cercetare.

Sporind resursele de energie alternativãîn UE, aceasta va scãdea dependenþa de importulde petrol ºi gaze, devenind, astfel, mai puþin vul-nerabilã la preþurile volatile ale energiei ºi lanesiguranþa furnizãrii acesteia.

Guvernelor membre li se va cere sãacþioneze în mod individual, sub coordonarea UE,pentru a asigura egalitatea poverii acestui pro-gram. Obiectivele vor fi comune, dar vor þine contde potenþialul naþional.

77


AAccþþiiuunneeaa gglloobbaallãã

Încãlzirea globalã presupune acþiuneglobalã, iar UE a jucat, deja, un rol cheie în dez-voltarea a douã mari tratate pe acest subiect: The"1992 United Nations Framework Convention onClimate Change" ºi al sãu "Protocol de la Kyoto",încheiat în 1997.

Dar nu este de ajuns. UE vrea ca dez-baterea globalã pe schimbarea climei sã meargã ºimai departe, ºi vrea sã se ajungã la un obiectivcolectiv de 30% în reducerea de gaze de serã pânãîn 2020.

Noile reguli ale activitãþii pentru climã artrebui adoptate pânã la sfârºitul lui 2008. Deºilucreazã la îndeplinrea obiectivului pânã la ter-menul limitã de 2020, UE ridicã miza pânã lareducerea cu jumãtate a emisiilor gazelor de serãpânã în 2050.

OOrrggaanniizzaaþþiiiillee ddee mmeeddiiuu:: UUEE ttrreebbuuiiee ssãã rrããmmâânnãã lliiddeerr îînn lluuppttaa ccuusscchhiimmbbããrriillee cclliimmaattiiccee

Sursa: EurActiv

Europa va fi pusã în faþa unei situaþii stânjenitoare cu ocazia discuþiilor internaþionale despre climã ce auloc sãptãmâna aceasta, dacã eºueazã sã îºi menþinã angajamentul de a lupta contra schimbãrilor climatice, aver-tizeazã grupurile de mediu.

Întreaga lume este atentã la cât de sus va ridica Europa ºtacheta la discuþiile referitoare la climã care auînceput pe 1 decembrie la Poznan în Polonia. Poziþia europeanã va fi crucialã pentru obþinerea unui acord globalcare sã asigure menþinerea încãlzirii globale sub pragul critic de 2°C, comparativ cu temperaturile perioadei pre-industriale, cu scopul de a evita gravele efecte ale schimbãrilor climatice.

Cu toate acestea, pachetul Climã ºi Energie, cel mai mare efort legislativ din lume pe tema schimbãrii cli-matice, este în pericolul de a fi diminuat de anumite þãri care sunt mai mult interesate sã protejeze interesele petermen scurt ale industriei naþionale.

Polonia, gazda Conferinþei Naþiunilor Unite referitoare la schimbãrile climatice, este unul din statele mem-bre ale Uniunii Europene care, alãturi de Germania ºi alte þãri, obstrucþioneazã negocierile pentru un acord puter-nic.

Climate Action Network Europe, Friends of the Earth Europe, Greenpeace, Oxfam ºi WWF au declarat:„Acum este timpul ca Europa sã arate un adevãrat leadership pentru schimbarea climaticã. Importanþa pachetuluiUE ,,Climã ºi Energie” nu poate fi subestimatã — este un test pentru a vedea dacã Europa va fi la înãlþimea retoriciisale ºi va stabili standardul pentru restul lumii. Acþiunea de azi a Europei va fi crucialã pentru determinarea tem-peraturilor globale din viitor ºi, în consecinþã, pentru dezvoltarea umanã ºi a planetei. Dacã statelor membre caPolonia ºi Italia le este permis sã submineze pachetul climã ºi energie, atunci credibilitatea UE la nivel internaþio-nal va fi ºtirbitã.”

88


SSttaatteellee MMeemmeebbrree ccaarree nnuu ssee vvoorr ccoonnffoorrmmaa rreegguullaa--mmeenntteelloorr rreeffeerriittooaarree llaa eemmiissiiiillee ddee ggaazzee vvoorr ffii aammeennddaattee

Statele Memebre riscãamenzi ºi sancþiuni foarte mariîn cazul în care nu se vor con-forma standardelor naþionaleimpuse pentru emisiile de gazecu efect de serã. Aceastãdecizie a fost anunþatã deComisia pentru Mediu dinParlamentul European, laînceputul lunii octombrie.

Aceastã decizie va sta-bili standarde obligatorii pentrufiecare din þãrile membre pentrureducerea, în perioada 2013-2020, a emisiilor de gaze cuefect de serã. Emisiile de gazecu efect de serã, altele decâttransportul rutier/maritim, con-strucþiile, serviciile sau agricul-tura, sunt responsabile pentruaproximativ 60% din toateemisiile de gaze cu efect deserã. Hotãrârea Comisiei pentruMediu are ca obiectiv atâtreducerea acestor emisii cu 10%în perioada 2013-2020, cât ºireducerea cu 20% a tuturoremisiilor de gaze cu efect deserã.

RReedduucceerreeaa ccuu 8800%% ppâânnãã îînn22005500 aa eemmiissiiiilloorr ddee ggaazzee ccuu

eeffeecctt ddee sseerrãã

Raportul de cooperare,realizat de Satu Hassi(Verzii/EFA. FI) susþine obiec-tivele naþionale propuse decomisie, care permite unora

dintre statele membre, cum ar fiBulgaria, sã creascã cu 20%emisiile de gaze, ºi altora, cumar fi Danemarca, Irlanda,Luxenburg le impune o reducerea acestor emisii cu 20%.

De asemenea, Comisiapentru Mediu stabileºte, pentruperioada de dupã 2020, noistandarde pentru þãrile din UE.Astfel emisiile vor trebui redusecu cel puþin 50% pânã în 2035 ºicu 60 pânã la 80% pânã în2050.

AAmmeennzzii ººii ssaannccþþiiuunnii ppeennttrruunneeîînnddeepplliinniirreeaa oobbiieeccttiivveelloorr

Propunerea Comsiei nuprevede mecanisme care sãimpunã conformarea la acest eobiective. Cu toate acestea,membrii Parlamentului Euro-pean care fac parte din Comisiapentru Mediu, au sti-pulat înpropunere, cã orice stat mem-bru care nu vaîndeplini acestestandarde tre-buie sã plãteascão penalizarepentru emisii înexces în valoarede 100 EUR pertona de gazeechivalent dedio-xid de car-bon.

Membrii ParlamentuluiEuropean au hotãrât, de aseme-nea, ca statele membre ale cãroremisii se situeazã sub limitaadmisã, sã poatã transfera, vindesau împrumuta nivelul "ne-uti-lizat" de emisii cãtre un alt stat,ajutând astfel þara respectivã sãîndeplineascã standardele fixate.Veniturile obþinute în urma trans-ferurilor trebuie investite înmoda-litãþi de transport care sãpoatã utiliza energie regenera-bilã, sã fie eficiente ºi nepolu-ante.

Mai mult, statele mem-bre care depãºesc aceste limitevor fi nevoie sã compensezeaceastã diferenþã în anul urmãtor.Excesul de emisii va fi multiplicatcu un factor de abatere climater-icã de 1.3 ºi dedus din nivelulpermis pentru anul urmãtor.

99


CCoommbbuussttiibbiilliiii aalltteerrnnaattiivviiDaniel Uþã - voluntar CENTRAS, student FJSC, Bucureºti

Existã o mare varietate de metode carene-ar putea scoate din cercul vicios necesitate -poluare. În naturã sunt foarte multe surse deenergie inepuizabile, dar care din motive cel maiprobabil politico-economice sunt lãsatenefolosite.

AAlltteerrnnaattiivvee ddiinn ttrreeccuutt

Aburul a fost folosit pentru prima datã în1769, pentru propulsia unui vehicul. Deºi nu esteo sursã de energie modernã, aburul rezultat dinarderea la presiune atmosfericã a unui com-bustibil fosil, poate fi una din soluþiile pentru sto-parea poluãrii. Avantajul major al acestei surse deenergie este cã deºi are nevoie de ardere, nu pro-duce monoxid de carbon ºi oxid de azot, cele mainocive gaze din atmosferã.

Sunt puþini cei care ºtiu cã apa poate fifolositã în mult mai multe domenii decât cele con-venþionale. Unul dintre aceste domenii estehidroenergia. Hidroenergia este energia produsãprin forþa apei. Este un proces complex, dar odatãînþeles, facil ºi la îndemâna oricui.

Energia eolianã este o sursã de energieregenerabilã generatã din puterea vântului. Lasfârºitul anului 2006, capacitatea mondialã a ge-neratoarelor eoliene era de 73904 MW, acesteaproducând ceva mai mult de 1% din necesarulmondial de energie electricã. Ea s-a dovedit deja

a fi o soluþie foarte bunã la problema energeticãglobalã.

BBiiooccoommbbuussttiibbiillii

Am vorbit de cele mai uimitoare sursepentru producerea energiei, însã sunt multe altesoluþii la îndemâna noastrã. Existã o serie de com-bustibili alternativi cu un impact minim asupramediului, care au început sã fie folosiþi la scarãtot mai largã.

CCoommbbuussttiibbiilliiii aalltteerrnnaattiivvii rreepprreezziinnttãã ssuubbssttaannþþee ssaauu mmaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee ddrreepptt ccoommbbuussttiibbiillii,,aalltteellee ddeeccââtt ccoommbbuussttiibbiilliiii ffoossiillii ccoonnvveennþþiioonnaallii.. MMuullþþii ddiinnttrree nnooii aauu pprriivviitt aaeerruull,, aappaa,, ssooaarreellee ddooaarrccaa lluuccrruurrii ccaarree nnee þþiinn îînn vviiaaþþãã.. SSuunntt ffooaarrttee ppuuþþiinnee ppeerrssooaannee ccaarree ººttiiuu ccãã eellee ppoott ffii oo ssuurrssãã vviiaabbiillããººii iinneeppuuiizzaabbiillãã ppeennttrruu pprroodduucceerreeaa eenneerrggiieeii.. NNuu aamm ffoosstt nniicciiooddaattãã lleeggaaþþii ddee ccoommbbuussttiibbiilliiii ffoossiillii,,ddeeººii ii--aamm ffoolloossiitt ppâânnãã llaa eeppuuiizzaarree..

1100


Probabil unul din cei mai folosiþi esteetanolul, care se obþine foarte uºor din materialefibroase precum aºchiile de lemn sau din amidonaflat în plante precum porumbul. Avantajul este cãagricultura localã îl produce ºi cã arde mai eco-logic decât combustibilii convenþionali, reducândgazele cu efect de serã. Principalul dezavantajeste rata ridicatã de evaporare ºi efectul corozivnedorit asupra rezervoarelor.

Chiar ºi fecalele umane pot fi folositepentru producerea de combustibili alternativi. Maimulte localitãþi din Suedia au instalat pompe spe-ciale, prin care materiile fecale umane sunt trans-formate în gaz metan ce poate fi folosit la ali-mentarea maºinilor.

Uleiul vegetal este ºi el un combustibileconomic ºi nepoluant, necesitând foarte micimodificãri asupra motorului care îl utilizeazã.Faptul cã uleiul vegetal nefolosit dã acelaºi rezul-tat ca ºi cel folosit, reprezintã un avantaj în plus.Proprietarii maºinilor care necesitã un astfel decombustibil pot procura substanþa de la restau-rante gratuit sau la un preþ modic.

CCoommbbuussttiibbiilliiii vviiiittoorruulluuii

O sursã foarte importantã de energie esteînsuºi Soarele. Energia solarã este disponibilã încantitãþi imense, este inepuizabilã (cel puþin pen-tru câteva miliarde de ani) ºi pe deasupra gratuitã.Captarea energiei solare nu este poluantã ºi nuare efecte nocive asupra atmosferei. Soarele esteo sursã imensã de energie. Aceasta ajunge peTerra sub formã de radiaþii solare, radiaþii care potfi captate ºi transformate în alte forme de energie:electricã, mecanicã sau termicã. Astfel, energiasolarã îºi poate gãsi utilizarea în domenii diverse,de la agriculturã pânã la cercetare. Existã automo-bile care funcþioneazã cu panouri solare, constru-ite din cele mai noi aliaje. Este adevãrat cã suntmai scumpe, dar având în vedere cã nu mai estenecesarã o umplere a rezervorului, preþurile numai par atât de mari. Eficienþa motoarelor elec-trice este mult mai mare decât cea a motoarelorcare folosesc benzinã.

Hidrogenul este recunoscut de experþiidin întreaga lume ca cea mai potrivitã sursã deenergie din viitorul automobilelor. Producereaenergiei fãrã rezultarea niciunui gaz poluant,pãrea un þel de neatins. Însã prin arderea hidro-genului rezultau, pe lângã energie, numai vaporide apã ºi niciun gaz poluant. Visul produceriiunor motoare care sã funcþioneze alimentate cuhidrogen pãrea din ce în ce mai apropiat, iar azinu mai este unul imposibil. Existã însã ºi dezavan-taje: siguranþa în exploatare a motoarelor ºi cos-tul ridicat al producerii pe scarã industrialã ahidrogenului pur. Ca soluþie la cele douã maridezavantaje ale unui motor alimentat cu hidrogen,au apãrut motoarele hibride, care îºi produc sin-gure curent electric prin arderea controlatã a mol-eculei de hidrogen.

Cea mai convenabilã metodã pentruobþinerea hidrogenului este prin folosirea algelor.Cercetãtorii americani au descoperit o metodã dea controla anumite tipuri de alge, astfel încât elesã elimine, în mod natural, cantitãþi sporite dehidrogen. Au reuºit acest lucru prin stimulareachimicã a unei enzime, care a fãcut ca mai multespecii de plante unicelulare sã producã de zeceori mai mult hidrogen. Se lucreazã intens ºi latehnologii care sã permitã conversia cât mai facilãa etanolului în hidrogen. În prezent, GTI (GasTechnology Institute) testeazã un convertor deetanol, care produce aproximativ 50 de kilogramede hidrogen pe zi.

1111


S-a apelat ºi la aceastã soluþie, pentru cãs-a dovedit cã producerea biocombustibililor(etanol, uleiul vegetal, etc.) la scarã industrialã arfi pãguboasã pentru economia planetei. ªi primulcombustibil regenerabil care pare sã fie agreataproape în totalitate de industrie, este etanolul. Oaltã metodã foarte utilizatã, de obþinere a hidro-genului este electroliza, care constã în descom-punerea apei, în hidrogen ºi oxigen. Însã acestprocedeu necesitã cantitãþi imense de energieelectricã ºi nu poate fi viabil decât dacã ne putemimagina cã vom avea vreodatã suficient curentelectric. Varianta folosirii algelor, este una multmai ieftinã, pentru cã nu necesitã decât apã ºisoare.

Gazul natural comprimat este inodor ºinecoroziv, reducând emisiile de gaze cu 80%comparativ cu vehiculele pe benzinã, ºi se obþinela costuri mult mai reduse decât combustibiliiconvenþionali.

UUnn rrããzzbbooii ppee ddoouuãã ffrroonnttuurrii

Folosirea combustibililor alternativirezolvã problema încãlzirii globale, însã nu toþi auun impact pozitiv asupra mediului înconjurãtor.Cel care poate fi considerat combustibilul viitoru-lui este hidrogenul, acesta este regenerabil, iar înnaturã nu se degajã ºi nu se pierde nimic prin pro-ducerea lui, în comparaþie cu ceilalþi combustibili.Pentru obþinerea biocarburanþilor sunt necesaredefriºãri masive, cu scopul cultivãrii acelorterenuri cu plantele necesare producþiei acestora.Aceste defriºãri pot avea un impact devastatorasupra biodiversitãþii vegetale ºi animale, ampli-ficând efectele încãlzirii globale. Se câºtigãrãzboiul cu noxele emanate de diversele motoarece folosesc combustibili convenþionali, dar sepierde lupta pentru pãstrarea pãdurilor, de careavem atâta nevoie. Unii cercetãtori susþin cã bio-combustibilii ajung sã polueze mai mult, datoritãacestui dublu rãzboi ce-l poartã. Este evident cãvor exista mereu susþinãtorii, în mare parte dinrândul cercatãtorilor, care din considerente politi-co-economice vor milita pentru supremaþia com-bustibililor convenþionali în detrimentul celoralternativi.

RReessuurrsseellee ddee eenneerrggiiee pprriimmaarrãã aallee RRoommâânniieeii aauu ccrreessccuutt ccuu 11,,99%% îînn pprriimmeellee 1100 lluunnii

Resursele de energie primarã ale României au crescut cu 1,9% în primele 10 luni ale acestui an faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut. Totodatã, resursele de energie electricã s-au majorat cu 8,7%. România avea, dupã primele 10 luniale anului resurse de energie primarã ce depãºeau 34 de milioane de tone echivalent petrol, aratã datele Institutului Naþionalde Statisticã.

În aceeaºi perioadã, resursele de energie electricã au crescut la 54,4 miliarde de Kilowaþi orã. Aceastã creºtere s-adatorat în principal majorãrii producþiei interne, cu aproape 10 procente, adicã 4,7 miliarde kWh.

Datele INS aratã o scãdere a producþiei din termocentrale cu 4,7%, în timp ce producþia din hidrocentrale a cres-cut cu 16%. Un avans semnificativ, de 84,6% se observã la producþia de energie nuclearo- electricã, odatã cu intrarea înfuncþiune a reactorului doi de la Cernavodã. ªi consumul de energie electricã a crescut în primele 10 luni din acest an faþãde 2007, cu 5,7% depãºind 44 de miliarde de KWh.

Pentru iluminatul public s-a consumat cu 10,8% mai mulã energie, în timp ce consumul populaþiei a avut un avansde 5,9%. O creºtere semnificativã, de peste 64% se remarcã la nivelul exporturilor care au fost cu aproape 1,7 miliarde deKWh mai mari decât anul trecut.

În cadrul resurselor de energie primarã, producþia internã a însumat 20 de milioane tep, în creºtere cu 3,2%, iarimportul a fost de aproape 14 milioane tep, în avans cu 0,1%.

sursa: The Money Channel

1122


EEnneerrggiiaa vveerrddeeRaluca Balaº - voluntar CENTRAS, student FJSC, Bucureºti

În ultima vreme ecolo-gia a devenit o miºcare socialãºi în România. Tot mai multãlume se transformã în ecologiºtipentru cã se poartã "verde", îºifac locuinþe ecologice nu pentrucã sunt mai aspectuoase, ci pen-tru cã economisesc energia.

În momentul de faþã,principala sursã energeticã oconstituie combustibilii: cãr-bune, petrol, gaz, lemn, rezidu-uri combustibile. Cealaltã parteeste reprezentatã de energiaprodusã în hidrocentrale ºi cen-trale nucleare. Din totalulenergiei consumate aproximativo treime este utilizatã subdiverse forme pentru încãlzirealocuinþelor ºi pentru producereade apã caldã menajerã. Dincauza creºterii populaþiei ºi adezvoltãrii tehnologice este vi-zibil cã este nevoie de resurseenergetice ieftine ºi reutili-zabile.

Utilizarea resurselor

clasice prezintã anumiteefecte negative: emisiile denoxe, riscuri de accidente,efectul de serã, dependenþade resurse ºi reþele comune.Pe lângã aceste efecte nega-tive, resursele clasice devindin ce în ce mai costisitoare.Este obligatoriu sã seînceapã o mai bunã pro-movare a noilor tehnologiiprivind utilizarea resurselor

energiei neconvenþionale(solarã, eolianã, hidraulicã, bio-masã).

Energia verde este osursã de energie regenerabilã ºinepoluantã care poate reduceimpactul asupra mediului asoci-at generãrii energiei con-venþionale. Toþi românii seplâng de creºterea preþurilor laenergie ºi comparã nivelul lorde trai cu cel din þãrile vecine,unde investiþiile în energii alter-native sunt de miliarde de euro.Rar vedem în România turbineeoliene sau panouri solare,poate ºi pentru cã nu ºtim cuexactitate cu ce ne ajutã ºi câtde bune sunt.

Principiul producerii deapã caldã menajerã ºi încãlzirealocuinþei se bazeazã pe conver-sia radiaþiei solare în cãldurã ºiutilizarea acesteia pentruîncãlzirea apei. Orice casã bineizolatã poate avea un sistem deapã caldã menajerã. Existã douã

tipuri de sisteme, în funcþie denevoile fiecãruia. Sistemul deapã caldã menajerã asigurã 60%ºi 100% din necesarul de apãcaldã în perioada primãvarã-toamnã. Este cel mai simplu ºimai economic sistem deîncãlzire a apei calde menajere,având o fiabilitate de 20 de ani.Pentru cei care vor sã scape defacturile mari de gaze existã unsistem mai complex care asigurãîncãlzirea apei menajere tot tim-pul anului ºi se poate conecta lacentrala termicã pentru a con-tribui la încãlzirea locuinþei petimpul iernii.

O altã investiþierentabilã este sistemul eolian,mai ales pentru cã România dis-pune de un potenþial solar ºieolian ridicat care poate fi uºorvalorificat. La noi în þarã este osursã relativ minorã de energieelectricã, însã pentru þãrile dinvestul Europei producþiaenergiei eoliene a început sãcreascã semnificativ încã din1999. Vânturile se formeazãatunci când soarele nuîncãlzeºte uniform Pãmântul,fapt care creeazã miºcãri de aer.Energia poate roti niºte turbinecare sunt capabile sã generezeelectricitate de 5MW, deºi nece-sitã o vitezã a vântului de 20kilometri pe orã. Aceste vitezeale vântului se pot gãsi la altitu-dini mari sau în zone oceanice.

1133


În România întâlnimparcuri eoliene la Fãurei ºiÎnsurãþei în judeþul Brãila, înjudeþul Tulcea la Baia, Topolog,Mãcin ºi Valea Nucãrilor ºi înjudeþul Cluj la Tureni. ÎnDobrogea, zonã favorabilã sis-temelor eoliene, Agenþia pentruProtecþia Mediului Constanþa,societatea civilã ºi alte instituþiipublice sunt împotrivaamplasãrii acestora deoarecezona reprezintã calea principalãde migraþie a pãsãrilor, pãºunilecomunale vor fi din ce în ce mairar întâlnite ºi accesul ani-malelor va fi blocat. Energiahidraulicã reprezintã capaci-tatea unui sistem fizic - apa - dea efectua un lucru mecanic a-tunci când ea curge. Datoritãcircuitului apei în naturã între-þinut de energia soarelui, esteconsideratã o formã de energieregenerabilã. Energia hidraulicãeste proporþionalã cu cãderea ºicu debitul sursei de apã. Cu câtcãderea ºi debitul disponibilesunt mai mari, cu atât se poateobþine mai multã energie elec-tricã. Aceste douã mãrimideterminã potenþialul uneiexploatãri hidroelectrice.

Cele mai mari centralecare folosesc forþa apei le con-stituie: amenajarea hidroener-geticã a râului Agreº, amena-jarea Bistriþei în sectorul Bicazºi a Porþilor de Fier pe Dunãre.La amenajarea Bistriþei în sec-torul Bicaz, datoritã lacului deacumulare de la IzvorulMuntelui, în afara efectuluienergetic, se satisfac ºi altenecesitãþi ale economieinaþionale, cum ar fi: irigarea

terenurilor agricole, atenuareadebitelor catastrofale ce se pro-duc pe valea Bistriþei ºi aSiretului, alimentarea cu apã acentrelor industriale din aval dehidrocentrala Bicaz. Amenajã-rile hidroelectrice permit, pelângã folosinþele energetice ºialte folosinþe: în agriculturã,pisciculturã, gospodãrireaapelor, turism.

Amortizarea cheltu-ielilor construcþiilor executatese face relativ rapid, astfel încâtinvestiþiile ulterioare sunt mini-me, numai pentru întreþinere,ceea ce conduce la un costieftin, în comparaþie cu cen-tralele termice la care com-bustibilul are costuri din ce înce mai ridicate.

În condiþiile mediuluitopografic existent, se apreciazãcã România are un potenþialenergetic ridicat de biomasãcare reprezintã aproape 19% dinconsumul total de resurse pri-mare conform Hotãrârii privindaprobarea Strategiei de valorifi-care a resurselor regenerabilede energie, apãrutã înMonitorul Oficial în 2003.Energia provenitãdin biomasãreprezintã fracþi-unea biodegra-dabilã a pro-d u s e l o r ,deºeurilor ºireziduurilor dinagriculturã, silvi-culturã sau sec-toare industrialeconexe, inclusiva mate-rialelor

vegetale ºi animale, precum ºi adeºeurilor industriale ºi urbane.54% din cãldura produsã pebazã de biomasã se obþine dinarderea de reziduuri forestieresau 89% din cãldura necesarãîncãlzirii locuinþelor ºiprepararea hranei, în mediulrural, este rezultatul consumuluide reziduuri ºi deºeuri vegetale.

Întrebarea finalã proba-bil ar fi, de ce este nevoie sãproducem energii verzi? Înprimul rând, energiile verziînregistreazã emisii reduse dedioxid de carbon, iar noua poli-ticã UE se concentreazã pereducerea emisiilor de gaze cuefect de serã cu 20% pânã înanul 2020.

În urma unei declaraþii,ministrul mediului a precizat cãîn cazul neînceperii acþiunilorcare sã vizeze reducerea acestoremisii, în anul 2030 ele vor fi cu25-90% mai mari faþã de nivelulactual, iar creºterea temepera-turii globale va fi de 0,2 C pen-tru fiecare din urmãtoarele treidecade, atingând astfel ocreºtere de 1-6C pânã în anul2100.


1144

ÎÎmmpprreeuunnãã ssããddiimm vveerrddeellee!!Mihaela Drãgoi - voluntar CENTRAS, student FJSC, Bucureºti

Poluarea... un termen care nu ne spunenimic nou. Efectele poluãrii...mai mult sau maipuþin înþelese, mai mult sau mai puþin bãgate înseamã.

Potrivit Ministerului Mediului ºiDezvoltãrii Durabile, bucureºtenii inhaleazã lunar166.000 de tone de sub-stanþe nocive, 273 de tonede praf ºi au spaþii verzi de30 de ori mai mici decâtlocuitorii altor capitaleeuropene. Copºa Micã estecel mai poluat oraº dinEuropa. Aici, UniuneaEuropeanã a investit bani înpatru staþii care controleazãcalitatea aerului ºi a apei. Încazul în care compania gre-ceascã Mytilineos Holdings,cea care seamãnã moarteaaici din anul 1998, ar fiînchisã, nici în 30 de aninatura nu ar reveni la nor-mal. Poluarea cu plumb ºipraful respirat din atmos-ferã au fãcut ca, în ultimiizece ani, numãrul dedecese, la nivel naþional,cauzate de afecþiuni ale aparatului respirator sãcreascã de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 depersoane.

Una dintre cele mai grave probleme cucare se confruntã România la ora actualã vizeazãdeºeurile. Datele Ministerului Mediului ºiDezvoltãrii Durabile aratã cã populaþia Românieiproduce zilnic aproximativ 100.000 de tone degunoaie de toate tipurile. Diferite organizaþiineguvernamentale au tras în repetate rânduri sem-

nale de alarmã cu privire la aceastã problemã.

Corporaþiile care activeazã pe teritoriulRomâniei au înþeles foarte bine gravitatea acesteiprobleme ºi faptul cã este nevoie de responsabi-litate socialã comunã. Cu ajutorul corporaþieiUnited Romanian Breweries, al Primãriei Capitaleiºi al Ministerului Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile

a fost organizatã o cam-panie puternicã de ecolo-gizare.

Programul "Tu ºi UmbrelaVerde-Mereu Aproape!" afost lansat în anul 2007.Primul semnal de alarmã afost tras odatã cu aceastãlansare care a avut loc lastaþia de metrou Gara deNord 2. De ce la o staþiede metrou?! Pentru cã aiciiarba nu creºte niciodatãsingurã. “Sub sloganul SÃPÃSTRÃM ROMÂNIACURATÃ, Umbrela Verdeºi-a propus sã acþioneze înprincipal la nivelul menta-litãþilor ºi atitudinilorromânilor faþã de naturã.",a declarat Alina Bratu, PR

Manager Tuborg România.

Umbrela Verde îºi propune sã sensibi-lizeze publicul de toate vârstele la problemadeºeurilor ºi reciclãrii acestora. Campania vrea sãschimbe o mentalitate greºitã definitã astfel:"Gestul meu nu conteazã!" Trebuie sã înþelegemcu toþii cã doar împreunã putem sã facem un pasînainte spre binele tuturor.

1155


Pânã acum campania Umbrela Verde aîntreprins numeroase acþiuni în diferite oraºe.Prima acþiune de ecologizare s-a desfãºurat peplaja din Costineºti în luna august 2007 ºi a durat30 de zile. Aici, echipa Umbrela Verde a fostîntâmpinatã de sute de pungi de plastic, sute desticle de bere ºi rãcoritoare. Dupã ce se lãsaîntunericul ºi plaja mai era luminatã doar de câte-va neoane aruncate ici-colo, pe margine, sticlelede rãcoritoare, paharele de plastic ºi resturile dela porumbii fierþi înconjurau prosoapele ºi cearºa-furile inexistente acum. Oricine putea observacare fusese locul fiecãrui turist pe acea plajã. Eralesne de înþeles cã trebuiau luate niºte mãsuri.Astfel, voluntarii de la Umbrela Verde împreunãcu vedetele care s-au alãturat fãrã doar ºi poateacestei campanii au început prin a împânzi plajacu panouri ce conþineau mesaje de avertizare cuprivire la aruncatul gunoiului pe plajã. De aseme-nea, au organizat zeci de puncte de colectare agunoiului. Oamenii s-au dovedit a fi foarte recep-tivi la aceastã acþiune. În final au fost strânse10.000 de kilograme de deºeuri.

Dar nu numai aceastã acþiune a fost încu-nunatã de succes, ci ºi acþiunea din ParculNaþional Bucegi. Vedetele Antenei 1 ºi voluntariicampaniei au strâns în doar câteva ore petrecuteîn acest parc peste 150 de saci de gunoi.Organizatorii campaniei, voluntarii, angajaþii ºivedetele care s-au alãturat acesteia au doveditîncã o datã cã gestul fiecãruia conteazã. Cea dea patra acþiune a Umbrelei Verzi a fost cea dindecembrie 2007, când echipa campaniei a ieºit înstradã împreunã cu Alessandra Stoicescu, LucianMâdruþã ºi alte vedete pentru a convinge ºoferii sãnu mai arunce gunoi pe stradã. De aceastã datã auprimit ºi ajutorul Poliþiei Române care prinreprezentanþii ei a reuºit sã transmitã cu succesmesajul Umbrelei Verzi: "Sã pãstrãm Româniacuratã!".

Datoritã rezultatelor foarte bune de cares-a bucurat aceastã campanie, acþiunile ei au fostprelungite în anul 2008. Echipa Umbrelei Verzi aînceput luna februarie din anul 2008 prin a merge

la "vânãtoare" de persoane care aruncã gunoaie pestradã. Aºadar, toþi cei care erau prinºi cu mâþa-nsac suportau teoria de rigoare ºi se angajau sã numai arunce niciodatã hârtii sau alte gunoaie pe jospentru cã "gestul fiecãruia conteazã!" ºi în Sinaiaoamenii Umbrelei Verzi s-au descurcat minunat.Mai mult, în acþiunea lor de a curãþa împrejuri-mile castelului Peleº, li s-au alãturat foarte mulþitineri, locuitori ai Sinaiei, angajaþi ai primãrieiprecum ºi primarul oraºului. În câteva ore aureuºit sã cureþe împrejurimile castelului colectândzeci de saci cu deºeuri aruncate de turiºti.

Pe 18 mai anul acesta Umbrela Verde apoposit pe plaja Modern din Constanþa. Volumulfoarte mare de deºeuri colectate pe aceastã plajãi-a obligat pe participanþii acþiunii sã soliciteprimãriei Constanþa maºini cu care sã le trans-porte.

Aºadar, fiþi cu ochii în patru: niciodatã nuveþi ºti când vã puteþi întâlni cu Umbrela Verde!Acþiunile lor continuã...

Nu putem impune folosirea maºinilor hib-rid sau a maºinilor electrice, dar putem cere sã sepãstreze curãþenia þãrii noastre. Sã ieºim cu toþiiîn stradã sã facem curat dupã cei care seîncãpãþâneazã sã respecte re-gulile de bun simþ?Ar fi doar o soluþie temporarã, se vor întoarce ºivor face mizerie la loc! Pentru a avea o þarã curatãtrebuie sã ne educãm pe noi înºine ºi pe cei delângã noi.

1166


PPoolliittiiccaa UUEE îînn ddoommeenniiuull eenneerrggiieeii pprriimmeeººttee oo nnoottãã bbuunnãã

Agenþia Internaþionalãpentru Energie (AIE) susþine înmare parte vastul pachet demãsuri în domeniul energieipropus de UE în vederea atin-gerii obiectivelor de combaterea schimbãrilor climatice. Înprimul raport dedicat politiciiUE în domeniul energiei,Agenþia dã un aviz favorabil

mãsurilor propuse, considerân-du-le o abordare coerentã înmaterie de energie ºi schimbãriclimatice.

Aceste mãsuri vorreduce dependenþa UE faþã deimporturile de gaz ºi petrol. Deasemenea, economia europeanãva fi mai puþin vulnerabilã înfaþa creºterii preþurilor ºi a

nesiguranþei aprovizionãrii cuenergie.

Mai mult decât atât, înraportul sãu, Agenþia cere UE sãcontinue propunerile destinatesã separe activitatea defurnizare a electricitãþii ºi gazu-lui de activitatea de producþie.Atunci când furnizarea ºi pro-

ducþia sunt con-trolate de ace-leaºi companii,l i b e r a l i z a r e apieþelor energieieste mai dificilã.Separarea celordouã acti-vitãþi aravea urmãtoareleefecte benefice:

- facilitareaaccesului pe piaþã

al companiilor mai mici; - diversificarea ofertei

pentru consumatori ºi - utilizarea pe scarã mai

largã a energiilor regenerabile,precum energia eolianã ºisolarã.

De asemenea, AIE reco-mandã alocarea unui buget maimare pentru cercetãrile din

domeniul energiei ºi intensifi-carea rolului pe care îl au insti-tuþiile UE în coordonarearelaþiilor energetice cu alte þãri.Lipsa unei poziþii coerente astat la baza problemelor deaprovizionare cu energie pecare cele 27 de state membreale UE le-au întâmpinat înrelaþiile cu Rusia, cel maiimportant furnizor de gaz ºipetrol al Uniunii.

Comisarul pentruenergie, Andris Piebalgs, asalutat "reacþia pozitivã" a AIE.Agenþia Internaþionalã pentruEnergie este o instituþie inde-pendentã cu sediul la Paris ºioferã consultanþã guvernelor cuprivire la politica energeticã.Este pentru prima datã când serealizeazã un raport care ia înconsiderare UE în ansamblu.Acest lucru dovedeºte faptul cãproblematica energeticã esteunitarã, a mai adãugat dl.Piebalgs în cadrul unei confer-inþe de presã la care a participatalãturi de Nobuo Tanaka, direc-torul executiv al AIE.

Agenþia Internaþionalã pentru Energie publicã primul raport referitor la politica UE în dome-niul energiei, lãudând iniþiativele acesteia în materie de schimbãri climatice ºi liberalizare a

pieþei energiei.

Atitudini

1177

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTT

TThhiinnkk ggrreeeennAlina Stoica - voluntar CENTRAS, student FJSC, Bucureºti

Reciclarea este procesul în care resturilemenajere sunt reutilizate. Aproape toate materi-alele pot fi reciclate. Cele mai cunoscute suntplasticul, sticla, hârtia ºi metalele.

Aceste materiale se folosesc la obþinereade sticle pentru bãuturi, borcane ºi sticle pentruproduse alimentare, pentru detergenþi ºi produsecosmetice, pungi, saci, sacoºe, ambalaje , tuburide medicamente, produse din industria con-strucþiilor, etc.

Asadar, odatã valorificate sunt aproapela fel de valoroase ca materia primã brutã.

Numai cã în þãri ca a noastrã e destul degreu sã participi la acest proces. Abia eliberaþide jugul comunist am presupus cã libertatea vineînsoþitã de prosperitate, sãnãtate ºi echilibru.Cred cã e suficient de clar cã lucrurile nu s-auîntâmplat tocmai aºa.

E mult mai facil sã nu acþionezi, sã telamentezi cã trãieºti într-un mediu insalubrudecât sã începi sã schimbi cumva lucrurile.

Paradoxal oamenii care ne ajutã sã fimecologiºti sunt tocmai cei defavorizaþi. Cei carenu au de ales ºi care stau cu picioarele în mize-ria creatã de noi ºi ºtiu cã viaþa lor depinde deea, oricât de dramatic sunã. La groapa de gunoiGlina, copii de10 ani lucreazã cot la cot cu

mamele lor însãrcinate. Termenul "lucreazã" esteimpropriu folosit, întrucât nu se îndeplineºteniciuna din normele de siguranþã a muncii. Latemperaturi de peste 35 de grade, aceºti oamenistau în plin soare ºi scormonesc cu niºte beþelungi, sperând sã dea peste niºte comori arun-cate din greºealã de oamenii mai norocoºi decâtei.

Pentru un sac plin cu PET-uri poþi primi

pânã la 40 de lei. Dacã întreaga ta familie te

ajutã poþi sã ajungi chiar la 100 de ron pe zi. În

timpul verii sticlele preþioase sunt peste tot, însã

iarna sunt destul de greu de gãsit.

DDiinn ddoouuãã îînn ddoouuãã zziillee,, îînn ffaaþþaa bbllooccuulluuii mmeeuu vvããdd aacceeeeaaººii ffeemmeeiiee îînn vvâârrssttãã,, ccaarree ssccoottoocceeººttee pprriinnttoommbbeerrooaanneellee ddee gguunnooii.. DDiinn ddoouuãã îînn ddoouuãã zziillee oo vvããdd ttrrããggâânndd ccuu ggrreeuuttaattee oo rrooaabbãã îînn ccaarree ssee aaffllãã ssaacciimmaarrii ddee rraaffiiee îînn ccaarree aadduunnãã PPEETT--uurriillee aarruunnccaattee ddee llooccaattaarriiii bbllooccuulluuii.. EEssttee aapprrooaappee mmeerreeuu pplliinn ccuu ssttiicclleeddee ppllaassttiicc.. OO vvããdd ccuumm îînncceeaarrccãã ssãã mmaaii îînnddeessee uunn PPEETT,, ººii îînnccãã uunnuull……

1188


Pentru a putea refolosi plasticul, suntnecesare investiþii majore: maºinãrii computeri-zate în valoare de milioane de euro ce toacã,spalã cu apã caldã ºi detergent ºi usucã resturilede PET-uri ce în aceastã fazã seamãnã cu niºtefulgi.

O astfel de fabricã s-a deschis la Iaºi, în2007. Secþia de fibrã poliestericã Greenfiber, cetoacã lunar peste 10000 de sticle din materialplastic. 40% din ambalajele introduse pe piaþaromâneascã sunt reciclate de aceastã companie.

În centrul Bucureºtiului existã coºuristradale cochete, dispuse din 10 în 10 metri. ÎnFerentari, pe strada Zãbrãuþi locatarii aruncãgunoiul pe geam.

În gara din Sinaia sunt încã din 2002coºuri pentru sortarea resturilor alimentare;numai cã toate lucrurile aruncate ajung înaceeaºi pungã (din motive economice).

Parcuri în faþa fiecãrui bloc. Acesta afost marele plan al primarului Inimãroiu. Ironiavine din perspectiva poziþionãrii acestora înspatele ghenelor de gunoi. Pentru a ajunge laspaþiul verde special amenajat pentru relaxare,trebuie sã faci slalom printre cutii de carton, uºide ºifonier, pungi cu conþinut dubios.

În Berceni sunt alocate 10 tomberoaneunui bloc în care locuiesc 300 de oameni.Evident cã în ziua urmãtoare colectãrii gunoiului,aceastea sunt pline. Impunerea sortãrii resturilormenajere ar implica costuri suplimentare.Cheltuieli pe care puþini români sunt gata sã lesuporte.

La prima vedere reciclarea este totalinexistentã: nu existã tomberoane speciale.

Campanii de informare care sã îndemnepopulaþia sã sorteze resturile menajere suntfolosite în continuare la cumpãrãturi pungile deplastic care se deterioreazã în sute de ani.

Unii spun cã încercarea noastrã de arecicla este doar o altã metodã de a polua. Spuncã atunci când mii de maºini colecteazã gunoiulsunt eliberate cantitãþi uriaºe de dioxid de car-bon ce sunt degajate în atmosferã. Adevãrul estecã au dreptate.

Însã avantajele reutilizãrii materialelorsunt mai multe decât dezavantajele. Maºina carefuncþioneazã cu apã în loc de carburant tocmai afost inventatã.

Compania japonezã Genepax a inventatun dispozitiv care elibereazã hidrogenul din apãºi produce energie electricã. Conform producã-torului, cu un singur litru se poate parcurge odistanþã de 100 km cu o vitezã de 80km/h.Genepax va colabora cu producãtorii japonezi demaºini pentru a produce maºina în masã.

Reciclarea poate fi directã atunci cândmaterialul nu trece de controlul de calitate ºieste reciclat intern de producãtor, ºi indirectã, ceimplicã colectarea materialului folosit, sortarea,curãþarea ºi reprocesarea acestuia.

Avantaje ale reciclãrii sunt cele financia-re (preþurile pe care le au materiile prime suntfoarte mari) ºi cele legate de protecþia mediului(spaþiile de depozitare nu mai ocupã 8000 dehectare).

O þarã care produce anual 30 de mi-lioane de tone de gunoi este Germania. Acestlucru ar fi fost o problemã foarte mare dacã nus-ar fi investit în sistemul de sortare ºi reciclare.

Fiecare produs are inclusã o taxã de reci-clare (Green Dot). Cu cât produsul conþine maimulte materiale ce trebuie reciclate, atât taxaeste mai mare. Aºa cã producãtorii au decis sub-þierea stratului de plastic, sticlã ºi hârtie pentru amicºora costurile.

1199


Secretul succesului reciclãrii dinGermania constã în educarea populaþiei. Toatãlumea ºtie cã în containerele maro se aruncã res-turile menajere, în cele verzi hârtia ºi cartonul,iar în cele gri sunt depozitate resturile rezultatedin construcþii.

Sticla este compartimentatã separat:existã tomberoane speciale pentru sticla deculoare verde, maro, sau transparentã. Existã deasemenea un orar specificat ce limiteazã arun-carea ei între anumite ore. Sticlele conþin un tarifnumit Pfand ce este returnat în momentul în careprodusul este înapoiat.

Problema legata de mediu din þara noas-trã nu este legatã de imposibilitatea de acþiune cide proastele obiceiuri, incapacitatea de adaptarela noi standarde. Compostarea deºeurilor organ-ice menajere din propria gospodãrie reduce

poluarea, scade cheltuielile de fertilizare a solu-lui ºi pe cele de salubrizare.

În 1989 a fost încheiat un acord între 170de naþiuni care cerea ca þãrile sã fie informate înlegãturã cu viitoarele transporturi de deºeuripericuloase. Grupãrile ecologiste ºi alte þãri sub-dezvoltate (pentru cã acestea erau cele în care seaduceau aceste deºeuri) au declarat cã termeniiacordului sunt prea vagi ºi în 1995 a fost formulatun amendament: Interdicþia de la Basel ce numai permite transportul de deºeuri cu risc înþãrile sãrace. Þãri din Asia, Africa, Europa de Estºi America Latinã sunt adevãrate bombe ecolo-gice.

Deºi Legea Mediului a fost enunþatã încãdin decembrie 1995, aceasta nu este aplicatã înmulte din oraºe.

LLeeggiissllaaþþiiaa ddee mmeeddiiuu -- pprriioorriittaattee zzeerroo aa UUEE

Comisia ºi Consiliul au fãcut declaraþii cu privire la stadiul negocierilor asupra pachetului le-gislativ privind schimbãrile climatice ºi energia, urmate de o dezbatere parlamentarã. Deputaþiieuropeni au subliniat necesitatea atingerii unui acord pânã la 17 decembrie deoarece schimbãrile cli-matice reprezintã cea mai mare provocare cu care ne confruntãm. Pachetul legislativ va fi dezbãtut ºivotat de cãtre Parlamentul European la Strasbourg, 16 ºi 17 decembrie.

Andris PIEBALGS, comisar european responsabil pentru energie, crede cã perspectivele de aajunge în urmãtoarele zile la stabilirea obiectivului de 20% a energiilor regenerabile în consumulComunitãþii în 2020 sunt foarte bune.

Aspectul care încã nu este rezolvat în cadrul negocierilor este, dacã în 2014 va exista un anu-mit mecanism de revizuire. Comisia nu se opune revizuirii funcþionãrii acestui mecanism, dar nu tre-buie pus sub semnul întrebãrii obiectivul directivei.

Comisarul european pentru mediu, Stavros DIMAS a declarat cã acest pachet legislativ repre-zintã unul din proiectele majore din ultimii ani ale Uniunii Europene - "o economie cu emisii reduse deCO2 va impulsiona competitivitatea Europei ºi va încuraja inovarea."

Jean-Louis BORLOO, ministrul pentru ecologie ºi dezvoltare durabilã, în calitate de reprezen-tant al Preºedinþiei franceze UE, a reiterat importanþa adoptãrii a acestui pachet legislativ în prima lec-turã pentru a coincide cu calendarul internaþional ºi cu alegerile europarlamentare din iunie 2009.

Atitudini

2200

EEUURROOPPEE DDIIRREECCTTwwwwww..cceennttrraass..rroo EEddiiþþiiaa 55//22000088

CENTRASBd. Mareºal Averescu nr.17, corp.F, et.3, sector 1,

Bucureºti - RomâniaTelefon: 021 223 00 10Fax: 021 223 00 12

e-mail: [email protected]

EEvveenniimmeenntt ddee pprroommoovvaarree aa RRoommâânniieeii ººii DDeelltteeiiDDuunnããrriiii îînn PPaarrllaammeennttuull EEuurrooppeeaann

În perioada 2-4 Decembrie 2008, a avut loc în Parlamentul European din Bruxelles prima expoz-iþie de fotografii dedicatã Deltei Dunãrii cu titlul „Delta Dunãrii: Patrimoniu European” ºi prima confer-inþã susþinutã în acelaºi cadru, pe tema: „Delta Dunãrii: naturã ºi dezvoltare durabilã în Europa”.

Atât expoziþia cât ºi conferinþa au dorit sã sublinieze caracterul unic al Deltei Dunãrii dar ºimodul în care aceastã regiune ar trebui integratã în proiectele viitoare de dezvoltare a Uniunii Europene.Astfel, expoziþia a atras atenþia asupra remarcabilei biodiversitãþi a Deltei Dunãrii, peisajelor unice ºiasupra locuitorilor din Deltã. Scopul evenimentului a fost acela de a oferi vizibilitate la nivel europeanunui exemplu excepþional de patrimoniu natural ºi cultu-ral românesc.

În acelaºi timp, conferinþa a adus în dezbatere provocãrile, modul de administrare a ariilor pro-tejate ºi perspectivele pe care proiectele finanþate de cãtre Uniunea Europeanã le pot aduce acestui arealunic în Europa. Cu un accent pus pe latura ºtiinþificã a Deltei Dunãrii, au fost aduse în discuþie pro-grame ºi au fost propuse soluþii ino-vative de reconstrucþie ecologicã.

„Obiectivul nostru este clar: dorim sã aducem în primul plan ºi la cunoºtinþa tuturor, caracterulunic ºi importanþa Deltei Dunãrii în Europa, într-o instituþie pe care o considerãm a fi de mare sprijinpentru prezentul ºi viitorul Deltei, Parlamentul European. Pe lângã scopul identificãrii ºi stabilirii cadru-lui pentru proiectele finanþate din fonduri europene, mãsurã menitã sã aducã soluþii practice la prob-leme reale ºi iminente, dorim sã punem bazele unui cadru legal internaþional ºi a unei viziuni politicecomune privind Delta Dunãrii” a declarat Victor Boºtinaru.

Cele douã evenimente au adus împreunã membri ºi lideri ai Parlamentului European, reprezen-tanþi ai Preºedinþiei Franceze, Comisiei Europene, ai Societãþii Cousteau, Institutelor de cercetare, pro-fesori universitari, ONG-uri ºi reprezentanþi ai sectorului privat.

Sursa: www.universulpadurii.ro

atitudini - centras.ro numarul 5 schimbari... · europe direct atitudini 3 dezvoltarea durabilã a...

Documents