aspecte generale cu privire la politica agricole comuna a uniunii europene

8/17/2019 Aspecte Generale Cu Privire La Politica Agricole Comuna a Uniunii Europene

1/23

Introducere

În ultimii 10 ani, nici măcar o piatră nu a rămas neîntoarsa în politica agricolă

comună (PAC) a UE.

În perioada de înainte de 10, PAC s!a "a#at pe anumite o"iecti$e c%eie, mai

ales pe dorin&a de a garanta auto!su'icienta în ceea pri$ete alimentele de "a#ă, carăspuns la lipsurile alimentare din perioada post!"elica. e#ultatul a 'ost o politică

rigidă, de su"$en&ii, orientată spre produc&ie, care a continuat să 'unc&ione#e p*nă în

10, timp în care PAC!ul a de$enit o $ictimă a propriului său succes. Pe măsură ce

principalul o"iecti$, de producere a c*t mai multă m*ncare, era reali#at, e'ectele

colaterale ne'ericite încep să apară, că de e+emplu cantită&i de carne de $ită 'a"uloase i

mun&i de cereale care au produs distorsiuni pe pie&ele mondiale, a$*nd e'ecte negati$emai ales asupra &ărilor a'late în proces de de#$oltare. Acestea au 'ost acompaniate de

creterea preocupărilor impactului PAC asupra mediului i, indirect asupra "olilor care

puteau 'i transmise prin intermediul produselor de origine animală (-E). Consumatorii

i plătitorii de ta+e au început treptat să!i piardă din încredere.

Ast'el că, acum mai "ine de 10 ani, a început /ungul ar al Europei de

îndepărtare de spri2inul acordat supra!productiei, noul PAC, mult mai prietenos în

ceea ce pri$ete pro"lemele de mediu, angrenandu!se într!o agricultură mai e'icientă i

mai sus&inută. Ca urmare a re'ormelor implementate de Agenda 3000, restructurarea

radicală a PAC a 'ost următorul pas logic spre o politică care sus&ine nu numai

culti$area de produse agroalimentare, dar i e+isten&a pe termen lung a #onelor noastre

rurale că întreg.

Politica de agricultură de astă#i este de greu de recunoscut. 4u numai PAC a 'ost

mult simpli'icat, prin concentrarea di'eritelor sc%eme de plată directă într!una singură,

care este i un mecanism mult mai e'icient, ating*nd mai multe o"iecti$e la un cost

redus. 5 politică care, c*nd$a, m*nca două treimi din "ugetul total al UE, acum

a"soar"e mai pu&in de 2umătate, o ci'ră care $a mai scădea cu încă o treime în următorii

#ece ani. 6ei costul este mai scă#ut, scopul său continua să 'ie introducerea unei

politici de de#$olatare rurală cuprin#ătoare, restructurarea i e$olu&ia #onelor rurale i

economiilor în Uniunea Europeană.


2/23

-us&inerea culti$ării în $ederea o"&inerii produselor agricole i alimentare este

acum angrenata mai ales în ceea ce pri$ete priorită&ile pu"lice i preocupările

consumatorului. 6in politică care o'erea su"$en&ii în sc%im"ul cantită&ii produse,

suportul PAC s!a trans'ormat acum în unul care este dependent de calitatea competi&iei,

de garan&iile re'eritoare la mediul încon2urător i siguran&a alimentelor, în linie cu priorită&ile pu"licului european! culti$atorii notri au din nou li"ertatea de a culti$a în

'unc&ie de cerin&ele pie&ii. 7i pentru a înlătura stimulentele supra!productiei, re'ormele

noastre au 'ăcut ca PAC să 'ie mai pu&in e+pus distorsionărilor comerciale i mai

PACa"il să &ină cont de ne$oile &ărilor a'late în proces de de#$oltare.

În ultimul deceniu am a$ut, dacă nu tocmai o re$olu&ie $erde, cel pu&in o e$olu&ie

$erde în politica de agricultură. Consumatorii i contri"ua"ilii au preten&ii di'eriteastă#i 'a&ă de începuturile PAC. 18 din cetă&enii UE considera că este o acti$itate

centrală a politicii de agricultură comună aceea de a asigura m*ncare sănătoasă. 98

considera că protec&ia mediului este o altă 'unc&ie c%eie. 4oua politică agricolă comună,

re'ormata, în mod cert a adoptat aceste cereri ale consumatorilor i a$em astă#i o "a#ă

solidă pentru conser$area motenirii noastre rurale, produc*nd "unurile agricole cerute

i asigur*nd în acelai timp po#i&ia noastră pe pia&a mondială.

:eogra'ia Uniunii Europene este predominant rurală i conturată de pro'esii i acti$ită&i

umane. ;onele sale rurale sunt 'oarte di$erse din moment ce mediul natural este

conturat de 'orme $ariate de culti$are i sil$icultura i de meseriile i industriile asociate

acestora.


3/23

1. CAAC


4/23

Principala preocupare a culti$atorilor este produc&ia de %rană. Pentru aceasta, ei 'olosesc

tradi&ii încetă&enite de!a lungul timpului care s!au contopit cu tiin&a i te%nologia

modernă în scopul de a o'eri %rană de "ună calitate i pre&uri accesi"ile. Acest lucru

implica 'olosirea unei com"ina&ii de îndem*nare tradi&ională i tiin&ă, alături de

cunotin&e te%nice i talent de mar?eting. @ermierii utili#ea#ă din ce în ce mai 'rec$entin'orma&ii te%nologice în spri2inul produc&iei i e'orturilor de mar?eting. /a aceste

atri"ute, culti$atorii tre"uie să adauge din ce în ce mai mult managementul terenului i

e+perti#e de mediu. În ultimii ani li s!a cerut culti$atorilor să includă siguran&ă

alimentară într!un repertoriu care includea de2a sănătatea animalelor i atri"ute ale

"unăstării.

Agricultura nu înseamnă numai produc&ii de recolte i animale pentru consumulalimentar. Comple+itatea unei pro'esii precum cea de agricultor cere culti$atorilor să

2oace mai multe roluri. Pentru mul&i dintre culti$atori este un stil de $ia&ă.

4u se tie sigur dacă mai e+istă $reo pro'esie care să necesite acoperiea unei arii at*t de

$aste de a"ilită&i.

a2oritatea culturilor 'ermelor sunt a'aceri mărunte, de o"icei de 'amilie. Ele sunt, în

multe #one rurale, o importan&ă sursa de locuri de muncă i actori importan&i în lumea

rurală.

Culti$atorii 2oacă un rol po#iti$ în men&inerea regiunilor rurale i a mediului

încon2urător, muncind pentru o"&inerea unui $iitor sigur i pro'ita"il pentru ei înii i

'amiliile lor.

Culti$atorii nu muncesc singuri. Ei sunt prima $erigă în lan&ul alimentar, uneori

prelucr*nd produsele în propria 'ermă, dar cel mai adesea $*n#*ndu!le altora, care le

trans'ormă în produse alimentare pe care, în cele din urmă, consumatorii le găsesc în

maga#ine.

2. Istoric al schimbărilor reuşite

5I:I4I/E PAC

PAC îi trage rădăcinile din Europa de Best a anilor 10, ale cărei societă&i au 'ost

a'ectate de anii de ră#"oi i în care agricultura 'usese "etegita, iar o'erta de %rană nu

putea 'i garantată. Accentul s!a pus ini&ial pe încura2area unei mai "une producti$ită&i în

lan&ul alimentar, ast'el înc*t consumatorii să "ene'icie#e de o o'ertă sta"ilă de %rană pe


5/23

care să i!o poată permite, dar i ca să asigure că UE $a a$ea un sector agricol $ia"il.

PAC a început prin a o'eri su"$en&ii i pre&uri garantate culti$atorilor, asigur*ndu!le

stimulentele necesare pentru a produce. Asisten&ă 'inanciară a 'ost asigurată pentru

restructurarea agriculturii, în încercarea de a asigura de#$oltarea 'ermelor în mărime i

în management, precum i în de#$oltarea unor aptitudini te%no!logistice ast'el înc*t să'ie adaptate climatul economico!socială de atunci.

Percep&ia populară este că PAC este o politică monolotica, care nu poate 'i sc%im"ată,

creată pentru a lua din "anii contri"ua"ilior, în scopul de a recompensa un grup restr*ns

de oameni pri$ilegia&i pentru simplul 'apt că locuiesc în mediul rural. În realitate, PAC a

a$ut întotdeauna, i continuă să ai"ă, moti$e clare ca să e+iste. 7i a e$oluat în mod

constant, pentru a re'lecta ne$oile în permanentă sc%im"are ale societă&ii, mai degra"ădec*t a încercat să răspundă presiunilor $enite din partea culti$atorilor. PAC de astă#i

este 'oarte di'erită de PAC din 1D0.

6ei PAC a a$ut un mare succes în atingerea o"iecti$ului de a îndrepta aten&ia UE spre

independen&a economică, din 190 încoace UE a tre"uit să se lupte cu surplusuri

aproape permanente pentru ma2oritatea produselor, o parte dintre acestea 'iind e+portate

(cu a2utorul su"$en&iilor), altele 'iind ne$oi&i să le depo#ite#e sau să le dispună în

interiorul UE. Aceste măsuri au a$ut un cost "ugetar ridicat, a produs distorsiuni pe

unele pie&e mondiale i nu au ser$it întotdeauna celor mai "une interese ale

agricultorilor, de$enind ast'el nepopulare printre consumatori i plătitorii de ta+e. În

acelai timp, societatea a de$enit din ce în ce mai preocupată de pro"lemele de mediu.

PAC tre"uia să se sc%im"e i a 'ăcut!oF

PAC A-


6/23

Agricultorii nu $or mai 'i plăti&i doar ca să producă %rană. Politica agricolă comună de

astă#i este condusă de cerere. Jine cont deplin de îngri2orările consumatorilor i

contri"ua"ilior, în timp ce dă agricultorilor europeni li"eratatea de a produce ceea ce

pia&ă cere. Pe $iitor, marea ma2oritate a asistentei acordate culti$atorilor $a 'i plătită

independent de ce sau c*t produc. În trecut, cu c*t produceau mai mult, cu at*t primeaumai mul&i "ani din su"$en&ii. Con'orm noului sistem, culti$atorii $or 'i plăti&i în

continuare pentru a men&ine o anumită sta"ilitate, dar legătura cu produc&ia a 'ost ruptă.

În plus, culti$atorii $or tre"ui să respecte mediul încon2urător, siguran&ă alimentară i

standardele de "unăstare a animalelor. Agricultorii care nu $or îndeplini aceste norme

$or su'eri reducerea plă&ilor directe. uperea legăturii dintre su"$en&ii i produc&ie $a

'ace agricultura UE mai competiti$a i mai orientată spre pia&ă. Agricultorii $or 'i li"erisă producă în con'ormitate cu ceea ce consideră că este mai pro'ita"il pentru ei,

"ucur*ndu!se, în acelai timp, de o sta"ilitate de#ira"ilă a $eniturilor.

-eria de re'orme a conturat un $iitor mai clar pentru PAC, 'ăc*nd mai clare $alorile sale

pentru întreaga societate.

3. Un record de care să 'im m*ndri

45I CE7


7/23

În anii H90!H0 a adus măsuri în politica de agricultură prin care se încerca limitarea

surplusului de produse. 5 $arietate de măsuri a 'ost 'olosită (la început $oluntar, apoi

prin o"ligati$itatea impusă agricultorilor de a nu mai culti$a o parte din păm*nt)> cote

'i+e în produc&ia de lapte, cu penalită&i pentru ceea ce depăete limita impusă> limite

pentru recolta numărul de animale pentru care poate cere su"$en&ii. :radual, aceste politici au dat rod, iar surplusul a 'ost redus. e'ormele PAC din anii H0, în mare parte

re#ultate din acordul 5rgani#a&iei ondiale a Comer&ului din 1, au redus

PACacitatea UE de a acorda su"$en&ii pentru e+port (aceste su$entii erau o'erite

e+portatorilor pentru produsele e+portate pe pie&ele mondiale din a'ară UE, în care

pre&urile sunt mai mici dec*t în Uniune).

Ca re#ultat al acestor ini&iati$e, UE a redus su"$en&iile pt e+port, în acelai timpmen&in*nd i c%iar cresc*nd e+porturile din agricultură

4. Calitatea este cheia succesului

CU Î4CUANEA;G UE P56UCJIA 6E OA4G 6E CEA AI U4G

CA/I


8/23

6in ce în ce mai mul&i consumatori sunt dispui să plătească pentru garantarea

calită&ii, cu condi&ia să $adă că primesc în sc%im" $alori suplimentare. Pe o pia&ă unică

europeană de QQ milioane de consumatori, PAC asigura că produsele autentice pot 'i

uor identi'icate, iar consumatorii nu sunt indui în eroare de imita&ii ale unor produse.

-tatele mem"re au posi"ilitatatea de a 'olosi măsuri de politica su" um"relă PAC,inclusi$ stimulente în "ani, pentru a încura2a 'ermierii să participe în mod $oluntar în

UE sau a stimula sc%emele na&ionale care inten&ionea#ă să îm"unătă&ească i să

garante#e calitatea produselor re#ultate din agricultură.

E'orturile de îm"unătă&ire a calită&ii %ranei au 'ăcut întotdeauna parte din PAC, încep*nd

cu de#$oltarea marcării calită&ii $inului în anii H90 i continuate în sectorul măslinelor,

'ructelor i legumelor. E+emple de măsuri de îm"unătă&ire a calită&ii %ranei luate în#onele PACK

! sistemul de identi'icare a cărnii de $ită i regulile de marcare a

cărnii, în scopul de a permite identi'icarea pro$enien&ei cărnii

pornind de la $*n#area cu amănuntul i a2ung*nd p*nă la 'erma

de pro$enien&ă>

! stimulente 'inanciare pentru 'ermierii, în scopul de a stimula

îm"unătă&irea calită&ii produselor>

! încura2ări speci'ice pentru trecerea spre agricultura organică.

3. P56U-E/E -PECIA/E AU CAAC


9/23

produc&ie a a$ut loc în acea #onă. E+empleK Clare Island -almon, Arancia osa di

-icilia i 6ortmunder ier. -ingurele alimente care pot purta aceste nume sunt

somonul din Clare Island, Irlanda, portocalele roii din -icilia i "erea din regiunea

6ortmund, :ermania, alimente care îndeplinesc speci'ica&ii de calitate particulare.

Un produs care poartă logo!ul P65 a do$edit caracteristici care re#ultă numai dincalitatea terenului i din a"ilită&ile producătorilor din regiune. Produsele P65 ast'el

necesita ca toate etapele produc&iei să se des'ăoare în #ona implicată. E+empleK Ouile

dHoli$e de 4Mons, Ruei2o -erra da Estrella i -%etland /am". Cu alte cu$inte, doar

uleiul de măsline dintr!o regiune recunoscută din $ecinătatea 4Mons din @ran&a, "r*n#ă

din #ona -erra da Estrella din Portugalia i carne de miel din -%etland Island din area

ritanie, care întrunesc condi&iile e+acte, pot 'olosi aceste nume i logo!ul. :arantarea -peci'icului


10/23

Culti$atul organic este o metodă de produc&ie care men&ine structura i 'ertilitatea

solului, promo$ea#ă un standard înalt de "unăstare a animalelor i e$ită utili#area

pesticidelor sintetice, ier"icidelor, 'ertili#atorilor c%imicali, %ormonilor i anti"ioticelor,

sau al organismelor modi'icate genetic. Culti$atorii 'olosesc te%nici care a2ută lamen&inerea ecosistemului i reduce poluarea. 4umai un număr limitat de aditi$i i

ad2u$an&i poate 'i 'olosit în procesarea organică a %ranei.

egulile UE garantea#ă autenticitatea produselor o"&inute prin culti$are organică,

oriunde ar 'i produse i asigură marcarea produselor organice cu acurate&e. Prin lege,

'olosirea cu$*ntului organic, are acelai ec%i$alent i în alte lim"i i, în ca#ul

alimentelor, este 'olosit numai pentru produsele re#ultate din agriculatura organică.Acest lucru garantea#ă consumatorilor calitatea i siguran&a produsului organică pe care

îl cumpăra.

Agricultura organică a UE este unul dintre cele mai dinamice sectoare, în 3003

inregstrand apro+imati$ Q,Q milioane %ectare (,8 din totalul regiunii agricole) pe

10.000 de proprietă&i. @oarte mul&i culti$atori au îm"inat sc%emele de încura2are din

cadrul programelor europene de de#$oltare rurală, pentru a trans'orma terenul agricol

într!unul propice produc&iei organice.

Contiin&a în cretere a consumatorilor $i#a$i de metodele de produc&ie a %ranei i de

pro"lemele legate de mediul încon2urător a contri"uit la de#$oltarea rapidă a de#$oltării

organice.

/ogo!ul UE 5rganic @arming este $ala"il pentru producătorii de %rană i culturile

agricole organice i semni'icaK

! cel pu&in 8 dintre ingredientele produsului au 'ost produse pe

cale organică>

! produsul este în concordan&ă cu regulile sc%emei o'iciale de

inspec&ie>

! produsul poartă numele producătorului, preparatorului sau

$*n#ătorului, precum i numele sau codul corpului de inspec&ie.


11/23

Numătate din terenul UE este culti$at. Acest 'apt e$iden&ia#ă importanta acti$ită&ilor

agricole pentru mediul naural al UE. Agricultură i natura e+ercita o in'luen&ă reciprocă

puternică. Agricultura a contri"uit de!a lungul secolelor la crearea i pre#er$area unei

$arietă&i de %a"itate semi!naturale $aloroase. Astă#i, acestea 'ormea#ă numeroasele

peisa2e din UE i adăpostesc o "ogată $arietate de animale săl"atice./egăturile dinre "ogă&iile mediului natural i practicile de agricultură sunt comple+e. În

timp ce multe %a"itate $aloroase din Europa sunt men&inute prin culti$are e+tinsă i o

gamă largă de specii săl"atice se "a#ea#ă pe aceasta pentru a putea supra$ie&ui,

practicile agricole pot a$ea i un impact de'a$ora"il resurselor naturale. Poluarea

solului, apei i aerului, 'ragmentarea %a"itatelor i dispari&ia $ie&ii săl"atice pot 'i

re#ultatul practicilor agricole i e+ploatării terenurilor inadec$ate. Politicile UE, i maiales cele ale PAC, sunt deci din ce în ce mai predispuse să încerce să elimine riscurile

degradării mediului încon2urător, încura2*nd culti$atorii să continue să 2oace un rol

po#iti$ în între&inerea regiunii rurale i a mediului natural.

Integrarea scopurilor legate de mediu în politica agricolă a început în anii 90. 6e

atunci, PAC s!a adaptat rapid la sus&inerea acestor scopuri. 5"iecti$ele PAC includ

spri2inul acordat agriculturii pentru reali#area rolului său multi'unc&ional în societateK

producerea de %rană sigură i sănătoasă, contri"u&ia la de#$oltarea #onelor rurale

precum i la prote2area i intensi'icarea statusului mediului culti$at i al "iodi$ersită&ii

acestuia. 6easemenea, a 'ost important pentru UE să sta"ilească reguli comune pentru

apro"area organismelor modi'icate genetic (:5) în agricultură.

Q. E


12/23

statele mem"re să o'ere sc%eme de agri!mediu agricultorilor. Acest lucru ilustrea#ă

priorită&ile politice ataate acestor sc%eme.

Un mediu mai curat

UE încearcă să a2ute mediul prinK

! o'erirea asistentei 'inanciare pentru încura2area sc%im"ărilor, dee+emplu, reducerea numărului de animale pentru un %ectar de

păm*nt, lăsarea neculti$ată a grani&elor de c*mp, crearea

ia#urilor sau plantarea de garduri $ii, trec*nd ast'el peste

metodele tradi&ionale de agricultură>

! sus&inerea materială pentru amorti#area costurilor de pre#er$are

a naturii>! insistarea că 'ermierii să respecte neapărat legile legate de

mediul încon2urător (i cele re'eitorare la sănătatea

consumatorilor, animalelor i plantelor) i $eg%erea asupra

e+ploatării corecte a terenurilor dacă doresc să se cali'ice pentru

su"$en&iile directe.

5rganismele modi'icate genetic i agricultură UE

/egisla&ia UE despre organismele modi'icate genetic 'unc&ionea#ă de la începutul

anilor H0 i s!a e+tins i rede'init de atunci. UE a introdus o legisla&ie speci'ică în

scopul de a prote2a cetă&enii, sănătatea i mediul încon2urător (cre*nd în acelai timp o

pia&ă unică pentru "iote%nologie). E+istă un proces de apro"are "a#at pe o e$aluare de la

ca# la ca# a riscurilor la care sunt supuse sănătatea umană i mediul, înainte ca orice

:5 sau produs care este compus său con&ine :5 (precum porum"ul, răpită i alte

microorganisme) să 'ie eli"erat în mediu sau plasat pe pia&ă.

6e#$oltările din interiorul PAC au a$ut loc nu numai datorită sc%im"ărilor din

agricultură, dar i ca răspuns la cererile societă&ii că întreg. Acestea include creterea

preocupării pentru siguran&ă i igiena alimentelor i pentru "unăstarea animalelor. În

aceste pri$in&e, PAC i alte politici ale UE au 'ost considera"il întărite încep*nd cu

10.


13/23

. -I:UA4JA A/IE4


14/23

4umărul în cretere de consumatori europeni este îngri2orat de "unăstarea animalelor

care sunt crescute pentru carnea lor, pentru ouă sau alte produse de consum #ilnic. Este

un principiu care stă la "a#a politici UE acela că animalele nu ar tre"ui să 'ie supuseunor su'erin&edureri inutile. Acest lucru este re'lectat în reguli clare despre condi&iile în

care găinile, porcii i puii de animale ar tre"ui crescu&i i în ce 'ermă animalele pot 'i

transportate i ucise. Aceste reguli sunt actuali#ate periodic în 'unc&ie de noile date

tiin&i'ice, i sunt unele dintre cele mai riguroase din lume.

Cercetările arată că animalele de 'ermă sunt mai sănătoase i produc %rană mai "ună

dacă sunt tratate "ine i sunt PACa"ile să se poarte natural. -tresul 'i#ic poate a$eae'ecte ad$erse nu numai asupra sanatatiii animalului, ci i asupra calită&ii cărnii.

T. C54


15/23

4atura i regiunea rurală sunt locuri în care oamenii trăiesc, muncesc, călătoresc i

găsesc resurse esen&iale precum apa i sol incare culti$a recolte i %rănesc animalele

pentru %rană. ediul natural re'lectă deci acti$ită&ile oamenilor care trăiesc în el.

5amenii au conturat întotdeauna mediul încon2urător în 'unc&ie de ne$oile lor, 'ie

construind drumuri, poduri, case sau locuri de muncă. Acti$ită&ile agricole di'erite produc peisa2e, medii di'erite precum păuni pentru %rănirea animalelor, terenuri ara"ile

pentru culturi agricole, li$e#i, cr*nguri i podgorii.

9. AI U/


16/23

inclu#*nd măsuri de protec&ie i îm"unătă&ire a mediului încon2urător, sc%eme de spri2in

pentru comunită&ile rurale i de de#$oltare a economiei rurale că întreg.

. 6E;B5/A


17/23

E+tinderea UE a inclus încă 10 state mem"re (Cipru, ep. Ce%a, Estonia, Ungaria,

/etonia, /ituania, alta, Polonia, -lo$acia i -lo$enia) încep*nd cu 1 mai 300Q, o dată

isorica pentru re'acerea Europei după secole de di$i#ări destructi$e generate de ră#"oaie

i con'licte ideologice. Europa ca întreg $a a$ea de c*tigat din asigurarea unei

sta"ilită&i politice i a securită&ii, ca i din e+tinderea pie&ei interne a UE de la 190 la QQmilioane de oameni. Această pia&ă e+tinsă $a o'eri i oportunită&i noi i importante

pentru de#$oltarea agriculturii europene i a politicii agricole comune.

6in punct de $edere numaric, impactul e+tinderii asupra agriculturii UE este unul

dramatic. Un număr de încă Q milioane de agricultori s!au adăugat la popula&ia de2a

e+isten&a de agricultori ai UE de T milioane. 4oile state mem"re au adăugat aproape 9

milioane %ectare de teren agricol la cele 10 de milioane de2a e+istente în UE! 1, ocretere de 08, în timp ce produc&ia în UE $a ceste cu aproape 10!308 pentru

ma2oritatea produselor. Acest lucru con'irmă că poten&ialul de produc&ie agricolă al

noilor mem"re state este departe de a 'i epui#at.

Agricultorii din noile state mem"re au acces la pia&a unică europeană i "ene'icia#ă de

pre&urile acesteia relati$ sta"ile, plus plă&ile directe ('a#a care este pe punctul de a atinge

ni$elul ma+im) i măsurile de de#$oltare rurală.

În ciuada progresului reali#at în moderni#area i restructurarea sectorului agricol care a

a$ut loc în noile state mem"re (mai ales în &ările e+!comuniste), în ultimii ani una dintre

pro$ocările c%eie au 'ost de a îm"unătă&i prosperitatea în agricultură i în comuniatile

rurale că întreg. 6i'eren&ele de prosperitate în UE! 1 i noile state mem"re sunt i mai

pronun&ate în #onele rurale, din cau#a com"ina&iei dintre $eniturile scă#ute i ratele mari

ale oma2ului din aceste #one, comparati$ cu regiunile ur"ane (aceste discrepan&e sunt

mai mari în noile mem"re state dec*t în UE! 1).

Aceasta este o pro$ocare de care UE a început de2a să se preocupe, cre*nd noi măsuri de

de#$oltare rurală, create pentrua se adresă situa&iilor speci'ice din noile state mem"re.

6e e+emplu, e+istă 'oarte multe 'erme de semi!su"#istenta în aceste state, care produc

ceea ce consuma, dar i $*nd o parte din produc&ie. Pentru a a2uta 'amiliile de agricultori

să 'acă 'a&ă pro"lemele cau#ate de lipsa "anilor p*nă c*nd 'ermă $a 'i restructurata

ast'el înc*t să de$ină $ia"ilă din punct de $edere comercial, spri2inul 'ianciar este

$ala"il p*nă la cinci ani. -er$iciile de consultan&ă agricolă pot 'i su"$en&ionate pentru a


18/23

a2uta la asigurarea 'aptului că agricultorii primesc spri2in pro'esional în scopul de a

des'ăura acti$ită&i agricole într!o manieră care spri2ină prote%2area mediului, pentru a!I

a2uta să di$ersi'ice acti$ită&ile agricole sau pentru a!i îm"unătă&i 'acilită&ile. E+istă i o

in$esti&ie specială su" 'ormă de asisten&ă pentru a!I a2uta pe agricultorii din noioe state

mem"re să îndeplinească standardele UE re'eritoare la sănătatea i igiena pu"lică, "unăstarea animalelor i siguran&a muncii.

Este important de e$iden&iat 'aptul că o"liga&iile apartenen&ei la UE se aplică imediat

agricultorilor din noile state mem"re. E+emplu c%eie este siguran&a alimentară care este

o pro"lemă e+trem de importantă pentru consumatorii UE, ast'el înc*t nici o a"atere de

la standarde nu poate 'i luată negli2ată.

UE are contacte i rela&ii comerciale e+tinse cu &ările din lumea a treia i cu "locurilecomerciale. UE este un actor important în comer&ul agricol mondial, 'iind cel mai mare

importator i cel de!al doile mare e+portator de alimente. UE 2oacă un rol crucial în

sta"ilirea acordurilor mondiale de comer& în 5rgani#a&ia ondială a Comer&ului. A

înc%eiat c%iar i este inprocese de negociere pentru acorduri comerciale "ilaterală cu &ări

din lumea a treia, acorduri de comer& li"er cu statele $ecine, acorduri speciale cu statele

a'late în curs de de#$oltare, garant*ndu!le acces pre'eren&ial pe pia&a europeană, dar i

rela&ii mai $aste de parteneriat cu grupurile regionale precum statele Americii de -ud

din grupul ercosur. UE este singurul mare grup comercial, printre celelalte na&iuni

"ogate, care nu numai garantea#ă accesul pre'eren&ial pe piaia sa pentru importurile

pro$enind din statele a'late în curs de de#$oltare, dar c%iar i import cantită&i

cosidera"ile din aceste state.

UE este un importator net de produse din agricultură, dar în acelai timp est este i

e+portator pentru alimente.

UE a 'ăcut e'orturi ma2ore pentru a redirec&iona politica agricolă spre instrumente mai

transparente i care să nu distorsione#e comerturile! mai ales prin renun&area la

metodele de plată a agricultorilor în 'unc&ie de produc&ia reali#ată.


19/23

UE este i cea mai mare pia&a pentru e+porturile agricole dinstatele a'late în curs de

de#$oltare i desc%ide calea, printre na&iunile înstărite, spre garantarea scutirii de ta+e

$amale i de cote a produselor care!i au originea în &ări mai pu&in de#$oltate.

10. IP/ICAEA Î4 E:U/I C5ECIA/E U/


20/23

calitatea acestor produse, demonstrea#ă de ce UE a de$enit um e+portator ma2or pentru

multe produse alimentare.

6ar acesta nu este un drum cu sens unic. UE este i cel mai mare importator de produse

din agricultură din lume.

E+porturile nete ale UE au scă#ut în aproape toate sectoarele încep*nd cu 10.

13. C5EJU/ CU -


21/23

Iar costurile PAC ar tre"ui $ă#ute în conte+t. -uma totală este, de e+emplu, mai mică de

2umătate din c%eltuielile pentru "unăstare ale :ermaniei. În medie, 'iecare cetă&ean

contri"uie cu apro+imati$ 3 euro pe săptăm*nă pentru 'inan&area PAC, adică

apro+imati$ pre&ul unui ?ilogram de mere. Acesta este departe de a 'i un pre& ridicat de

plătit pentru o %rană sănătoasă su o #onă ruarala $ie. Iar aceti "ani au a2utat să sereali#e#e sc%im"ări importante. ai pu&ini "ani pentru su"$en&iile pentru e+port, mai

pu&in pentru spri2inul comer&ului, dar mai mult pentru asisten&ă directă a producătorilor

i pentru de#$oltarea rurală.

1. C54


22/23

@oarte mul&i oameni nu în&eleg moti$ul pentru care agricultorii sunt plăti&i pentru a 'ace

agricultură. Ini&ial scopul era de a asigura că %rana să 'ie disponi"ilă întotdeauna i la

pre&uri sta"ile, i că agricultorii să ai"ă $enituri re#ona"ile i regulare, indi'erent de

modi'icările climatice. PAC a e$oluat ,i acum, mai mult ca niciodată, are gri2ă de

întreaga societate europeană. În plus, UE a depus e'orturi cresute pentru a includecetă&enii în 'ormarea politicilor i pentru a!I &ine în legătură cu PAC.

Cetă&enii de astă#i au ne$oie să nu mai 'ie deran2a&i de nesiguran&ă legată de sănătatea

i nesiguran&a %ranei. Ei tre"uie să 'ie siguri că o'erta de %rană disponi"ilă este una

adec$ată cerin&elor lor. Preocupările lor sunt acum a+ate mai mult pe metodele de

produc&ie a %ranei i a 'aptului dacă este acordată su'icientă aten&ie cerin&elor

comerciale, cerin&elor de mediu, siguran&ei %ranei, calită&ii acesteia i "unăstăriianimalelor.

7i cetă&enii sunt ast'el mult mai implica&i în luarea deci#iilor. Acest lucru se înt*mplă pe

mai multe căiK

! consultări 'ormale i in'ormale prin con'erin&e, dialoguri ale societă&ii ci$ile i

comitete consulati$e>

! consultări $ideo i prin internet>

! campanii de supra$eg%ere i in'ormare>

! descentrali#area procesului de luare a deci#iilor la ni$el regional i local re'eritoare la

'ormarea i implementarea politicilor agricole. În plus, Parlamentul European $a a$ea

puteri noi inprocesul de creare a deci#iilor PAC, 'ăc*nd posi"ilă o altă sursă de in'luen&a

inproces.

Cetă&enii trenuie să 'ie contien&i că PAC nu este separată i condusă de ru+elles. -e

reali#ea#ă prin negocierea dintre cele 3 de state mem"re. 7i operea#ă pe terenul

statelor mem"re. olul Comisiei Europen este de a asigura că este condusă e'icient i

corect.

educerea graduală costurilor reale ale PAC sunt do$ada $ie a a"ilită&ii PAC de a

răspunde dorin&elor cetă&enilor. PAC se adaptea#ă la ceea se potri$ete cel mai "ine

statelor mem"re.


23/23

Concluzii

olul UE în agricultură a 'ost totdeauna acela de a a2uta înK

! asigurarea unei o'erte sta"ile de %rană sigură i disponi"ilă oricui pentru întreaga

popula&ie>! o'erirea unor standarde de $ia&ă re#ona"ile pentru agricultorii din UE, permi&*nd să se

de#$olte o industrie agricolă modernă

! asigurarea 'aptului că agricultura poate 'i de#$oltată în toate regiunile UE.

Pe măsură ce PAC s!a de#$oltat i a de$enit mai so'isticat, în concordata cu necesită&ile

cetă&enilor UE, următorilor 'actori li s!a acordat o importanata mai mareK

! $eg%erea asupra "unăstării societă&ii rurale>! îm"unătă&irea calită&ii %ranei Europei>

! garantarea sănătă&ii %ranei>

! asigurarea prote2ării mediului încon2urător pentru genera&iile $iitoare>

! asigurarea unor coditii mai "une pentru sănătatea i "unăstarea animalelor>

! reali#area acestor o"icti$e la costuri minime pentru "ugetul UE (care se "a#ea#ă mai

mult pe contri"ua"ili, cetă&enii de r*nd).

UE are un model particular de agricultură care răspunde cerin&elor societă&ii ci$ile! în

termeni de ateptări re'eritoare la producerea %ranei, siguran&a %ranei, standardele de

mediu i conser$area #onei rurale, rela&iile cu lumea a'lată în de#$oltare (comer&

agricol) i $aloarea "anilor i ta+elor. PAC este cel care li$rea#ă toate acestea. A 'ost un

drum lung de la sus&inerea supra!productiei spre o produc&ie orientată sper pia&ă i un

sistem prietenos pentru mediul încon2urător. 6ar această e$olu&ie $erde $a continua.

PAC!ul de astă#i este o politică aleasă de societatea noastră. Pu&ini îi pot imagina cum

ar 'i regiunea rurală a UE i %rana 'ără PAC. Este ne$oie de spri2inul consumatorilor,

contri"ua"ililor i al societă&ii pentru a pre$eni riscul lăsării în paragină a terenurilor,

degradării mediului rural, oma2ului i c%iar declinul social al multor #one rurale. În

plus, PAC i alte politici ale UE au dus la crearea inei pie&e unice pentru "unurile

pro$enite din agricultură UE i a contri"uit la po#i&ia de actor mondial ma2or al UE în

cea ce pri$ete agricultură i %rană.

aspecte generale cu privire la politica agricole comuna a uniunii europene

Documents