Capitolul I

1.Prezentarea generala a Belgiei

Republica Malta este o ar insular n Europa de sud. Consistnd dintr-un arhipelag n centrul Mrii Mediterane, la sud de Italia i la nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic, au fost cucerite i stpnite de diferite puteri pe parcursul secolelor.Situata la circa 90 km. sud de insula Sicilia si 290 km de tarmul Africii, Malta este de fapt un podis calcaros scund, cu inaltimea maxima de 417m (insula Gozo). Situat in centrul Marii Mediterane, arhipelagul maltez imbina frumusetea naturala cu 7000 de ani de istorie.

Istoria constructiilor in Malta dateaza din jurul anului 4000 i.Hr. atunci cand au fost construite templele megalitice. Aceste temple, dedicate Zeitei Mama, isi pastreaza puritatea enigmatica in cele mai frumoase si magice locuri din insula. Templele de la Hagar Qim, ce privesc spre mare si spre insula Filfla, se numara printre cele mai bine conservate temple din cele peste 30 descoperite in intreg arhipelagul maltez.

In 1530, cand Cavalerii Ioaniti s-au asezat in Malta , nimeni nu ar fi putut sa-si dea seama ca destinul va lega in mod inexplicabil insula de acest ordin religios, hospitalier si militar. Pentru Cavaleri Malta era poarta spre crestinatatea vestica si, pentru mai bine de 200 de ani, in timp ce influenta lor in Europa crestea, ei si-au inzestrat insula cu monumente de care orice mare suveran ar fi fost mandru.

Istoria Maltei

Primii locuitori ai insulei Malta au venit probabil din Sicilia, n urm cu 6000-7000 ani, folosind coridorul de pmnt existent atunci ntre Sicilia i Malta. Coridorul a disprut n cursul secolelor urmtoare, ca urmare a topirii succesive a unor pri din calotele glaciare, respectiv a ridicrii nivelului Mrii Mediterane. Malta i Sicilia au devenit n acest fel insule, separate de continentul european.

n urm cu 4000-5000 ani, pe insula Malta i pe insula nvecinat Gozo, au luat natere primele temple megalitice de cult religios din lume, unele chiar mai vechi dect piramidele din Egipt. Nu se cunoate tehnica cioplirii, prelucrrii, transportului i nlrii templelor megalitice. Templele sunt circulare, cu camere n forma de trifoi (cu trei sau cu patru foi), diametre de 20-30 m i nlimi de 4-5 m. Construcia de temple gigantice pe arhipelagul Malta a ncetat apoi brusc, din motive necunoscute. Cele mai renumite temple se gsesc la Hagar Qim (Malta), Tarxien (Malta), Mnajdra (Malta) i Ggantija (Gozo). Din Malta, stilul megalitic s-a rspndit apoi n toat Europa (Grecia, Creta, Sardinia, Corsica, Frana, Anglia).

Dup alte cteva sute de ani, a avut loc cea de a dou mare etap de colonizare a arhipelagului Malta cu coloniti veniti probabil din Italia de sud. Acestia au refolosit vechile temple, dar nu au mai construit altele. Alte date despre aceast generaie de coloniti nu s-au pstrat.

Primele date istorice sigure sunt cele din perioada ocuprii Maltei de ctre Fenicieni n secolul IX .C.

Circa 300 ani mai trziu (n secolul VI .C.) insula a intrat n stpnirea Punicilor din Cartagina (Tunisia), urmaii africani ai Fenicienilor. Punicii au rmas domnitori ai insulei pn n anul 218 .C., an n care - n urma celor 3 rzboaie punice dintre Roma i Cartagina - Romanii au intrat n posesia Maltei i a insulelor invecinate (Gozo, Comino, Cominotto, Filfla i St.Paul).

Conform legendei, n jurul anului 60 d.C. vasul n care apostolul Pavel (Paulus) a fost transportat din Palestina la Roma, spre a fi judecat, a naufragiat n golful St. Pauls Bay din nord-vestul insulei Malta, Pavel fiind obligat s petreac iarna pe aceast insul, inchis temporar ntr-o grot sub actuala biseric St. Paul din orelul Rabat. Ar fi convertit, nu numai o bun parte din populaie la cretinism, dar chiar i pe prefectul roman al arhipelagului, Publius (dup ce l-ar fi vindecat pe tatl acestuia). Ulterior, Publius ar fi devenit episcop de Malta, murind martirizat.

Dupa cderea Imperiului Roman, decade i Malta. S-au pstrat relativ puine date despre istoria insulei, pn la ocuparea ei n anul 870 d.C. de ctre Arabi. Arabii au stpnit arhipelagul timp de 2 secole, ceea ce i-a lsat amprenta mai ales n limb.

n secolele urmtoare, Malta trece succesiv n posesia a diferite naiuni din Europa:

- Normanzii n anul 1090 (sub contele Roger de Hautville);

- Sicilienii n anul 1194 (prin cstoria unui membru al familiei germane de Staufer);

- Francezii n anul 1268 (sub Carol I. Robert de Anjou);

- Aragonezii n anul 1282, dup izgonirea lui Carol I. Robert de Anjou din Sicilia de ctre Peter von Aragon (episod cunoscut n istorie sub numele de Vecerniile Siciliene; Giuseppe Verdi a compus o oper cu acest subiect);

- Castilienii n anul 1284.

n primii ani ai secolului XV Malta dobndeste temporar statut de autodeterminare. Devine curnd din nou teritoriu castilian, iar n 1428 teritoriu sicilian (sub regele Alfons V).

n anul 1523 puterile europene atribuie Malta membrilor Ordinului Ioaniilor, izgonii de ctre Turci de pe insula Rhodos. n timpul guvernrii Ordinului Ioaniilor (sinonim: Cavalerii Maltezi) insula cunoate cea de a doua perioad important de construcii masive din istorie. Capitala Valletta a luat numele de la constructorul ei, Marele Maestru al Ordinului Ioanit Jean Parisot de la Valette.

Stpnirea Ioanit ia sfrit n anul 1798, anul ocuprii arhipelagului de ctre trupele franceze sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Acesta a stat 6 zile pe insul. Nemulumit de comportamentul trupelor franceze, populaia maltez s-a rzvrtit, obtinnd ajutor militar din partea regelui Neapolului i a amiralului englez Nelson. n anul 1802, ca urmare a Pcii de la Amiens (Frana), Malta a fost retrocedat Ordinului Ioaniilor. Dndu-i seama de importana sa militar i strategic, Anglia a anexat-o, anexare sancionat prin Tratatul de la Paris (1814) i prin Congresul de la Viena (1815).

n anul 1964 Malta obine independena, rmnnd membru al Commonwealth-ului pn n anul 1974, an n care se desprinde complet de Anglia. De la 1 mai 2004 Malta este membr a Uniunii Europene.

Sediul actual al "Cavalerilor Maltezi" se gsete la Roma (Via Condotti 68), cunoscut i sub numele de "Streia din Malta".

n anul 218 i.Hr., Malta, pana atunci cartagineza, cade in mana romanilor. Crutata de barbari, ajunsa apoi bizantina, duce o viata linistita pana in secolul al IX-lea. In 870 este cucerita de arabi. Pentru a nu fi transformati in sclavi, maltezii se convertesc la islam. La randul lor, normanzii din Sicilia ocupa Malta in 1090, iar maltezii revin la crestinism. Legata de Regatul Siciliei, insula (mai degraba arhipelagul: Malta, Gozo si Comino) trece sub controlul Angevinilor si apoi al Casei de Aragon pentru a sfarsi sub stapanirea lui Carol Quintul in 1516.

Ordinul sfantului Ioan

Intemeiat in Tara Sfanta, Ordinul cavalerilor Sfantului Ioan s-a retras la Rodos in 1308. Expulzat de otomani in 1522, ordinul cauta sa-si gaseasca un alt refugiu: Carol Quintul ii atribuie Malta in 1530. Sub conducerea marelui maestru Jean Parisot de La Vallete, cavalerii fortifica insula si rezista atacurilor turcilor pana la infrangerea acestora la Lepanto in 1571.

Ordinul incepe atunci o serie de lungi lupte impotriva navelor turcesti si nord-africane. Originea franceza (si aristocratica) a numerosi conducatori ai Ordinului face ca in secolul al XVIII-lea influenta Frantei sa devina preponderenta. In conditiile in care Revolutia a intrerupt aceasta legatura, interesul Marii Britanii fata de Malta devine evident. In 1798, Bonaparte, in drum spre Egipt, ocupa Malta, dar garnizoana franceza, luata cu asalt de maltezi, capituleaza doi ani mai tarziu. Opunandu-se revenirii Ordinului Sf. Ioan, maltezii se indreapta spre britanici: o Adunare propune regelui Angliei sa-si proclame suveranitatea asupra insulei, cu conditia respectarii unei Constitutii si a religiei catolice. Londra isi da acordul in 1813.

De la regimul britanic la independenta

In secolul al XIX-lea, regimul britanic asigura Maltei, escala si baza navala, o noua prosperitate. Libertatile politice acordate de britanici sunt, cu toate acestea, considerate a fi insuficiente. La sfarsitul secolului se dezvolta o miscare nationalista. Constitutia din 1921 ofera Maltei un Parlament dar, de atunci incolo, nationalistii incep sa aspire la independenta.

De la intrarea Italiei in razboi, in 1940, pana la infrangerea Axei la sfarsitul anului 1942 pe teritoriul Libiei, Malta, supusa unor violente bombardamente aeriene, rezista totusi. Dup rzboi, statutul insulei este din nou pus in discutie. Partidul nationalist, aliat cu Biserica catolica, pretinde independenta. Dimpotriva, Partidul muncitoresc (socialist), reprezentant al lucratorilor de la baza navala si profund anticlerical, reclama integrarea in cadrul Regatului Unit. Britanicii ezita. In 1962, nationalistii castiga alegerile si proclama independenta, recunoscuta de Londra la doi ani dupa organizarea referendumului. Malta ramane legata de Marea Britanie prin acorduri cu caracter defensiv.

Ajunsi la putere in 1971, socialistii transforma Malta in republica si denunta acordurile de aparare (1977). Britanicii evacueaza baza navala doi ani mai tarziu. Simultan, socialistii se angajeaza intr-o politica de neutralitate si se apropie de tarile arabe, in special de Libia. Reintoarcerea nationalistilor la guvernare, in 1987, marcheaza, dimpotriva, recastigarea interesului pentru Europa. In 1990, Malta isi exprima dorinta de a adera la Uniunea Europeana.

Limba malteza

Este o limba semitica in cadrul careia este greu de facut distinctia intre substratul punic (cartaginez) si adaosul arab, care pare sa fie dominant. Populatia a utilizat intotdeauna malteza. Elitele au intrebuintat italiana, ca limba de cultura si de afaceri, din Evul Mediu si pana in secolul al XIX-lea. Engleza a preluat apoi stafeta.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, nationalistii au reusit sa impuna malteza in invatamant. Astazi, este limba oficiala a tarii, ca si engleza. Malteza utilizeaza caracterele latine.

Politica MalteiAlegtorii micii insule mediteraneene arat o divizare politic cum nu se mai gsete altundeva. Conservatorii naionaliti i socialitii se lupt pentru putere, ambii ar putea construi o circumscripie stabil. De aceea n Malta diferena de voturi a fost foarte mic. Preedintele Edward Fenech Adami a sperat de exemplu la o votare cu 57% pentru Referendumul UE, i a numit aceasta marea majoritate.

Statutul de membru de partid este motenit din generaie n generaie n Malta. Pe 12 martie 2003, deci la patru zile de la referendumul pentru extinderea Uniunii Europene au avut loc n Malta alegeri parlamentare. Dup modelul referendumului, maltezii au ales conservatorii naionali (PN) pentru 51,79% din locurile din parlament i Partidul Muncii (MLP) pentru 47,52% din locurile din Parlament (MLP). Al treilea partid, Alternattiva Demokratika (AD) a primit 0,68% din voturile exprimate i deci nici un loc n Parlament.

Geografie

Malta este un stat cu o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori avand capotala La Valetta Statul maltez cuprinde ase insule: Malta (ca. 246 km), Gozo (ca. 67 km), Comino (ca. 3 km), insula Filfla (care nseamn "boab de piper"), cele dou insule gemene St.Paul. Insula principal, Malta, este format din cinci districte, Gozo i Comino constituindu-se mpreun ntr-un al aselea. Cea de-a patra insul,ca mrime, nelocuit, a fost baz militar britanic, baz pe care acetia au dinamitat-o la prsirea ei, Filfla (0,06 km).

mprire administrativ

Republica Malta este divizat n 7 regiuni:

Gozo

North

North-East

East

West

Central

South

Malta numr cca. 400.000 locuitori, ceteni ai statului maltez, precum i un numr semnificativ de rezideni (n special britanici n vrst, retrai aici, la pensie, datorit climei excepionale i a costurilor extrem de convenabile), pe o suprafa redus, rezultnd astfel o densitate a populaiei ridicat, de 1249 locuitori pe kilometrul ptrat. Astfel, Malta este ara cu cea mai mare densitate din Europa i a treia ar ca densitate din lume. 94% din populaie locuiete n mediul urban.

Datorit influenelor siciliene, populaia maltez aparine oarecum i grupei romanice. 1,8% din locuitorii Maltei sunt de o alt naionalitate decat cea maltez. Limbile oficiale sunt malteza i engleza. i italiana este vorbit dar ntr-o pondere nesemnificativ. Limba maltez este o limb cu puternice influene semite, n special arabe.

Oraul Gozo are aproximativ 30.000 de locuitori, n timp ce localitatea Comino 3 locuitori permaneni. Pe Comino locuiesc permanent: un cuplu de hotelieri, so i soie, i un poliist (detaat i nlocuit periodic).

Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Malta:

Capitala La Valletta (1980)

Hypogum din Hal Saflini (1980)

Templele megalitice de pe insulele Malta si Gozo (1980, 1992)

Poti sa te indrepti apoi spre Gradinile Barracca care se afla peste drum de splendidul Auberge de Castille. Din gradini, privelistea asupra Marelui Port iti taie rasuflarea. Biserica Cavalerilor Ioaniti, Co-catedrala Sf. Ioan, ascunde un numar de comori nepretuite in spatele fatadei sobre. O sa fii impresionat de abundenta de culoare, aur si design-uri elaborate care impodobesc cele opt capele dedicate diferitelor limbi ale Ordinului Cavalerilor Ioaniti.

Capitala MalteiLa Valletta, populaie 9.129 (1994), este capitala Maltei. La Valletta este o aezare din secolul XVI, cu multe cldiri din timpul Cavalerilor Sfntului Ioan al Ierusalimului, conductorii de lung durat a oraului. Este numit dup fondatorul su, Grandmaster Jean de la Vallette. n maltez este cunoscut n limbajul colocvial ca il-Belt, nsemnnd "oraul". Cetatea a fost avariat n timpul raidurilor aeriene din Al Doilea Rzboi Mondial.

La Valletta este construit pe o peninsul, n care se afl dou porturi naturale, Marsamxett i Portul Mare. Oraul a fost fondat n 1566, prin construirea bisericii.

n La Valetta se afl mai multe biserici, cea mai remarcabil fiind Catedrala Sfntul Ioan, n trecut Biserica Cavalerilor. Alte atracii turistice sunt Palatul Marilor Maetrii (acum Parlamentul Maltez) i un Muzeu Naional de Arte Frumoase.

Oraul La Valletta a fost nscris n anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

CAPITOLUL II

2.1 Itinerariu: MALTA SI SICILIADurata: 8 zile Pret: 900 euro/ persoana

Avion: Bucuresti Catania Bucuresti Autocar licentiat

Cazare:

Taormina Riviera: Hotel La Riva 3*

Palermo: Hotel Ponte 3*

Agrigento: Hotel dei Pini 3*

Siracusa: Hotel del Santuario 3*

Masa: Mic dejun 2.2 Prezentarea oraelor i a obiectivelor vizitateZiua 1. BUCURESTI - CATANIA

Intalnire cu ghidul in aeroportul Baneasa si zbor spre Italia, ora 10.25. Sosim la Catania ora 11.30. Tur de oras, vizitand cu Piazza del Duomo, Via Etnea principala artera comerciala a orasului, Castelul Ursino (sec. 13). Cazare pe Riviera Taorminei.

Ziua 2. TAORMINA & ETNA ( 140 km )

Mic dejun. Astazi vom putea opta pentru o ascensiune cu autocarul pe muntele Etna ( pana la statia de teleferic ) pentru a admira cel mai mare vulcan activ din Europa. Continuam excursia vizitand Taormina, oras antic cu pregnante urme grecesti, situat pe tarmul marii la 250 m altitudine. Intoarcere la hotel si cazare.

Ziua 3. CEFALU & PALERMO ( 250km )

Mic dejun. Plecam spre Palermo, capitala Siciliei, cu popas in Cefalu, oras antic situat pe costa nordica, la Marea Tireniana. Tur de oras incluzand Catedrala medievala, principala atractie a orasului. Sosim la Palermo si tur de oras, in care vom vizita Piata Pretoria, Catedrala (fondata in sec. 12 ), Capela Palatina, Biserica Martorana, Catacombele Capucinilor. Cazare Palermo.

Ziua 4. MONREALE ERICE - SEGESTA ( 230 km )

Mic dejun. Tur optional la Monreale, unde vom putea admira impresionanta Catedrala ( Domul din Monreale ), o veritabila capodopera arhitecturala italiana. Construita in secolul al XII-lea si decorata in stil bizantin, Catedrala este astazi una din marile atractii ale Siciliei. Continuarea turului spre Erice, oras istoric asezat pe un promontoriu la 750 m deasupra marii in provincia Trapani, ale carui atractii sunt Castelele Pepoli si Venus, datand din perioada normanda. Ultimul popas va fi la Segesta, sit arheologic deosebit de bine conservat, cuprinzand impresionantul Templu doric si Amfiteatrul grecesc. Cazare Palermo.

Ziua 5. PALERMO - AGRIGENTO ( 135 km )

Mic dejun. Ne deplasam spre Agrigento, orasul nativ al lui Empedocles si al lui Luigi Pirandello, adapostind unul din cele mai impresionante complexe arheologice din Europa ( Valea Templelor ). Orasul a fost una din cele mai importante asezari ale Greciei antice din perioada de aur. Cele 7 temple monumentale sunt un exemplu al rafinamentului artei dorice, astazi intrate in patrimoniul mondoal UNESCO. Cazare in zona Agrigento.

Ziua 6. PIAZZA ARMERINA SIRACUZA ( 260 km )

Mic dejun. Plecare spre Siracuza, orasul lui Arhimede. En route popas in Piazza Armerina, oraselul medieval deosebit de pitoresc, cu numeroase obiective de interes turistic printre care se remarca Catedrala din sec. 16 si faimoasele mozaicuri romane din Villa Romana del Casale, care cuprinde cea mai bogata si complexa colectie de mozaicuri din lume. Sosire la Siracuza. Se viziteaza zona arheologica cu Teatrul Grec si Amfiteatrul Roman, orasul vechi. Cazare zona Siracuza.

Ziua 7. INSULA MALTA

Mic dejun. Timp liber sau excursie optionala in Malta, cu pranz inclus: transfer dimineata in portul Pozzalo si traversarea in insula cu catamaran de mare viteza. Excursia cuprinte vizitarea vechii capitale, Medina si a frumoaselor orasele St. Julians si Sliema, dupa care capitala Valletta, Orasul Cavalerilor, cu Gradinile Barrakka, Portul, Catedrala St. Giovanni etc. Seara intoarcere in Sicilia. Cazare la acelasi hotel.

Ziua 8. CATANIA - BUCURESTI

Mic dejun. Plecare spre Catania. Transfer la aeroportul din Catania pentru zborul spre tara, ora 12.15. Sosire in Bucuresti ora 15.30

Activitati optionale:

Etna & Taormina 30 ;

Monreale Erice Sagesta 35 ;

Insula Malta ( pranz si transferuri incluse) 149 Capitolul III

3.1 Analiza de Pre

I) Bilet avion 200 E

II) Cazare300 E

III) Masa 100 E

IV) Transport autocar -150 E

V) Cota ghid nsotitor din ziua a doua 20 E

VII) Cazare+masa ghid nsotitor 40 E

VIII) Asigurare 5% 10 E

IX) Comision agentie 10% 60 E

X) TVA comision agentie 20 E

Total- 900 E / persoana

3.2. Documente

F.E. "TRAVEL IMPEX "S. R.L. CUMPRTOR

Nr de nreg Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006

CUI. : 2201547 ,

Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10

C.N.E " Gh. Chiu"

Tel: 0251412457

Seria F., nr 234

Data: 09.02.2011

FACTUR FISCAL

T.V.A. 24 %

Nr.

crt.Denumirea produselor sau a serviciilorU.M.

Cantitatea

Pre unitar

(fr T.V.A.)Valoare

Valoare

T.V.A.

0123456

1Pachet servicii

8 zile

nopi

7

28882888 912

Semntura i tampila furnizorului

Numele delegatului

B.I. Seria.............. Nr.........

C.N.P..

Expedierea s-a fcut n prezena noastr la data de .....................

Ora........................

Semnturile Total

din care accize2888912

Semntura de primire

Total de plat

(col.5+ col.6)

3800 lei

CONTRACT DE COMERCIALIZARE

Art. 1. Partile contractante

S.C. ...................... S.R.L. cu sediul n ............................, str. ........., nr. ......., nmatriculat la Registrul Comertului sub nr. ....., cod fiscal .............., cont nr. .............. deschis la Banca ..........., reprezentat prin ....................., n calitate de Agenie de turism si Dl. /d-na .................... cu domiciliul n ............................., str. ............, nr. ......., identificat cu act de identitate seria ......... nr. .............., n calitate de BENEFICIAR.

Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI

Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un pachet de servicii turistice ce conine: .................... n perioada ................

Art. 3. PREUL I MODALITATEA DE PLAT

Preul pachetului de servicii turistice este de .................. i include transportul, cazarea, masa, taxa pentru obinerea vizei etc.

Plata se va face n numerar, la data ncheierii prezentului contract.

Art. 4. Agenia de turism este obligat:

- s depun dosarul BENEFICIARULUI pentru obinerea vizei;

- s asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectnd itinerariul propus prin pachetul de servicii turistice;

- s asigure condiiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de servicii turistice.

Art. 5. Agenia de turism garanteaz ndeplinirea tuturor obligaiilor sale asumate prin contract cu polia de asigurare nr ......... anexat la prezentul.

Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa i ndeplineasc obligaiile de plata.

Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia de pachetul de servicii achiziionat, are la dispoziie urmtoarele posibiliti:

- sa cesioneze drepturile si obligaiile ce-i revin din prezentul contract;

- sa i se returneze preul pachetului de servicii, cu excepia taxei de viza;

Art. 8. FORA MAJOR

Situaiile de for major (cutremur, inundaii, calamiti sau situaii asimilate forei majore, interdicii legale sau situaii ce nu depind nemijlocit de una dintre pri) vor fi notificate de ctre partea care le invoca n termen de 5 zile de la data apariiei. Fora major exonereaz de rspundere partea care o invoc. ncetarea cazului de for major determin reluarea obligaiilor de ctre partea care l-a invocat.

Art. 9. LITIGII

Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi soluionate pe cale amiabil, iar n caz de nerezolvare a acestora, prile se vor adresa instanelor competente.

Art. 10. DISPOZITII FINALE

Prezentul contract s-a ncheiat azi ..........., n dou exemplare, cte unul pentru fiecare parte.

AGENIA DE TURISM,

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid hotelier, Ministerul Turismului Bucureti 1996;

2. Pliante,staiuni i hoteluri;

3. N. Neacu; A Bltreu Economia Turismului Editura Uranus Bucureti 2005;

4. Economia Turismului i Serviciilor M. Ioncic, G. Stnciulescu Editura Uranus Bucureti 2006;

5. G. Vasile Turismul n Romnia Editura Economic Bucureti 2000;

6. Piaa turistic a Romniei I. Ni, C. Ni Editura Economic 2008;

7. Mic Enciclopedie de Balneoclimatologie a Romniei, Editura All Bucureti 1996;

8. Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopress Iai, 2004 Ni, V;ANEXE

Gradinile Barracca

Opera regal din Valetta bombardat n al doilea rzboi mondial.

Grdinile Barrakka de Sus

Capitala Maltei

PAGE 13