ateu in romania-analiza studiului

analiză a Fundației Soros România realizată pe baza datelor cercetării Religie și Comportament Religios,

realizată în cadrul programului Studii Electorale Românești

1

A TE I Î N RO M Â N IA : PUŢ I N I , T IN ER I , EDUC AŢ I , D E D REA PTA Ş I I N TO LERA NŢ I

autor: Ovidiu Voicu, manager programe, Fundaț ia Soros România

Numărul ateilor din România – sau cel puţin al celor ce se declară astfel - este scăzut. La Recensământul din 2002 doar 21.349 de români s-au declarat atei sau fără religie, iar 11.734 nu şi-au declarat religia. În sondajele de opinie procentul celor ce răspund spontan la întrebarea privind religia ateu, agnostic sau fără religie este undeva la 0.5%, ceea ce ar indica un număr de 70-80.000 de cetăţeni (de obicei sondajele au în vedere populaţia de 18 ani şi peste) în acest grup social. Foarte probabil că datele de sondaj sunt mai aproape de realitate, pentru că Recensământul din 2002 a avut serioase probleme metodologice legate de înregistrarea religiei. Chiar şi aşa, numărul ateilor este de obicei prea mic pentru ca într-o cercetare cantitativă uzuală sub-eşantionul respectiv să fie suficient de mare încât să permită analize statistice relevante.

În cadrul cercetării Religie şi comportament religios 2011 am încercat construirea unui supra-eşantion de atei/agnostici/fără religie (îi vom numi de acum încolo „atei”; există desigur diferenţe între cele trei grupuri, însă le putem considera suficient de fine pentru a fi trecute cu vederea într-o analiză statistică). Eşantionul realizat este de 301 de persoane, folosind metoda bulgărelui de zăpadă. O dificultate importantă a fost absenţa datelor certe despre populaţia studiată, astfel încât să putem defini fără dubii universul cercetării şi să avem un cadru de eşantionare adecvat. De aceea, deşi eşantionul a fost alcătuit printr-o metodă probabilistă, îl considerăm mai degrabă exploratoriu. Este prima cercetare în care se încearcă abordarea cantitativă a acestui grup social.

Datele colectate ne permit să aruncăm o primă privire asupra ateilor din România. Ne vom uita la profilul socio-demografic, la opţiunile politice şi la toleranţă, comparativ cu eşantionul naţional. Cu alte cuvinte, vom vedea în ce mod ateii diferă de profilul general al populaţiei. Se poate ridica întrebarea de ce ne preocupă un grup aşa de mic; un prim răspuns este, desigur, că orice grup contează, iar acesta nu a fost cercetat niciodată. Am avut însă şi o ipoteză importantă de cercetare, anume că ateii sunt un grup cu potenţial ridicat de influenţă, pentru că au în general resurse mai multe.

PROFIL SOCIO-DEMOGRAFIC

Tabelul următor arată distribuţia eşantionului de atei şi pe cea a eşantionului naţional folosind câteva variabile socio-demografice standard: mediul de rezidenţă, regiunea istorică, genul, vârsta, nivelul de studii şi venitul declarat. Prima coloană arată distribuţia eşantionului de atei, cea de-a doua pe cea a eşantionului naţional. Citind prima categorie, mediul de rezidenţă, spunem că, dintre atei (prima coloană), 20% locuiesc în Bucureşti, 39% în oraşe mari şi foarte mari, 15% în oraşe medii, 7% în oraşe mici şi foarte mici şi 19% în mediul rural; iar din eşantionul naţional (a doua coloană), 11% locuiesc în



2

Bucureşti, 23% în oraşe mari şi foarte mari, 10% în oraşe medii, 14% în oraşe mici şi foarte mici şi 42% în sate (rural). Similar se citeşte fiecare categorie din tabel.

Cifrele ne confirmă ipotezele iniţiale pe care le aveam în legătură cu ateii din România:

- este un grup social puternic urbanizat; doar 19% locuiesc în mediul rural, în timp ce 59% sunt din Bucureşti şi oraşe mari şi foarte mari, practic dublu faţă de media naţională

- de asemenea, este un grup foarte tânăr; eşantionul de atei are o medie de vârstă de 32.4 ani, în timp ce media de vârstă a eşantionului naţional este de 42.6 ani. Mai mult, 53% dintre atei au sub 30 ani, iar alţi 25% au între 25 şi 44 de ani.

- nivelul de educaţie este simţitor mai ridicat decât media naţională; ponderea ateilor cu studii superioare este de 33%, iar a celor cu studii primare de doar 8%

- ateii sunt mai degrabă bărbaţi (58%) decât femei (42%), o pondere inversă decât a eşantionului naţional

- 85% dintre atei au cel puţin venit mediu, iar 10% dintre ei declară un venit foarte mare - din punct de vedere al distribuţiei regionale, ateii sunt mai greu de găsit în Moldova şi mai uşor

în sudul ţării, în Muntenia şi mai ales în Bucureşti

Eşantion atei [%] Eşantion naţional [%] Mediul de rezidenţă

Bucureşti 20 11 Oraşe mari şi foarte mari 39 23 Oraşe medii 15 10 Oraşe mici şi foarte mici 7 14 Rural 19 42

Regiunea istorică Moldova 13 21 Dobrogea 3 5 Muntenia 24 19 Oltenia 10 10 Banat Crişana Maramureş 12 12 Ardeal 18 21 Bucureşti 20 11

Gen Bărbat 58 47 Femeie 42 53

Grupe de vârstă 18 - 29 ani 52 20 30 - 44 ani 25 25 45 - 59 ani 13 24 peste 60 de ani 9 28 Vârsta medie 32.4 ani 42.6 ani

Nivel de studii Studii primare 8 20 Studii medii 59 63



3

Studii superioare 33 17 Venit declarat

Venit foarte mic (< 400 lei) 3 9 Venit destul de mic (400-900 lei) 12 22 Venit mediu (900-2000 lei) 40 49 Venit destul de mare (2000 - 4000 lei) 35 18 Venit foarte mare (> 4000 lei) 10 2

OPŢ IUNI POLITICE

Urmărind opţiunile

electorale ale ateilor,

frapează „banalitatea”

lor, în sensul că ele

replică fidel (în interiorul

marjei de eroare a

sondajului) alegerile

eşantionului naţional.

Singura diferenţă mai

mare apare în ceea ce

priveşte sprijinul pentru

UDMR, mai scăzut la atei,

pentru că relativ puţini dintre atei sunt maghiari. Ne-am fi aşteptat ca pe de o parte să asistăm la o

respingere a partidelor populist-naţionaliste, cele care promovează şi un discurs pe placul Bisericii –

Partidul Poporului – Dan Diaconescu, Partidul România Mare sau Partidul Noua Generaţie – şi să vedem

mai bine reprezentate partidele verzi, cele care în teorie se adresează tocmai unui public educat şi cu

vederi liberale. Ambele ipoteze se dovedesc incorecte. Un procent de 17% dintre ateii care au o

intenţie de vot conturată preferă unul dintre partidele naţionalist-populiste, în timp ce partidele verzi

se află la „alţii”, cu un număr irelevant statistic de simpatizanţi între atei, alături de răspunsuri

generale precum „comunişti”, „tehnocraţi” sau „independenţi”. Este interesant că nici măcar unul

dintre cei trei sute de atei chestionaţi nu a indicat ca preferinţă electorală Mişcarea Verde, condusă de

Remus Cernea, unul dintre cei mai cunoscuţi militanţi pentru o platformă secular-umanistă. Faptul că

nu ating un public ţintă care ţine de nucleul lor ideologic este un simptom al slabei prezenţe politice a

partidelor verzi.

PDL, 23, 23%

USL, 52, 52% PP-DD, 9, 9%

PRM, 6, 6%

UDMR, 2, 3%

PNG, 2, 2%

UNPR, 2, 2%

Altul, 3, 3%

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu cine aţi vota [eşantion atei]

Procente din cei ce au o opinie (45%) Nu ar vota 21% Nu s-au hotărât 32% Nu răspund 3%



4

Absenţa unui partid în programul căruia să se

regăsească explică cel mai probabil şi dezinteresul

ridicat al ateilor faţă de politică, mai ridicat decât

media naţională, măsurat prin doi indicatori. În primul

rând, 66% dintre atei sunt puţin sau foarte puţin

interesaţi de politică şi doar 32% sunt interesaţi mult

sau foarte mult (pentru eşantionul naţional

procentele sunt 57% dezinteres şi 42% interes).

Apoi, doar 19% dintre atei spun că sigur se vor

prezenta la vot, 32% că probabil vor vota, 21% că

probabil nu vor vota şi 24% că sigur nu vor merge să

îşi exprime votul. Şi în acest al doilea caz procentele celor ce nu votează în rândul ateilor sunt mai

mari decât în cadrul întregii populaţii. Deci în contextul unui dezinteres ridicat faţă de politică în

România, ateii se arată şi mai puţin atraşi de acest domeniu al vieţii publice decât media naţională.

Ateii au şi o dilemă de auto-poziţionare ideologică. Rugaţi să se auto-plaseze pe axa stânga-dreapta,

33% dintre atei nu ştiu să aleagă un răspuns. Iar dintre cei ce au o opinie, cei mai mulţi (56%) se

plasează la centru şi grupurile de stânga şi de dreapta sunt egale, câte 22% dintre atei se regăsesc în

fiecare dintre cele două extreme ideologice. Dacă ne uităm la date similare din alte ţări europene, ateii

se declară în general de stânga, ceea ce nu este valabil pentru România. Explicaţia cea mai probabilă

este că în România dreapta este asociată în mai mare măsură cu politici economice de dreapta decât

cu politici sociale conservatoare. Această explicaţie este susţinută de afinitatea ateilor pentru astfel

de politici economice. Folosind cinci întrebări legate de politici economice (opinii despre proprietate,

implicarea statului în economie, responsabilitatea individuală, diferenţele între venituri şi competiţie)

am construit un indicator care variază de la -5 (stânga economică extremă) la 5 (dreapta economică

extremă). Aşa cum se observă în imaginea de mai jos, folosind acest criteriu, 47% dintre atei se

plasează la dreapta, 45% la centru şi doar 8% la stânga.

Eşantion

atei Eşantion naţional

Interesat de politică Puţin/Foarte puţin 66 57

Mult/Foarte mult 32 42

Participare la vot Sigur nu 24 20 Probabil nu 21 16 Probabil da 32 28 Sigur da 19 33 Procente. Diferenţele până la 100% sunt

non-răspunsuri



5

TOLERANŢĂ

Însă marea problemă a ateilor români este intoleranţa. Aşa cum aminteam anterior, în general, în alte

ţări, ateii se arată mai toleranţi cu alte grupuri sociale diferite de majoritate, lucru explicat pe de o

parte de situaţia proprie de grup minoritar, iar pe de altă parte de caracteristici socio-demografice

specifice precum educaţie superioară, venituri mai mari, tinereţe. Din nou însă în România situaţia este

diferită. Imaginea de mai jos prezintă o listă de grupuri sociale minoritare şi procentul celor ce declară

că nu şi-ar dori vecini din grupul respectiv, din eşantionul de atei, respectiv din eşantionul naţional.

Singurul grup care este respins în mai mică măsură de atei decât media naţională este cel al

1 0 3 4

11

20 15 16

25

6 0

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5

Stânga Centru Dreapta

Ateii şi politicile economice [%]

44

38

37

27

20

17

10

Romi/Ţigani

Homosexuali

Sectanţi

Maghiari

Musulmani

Evrei

Săraci

Eşantion atei

37

51

33

14

17

16

5

Eşantion naţional Grupuri sociale respinse: procentul celor ce declară că nu şi-ar dori vecini din grupul respectiv



6

homosexualilor, dar şi în acest caz gradul de intoleranţă rămâne destul de ridicat – 38% dintre atei

spun că nu şi-ar dori vecini homosexuali. Ateii arată însă un grad de intoleranţă peste medie referitor

la alte grupuri etnice, în primul rând romi, dar şi maghiari. Surprinzător este şi că ateii resping în mai

mare măsură decât cetăţeanul mediu statistic grupuri de altă religie, notând aici musulmanii sau

sectanţii. Chiar şi faţă de săraci ateii arată o intoleranţă mai crescută decât a românilor în general.

Posibile explicaţii ale acestei constatări neaşteptate – că ateii sunt mai intoleranţi decât restul

populaţiei – le putem găsi în structura demografică a eşantionului de atei. În general, persoanele tinere

(sub 30 de ani) tind să fie mai intolerante decât restul, iar absolvenții de facultate sunt semnificativ

mai intoleranți față de romi. Aşa cum am văzut, 52% dintre atei au sub 30 de ani, iar 33% au studii

superioare. Astfel, ateii reproduc intoleranţa altor grupuri sociale din care fac parte, fără ca opţiunea

lor religioasă să ducă la schimbări semnificative de atitudine.

BREF

Am plecat cu ipoteza că ateii (incluzând sub această etichetă atei, agnostici, persoane fără religie)

sunt un grup mic, dar cu potenţial de a influenţa agenda publică, prin resursele pe care le au. Aceasta

s-a confirmat doar parţial. Într-adevăr, ateii sunt în general persoane cu resurse mai multe decât

media populaţiei: educaţie mai multă, venit mai ridicat, locuind în mediul urban şi cu precădere în

Bucureşti şi în oraşe mari. Sunt oameni semnificativ mai tineri – jumătate au sub 30 de ani – majoritar

bărbaţi. Însă potenţialul de influenţă este limitat în primul rând de dezinteresul ridicat faţă de politică

şi vot, dar şi de absenţa unui vehicul politic cu care să se identifice. Rămâne de văzut dacă aceşti

tineri îşi vor găsi apetitul pentru politică în anii următori. Un fel de dezordine ideologică caracterizează

ateii români; deşi ne aşteptam să se plaseze la stânga eșichierului politic, îi găsim egal distribuiţi prin

auto-poziţionare şi ferm la dreapta în ceea ce priveşte politicile economice. Este îngrijorătoare gradul

ridicat de intoleranţă pe care îl arată acest grup de la care ne aşteptam să fie mult mai deschis la

acceptarea diferenţelor sociale.

---

Cercetarea „Religie și comportament religios” a fost realizată de o echipă de sociologi compusă din

Raluca Popescu, Mirel Paladă și Claudiu Tufiș, sub coordonarea lui Ovidiu Voicu, manager de programe,

în cadrul programului Studii Electorale Românești al Fundației Soros.



7

Datele au fost culese, în perioada 01 – 21 iunie 2011, de compania International Brand Consultants

(www.romaniabrand.com). Eşantion principal: 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă cu

o eroare de +/- 2,9% la un nivel de încredere de 95%. Chestionarele și fișa tehnică a anchetei se află

pe pagina de internet a Fundației Soros.

Cercetarea „Religie și comportament religios” este prima analiză completă a fenomenului religios la

nivelul populației României, care pune sub lupă valorile, comportamentele și raportarea la politici și

viață politică la nivelul celor mai importante confesiuni întâlnite în România.

Pe pagina de internet a Fundației, găsiți analize asemănătoare dedicate:

• intoleranței românilor: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=312

• conservatorismului românilor: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=310

• comportamentului religios al românilor:

http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=308

• toleranței religioase la români: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=306

• implicării Bisericii în politică: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=305

• construcției Catedralei Neamului: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=300

• dreptului la avort: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=302

• predării religiei în școli: http://soros.ro/ro/program_articol.php?articol=301

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să contactați pe Elena Coman, Manager Comunicare, Fundația

Soros România, [email protected], 0735 012 653

ateu in romania-analiza studiului

Documents