Stiri 16 decembrie 2019 , prima parte

CURSUL DE SCHIMB 16.12.2019

1 EUR 4.7781 1 USD 4.2878

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 16 – 20 Decembrie 2019Agroinfo  15 decembrie 2019

Caracteristici meteorologice. În această perioadă va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -1...14°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...11°C, la nivelul întregii țări. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 4...18°C, în majoritatea zonelor de cultură.

Temperatura minimă a aerului va oscila între -6...9°C în aproape toată țara, posibil mai scăzută în zonele depresionare. Se întrevăd precipitații sub formă de ploi locale pe întreg teritoriul agricol al țării, fiind însoţite de intensificări temporare ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții.

Caracteristici agrometeorologice

Conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va situa în limite scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local extremă, în cea mai mare parte a teritoriului agricol. Rezerva de apă din sol va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim, local în estul, sudul, izolat sud-estul și vestul țării.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe fondul regimului termic favorabil din aer şi sol, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de toamnă vor evolua în general normal, îndeosebi

1

în zonele de câmpie, iar în depresiuni, ritmurile de vegetaţie vor fi mai lente, local fiind posibilă stagnarea temporară a acestora.

În funcţie de data semănatului şi precocitatea hibrizilor, la culturile de toamnă (orz şi grâu) se vor semnala răsărirea, apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%), la nivelul întregii ţări. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a plantelor va fi medie şi bună în semănăturile efectuate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate tardiv şi pe terenurile unde se vor menţine deficite de umiditate în sol.

Sub aspect fenologic, rapiţa va parcurge predominant faza de înfrunzire (6-16 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor în general bună şi medie. Pomii fructiferi şi viţa de vie îşi vor continua repausul biologic, speciile având în general o bună rezistenţă la condiţiile de iernare. Pe ansamblu, lucrările agricole specifice (arături, fertilizări, etc.) se vor desfăşura cu dificultate datorită precipitaţiilor prognozate.

Recomandările specialiștilor:

• Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la cerealierele de toamnă;• Efectuarea arăturilor adânci, îndeosebi pe terenurile agricole unde umiditatea solului permite intrarea utilajelor în câmp;• Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe (fosfor şi potasiu) la culturile cerealiere de toamnă;• Lucrǎri de întreţinere (administrarea îngrăşămintelor organice, arături, îngropatul viilor) în plantaţiile pomi-viticole.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

 Cum va fi vremea de Sărbători. ANM: Crăciun cu temperaturi de primăvără. Ninsori rare la munte 16.12.2019, 14:52 280

Crăciunul vine cu temperaturi de până la 16 grade şi ploi în majoritatea regiunilor ţării, potrivit prognozei pe două săptămâni emise, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Zăpadă va fi doar la munte, unde va ninge local şi destul de rar.

Meteorologii ANM anunţă că săptămâna aceasta vremea va fi deosebit de caldă în Banat şi Crişana, unde media temperaturilor maxime se va situa între 13 şi 16 grade, iar cea a minimelor între 3 şi 6 grade, valori mai ridicate decât cele specifice pentru luna decembrie. În cea de a doua săptămână,

2

când va fi Crăciunul, se va răci treptat, astfel încât temperaturile maxime vor fi de 4 grade şi minime de -1 grad. Ploi sunt anunţate din 20 decembrie.

În Transilvania, săptămâna aceasta maximele se vor situa între 10 şi 12 grade, iar minimele între -4 şi -3 grade, dar cresc spre sfârşitul săptămânii, devenind pozitive. De Crăciun se răceşte, iar maximele termice vor ajunge până la 2 grade la finalul intervalului, iar minimele până la -5 grade. Probabilitatea de precipitaţii va fi ridicată începând cu data de 20 decembrie.

Până la finalul primei săptămâni de prognoză media maximelor termice se va situa între 11 şi 14 grade, în zona Maramureşului, iar a minimelor între 1 şi 4 grade. Apoi se va răcori treptat, astfel încât în ultimele zile din interval vor fi temperaturi maxime care în medie vor atinge doar 3 - 4 grade şi minime a căror medie se va situa uşor sub pragul de îngheţ. Din data de 20 decembrie, temporar, vor fi precipitaţii aproape în fiecare zi, potrivit ANM.

 Meteorologii spun că între 16 şi 25 decembrie vremea va fi cu valori termice mult mai ridicate decât în mod normal în Moldova, media temperaturilor maxime fiind cuprinsă între 7 şi 14 grade, iar a minimelor între 1 şi 4 grade. Apoi se va răci treptat, cu aproximativ 4 - 5 grade, până la finalul intervalului.

În Dobrogea, până în Ajunul Crăciunului vremea se va menţine mai caldă decât în mod normal şi se vor înregistra, în medie, temperaturi maxime de 11 - 15 grade şi minime de 5 - 8 grade. Din ziua de Crăciun se va răci uşor şi treptat, în medie cu 4 - 5 grade până în ultima zi de prognoză. În perioada 22 – 29 decembrie sunt prognozate ploi.

În Muntenia şi Oltenia, în perioada 16 - 24 decembrie vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal. Media temperaturilor maxime va fi de 12 - 15 grade, iar a minimelor se va situa, în general, între 2 şi 4 grade. Va urma o perioadă în care temperaturile vor începe să scadă treptat, astfel încât, la finalul săptămânii în care va fi Crăciunul media maximelor termice va fi de 5 - 6 grade, iar a minimelor de -1 - 0 grade. Trecător şi pe arii restrânse, după data de 20 decembrie, în unele zile vor fi ploi slabe.

În zonele de munte, ANM anunţă că temperaturile vor fi în creştere până miercuri, în 18 decembrie, când media maximelor va atinge 14 grade, iar a minimelor 7 grade. După această dată va începe un proces de răcire treptată ce va face ca în ultimele zile de prognoză temperaturile să devină negative atât ziua cât şi noaptea. Din 20 decembrie, în unele zile, local, vor fi precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare.

3

UNCSV: NEONICOTINOIDELE, INTERZISE PE MOTIVE EMOȚIONALE! Agroinfo 16 decembrie 2019 –

FERMIERII COLABOREAZĂ CU APICULTORII. Deși nu există studii științifice din care să reiasă cu certitudine că neonicotinoidele utilizate în tratamentul semințelor au impact negativ asupra albinelor și produselor apicole din România, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emoționale, susține Uniunea Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agricultura și Apicultura sunt două domenii ce au trăit dintotdeauna în simbioză, cu beneficii pentru ambele părți,  simbioză care poate continua în țara noastră dacă înțelegem că nu poate exista  o agricultură performantă fără ajutorul albinelor, cum nu poate exista nici o apicultură performantă fără sprijinul furnizat de agricultură (mai ales la rapiță și floarea soarelui).

UNCSV susține inițiativa U.E. privind polenizatorii și consideră foarte important să fie îmbunătățite cunoștintele referitoare la declinul polenizatorilor din zonele rurale, urbane și periurbane, cauzele și consecințele acestuia asupra producției apicole, agricole, biodiversității și impactul economic prin studii de caz specifice, în România. U.E. trebuie să dezvolte modalități inovatoare pentru a proteja recoltele împotriva dăunătorilor și a bolilor și să ia în considerare rolul potențial al noilor tehnici inovatoare de a îmbunătăți durabilitatea sistemului alimentar, garantând în același timp siguranța acestora.

Considerăm că este necesar ca în fiecare țară din U.E. să existe laboratoare acreditate care să poată verifica un număr de probe relevant și atesta procentual prezența reziduurilor ținând cont de legislația europeană și mondială în domeniu, care să certifice că substanţele utilizate nu au efect asupra populaţiei.

Înainte de a interzice anumite substanțe pentru care au fost deja făcute verificări privind evaluarea riscurilor și s-a asigurat că nu există efecte nedorite asupra albinelor melifere, să fie cel puțin asigurată existența altor opțiuni, chiar organice, cu eficiență similară și costuri rezonabile. Fermierii nu au preferințe de a folosi anumite produse. Trebuie să fim conștienți că includerea în programele de cercetare a pesticidelor organice nu se va întâmpla peste noapte și este nevoie de o perioadă de câțiva ani de tranziție.

Majoritatea fermierilor și apicultorilor aplică produse pentru protecția plantelor și albinelor astfel încât să asigure o producție minimă garantată care să permită rentabilitatea și să asigure hrană de calitate necesară populației. Agricultorii fac asolament, străduindu-se să mențină

4

biodiversitatea și să colaboreze foarte bine cu apicultorii, lucru demonstrat și de datele statistice din ultimii ani. Fermierii sunt fortați de împrejurări să folosească anumite substanțe de protecție a plantelor pentru a-și salva culturile. Nu există studii științifice concludente care să ateste cu certitudine că insectofungicidele pe baza de neonicotinoide au efecte letale prin doza optimă aplicată, sau că reziduurile provenite de la acestea au alte efecte, care pe parcursul unui ciclu de viață afectează polenizatorii. Sunt state unde se folosesc pe scară largă neonicotinoidele, atât ca tratament în vegetație cât și ca tratament la sămânță și care nu se confruntă cu Sindromul Depopulării Coloniilor.  Ba mai mult, apicultorii de acolo exportă albine vii în alte state, pentru a-i ajuta pe confrații lor de peste ocean să își refacă populațiile de albine, devastate de acest sindrom.

Deși nu există studii științifice din care să reiasă cu certitudine că neonicotinoidele utilizate în tratamentul semințelor au impact negativ asupra albinelor și produselor apicole din Europa, acestea au fost interzise la nivel european pe motive emoționale. România este țara cea mai afectată din Europa de atacul care poate deveni catastrofal, al unor dăunători precum viermii sârmă(Agriotes spp) și rățișoară(Tanymecus spp)  pentru care nu există alte soluții eficiente de control la acest moment.

Neefectuarea tratamentelor la semințe cu substanțe neonicotinoide va conduce la reducerea/dispariția culturilor însămânțate cu floarea soarelui, porumb și rapiță care afectează ¾ din suprafața cultivată cu acestea în România. Ca alternativă fermierii vor fi obligați să efectueze mai multe tratamente în vegetație, care afectează mult mai mult albinele și care au o eficiență scăzută asupra dăunătorilor, acționând doar curativ și nu preventiv. Costurile vor fi de 3-4 ori mai mari decât în prezent, lucru care va determina scăderea eficienței economice a fermierilor români față de ceilalți fermieri din U.E., în acest fel impunându-se o practică comercială neloială.

Efectele diminuării suprafețelor cultivate cu plante melifere vor avea un impact sever asupra efectivelor de albine și a produselor apicole. La acestea se adaugă poluarea suplimentară a mediului prin efectuarea mai multor tratamente fitosanitare de combatere a bolilor și dăunătorilor și utilizarea unei cantități mai mari de pesticide aplicate în perioada de zbor a polenizatorilor.Înainte de a pune pe seama substanțelor pentru protecția plantelor diminuarea efectivelor de albine ar trebui să efectuat un studiu științific serios, pe un număr relevant de probe, care să confirme sau infirme în mod oficial prezența Sindromului Depopulării Coloniilor (SDC) pe teritoriul României. Totodată sunt necesare centralizări clare, în ultimii 10 ani, cu mortalitățile albinelor de pe întreg teritoriu al României, la nivel de județ, determinate conform metodologiilor științifice în vigoare.

5

Știm cu toții că tratamentul la sămânță este mai prietenos cu mediul și mai eficient pe o perioadă de 4-6 săptămâni de la răsărirea plantei, perioadă în care albinele, în general nu zboară, atacând în schimb dăunătorul, spre deosebire de tratamentele în vegetație, perioadă în care sigur albinele zboară.

Din păcate, în multe zone din țara noastră climatul favorizează invazia anumitor dăunători, care în majoritatea statelor membre U.E. nu se regăsesc. E important de precizat și faptul că doza medie de pesticide utilizată pe ha în România este de numai 0,6 kg, comparativ cu media europeană de 2,3 kg. În țările unde s-au depistat anumite reziduuri pe un număr insuficient de probe, deci neconcludent din punct de vedere științific, se utilizează cantități apropiate de media europeană, iar regimul pluviometric este mult mai bogat decât în România.

Din păcate unii apicultori nu au înțeles că dacă nu se vor da aceste derogări și nu vor fi alte soluții eficiente, va scădea considerabil suprafața arabilă din România cu plante melifere(floarea soarelui, rapita) și nu numai(porumb), iar albinele nu vor mai avea cu ce să se hrănească și va scădea atât efectivul cât și cantitatea de produse apicole. 

Apicultorii înainte de a solicita ca Agricultorii să nu mai facă nici un tratament la culturi ar trebui să se pună în aceeași situație, să nu acționeze în nici un fel asupra albinelor în privința Nosemoza și Varroa, să vadă dacă își pot continua activitatea și în ce condiții.

Nu este echitabil să soliciți/impui unei filiere condamnarea la faliment și diminuarea majoră a producției de cereale și plante oleaginoase a unei țări fără dovezi concrete, pertinente, ținând cont de toți factorii implicați și efectele socio-economice ale acestora.

ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR,  Președinte U.N.C.S.V.           Mircea BĂLUȚĂ          

APIA si SUBVENTII

OROS: DACĂ MAI DĂM ÎNCĂ ȘAPTE ANI SUBVENȚII LA TOATĂ LUMEA, NU VOM REZOLVA NIMIC! Agroinfo 16 decembrie 2019 - PLANUL NAȚIONAL STRATEGIC. Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că în următorul exercițiu financiar, 2021-2027, subvențiile agricole nu vor mai fi împărțite tuturor. Pentru plățile directe se va face diferența între fermierii care fac performanță și cei care nu fac. Șeful de la Agricultură a

6

spus că nu se va rezolva nimic dacă încă șapte ani vor primi subvenții toți fermieri.

O particularitate la acest Plan Național Strategic este legată de planurile pe care le are Comisia Europeană. De aceea nu este o grabă foarte mare, nu suntem ştrânşi de un anumit termen, pentru că se pare că an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022. Încă nici nu a fost fixat mecanismul financiar, cât este suma întreagă care ulterior se împarte noii Politici Agricole Comune (PAC). Avem timp, mai ales că în mare sunt creionate obiectivele. Noi susţinem nişte chestiuni legate de acest PAC. Vrem să ştim exact cum e cu acel procent de 40% pe care ţările nordice îl doresc şi se pare că l-au impus Comisiei Europene să fie folosit pentru măsuri de mediu şi climă. Noi am cerut concret ca să ştim cum ne facem planul. E doar din Pilonul II (ajutoare europene pentru dezvoltare rurală n.r.), este doar din Pilonul I (plăți directe, subvenții fermieri n.r.)? Le combinăm? Pentru că finanţarea măsurilor din Pilonul I, care reprezintă plata pe unitatea de suprafaţă, creează probleme de mediu şi climă şi atunci ar trebui să folosim şi de acolo bani. Aşa ar fi logic.

Dacă rămânem cu 40% doar din Pilonul II, ar fi foarte puţin pentru ceea ce vrem noi să dăm pentru performanţă, pentru prelucrare, pentru depozitare, deoarece plăţile directe le dăm la toată lumea. Noi vom încerca şi în Pilonul I să facem un pic diferenţierea, cine face performanţă şi cine nu, pentru că sunt conştient că dacă mai mergem încă şapte ani să dăm la toată lumea, nu vom rezolva nimic. Ei se vor bucura punctual, dar pe urma vor plânge împreună cu noi, a declarat ministrul Oros.

Șeful de la Agricultură a adăugat că la acordarea ajutoarelor europene vor fi punctate în plus cooperativele. Fără asocierea într-o cooperativă, fermierii mici nu au cum să reziste pe piață.

Într-adevăr este important şi ne interesează în PNS să consolidăm ferma medie, ferma de familie, care în toată Europa este foarte puternică. Ale noastre ferme de familie nu prea pot să concureze cu aceste ferme din Europa şi de aceea acele zeci şi mii de ferme de subzistenţă ar trebui să le transformăm să devină ferme comerciale, să rămână pe piaţă. De aceea pe Pilonul II vom da cât mai mulţi bani pentru cooperative.

Vom puncta în plus cooperativele, pentru că nu poţi să prelucrezi sau să depozitezi producţia ta dacă eşti un fermier mic sau chiar mediu. Aceste capacităţi de depozitare şi prelucrare trebui făcute de cooperative. O să-i ajutăm cu vânzarea, pentru că aici este problema cea mai mare şi cu roşia, dar şi cu alte produse. Ei (fermierii n.r.) deja ştiu să producă. Foarte mulţi produc exact ca afară, şi calitativ şi cantitativ, dar nu pot să vândă. Singura chestie este să se asocieze. Ne spun foarte mulţi: ajutaţi-ne să obţinem

7

preţuri mai bune, dar nu înţeleg că ministerul nu poate să intervină în mediul acesta, să impună un preţ marilor lanţuri. Singura modalitate, fie sunt ei suficient de puternici să dicteze preţul pe piaţă, fie pot să îşi facă pe lângă depozite şi mici magazine. Doar aşa îi putem ajuta, direcţionând bani doar în zona aceea, a spus ministrul agriculturii.

PLATA FINALĂ A SUBVENȚIILOR! ADRIAN PINTEA, APIA: 60% DINTRE FERMIERI, PLĂTIȚI! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019 6:03

Plăți în forță la APIA. Șeful instituției, Adrian Pintea, a declarat în premieră pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că la plata finală a subvențiilor peste 60% dintre fermieri au fost deja autorizați la plată în luna decembrie.

”Pe 12 decembrie am reușit să autorizăm la plată 156.075 de fermieri cu suma de 117,03 milioane de euro. În total avem autorizați la plata finală, până pe 12 decembrie, 505.138 de fermieri cu suma de 89,65 milioane euro”, a spus directorul general al APIA.

Reamintim că APIA a început pe 2 decembrie efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019. Ulterior în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro. Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

8

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Campania de plăți de la APIA va continua până pe 30 iunie 2020, ținta funcționarilor fiind însă de a finaliza achitarea subvențiilor APIA până pe 31 martie 2020.S

CHEMĂ DE SPRIJIN DE LA APIA: TERMENUL A FOST PRELUNGIT! Ramona Dascălu13 decembrie 2019 20:57

Veste bună pentru fermieri: termen prelungit pentru schema de sprijin de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură! Perioada în care pot fi depuse cereri de sprijin pentru submăsura 8.1 ”Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” s-a prelungit până la data de 31 martie 2020.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că s-a prelungit cea de a 4-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă Măsurii 8 ”Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor”, submăsura 8.1 ”Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, până la data de 31.03.2020 (inclusiv), ora 16.00. Astfel, prelungirea termenului de depunere a cererilor de sprijin asigură condițiile necesare pentru accesarea submăsurii 8.1 pentru care există un interes real, accesarea fondurilor FEADR aferente având impact pozitiv pentru atingerea obiectivelor PNDR 2014-2020. APIA reamintește fermierilor că alocarea financiară pentru sesiunea 4/2019 este de 15.000.000 euro. Pentru informații detaliate privind condițiile de depunere și selectare a cererilor de sprijin, a fost publicat pe site-ul APIA – ww.apia.org.ro, Ghidului solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investitii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătățirea viabilității pădurilor”, Submăsura 8.1 „împăduriri şi crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 – sesiunea 4/2019.

MINISTRUL OROS: SUNT ȘI OIERI DOAR VÂNĂTORI DE SUBVENȚII DIRECTE! Agroinfo 16 decembrie 2019 SUBVENȚIILE APIA NU SE VOR MAI DA PE CAP DE ANIMAL.  Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, că sunt asociații din oierit care vor să crească oi de rasă, care

9

vor să obțină producții foarte bune și urmăresc producția de carne, dar sunt și oieri români doar vânători de subvenții directe. Șeful de la Agricultură a anunțat că nu se va mai da subvenția APIA pe cap de animal.

În acest moment, la Ministerul Agriculturii se lucrează intens la elaborarea Planului Național Strategic, PNS, 2021-2027. Ministrul Adrian Oros a declarat că scrierea și elaborarea PNS, de care vor depinde toate subvențiile și ajutoarele din agricultură, se face cu specialiști din Ministerul Agriculturii, în urma negocierilor cu reprezentanții fermierilor, atât din vegetal, cât și din zootehnie. Cert este că ministrul agriculturii a anunțat deja o schimbare în modul de acordare al subvențiilor APIA. Pentru zootehnie, crescătorii nu vor mai încasa subvenția pe cap de animal.

Prioritatea zero - Programul Naţional Strategic (PNS) pentru perioada 2021-2027, în care avem nişte obiective foarte clare. În primul rând, vom pune accent pe zootehnie şi pe ameliorarea raselor în cadrul tuturor speciilor. Vrem să avem nişte rase clare, bine definite, rase de lapte, rase de carne, rase de lână, astfel încât în aceşti şapte ani, 2021-2027, să avem consolidate producţii care să fie vandabile şi să nu mai spunem că producţiile pe care noi le scoatem nu mai sunt competitive. Îi vom spijini pe cei care vor să facă perfomanţă, care vor să crească valoarea genetică a animalelor. Nu vom mai da bani doar aşa, pe cap de animal.

Am avut întâlniri cu toate asociaţiile din domeniul creşterii porcului, creşterii păsărilor, dar şi cu oierii. Aici, unii (oieri n.r.) vor să meargă pe producţie, pe număr mare de animale, dar sunt şi oieri doar vânători de subvenţii directe. Sunt asociaţii responsabile care încearcă să crească oi de rasă sau nişte metişi care să aibă producţii foarte bune şi urmăresc mai mult producţia de carne, pentru că principalul nostru produs de export este mielul şi oaia în viu, din păcate, şi mai puţin producţia de lapte şi de lână, care aproape că este nevandabilă. Aici va trebui să identificăm, concret, nu doar aşa promisiuni deşarte, cum vom putea valorifica această lână.

Nu avem bani în buget la ora aceasta să facem acele centre de prelucrare sau de spălare. Acestea trebuie făcute tot de către crescători, de către cooperative, iar noi putem să-i ajutăm cu nişte scheme de sprijin. Nu poate statul să se interpună într-un astfel de lanţ de activităţi, a spus ministrul Nechita-Adrian Oros, într-un interviu acordat duminică, 15 decembrie 2019, pentru Agerpres.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii: ”Sunt şi oieri doar vânători de subvenţii directe!” agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

Crescători de ovine care se chinuie să crească performanța animalelor și ”vânători de subvenții directe”. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a vorbit

10

deschis despre situația din oieritul românesc, despre ce a discutat cu liderii oierilor în cadrul întâlnirilor avute recent la București. ”Am avut întâlniri cu toate asociaţiile din domeniul creşterii porcului, creşterii păsărilor, dar şi cu oierii. Aici, unii vor să meargă pe producţie, pe număr mare de animale, dar sunt şi oieri doar vânători de subvenţii directe.

Sunt asociaţii responsabile care încearcă să crească oi de rasă sau nişte metişi care să aibă producţii foarte bune şi urmăresc mai mult producţia de carne, pentru că principalul nostru produs de export este mielul şi oaia în viu, din păcate, şi mai puţin producţia de lapte şi de lână, care aproape că este nevandabilă. Aici va trebui să identificăm, concret, nu doar aşa promisiuni deşarte, cum vom putea valorifica această lână. Nu avem bani în buget la ora aceasta să facem acele centre de prelucrare sau de spălare. Acestea trebuie făcute tot de către crescători, de către cooperative, iar noi putem să-i ajutăm cu nişte scheme de sprijin. Nu poate statul să se interpună într-un astfel de lanţ de activităţi”, a declarat ministrul Adrian Oros în cadrul unui interviu acordat Agerpres.

Dispare subvenția pentru oieri și crescătorii de porci? Anunțul ministrului Agriculturii făcut astăzi! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

Programele lăsate de fostul Guvern vor fi continuate de noua conducere a ministerului agriculturii.

Cele două finanțări despre care s-a vorbit doarte mult în ultima perioadă sunt cea pentru tomate și usturoi, dar nu s-a mai pomenit nimic despre subvenția acordată pentru valorificarea lânii sau despre programul pentru încurajarea creșterii raselor autohtone de suine, Bazna și Mangalița. Programul “Tomata” rămâne sigur, la fel şi programul privind producţia de usturoi, spune ministrul agriculturii Adrian Oros într-un interviu pentru Agerpres.ro.

11

Acesta nu a adus în discuție programul destinat oierilor care oferă 2 lei pe kilogramul de lână vândut și nici cel pentru încurajarea creșterii raselor de porci Bazna și Mangalița. ”Anul acesta am dat 62 de milioane de euro pentru “Tomata”, deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016. Producătorii au spus că i-a ajutat acest program, a mers deja trei ani şi cred că ei ştiu deja să producă. Acum trebuie să le dăm bani să facă depozite şi procesare. Asta ar fi etapa următoare”, a explicat ministrul.

Acesta a menționat că aceste două programe sunt deja bugetate dar vor suferi unele modificări. ”Deci, usturoiul şi tomata le avem bugetate, le continuăm şi anul viitor. Însă, după mine, nu aş mai merge cu un program pe produs, aş face mai bine nişte scheme de finanţare pentru toate legumele, dar nu numai pentru producţie ci şi pentru depozitare şi procesare. M-au impresionat zonele unde chiar există tradiţie în legumicultură, în Galaţi, Brăila şi Giurgiu”, a conchis ministrul. De precizat că în alte declarații, mai ales la începutul mandatului său, Adrian Oros a dat asigurări că toate programele de minimis din agricultură vor fi continuate. Ele urmează să fie evaluate ulterior pentru a se vedea impactul lor. Este de așteptat bugetul pe care MADR îl va avea alocat pentru măsurile de sprijin, astfel încât fermierii să aibă siguranța că vor încasa în continuare schemele pe care le-au accesat și în acest an.

AFIR si FINANTARI

Ministrul Oros: toate programele bugetate de sprijin pentru fermieri vor fi continuate si la anul Decembrie 16, 2019

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca toate programele de sprijin aflate in derulare, care sunt deja bugetate, vor fi continuate si in anul 2020. Acesta a mentionat, ca prin hotarare de Guvern, fondurile aferente programului „Tomata” au fost suplimentate cu 12 milioane de euro, noteaza Agerpres.

„Legat de programele de sprijin si in primul rand Programul Tomata, am vazut ca acesta este cel mai sensibil (…), toate programele de sprijin, inclusiv Programul Tomata, se vor derula si in anul care vine. Le-am bugetat, sunt prinse in buget, mai mult, astazi am semnat o hotarare de guvern, pentru ca in buget erau prinsi doar 50 de milioane de euro iar

12

necesarul pentru etapa a doua era de inca 12 milioane de euro. Azi am semnat si pentru cei 12 milioane de euro care sa plece catre dumneavoastra, catre Programul Tomata”, a explicat seful MADR.

Oros: „Toate programele care sunt bugetate le vom continua”

„Avem ocazia sa lucram anul viitor la noul plan national strategic 2021 – 2027, unde Romania va beneficia de aproape 20 de miliarde de euro, vom scrie si alte proiecte de sustinere pe niste bani europeni care vor veni sigur timp de sapte ani, proiecte care sa vina in completare la ceea ce s-a intamplat pana acum, in asa fel incat nu numai sa se produca (…).Problema cea mai mare este acum vanzarea, valorificarea, pentru ca lipsesc spatiile de depozitare, spatiile de stocare, de ambalare si de vanzare in conditii de pret avantajoase pentru fermier. (…) Deci (…) toate programele, inclusiv Programul Tomata, se vor derula in continuare si anul viitor, mai mult, vom veni cu completari astfel incat tot ceea ce produceti sa si vindeti, sa aveti posibilitatea de a depozita, de a sorta, de a ambala si de a vinde la preturi corecte, nu la samsari care sa va ia tot castigul iar dumneavoastra sa ramaneti cu un castig foarte mic sau chiar in pierdere”, le-a spus ministrul fermierilor.

Intrebat daca ia in calcul realizarea unor programe tip “Tomata” si pentru alte legume, ministrul Agriculturii a raspuns afirmativ, insa a adaugat ca se va acorda atentie si valorificarii produselor de catre fermieri si realizarii unor scheme de ajutor pentru cooperative care sa produca in cantitate mare, calitativ si sa poata livra cu ritmicitate supermarketurilor.

AJUTOR DE 100.000 DE EURO pentru ROMÂNII CARE VOR SĂ-ȘI FACĂ O FERMĂ! Agroinfo 16 decembrie 2019 - EXCLUSIV. ULTIMELE VEȘTI DESPRE AJUTOARELE DIN AGRICULTURĂ. Sprijinul pentru instalarea noilor fermieri ajunge la 100.000 de euro. De bani vor beneficia și fermierii care au depășit vârsta de 40 de ani. Perioada de instalare pentru tineri fermieri va fi de 7 ani. Ultimele vești despre plățile din agricultură sunt aduse de la Bruxelles de europarlamentarul Daniel Buda (PPE) și Mihail Dumitru, directorul general adjunct DG Agri Comisia Europeană.

MIHAIL DUMITRU, director general adjunct Directoratul General pentru Agricultură, Comisia Europeană: Noi am propus ca fiecare stat membru să aloce cel puțin 2% din echivalentul Pilonului 1 (plăți directe n.r.), deci, ei pot fi plătiți atât de Pilonul 1, cât și Pilonul 2, pentru tinerii fermieri, pentru instalare tineri fermieri, care înseamnă atât plăți redistributive ca să primească tinerii fermieri mai mult subvenție pe hectar și, în plus, am mărit suma de instalare de la 70.000 de euro la 100.000 de euro. În același timp,

13

am mai creat niște facilități. De exemplu, dacă permitem cumpărarea de pământ prin instrumente financiare numai pentru tinerii fermieri. Și acolo am creat această facilitate, se pot împrumuta, dacă există un fond de creditare, cum există în România, băncile vor putea sprijini inclusiv cumpărarea de pământ. Și aici intervin politicile naționale, sunt o serie întreagă de elemente care trebuie luate în calcul, elemente care blochează instalarea tinerilor fermieri sunt legate și de succesiune. Politica de succesiune, dreptul de proprietate asupra pământului, de accesul la creditare.

DANIEL BUDA, europarlamentar, vicepreședinte Comisia de agricultură, Parlamentul European: Am avut discuții în Parlamentul European despre facilitarea transferului de proprietate de la fermierii de o anumită vârstă, să beneficieze de o pensie, iar ferma să fie dusă mai departe de către fermierii tineri pentru că avem această problemă cu îmbătrânirea populației din agricultură. Partea aceasta de succesiune este rezolvată, notarii au venit în sprijnul acestor chestiuni cu scutiri de taxe și impozite, de taxele către notar, cu taxele către stat e mai complicat, dar e o chestiune pe care o avem în vedere pentru că acum suntem la guvernare și putem să facem această chestiune, de a facilita acest transfer între generații, transferul proprietății.

Am mărit și perioada de la 5 ani la 7 ani pentru instalarea tinerilor fermieri, tot pentru a oferi posibilitatea tinerilor ca să aibă timp suficient să implementeze proiectul. Foarte importantă pentru noi este durabilitatea acestor exploatații agricole. Pentru că oamenii aceștia primesc niște bani, dar mă interesează ca acești oameni să aibă exploatații agricole durabile și să-i găsești și peste 10 ani în teren. Am avut experiențe, și nu puține, de-a lungul timpului, pentru că eu umblu destul de mult în teren, când găseam câte un tractor, câte un utilaj agricol într-o șură și întrebam: Ce-i acolo? Îmi răspundea: păi, e luat pe tineri fermieri (pe finanțare europeană pentru tineri fermieri n.r.). Bine, mă, dar ăla trebuie să lucreze nu să-l ții acolo. Păi, îl mai țin un pic și l-oi vinde. Nu merge chestiunea asta. Trebuie să depășim această logică de a câștiga indiferent cum.

14

Și este foarte important amendamentul pe care l-am depus eu, legat de această sumă de bani pentru instalare tineri fermieri, sumă care poate să vină din Pilonul 2 (plăți pentru dezvoltare rurală n.r.) și la cei care au peste 40 de ani astfel încât să beneficieze de finanțare cei care doresc să se instaleze în agricultură. Această idee mi-a venit de a faptul că am fost în foarte multe țări, în străinătate, m-am întâlnit cu mulți români care lucrau acolo și-mi spuneau mulți că ar fi vrut să se întoarcă acasă. Bine, măi, haideți că avem nevoie de voi, de forță de muncă în agricultură. Mulți mi-au spus: nu mai sunt tânăr, am 42 de ani, banii pe care i-am făcut aici nu i-aș investi în agricultură. Și m-am gândit așa: la 42 de ani omul este în putere, numai bine că e copt la minte.

Și am găsit acest model de agricultură în America. Dacă fac americanii, hai să o facem și noi și am pus acest amendament. Am avut o oarecare opoziție, inclusiv la colegii mei din grupul politic, m-am enervat și i-am întrebat: ce vă interesează pe voi ce fac cu banii mei? Că sunt banii din Pilonul 2, e dreptul țării mele, dați-mi voie să facă chestiunea asta. Ei, această măsură se adresează deopotrivă atât celor care sunt în afara țării, cât și celor care sunt în România. Este foarte multă interesată de acești bani pentru că 100.000 de euro nu este, totuși, o sumă de ici, de colo, și poate fi investită în sectorul agricol. Eu spun că se poate începe o afacere bunicică în agricultură cu această sumă. Fie dacă discutăm de legume, fructe sau fructe de pădure, o fermă mică de animale. Ai posibilitatea să fie un bun început în viața fiecăruia.

MIHAIL DUMITRU, director general adjunct Directoratul General pentru Agricultură, Comisia Europeană: Noi am prevăzut facilitarea transferului de proprietate dintre generații prin diferite forme. Există bune practici în lume, în Europa. De exemplu, tinerii care pot sta într-o fermă, alături de un fermier vârstnic, o perioadă de timp, să lucreze acolo astfel încât cel care cedează ferma să fie convins că a găsit omul potrivit să-i ia locul. Pentru că în multe state membre ale Uniunii Europene nu se face această legătură. Există mulți care vor să cedeze și alții care vor să ia și nu se întâlnesc. Noi avem posibilitatea să finanțăm fel de fel de acțiuni, inclusiv de networking, de a pune cererea și oferta împreună astfel încât să facilităm acest transfer.

Europarlamentarul Daniel Buda și Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri, au participat la RALF Forumul agricultorilor, organizat la București pe data de 29 noiembrie 2019. Partener principal al evenimentului a fost revista FERMA.

 Care va fi noua dată de referință pentru subvenția la bovine: 2020, 2021 sau…deloc! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

15

Care va fi noua dată de referință pentru subvenția de stat la bovine, achitată de APIA anual, din bugetul național?

După ce de la Ministerul Agriculturii s-au primit mereu semnale că România va opta la Bruxelles pentru păstrarea subvențiilor de stat la bovine – ajutoarele naționale tranzitorii, crescătorii se întreabă care va fi noua dată de referință după care vor încasa plata pe cap de vacă în viitorul exercițiu financiar european.

În actuala Politică Agricolă Comună PAC 2014-2020, crescătorii de vaci încasează Ajutorul Național Tranzitoriu după o dată de referință din 2013, când România a transmis la Bruxelles exploatațiile existente și efectivele. Ulterior, au mai putut intra la plată doar fermele noi, astfel că s-a ajuns la situația revoltătoare în care, de la bugetul de stat, se plătește anual subvenție pentru animale care au fost date de mult timp la abator.

Legea în vigoare pe care MADR nu a aplicat-o Parlamentarii, la cererea fermierilor, au încercat să îndrepte greșeala. S-a adoptat și a intrat în vigoare chiar și o lege, Legea nr. 146/2018, care prevede ca efectivele eligibile pentru ANTZ să fie cele existente în exploatațiile agricole în anul de cerere, mai exact la data de 1 ianuarie. Legea, deși promulgată și publicată în Monitorul Oficial, nu s-a aplicat, așa cum era normal, din acest an. Argumentul vechii conduceri de la Ministerul Agriculturii a fost acela că ” nu ne lasă Comisia Europeană”. Nu s-a publicat nicio justificare scrisă, niciun răspuns venit de la Bruxelles…nimic!

”Arși” deja o dată, fermierii se tem ca istoria să nu se repete, astfel că pornind discuțiile despre cum vor arăta subvențiile agricole în noua PAC, crescătorii au început să se intereseze ce se va întâmpla cu data de referință. Sunt patru scenarii de luat în seamă, spun ei: Data de referință pentru subvenția la bovine: ianuarie 2020 Având în vedere că vechea PAC a cumprins 2014-2020, iar data stabilită de referință pentru plata subvenției de stat la bovine a fost fixată în ianuarie 2013, se poate aprecia că gândirea va fi similară.

16

Numai că noua PAC ar trebui să intre în vigoare din 2021, deci, după aceeași strategie, data de referință ar fi plasată în 2020. Această ipoteză ia în calcul menținerea datei de referință și situația ideală în care din 2021, subvențiile se vor da pe noua PAC. Data de referință pentru subvenția la bovine: ianuarie 2021 Negocierile pentru noua PAC sunt întârziate, astfel că cel mai devreme, aceasta va fi adoptată și se va aplica începând cu anul 2021, chiar 2022.

Dacă politica subvențiilor de stat va fi menținută, plata pentru bovine s-ar da după o dată de referință plasată în ianuarie 2021 pentru o PAC aplicată din 2022. Data de referință pentru subvenția la bovine: actualizare anuală România are o lege adoptată cu privire la actualizarea anuală a efectivului eligibil pentru ajutoarele naționale tranzitorii la specia bovine. Legea 146/2018 este în vigoare și prevede ca plățile să ia în calcul animalele existente în ferme la data de 1 ianuarie din anul de cerere. Noua PAC ar trebuie să aibă în vedere legislația națională, iar un act normativ de o asemenea importanță, solicitat de fermieri, nu trebuie ignorat. Extras din Legea 146/2018 care schimbă data de referință pentru ANT-urile plătite crescătorilor de vaci din România Nicio dată de referință, plată pentru animalele declarate în cerere Într-o situație ideală, ANT-urile nu vor mai fi condiționate de data de referință.

Animalele eligibile la plată ar fi cele declarate în cererea unică și care îndeplinesc condiții minime (vârstă, perioadă de retenție în fermă etc.). Fermierii ar declara ce animale au în exploatație și ar urma să încaseze subvenția de la bugetul de stat pentru vacile pe care le au în fermă în respectivul an de cerere. Cu aceste patru scenarii ”la purtător”, fermierii români trebuie să decidă care este interesul lor, ce dată de referință servește intereselor zootehniei românești. O poziție unitară exprimată în negocierile de la Ministerul Agriculturii nu poate fi ignorată de autorități, iar greșeala din trecut ar trebui să reprezinte o lecție pentru viitor!

JUDEȚUL ÎN CARE TOȚI OIERII AU DE ASTĂZI BANII ÎN CONTURI! Ramona Dascălu 16 decembrie 2019

Veste excelentă! Crescătorii de ovine intră oficial la plată într-un județ cu mare tradiție în oierit! Direcția pentru

17

Agricultură Județeană Hunedoara anunță că începând de astăzi, luni – 16 decembrie, va începe plata ajutprului de minimis pentru comercializarea lânii.

Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara a anunțat într-o postare pe pagina de Facebook că va începe de astăzi – 16.12.2019 – plata către beneficiari a ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii. “La nivelul județului Hunedoara s-au înscris un număr de 215 beneficiari. Cantitatea de lână pentru care crescătorii au depus documente este de peste 339 tone, rezultând o sumă de plată de 678544,5 lei. Banii au fost virați în contul Direcției pentru Agricultură Județeană Hunedoara de către ministerul Agriculturii și vom începe plata ajutorului de minimis începând de astăzi 16 decembrie 2019”, a declarat Călin Petru Marian, directorul pentru Agricultură Județeană Hunedoara. De precizat că sumele pentru ajutorul de minimis pentru comercializarea lânii se vor acorda într-o singură tranșă.

“Valoarea acestui sprijin este de 2 lei per kilogram de lână comercializată, iar sumele se plătesc într-o singură tranșă”, informează Direcția pentru Agricultură Județeană Hunedoara. Programul de ajutor de minimis pentru lână se derulează prin direcțiile agricole județene care primesc cererile, fac verificările și efectuează plățile către fermieri. Programul „Lâna” a fost demarat pentru a ajuta crescătorii de ovine să utilizeze lâna și să nu o mai arunce pentru că nu au cui să o vândă sau chiar să o trimită anumitor firme care să o folosească la crearea de izolații pentru clădiri. În anul 2018, când a demarat programul, s-au înscris aproape 1.300 de crescători de ovine care dețin în jur de 200.000 de oi în exploatații. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură! CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone! Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!

INSTALAREA TINERILOR FERMIERI! CÂND ÎNCEPE NOUA SESIUNE pentru SPRIJINUL DE 50.000 EURO/FERMĂ!

agrointeligenta.ro16 decembrie 2019 Ministrul Agriculturii Adrian Oros anunță că au fost identificate mai multe sume necheltuite din cadrul PNDR 2014-2020 care sunt în proces de negociere cu Comisia Europeană pentru a putea deschide anul viitor noi sesiuni de depunere de proiecte. Astfel, la începutul anului viitor, se vor putea

18

accesa din nou fonduri europene pe submăsura ”Instalarea tinerilor fermieri” în cadrul căreia sprijinul pe exploatație poate ajunge la 50.000 de euro.

“Am identificat 40 de milioane de euro care vor fi realocaţi pentru sprijinirea tinerilor fermieri şi aici putem să mergem mână în mână şi cu nişte măsuri pe ADS.(…) Vrem să îi ajutăm real pe tinerii fermieri şi să le dăm şi teren”, a declarat şeful MADR, citat de Agerpres.

Una din modificările PNDR 2014-2020 vizează realocarea către submăsura 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a sumei de 40 de milioane de euro şi are ca scop continuarea sprijinului acordat instalării tinerilor fermieri având în vedere faptul că alocarea iniţială a sM 6.1 a fost epuizată, iar în România se înregistrează în continuare cel mai mic număr de tineri agricultori din numărul total de manageri de fermă (3,1% faţă de media la nivel european de 5,1% în 2016).

Noua sesiune de proiecte, în primul trimestru de anul viitor “MADR intenţionează ca urmare transmiterii, negocierii şi agreării cu serviciile Comisiei Europene a modificării propuse, lansarea unei noi sesiuni în cadrul sM 6.1 în primul trimestru al anului 2020, cu o alocare de circa 40 de milioane de euro”, se arată în documentul MADR transmis Agerpres. Alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, este de 8,13 miliarde de euro.

La aceasta se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat, în valoare de 1,31 miliarde de euro, astfel că toate fondurile aferente PNDR 2014-2020 se ridică la 9,44 miliarde de euro. PNDR 2014-2020 conţine atât măsuri prin care se finanţează proiecte, care se derulează pe principiul apelurilor de proiecte, cât şi măsuri care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, respectiv animale.

Implementarea acestora se derulează pe baza cererilor depuse în cadrul Campaniilor anuale de depunere a cererilor de plată. Potrivit datelor MADR, valoarea totală a alocării publice 2014-2020 aferentă (sub) măsurilor derulate pe principiul depunerii de proiecte, respectiv pentru investiţii, este de 5,84 miliarde de euro, unde s-au contractat proiecte în valoare publică de 5 miliarde de euro, iar cuantumul plăţilor efectuate până la această dată este de 2,86 miliarde de euro.

MINISTRUL OROS: FERMIERII CARE VOR PRIMI SUBVENȚII-BONUS! agrointeligenta.ro16 decembrie 2019 Subvenții mai mari, similare cu un tip de bonus, pentru fermierii care fac perfomanță! Ministrul Agriculturii Adrian Oros anunță schimbări

19

importante în modul în care vor fi direcționate plățile directe către producătorii agricoli în următorul exercițiu financiar. Într-un interviu acordat Agerpres, Adrian Oros a vorbti despre modul cum se vor împărți banii europeni, prin elaborarea Programului Național Strategic (PNS).

Fermierii care fac performanță vor primi cele mai mari subvenții ”Nu este o grabă foarte mare, nu suntem ştrânşi de un anumit termen, pentru că se pare că an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022. Încă nici nu a fost fixat mecanismul financiar, cât este suma întreagă care ulterior se împarte noii Politici Agricole Comune (PAC). Avem timp, mai ales că în mare sunt creionate obiectivele.

Noi susţinem nişte chestiuni legate de acest PAC.

Vrem să ştim exact cum e cu acel procent de 40% pe care ţările nordice îl doresc şi se pare că l-au impus Comisiei Europene să fie folosit pentru măsuri de mediu şi climă. Noi am cerut concret ca să ştim cum ne facem planul. E doar din Pilonul II, este doar din Pilonul I? Le combinăm? Pentru că finanţarea măsurilor din Pilonul I, care reprezintă plata pe unitatea de suprafaţă, creează probleme de mediu şi climă şi atunci ar trebui să folosim şi de acolo bani. Aşa ar fi logic. Dacă rămânem cu 40% doar din Pilonul II, ar fi foarte puţin pentru ceea ce vrem noi să dăm pentru performanţă, pentru prelucrare, pentru depozitare, deoarece plăţile directe le dăm la toată lumea. Noi vom încerca şi în Pilonul I să facem un pic diferenţierea, cine face performanţă şi cine nu, pentru că sunt conştient că dacă mai mergem încă şapte ani să dăm la toată lumea, nu vom rezolva nimic. Ei se vor bucura punctual, dar pe urma vor plânge împreună cu noi”, a spus Adrian Oros.

”Pe Pilonul II vom da cât mai mulţi bani pentru cooperative. Vom puncta în plus cooperativele, pentru că nu poţi să prelucrezi sau să depozitezi producţia ta dacă eşti un fermier mic sau chiar mediu. Aceste capacităţi de depozitare şi prelucrare trebui făcute de cooperative. O să-i ajutăm cu vânzarea, pentru că aici este problema cea mai mare şi cu roşia, dar şi cu alte produse. Ei deja ştiu să producă. Foarte mulţi produc exact ca afară, şi calitativ şi cantitativ, dar nu pot să vândă. Singura chestie este să se asocieze. Ne spun foarte mulţi: ajutaţi-ne să obţinem preţuri mai bune, dar nu înţeleg că ministerul nu poate să intervină în mediul acesta, să impună un preţ marilor lanţuri. Singura modalitate, fie sunt ei suficient de puternici să dicteze preţul pe piaţă, fie pot să îşi facă pe lângă depozite şi mici magazine. Doar aşa îi putem ajuta, direcţionând bani doar în zona aceea”, a explicat ministrul Agriculturii. În premieră, PNS va fi elaborat intern, cu specialiști care cunosc specificul agriculturii și mediului rural românesc.

20

”Vrem să îl facem “in-house” pentru că avem deja experienţa externalizării pe două exerciţii financiare. Avem oameni şi în minister care se pricep, ştim deja ce a mers, dar şi ce nu a mers. Sunt şi asociaţii care au oameni specializaţi şi de aceea deschidem acest dialog cu ei, odată să le ştim nevoile şi pe urmă să găsim soluţiile. Vrem să găsim nişte soluţii care nu numai să fie acceptate de către ei, dar care să aibă şi rezultate. Cu siguranţă, cei din Academia de Ştiinţe Agricole, din universităţi, sunt oameni care pot să vină să ne ajute în aşa fel încât să facem noi acest program. Sunt convins că nimeni nu poate să îl facă mai bine. În paralel cu întâlnirile cu asociaţiile vom face şi o analiză SWOT ca să ştim clar ce a mers şi ce nu a mers, dar şi care sunt nevoile şi oportunităţile, pentru că s-ar putea să fie nişte nevoi pe care noi sau alt sector de activitate le dorim, dar care să nu reprezinte o oportunitate. Creştem într-un anumit domeniu, dar niciodată nu o să putem fi competitivi acolo. Trebuie să cântărim puţin lucrurile acestea şi împreună să decidem. Cu siguranţă nu vom putea să-i ajutăm pe toţi aşa cum îşi doresc”, a spus Adrian Oros.

UE: fonduri europene de 200 milioane de euro pentru promovarea produselor agricole Decembrie 16, 2019

Comisia Europeana a anuntat ca activitatea de promovare a produselor agro-alimentare atat in interiorul cat si in afara UE se va bucura de o finantare de 200,9 milioane de euro, relateaza Agerpres.

„Reputatia Europei pentru produse agro-alimentare nu are rival la nivel mondial. UE nu este din intamplare cel mai mare exportator mondial de produse agro-alimentare. Politica noastra de promovare, care beneficiaza de un buget majorat, ii sprijina pe producatorii din UE sa isi faca cunoscute produsele atat in interiorul cat si in afara UE”, a declarat comisarul european pentru Agricultura, Phil Hogan.

Mai mult de jumatate din bugetul pentru 2020 (118 milioane euro) va merge spre campanii de promovare pe pietele din afara UE cu un potential mare de crestere, precum Canada, China, Japonia, Coreea de Sud, Mexic si SUA. Printre sectoarele eligibile se numara lactatele si branzeturile, uleiurile alimentare, uleiul de masline si vinurile. Campaniile de promovare selectate

21

ar urma sa creasca competitivitatea si consumul de produse agro-alimentare din UE, sa le majoreze vizibilitatea si cota de piata in tarile tinta.

Alte sume alocate catre agricultura europeana

Tot pentru anul 2020 a fost alocata si o suma de 100 de milioane de euro pentru programe simple, in timp ce 91,4 milioane de euro au fost directionati catre programe multiple.

Dupa publicarea apelului pentru trimiterea de propuneri pentru campaniile de promovare din 2020, organizatiile de producatori vor fi eligibile sa-si trimita propunerile si sa aplice pentru finantare.

MINISTRUL AGRICULTURII: Plăţile efectuate pe PNDR 2014-2020 au un grad de absorbţie de 55% A.I. Fonduri Europene / 16 decembrie

Nechita-Adrian Oros (Sursă foto: Facebook)

Gradul de absorbţie a fondurilor europene gestionate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este la ora actuală de peste 55%, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o ţara noastră în anii 2015 şi 2016 depăşeşte 59%, a declarat ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, informează Agerpres.

"Plăţile efectuate până la data de 5 decembrie au un grad de absorbţie de 55% şi dacă adăugăm şi prefinanţarea care s-a dat în 2015 şi 2016 gradul de absorbţie este de 59%. Dar mai avem încă trei ani, 2020, 2021, 2022, ca să cheltuim toţi banii alocaţi, dacă luăm în calcul N+2, deşi sperăm chiar la N+3. Pe de altă parte, avem peste 100 de milioane de euro proiecte din exerciţiul financiar 2007-2013 pe care le-au lăsat deoparte. Asta a găsit auditul de la Comisia Europeană", a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor privind absorbţia fondurilor europene furnizate de MADR, suma totala a plătită beneficiarilor se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă.

22

Oros susţine că au fost identificate mai multe sume necheltuite din cadrul PNDR 2014-2020 care sunt în proces de negociere cu Comisia Europeană pentru a putea deschide anul viitor noi sesiuni de depunere de proiecte.

"Am identificat 40 de milioane de euro care vor fi realocaţi pentru sprijinirea tinerilor fermieri şi aici putem să mergem mână în mână şi cu nişte măsuri pe ADS.(...) Vrem să îi ajutăm real pe tinerii fermieri şi să le dăm şi teren", a precizat şeful MADR.

Una din modificările PNDR 2014-2020 vizează realocarea către submăsura 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" a sumei de 40 de milioane de euro şi are ca scop continuarea sprijinului acordat instalării tinerilor fermieri având în vedere faptul că alocarea iniţială a sM 6.1 a fost epuizată, iar în România se înregistrează în continuare cel mai mic număr de tineri agricultori din numărul total de manageri de fermă (3,1% faţă de media la nivel european de 5,1% în 2016).

"MADR intenţionează ca urmare transmiterii, negocierii şi agreării cu serviciile Comisiei Europene a modificării propuse, lansarea unei noi sesiuni în cadrul sM 6.1 în primul trimestru al anului 2020, cu o alocare de circa 40 de milioane de euro", se arată în documentul MADR.

Alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, este de 8,13 miliarde de euro. La aceasta se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat, în valoare de 1,31 miliarde de euro, astfel că toate fondurile aferente PNDR 2014-2020 se ridică la 9,44 miliarde de euro.

PNDR 2014-2020 conţine atât măsuri prin care se finanţează proiecte, care se derulează pe principiul apelurilor de proiecte, cât şi măsuri care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, respectiv animale. Implementarea acestora se derulează pe baza cererilor depuse în cadrul Campaniilor anuale de depunere a cererilor de plată.

Potrivit datelor MADR, valoarea totală a alocării publice 2014-2020 aferentă (sub)măsurilor derulate pe principiul depunerii de proiecte, respectiv pentru investiţii, este de 5,84 miliarde de euro, unde s-au contractat proiecte în valoare publică de 5 miliarde de euro, iar cuantumul plăţilor efectuate până la această dată este de 2,86 miliarde de euro.

De asemenea, valoarea totală a alocării publice 2014-2020 aferentă măsurilor ce se derulează pentru plăţi compensatorii, principiul depunerii

23

anuale a cererilor unice de plată, se ridică la 3,6 miliarde de euro, suma plătită efectiv beneficiarilor până la data de 5 decembrie fiind de 2,36 miliarde de euro, plăţi aferente campaniilor 2015-2019.

Datele Ministerului Agriculturii arată că alocările anilor 2015, 2016 şi 2017, cu termen de dezangajare 31.12.2018, 31.12.2019 respectiv 31.12.2020 s-au consumat în totalitate, iar alocarea anului 2018 cu termen decembrie 2021 este consumată în proporţie de 13%.

"La nivelul întregului program (proiecte şi angajamente de mediu şi climă) gradul de absorbţie FEADR calculat pe bază de plăţi efectuate (rambursări) este 55,21%. Dacă se adaugă şi prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016, gradul de absorbţie FEADR este de 59,21%", se arată în document.

În anul 2020 se vor lansa noi apeluri de proiecte pe PNDR 2014-2020, respectiv pe Submăsura 4.3 "Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - infrastructură de acces agricolă - irigaţii". MADR intenţionează lansarea unei sesiuni de proiecte cu alocare de circa 43,3 milioane de euro în semestrul I al anului 2020.

De asemenea, se va redeschide anul viitor sesiunea de depunere anuală pentru Submăsura 17.1 "Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor şi a plantelor", care are un disponibil de circa 41 de milioane de euro, şi Submăsura 19.3 "Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală, alocarea fiind compusă din suma ce va rămâne disponibilă ca urmare a derulării sesiunii deschise în prezent (19 august 2019 - 31 ianuarie 2020) la care se va adăuga o sumă de circa 4,3 milioane de euro, disponibilul înregistrat la nivelul submăsurii.

Tot în 2020 va fi deschisă sub măsura 19.2 "Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală", iar măsura 8 "Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite" a fost prelungită până la 31 martie 2020.

S-a prelugit termenul de depunere a cererilor de sprijin pentru prima impadurire In dec. 15, 2019   Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează potențialii beneficiari că s-a prelungit cea de a 4-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite„, aferentă Măsurii 8 ”Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilității pădurilor”, submăsura 8.1 ”Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului

24

Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, până la data de 31.03.2020 (inclusiv), ora 16.00.

Astfel, prelungirea termenului de depunere a cererilor de sprijin asigură condițiile necesare pentru accesarea submăsurii 8.1 pentru care există un interes real, accesarea fondurilor FEADR aferente având impact pozitiv pentru atingerea obiectivelor PNDR 2014-2020.

Reamintim totodată că alocarea financiară pentru sesiunea 4/2019 este de 15.000.000 euro.

Pentru informații detaliate privind condițiile de depunere și selectare a cererilor de sprijin, a fost publicatpe site-ul APIA – ww.apia.org.ro,Ghidului solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafețe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investitii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătățirea viabilității pădurilor”, Submăsura 8.1 „împăduriri şi crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 – sesiunea 4/2019, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 476/09.09.2019,la link-ul:  http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghidul_solicitantului_Masura_8_Sesiunea_4__forma_finala_clean.pdf

Oros: Grad de absorbtie de peste 55% la platile efectuate pe PNDR 2020In dec. 16, 2019

Gradul de absorbţie a fondurilor europene gestionate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este la ora actuală de peste 55%, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 depăşeşte 59%, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros.

„Plăţile efectuate până la data de 5 decembrie au un grad de absorbţie de 55% şi dacă adăugăm şi prefinanţarea care s-a dat în 2015 şi 2016 gradul de absorbţie este de 59%. Dar mai avem încă trei ani, 2020, 2021, 2022, ca să cheltuim toţi banii alocaţi, dacă luăm în calcul N+2, deşi sperăm chiar la N+3. Pe de altă parte, avem peste 100 de milioane de euro proiecte din exerciţiul financiar 2007-2013 pe care le-au lăsat deoparte. Asta a găsit auditul de la Comisia Europeană”, a precizat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor privind absorbţia fondurilor europene furnizate de MADR, suma totala a plătită beneficiarilor se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro

25

pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă.

Oros susţine că au fost identificate mai multe sume necheltuite din cadrul PNDR 2014-2020 care sunt în proces de negociere cu Comisia Europeană pentru a putea deschide anul viitor noi sesiuni de depunere de proiecte.

„Am identificat 40 de milioane de euro care vor fi realocaţi pentru sprijinirea tinerilor fermieri şi aici putem să mergem mână în mână şi cu nişte măsuri pe ADS.(…) Vrem să îi ajutăm real pe tinerii fermieri şi să le dăm şi teren”, a precizat şeful MADR.

Una din modificările PNDR 2014-2020 vizează realocarea către submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a sumei de 40 de milioane de euro şi are ca scop continuarea sprijinului acordat instalării tinerilor fermieri având în vedere faptul că alocarea iniţială a sM 6.1 a fost epuizată, iar în România se înregistrează în continuare cel mai mic număr de tineri agricultori din numărul total de manageri de fermă (3,1% faţă de media la nivel european de 5,1% în 2016).

Alocarea financiară din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020, este de 8,13 miliarde de euro. La aceasta se adaugă contribuţia naţională de la bugetul de stat, în valoare de 1,31 miliarde de euro, astfel că toate fondurile aferente PNDR 2014-2020 se ridică la 9,44 miliarde de euro.

În anul 2020 se vor lansa noi apeluri de proiecte pe PNDR 2014-2020, respectiv pe Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – infrastructură de acces agricolă – irigaţii”. MADR intenţionează lansarea unei sesiuni de proiecte cu alocare de circa 43,3 milioane de euro în semestrul I al anului 2020.

De asemenea, se va redeschide anul viitor sesiunea de depunere anuală pentru Submăsura 17.1 „Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor şi a plantelor”, care are un disponibil de circa 41 de milioane de euro, şi Submăsura 19.3 „Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală, alocarea fiind compusă din suma ce va rămâne disponibilă ca urmare a derulării sesiunii deschise în prezent (19 august 2019 – 31 ianuarie 2020) la care se va adăuga o sumă de circa 4,3 milioane de euro, disponibilul înregistrat la nivelul submăsurii.

26

Tot în 2020 va fi deschisă Submăsura 19.2 „Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”, iar măsura 8 „Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite” a fost prelungită până la 31 martie 2020.

ALTELE

Ministrul Agriculturii: Toată zestrea României se află într-un Excel pe care oricine îl poate modifica. E jale la ADS 15 decembrie 2019, 13:59de Afrodita Cicovschi

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros. FOTO gov.ro

Toată zestrea României gestionată de Agenţia Domeniilor Statului se află într-un Excel pe care oricine poate să îl modifice din greşeală sau din rea voinţă, a declarat ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, într-un interviu acordat Agerpres.

"La ADS este jale. Toate zestrea României gestionată de ADS este într-un Excel pe care oricine, fie din greşeala, fie din rea voinţă poate să îl modifice. Am întrebat la ADS care este suprafaţa administrată, cât este întabulată şi cât este concesionată. (...) Avem în administrare 319.390 hectare, întăbulate şi cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 de hectare, iar 90.000 de hectare sunt în diferite stadii de arendă sau situaţia lor este necunoscută. Am văzut şi redevenţele. Ele sunt între 300 şi 800 de kg de grâu/ha. Am întrebat şi câte hectare au fost concesionate tinerilor fermieri şi mi s-a răspuns: zero. Terminăm analiza destul de repede, avem deocamdată date parţiale. Vreau să primesc raportul final şi pe urmă anunţăm tot ce s-a găsit. O să vă transmitem exact de unde am pornit, pentru că, dacă vrem să facem strategii, trebuie să ştim pe ce stăm", a subliniat Oros, scrie Agerpres.

Camelia-Maria Procop a fost numită de actuala conducere a Ministerului Agriculturii la şefia ADS, aceasta înlocuindu-l pe Bogdan-Gabriel Olteanu, pus în funcţie la începutul lunii august de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.

27

Fermierii vor avea Camere Agricole! Proiectul de lege a fost depus astăzi în Parlament! agrointeligenta.ro16 decembrie 2019

Pas decisiv pentru înființarea și funcționarea Camerelor Agricole! Proiectul de lege prin care fermierii vor putea constitui și vor beneficia de aceste structuri a fost depus astăzi, luni – 16 decembrie, în Parlamentul României. Inițiatorul proiectului de lege este președintele Comisiei pentru Agricultură.

Alexandru Stănescu, iar depunerea inițiativei vine după un lung șir de consultări cu fermierii și cu Ministerul Agriculturii. Proiectul depus de președintele Comisiei pentru agricultură repară greșelile din trecut când Camerele Agricole au fost aproape de a se constitui în toată țara, însă li s-au pus piedici politice. De data aceasta, o lege complet nouă, elaborată cu ajutorul fermierilor și cu consultarea Ministerului Agriculturii va oferi producătorilor agricoli instrumentul de care au așa mare nevoie.

Scopul Camerelor Agricole Cine va face parte din Camerele Agricole Ce atribuții vor avea Camerele Agricole Județene Cine va conduce Camerele Agricole Ce surse de finanțare vor putea atrage Camerele Agricole Scopul Camerelor Agricole Conform proiectului de lege, camerele agricole ”sunt organizaţii private de interes public, deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică şi create în scopul: a) reprezentării şi promovării interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe; b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe; c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultură; d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe”.

”Camerele agricole reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora„, se mai arată în proiectul intrat în fluxul legislativ. Camerele agricole vor reprezenta partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al

28

celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. ”Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora”, arată proiectul de lege.

Cine va face parte din Camerele Agricole Membrii camerelor agricole judeţene vor putea fi: a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv. b) Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.

Ce atribuții vor avea Camerele Agricole Județene Conform proiectului de lege, după constituire, Camerele agricole judeţene vor avea următoarele atribuţii: 1. reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor; 2. certifică calitatea de producător agricol; 3. asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă; 4. reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean; 5. acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare; 6. organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde; 7. asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare; 8. avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră; 9. pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor; 10. elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere; 11. avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;

29

12. avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional; 13. oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional; 14. aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale; 15. asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate; 16. asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare; 17. realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean; 18. realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.

La nivel național, Camera Agricolă Naţională va avea următoarele atribuţii: 1. reprezintă interesele Camerei Agricole Naţionale şi camerelor agricole judeţene în raport cu toate instituţiile statului şi cu oricare alte organisme publice sau private naţionale, europene ori internaţionale; 2. promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 3. în baza propunerilor camerelor agricole judeţene, elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale; 4. contribuie la elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor; 5. aprobă nivelul cotizaţiei membrilor; 6. colaborează cu Ministerul Educaţiei și Cercetării, Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la elaborarea programelor de formare profesională; 7. nominalizează câte un consilier pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice; 8. deleagă atribuţii pentru camerele agricole judeţene, altele decât cele prevăzute la art. 19; 9. desfăşoară campania de promovare şi diseminare a Programului operaţional pentru pescuit şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală; 10. asigură monitorizarea, împreună cu Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit şi Autoritatea de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a modului de implementare a

30

proiectelor; 11. preia unele atribuţii mandatate de către autorităţile publice centrale; 12. înfiinţează fonduri mutuale ale agricultorilor şi administrează/desemnează administratorii acestora; 13. poate înfiinţa structuri de finanţare a fermierilor; 14. încheie contracte de prestări de servicii cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi cu alte entităţi; 15. înfiinţează şi administrează direct sau prin contractare serviciul naţional de extensie agricolă; 16. prestează către fermieri, direct sau contractual, serviciul de consiliere obligatoriu, prevăzut în legislaţia europeană; 17. stabileşte politica de personal a reţelei naţionale a camerelor agricole; 18. înfiinţează, achiziţionează şi/sau gestionează institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare; 19. încheie contracte de cercetare fundamentală/aplicată şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate; 20. gestionează proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării fundamentale şi aplicate, inclusiv proiecte în cascadă în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România; 21. angajează personalul SOA, cu excepţia personalului economico-administrativ, prin Departamentul recrutare din cadrul Camerei Agricole Naţionale, în vederea constituirii unui personal de elită pentru serviciile agricole; 22. aprobă la nivel naţional şi judeţean structura serviciului naţional de extensie a agriculturii în România; 23. aprobă organigrama de funcţionare a SOA la nivel naţional şi judeţean; 24. defineşte şi aplică planul naţional de formare continuă prin cursuri de calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor; 25. defineşte şi aplică politica de comunicare la nivel naţional şi judeţean; 26. asigură organizarea producătorilor agricoli, consultanţă şi/sau servicii de contabilitate şi management financiar la nivel de fermă; 27. asigură asistenţă juridică celor pe care îi reprezintă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare; 28. oferă sprijin în organizarea şi consolidarea la nivel naţional a formelor asociative din agricultură, silvicultură, cooperativelor, grupurilor de producători şi altele asemenea; 29. organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil în ţară şi în străinătate; 30. promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu în ţară şi în

31

străinătate; 31. elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale în domeniile prevăzute la art. 2 alin. (1); 32. încheie înţelegeri, protocoale şi parteneriate interne şi internaţionale; 33. organizează activităţi de perfecţionare profesională a personalului camerelor agricole judeţene; 34. asigură activitatea de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare a camerelor agricole judeţene; 35. îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.

Cine va conduce Camerele Agricole

Camera agricolă din fiecare județ va fi condusă de un Colegiu. Alegerea membrilor colegiului judeţean al camerei agricole se face prin vot, într-un singur tur de scrutin, pe listele colegiului camerei agricole judeţene propuse de către: a) asociaţii profesionale reprezentative din domeniul agricol şi conexe, constituite şi înregistrate la nivel judeţean, în conformitate cu prevederile legale, şi grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; b) patronate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) sindicate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare; d) cooperative agricole, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare; e) ocoalele silvice de regim ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor; f) colegiul medicilor veterinari; g) instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă; h) fermieri înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;” i) fermieri tineri cu vârsta până la 30 de ani înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia.

Colegiul judeţean al camerelor agricole judeţene este forumul decizional alcătuit din maximum 25 de membri, cu următoarea reprezentare: a) 10 locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către asociaţiile profesionale reprezentative din domeniul agricol şi conexe, înregistrate la nivel judeţean; b) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către patronatele din domeniul agricol şi conexe;

32

c) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către sindicatele din domeniul agricol şi conexe; d) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către cooperativele agricole; e) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai proprietarilor de păduri şi/sau ai composesoratelor; f) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai unităţilor de cercetare/învăţământ din domeniul agricol; g) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia; h) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor cu vârsta până la 30 de ani, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia; i) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai medicilor veterinari.

Camera Agricolă Națională va avea un Colegiu Naţional ca forum ecizional constituit din membrii colegiilor judeţene ale camerelor agricole şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Prezidiul Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale va fi format din cei 42 de preşedinţi ai camerelor agricole judeţene şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Prezidiul se va întruni în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor. ”Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul Biroului permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale trebuie să fie fermieri, absolvenţi de studii superioare cu o vechime de minimum 10 ani în domeniile de activitate prevăzute de prezenta lege, respectiv de minimum 5 ani pentru membri”, se arată în proiectul de lege.

Ce surse de finanțare vor putea atrage

Camerele Agricole Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se va asigura din: a) cotizaţii ale agricultorilor, membri ai camerelor agricole; b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale; c) dividendele societăţilor comerciale; d) finanţare publică naţională, europeană sau din alte surse; e) donaţii şi/sau sponsorizări; f) resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu acordat fermierilor, conform legii;

33

g) comisioane; h) surse atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate; i) prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contracost; j) alte venituri prevăzute de lege.

Proiectul depus astăzi în Parlamentul României va fi supus dezbaterii legislative și trebuie votat de parlamentari și apoi promulgat de Președintele Klaus Iohannis pentru a deveni lege.

MADR promite Camere Agricole, proceduri simplificate si facilitati fiscale pentru micii producatori In dec. 15, 2019  

Conducerea MADR a continuat seria întâlnirilor de lucru cu membrii asociațiilor și federațiilor reprezentative. Astfel, joi, 12 decembrie 2019, s-au desfășurat reuniuni cu reprezentanți din sectorul legumicol și pomicol, cultură mare, sfeclă și cartof, pentru discuții asupra principalelor probleme cu care se confruntă fermierii. La întâlnirile derulate pe parcursul întregii zile și conduse fie de ministrul agriculturii, fie de secretarii de stat au participat directorii direcțiilor tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR și ai instituțiilor din subordine.

În deschiderea discuțiilor cu reprezentanții sectorului legumicol secretarul de stat Emil Dumitru a evidențiat că Planul Național Strategic va fi construit cu o nouă abordare în care se vor regăsi exigențele fiecărui sector al agriculturii, iar acest lucru va crea premisele ca în perioada 2021-2027 sectorul legume-fructe din România să devină mai puternic și mai competitiv.

MADR a transmis celor prezenți că împreună cu echipa tehnică din Minister va stabili un grafic de lucru cu membrii asociațiilor, iar politicile publice promovate vor ține cont de realitățile mediului de afaceri din România.

Printre problemele ridicate de reprezentanții sectorului amintim: facilități fiscale pentru micii producători și proceduri contabile simplificate, deficitul forței de muncă, măsuri pentru stimularea lucrătorilor din agricultură, soluții

34

pentru ca micii producători de a se putea reuni în grupuri și organizații de producători, cooperative, soluții pentru stimularea sectorului de spații protejate, climatizarea serelor, simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, trasabilitatea pesticidelor.   

MADR a precizat că are în lucru un proiect de act normativ care vizează constituirea consiliilor pe produs, ca un instrument care va viza Organizarea Comună de Piață, iar în acest sens vor fi organizate periodic reuniuni inter-instituționale, pentru a stabili un mod de lucru cu proceduri clare.

Ministrul Adrian Oros a susținut că este necesară o analiză serioasă a modului de organizare și funcționare al sectorului precum și de măsuri fiscale, de stimulare a asocierii, de eliminare a concurenței neloiale și de creștere a forței de negociere, pentru a facilita accesul producătorilor pe piață.

Printre aspectele semnalate de membrii mediului asociativ din sectorul vegetal – cultura mare menționăm: dezvoltarea de sisteme de consultanță agricolă, protecția producătorilor de material semincer, elaborarea unui cadru legislativ pentru distanțele de protecție în vederea obținerii semințelor de calitate, accesul la noile tehnologii de selecție și reproducere, susținerea la Uniunea Europeană a modificărilor pe care agricultorii și asociațiile le solicită în privința organismelor modificate genetic, adoptarea unui set de măsuri în vederea stimulării utilizării semințelor certificate, dimensionarea clară a fermelor mijlocii, transferul de generație etc.

MADR le-a dat asigurări asociațiilor că toate propunerile transmise vor fi analizate urmând a fi transmise către membrii mediului asociativ termene de realizare concrete.   

Actuala conducere a MADR și-a reafirmat susținerea pentru înființarea Camerelor agricole, așa cum prevede programul de guvernare, care vor fi instituții private de interes public, iar în perioada următoare vor fi constituite grupuri de lucru pentru discutarea aspectelor ce vizează modul de funcționare și organizare a acestora.

MADR a precizat că toate cele trei structuri de fermă sunt importante pentru dezvoltarea satului românesc, iar măsurile cuprinse în PNS vor cuprinde alocări în raport de nevoi, cu accent pe ferma de familie și pe clasa de mijloc în agricultură, fără de care nu se va putea dezvolta un sat sănătos.

În ce privește discuția cu formele asociative din sectorul cultivatorilor de sfeclă de zahar și cartof, condusă de secretarul de stat Claudiu Sorin Roșu-

35

Mareș, fermierii au ridicat problema dăunătorilor foarte agresivi și necesitatea obținerii unei noi derogări pentru folosirea neonicotinoidelor, menținerea sprijinului cuplat în sectorul vegetal și în perioada de tranziție, respectiv 2021, precum și faptul că se confruntă cu costuri foarte mari la transporturi cu sfecla de zahăr către fabricile de procesare. De asemenea, cultivatorii de cartofi au semnalat că problema costurilor ridicate la înființarea culturii de cartof pentru industrializare și faptul că suprafețele sunt în scădere față de anii precedenți. Secretarul de stat Mareș a dat asigurări că MADR are toată deschiderea pentru dialog cu mediul asociativ, iar soluțiile și propunerile care vin din partea sectoarelor de specialitate vor fi analizate în vederea transpunerii lor în viitorul Plan Național Strategic 2021-2027. 

Președintele ANSVSA, dr.Robert Viorel Chioveanu a convocat ședința Consiliului Științific al ANSVSA meatmilk luni, 16 decembrie, 2019La sediul institutiei, a avut loc ședința Consiliului Științific al ANSVSA*, convocată și prezidată de către președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu. Lucrările au beneficiat şi de prezenţa, în calitate de invitaţi ai Preşedintelui ANSVSA, a doamnei professor dr. Doina Daneş (USAMV Bucureşti), a profesorului dr. Alexandru Rafila (preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie) şi a comisarului șef Aurel Dobre (reprezentant al IGPR). Temele de pe agenda întâlnirii au fost: analiza evoluției pestei porcine africane în țara noastră și lupta împotriva antibiorezistenței, ambele subiecte fiind stabilite ca prioritare pentru instituție. În ceea ce privește pesta porcină africană, după prezentarea situației existente, discuțiile s-au axat pe analizarea măsurilor aplicate, pe identificarea de soluții pentru imbunătățirea acestora precum și pentru găsirea de noi soluții. Printre aspectele identificate ca fiind importante în ceea ce priveşte combaterea PPA, participanții au apreciat că este necesară îmbunătaţirea comunicării între medicii veterinari şi crescătorii de animale, un control mult mai strict al circulaţiei animalelor, al identificării şi actualizării permanente a bazei de date privind animalele, concomitent cu sporirea participării celorlalte structuri naţionale de control responsabile. 

36

Așa cum a declarat președintele ANSVSA: „Este necesară elaborarea unui plan de combatere şi control a pestei porcine africane. Nu vreau să îi spun de eradicare, pentru că este un termen puţin mai greu şi mai pretenţios. Nu mai putem vorbi de prevenţie în momentul de faţă. Este evident că trebuie să avem o nouă strategie. Nu este posibil ca numai ANSVSA singură să lupte cu acest virus. Dacă nu putem să ne aşezăm la o masă toţi cei implicaţi – fermieri, industrie, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Ministerul de Interne – şi să ne asumăm implementarea acestui plan, nu putem să reuşim să combatem acest virus”. Lupta împotriva antibiorezistenței este un alt obiectiv asumat de președintele ANSVSA ca o prioritate a mandatului său și, în acest sens, a afirmat că își va canaliza activitatea pentru întărirea legislației privind circulaţia medicamentelor de uz veterinar, precum şi pentru promovarea utilizării rezonabile şi responsabile a antimicrobienelor la animale. In ceea ce priveşte această temă, membrii Consiliului şi invitaţii, au susţinut o întărire a colaborării şi coordonării între sectorul veterinar şi cel al medicinii umane precum şi o atenţie sporită în ceea ce priveşte prescrierea şi administrarea medicamentelor de uz veterinar.

ȘEFUL ANSVSA, ÎN CONTROL! Agroinfo  16 decembrie 2019 - VERIFICĂRI ÎN ȚARĂ. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, a fost în control în mai multe județe, anunță un comunicat ANSVSA transmis pentru AGROINFO.

Având în vedere populaţia semnificativă de animale sălbatice, precum şi numărul de incidente în care aceste animale au fost implicate, în perioada

37

29-30 noiembrie, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, s-a deplasat în județele Harghita și Covasna, unde, alături de reprezentați ai instituțiilor locale, a analizat modul în care instituţiile responsabile intervin în astfel de situaţii.

Cu acest prilej, a purtat discuții și cu primarul localității Tușnad, iar primele concluzii au fost acelea că siguranța oamenilor este pe primul plan, iar acțiunile care se întreprind în cazul apariției animalelor sălbatice în zonele locuite sau pe șosele trebuie să fie axate pe acest principiu, în condițiile respectării normelor de protecție și bunăstare a animalelor.

De asemenea, a reieșit importanța stabilirii unei componențe adecvate a echipelor de intervenții, care să fie formate din medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, din cadrul DSVSA județene, reprezentanți ai Jandarmeriei, ai ISU şi altor instituții relevante, după caz, cât și a unei comunicări şi coordonări eficiente, toate necesitând transpunere într-o procedură clară și coerentă. Această transpunere face în prezent obiectul activităţii unui grup de lucru, organizat la Ministerul Mediului.

La sfârșitul săptămânii trecute, președintele ANSVSA a vizitat județele Buzău și Vrancea, pentru a verifica modul în care se realizează examinarea trichineloscopică a probelor aduse de cetățeni. Astfel, a verificat mai multe Circumscripții Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din aceste zone, pentru a se asigura că personalul de specialitate oferă servicii corecte cetăţenilor, inclusiv sâmbăta şi duminica, programul de lucru fiind  prelungit în această perioadă.

Tot cu această ocazie, a fost verificat, pe traseul drumului național DN2, modul în care echipele mixte de medici veterinari și reprezentanți ai Poliției realizează controale în trafic care au ca tematică respectarea condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne, susține comunicatul ANSVSA.

ANSVSA VA DA UN NOU ORDIN pentru CREȘTEREA PORCILOR! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

Ordinul lui Petre Daea privind limitarea numărului de porci cescuți în gospodărie, înlocuit, Noul ministru al agriculturii, Adrian Oros, a declarat că ordinul este în vigoare, dar nu l-a

38

pus în aplicare. Acesta a subliniat că nu crede că este important numărul porcilor dintr-o gospodărie ci ceea ce se întâmplă cu ei.

”Pot să fie doi porci, nu cinci, şi omul să nu-i sacrifice în gospodărie şi să-i plimbe prin târguri şi fac mai mult rău decât un unul care are şase porci, dar care nu părăsesc gospodăria, pentru că îi taie şi îi consumă acolo. Ideea era de a separa ferma de familie care creşte animale doar pentru consumul propriu şi ferma comercială care trebuie să respecte nişte reguli”, a arătat Oros într-un interviu pentru Agerpres.ro.

Acesta a completat că ANSVSA va emite un nou ordin. ”Cei de la Comisia Europeană ne cereau măsuri de biosecuritate. Punct. Nu ne cereau dimensionarea fermelor. Măsurile de biosecuritate nu ţin de dimensiunea fermelor ci de ceea ce faci. Când intri în sistem comercial vrei să vinzi, trebuie să respecţi nişte reguli de biosecuritate, când intri în sistem gospodăresc trebuie să respecţi nişte reguli de bun simţ. Nici nu se pune problema de a opri creşterea porcului în gospodării pentru consum propriu, dar pot să îi opresc pe cei care cresc porci şi nu vor să fie în sistem comercial şi să respecte nişte măsuri de biosecuritate, dar în acelaşi timp vor să vândă porcii peste tot. Asta nu o să pot să accept niciodată. Ştiţi de ce? Pentru că sunt puţini şi ei lucrează în detrimentul adevăratului crescător. Nu omul acela care îşi creşte pentru el şi familie este problema, ci şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi”, a mai spus ministrul.

De aceea, a completat el, ANSVSA a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic şi restricţionarea circulaţiei, dar asta nu înseamnă doar a opri târgurile, ci o restricţionare a circulaţiei, pe bune, a celui care vine din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi ia animalele crescătorului, care nu mai are acces în târg. ”Asta trebuia făcut din 2016. Samsarii aceştia sunt cunoscuţi, toată lumea îi ştie, oamenii din asta trăiesc. Noul ordin pe care îl face ANSVSA în acest sens îl va înlocui pe acela care e acum în vigoare”, a conchis Oros.

Președintele ANSVSA, dr.Robert Chioveanu, dialog cu mediul asociativ meatmilk luni, 16 decembrie, 2019

La sediul ANSVSA a avut loc o primă ședință a Consiliului Consultativ*, convocată de către președintele institutiei, dr.Robert Chioveanu. La reuniune au participat reprezentanți ai crescătorilor de ovine și bovine, ai transportatorilor de animale, exportatorilor, dar și ai procesatorilor de carne.

39

 Principalele teme discutate au fost: protecția și bunăstarea animalelor în timpul transportului, deschiderea exportului de moluște, intensificarea demersurilor pentru deschiderea și diversificarea exporturilor pe diferite piețe, inclusive cea  chineză și pe a Statelor Unite. În privința protecției și bunăstării animalelor în timpul transportului, a fost discutat un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară care prevede asigurarea unor condiții superioare de bunăstare a animalelor pe timpul calătoriei. Cei prezenți au fost de acord cu necesitatea adoptării unui astfel de act normativ, însă opiniile au fost divergente, urmând ca propunerile primite să fie analizate și la final, o parte dintre ele să se regăsească în punctul de vedere care va fi elaborat de către Autoritate. „Îmi doresc, pe perioada mandatului meu, ca autoritatea să se aplece mai mult asupra nevoilor dumneavoastră, să fie percepută ca un sprijin şi nu ca o instituţie de forță. Doresc să organizez acest gen de întâlniri cât mai des posibil, pentru că am constatat că un dialog deschis, faţă în faţă, este modalitatea constructivă, cea care conduce la rezultate concrete, în timp util.Toate aspectele sesizate și opiniile exprimate în cadrul acestor întâlniri  vor fi discutate, urmând ca, pe parcursul unor noi întâlniri, să identificăm, împreună, cea mai bună variantă”, le-a transmis președintele Autorității celor prezenți la întâlnire. La finalul întâlnirii, participanții și-au exprimat aprecierea pentru ințiativa organizării aceste întâlnirii, iar președintele ANSVSA i-a asigurat că este prima dintr-un șir de sesiuni de consultare, pe care și le-a propus să le aibă cu toți cei implicați în domeniul de agroalimentar.

România, între statele UE cu cel mai mic consum și PIB per capita, în 2018InCont.ro, 13 decembrie 2019

Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În 2018, în Uniunea Europeană consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat de la 56% din media din UE în cazul

40

Bulgariei, 64% în cazul Croaţiei şi Ungariei, 69% în cazul Letoniei şi 71% în cazul României, până la 120% în cazul Germaniei şi 134% în cazul Luxemburgului.

Totuşi, se observă o creştere clară în cazul României (71% din media UE în 2018 comparativ cu 65% în 2016 şi 56% în 2014), Slovaciei (73% din media UE în 2018 comparativ cu 68% în 2016) şi Lituaniei (89% din media UE în 2018 comparativ cu 85% în 2016).

Cele mai semnificative scăderi sunt în Suedia (108% din media UE în 2018 comparativ cu 112% în 2016) şi Franţa (107% din media UE în 2018 comparativ cu 110% în 2016).

În ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în 2018, indicatorul a variat de la 51% din media din UE în cazul Bulgariei, 63% în cazul Croaţiei şi 65% în cazul României, până la 261% din media din UE în Luxemburg.

89% dintre tinerii fermieri se simt responsabili în asigurarea sustenabilității sectorului agricol Financial Intelligence   16 decembrie 2019,

*59% dintre tineri își doresc un nivel de venit echitabil, 50% vor acces la teren, 42% doresc simplificarea procedurilor administrative

*Un raport al ONU din 2019 privind declinul demografic și criza generată de migrarea forței de muncă anticipează că România ar pierde în 2050 peste 30% din populația țării (raportat la anul 1990).

Un studiu de opinie al Consiliului European privind rolul tinerilor fermieri în viitorul agriculturii Uniunii Europene a arătat că, pentru a crește economic în mod sustenabil, 59% dintre tineri își doresc un nivel de venit echitabil, 50% vor acces la teren, 42% doresc simplificarea procedurilor administrative.

41

Pentru a avea un nivel de viață sustenabil într-o comunitate rurală 58% au pus pe primul loc educație și oportunități de dezvoltare personală, pe locul doi sunt oportunități sociale, apoi conexiune la internet. 48% și 41% dintre respondenți se simt foarte responsabili, respectiv responsabili, în asigurarea sustenabilității sectorului agricol, ca tineri fermieri. Studiul a arătat că 85% dintre tinerii fermieri chestionați provin din familii de fermieri, iar 53% dintre ei sunt patroni ai fermelor.

Agricultura românească are un potențial extraordinar de creștere dar sunt necesare acțiuni care să transforme dezavantajele structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. 1/3 din suprafața arabilă agricolă a României este lucrată de ferme profesionist competitive care produc aproape 75% din producția agricolă a spus Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români, în cadrul evenimentului de lansare oficială a programului “Tineri Lideri pentru Agricultură”, care a avut loc în București, pe 19 noiembrie 2019.

Potrivit lui Florian Ciolacu programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” vine ca o soluție la principala provocare atât pentru agricultura românească, cât și pentru cea europeană: îmbătrânirea populației active și interesul tot mai scăzut al tinerilor față de activitățile agricole, care determină o tot mai mare incertitudine în ceea ce privește succesiunea afacerilor. „Tineri Lideri pentru Agricultură oferă un cadru structurat de pregătire pentru copiii fermierilor înscriși în program în perspectiva continuării carierei în afacerea familiei sau desfășurarea activității în domeniile comerciale conexe agriculturii sau în cadrul instituțiilor naționale și europene responsabile pentru agricultură. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, așa încât avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului.”

Factorii care influențează negativ atragerea tinerilor în agricultură, la nivel mondial, sunt legați de volatilitatea prețurilor, scăderea veniturilor fermierilor din UE cu 14%, până în 2030, în condițiile în care veniturile fermierilor reprezintă 40% din venitul mediu al UE, precum și de pierderile de productivitate la capitaluri și inputuri, anunțate la minus 10% pentru perioada 2008-2018.

Reforma PAC este un alt element important care va avea impact foarte mare și asupra tinerior fermieri. Este prevăzută o scadere a bugetului în planul multianual financiar cu 12% între 2027 și 2029, anul de referință al ciclului

42

viitor, după datele primite de la Bruxelles Farm Europe. La nivelul Uniunii Europene este o scădere cu 8% pe Pilonul 1 Plăți directe și până la 23% pe dezvoltare rurală. În Romania estimările sunt diferite, avem aceeași valoare pentru pilonul 1, iar pentru pilonul 2 avem o scădere cu 15%.

Criza resurselor umane din agricultură este amplificată de plecarea tinerilor din țară. În 2017, un român a părăsit țara la fiecare 3 minute pentru a lucra în străinătate (aprox 220.000 tineri, cu vârsta între 20 și 40 de ani), aproximativ 50% dintre aceștia fiind din urban, 50% din rural. Un raport al ONU din 2019 privind declinul demografic și criza generată de migrarea forței de muncă anticipează că România ar pierde în 2050 peste 30% din populația țării (raportat la anul 1990).

Problema resurselor umane în agricultură este legată de criza demografică, de îmbătrânirea populației, de migrarea forței de muncă active, precum și de interesul scăzut al tinerilor pentru sectorul agricol. Tinerii au condiții mai dificile în lansarea unor afaceri agricole, de accesare de credite, tehnologie, să cumpere pământ.

Alte probleme cu care se confruntă agricultura sunt legate de asigurarea succesiunii în fermă, eficiența pregătirii de specialitate pentru o agricultură inovativă, neimplicarea / implicare redusă în proiecte care să urmărească interesul comun (comercial și de responsabilitate socială).

43

Clublul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a lansat programul Tineri Lideri pentru Agricultură, care are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială. Tinerii înscriși în program sunt copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români.

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, reprezentare în domeniul public și implicare pe zona de responsabilitate socială, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor din România.

Astfel, Tineri Lideri pentru Agricultură setează obiective concrete și urmărește rezultate de durată pentru creșterea siguranței și predictibilității afacerilor în agricultura României, prin atragerea de oameni pregătiți, calificați, motivați și proactivi în sectorul agricol. De asemenea, programul are misiunea de a promova integrarea noilor tehnologii în practicile agricole și de a asigura buna reprezentare a intereselor agriculturii românești la nivel național și al Uniunii Europene.

Programul dezvoltă totodată inițiative pentru creșterea implicării afacerilor din agricultură în proiecte de responsabilitate socială care susțin dezvoltarea comunității agricole.

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel:

INIȚIERE: cursuri de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public, diplomație și protocol, tehnici de negociere, leadership, administrarea afacerilor, management și vânzări, managementul timpului și simulare de business.

44

APROFUNDARE: cursuri pentru aspecte legislative – juridice concrete importante pentru agricultură; aspecte fiscale; marketing și comunicare pentru afaceri.

CONSOLIDARE:

Stagii de internship la Bruxelles: ComAgri din Parlamentul European, Reprezentanța României la Comisia Europeană;

Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României;

Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole;

Perioada: stagiile în aceste instituții se vor derula pe tot parcursul programului.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România.  Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Costul cu mâna de lucru a crescut de patru ori mai mult în România decât în UE în trimestrul trei TAXE ȘI CONSULTANȚĂ Profit.ro scris astăzi, Costul orar cu mâna de lucru în întreaga economie a crescut cu 2,6% în zona euro și cu 3,1% în UE, în trimestrul al treilea 2019 comparativ cu perioada similară a lui 2018, în rândul statelor membre cea mai mare creștere anuală fiind înregistrată și România, 13,2%, potrivit datelor publicate luni de Oficiul european de statistică (Eurostat).

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile și costurile non-salariale, precum contribuțiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creștere anuală de 13,2% în trimestrul al treilea, iar costurile non-salariale au înregistrat o creștere anuală de 12,1%, scrie Agerpres

45

Avansul costurilor cu forța de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creșterii cu 14,2% a costului orar al forței de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creștere de 12,8% a costului orar al forței de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creșteri mult peste media europeană, 2,9% respectiv 3,1%.

Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forța de muncă a crescut cu 21,1% în construcții, cu 12,5% în sectorul serviciilor și cu 11,6% în industrie. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendințelor costurilor orare suportate de angajator cu forța de muncă salariată.

……………………….

LEGISLATIV

Adrian Oros: Mentinem plafonarea achizitiei de teren agricol In dec. 16, 2019 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a menționat într-un interviu acordat AGERPRES că va susține schimbarea legii vânzării terenurilor agricole cu impunerea unui plafon la achiziție.

Întrebat despre modificările pe Legea vânzării terenurilor agricole, care se află de ceva timp în Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor, șeful MADR a făcut următoarele precizări:

”Am discutat deja să menţinem plafonarea achiziţionării suprafeţelor de teren, iar cei de la Institutul de Economie Agrară trebuie să facă un studiu pe ce înseamnă plafonare în zona de şes, pentru o fermă foarte mare, în zona de munte, sau pe ce înseamnă să faci monocultură sau zootehnie. Dreptul de preemţiune din lege cred că este unul destul de bun, aici dacă am identifica nişte bănuţi şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului n.r) ar putea să intervină şi să cumpere ce nu cumpără alţii, adică să cumpere statul român. Aşa a fost făcută legea, prima dată e fratele, vărul, arendaşul, ASAS, după aceea statul

46

român prin ADS şi pe urmă terţii. Ca să putem concretiza că nu vindem altora, trebuie să intervenim noi. Din păcate, pe ce s-a vândut străinilor nu avem o evidenţă, pentru că toate datele sunt la ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară n.r). Va trebui să le facem o solicitare foarte clară ca să ştim cum stăm, pentru că dacă va începe să se aplice această lege trebuie să ştim de la ce pornim. Noi trebuie doar să avem acces la baza de date, la informaţii, nu zic zilnic, dar măcar o dată pe lună sau pe trimestru, să ştim câte tranzacţii se fac pe terenuri.”

MINISTRUL AGRICULTURII ANUNȚĂ PLAFONAREA ACHIZIȚIEI DE TEREN AGRICOL! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

Plafon la achiziția de terenuri agricole! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat, în cadrul unui interviu acordat Agerpres, că va susține schimbarea legii vânzării terenurilor agricole cu impunerea unui plafon la achiziție.

La acest moment, la dezbaterile din Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, acest plafon este discutat la 500 de hectare. ”Am discutat deja să menţinem plafonarea achiziţionării suprafeţelor de teren, iar cei de la Institutul de Economie Agrară trebuie să facă un studiu pe ce înseamnă plafonare în zona de şes, pentru o fermă foarte mare, în zona de munte, sau pe ce înseamnă să faci monocultură sau zootehnie. Dreptul de preemţiune din lege cred că este unul destul de bun, aici dacă am identifica nişte bănuţi şi ADS (Agenţia Domeniilor Statului n.r) ar putea să intervină şi să cumpere ce nu cumpără alţii, adică să cumpere statul român. Aşa a fost făcută legea, prima dată e fratele, vărul, arendaşul, ASAS, după aceea statul român prin ADS şi pe urmă terţii.

Ca să putem concretiza că nu vindem altora, trebuie să intervenim noi. Din păcate, pe ce s-a vândut străinilor nu avem o evidenţă, pentru că toate datele sunt la ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară n.r). Va trebui să le facem o solicitare foarte clară ca să ştim cum stăm, pentru că dacă va începe să se aplice această lege trebuie să ştim de la ce pornim. Noi trebuie doar să avem acces la baza de date, la informaţii, nu zic zilnic, dar măcar o dată pe lună sau pe trimestru, să ştim câte tranzacţii se fac pe terenuri”, a declarat Adrian Oros. La acest moment, România nu are plafon la achiziția de teren agricol, piața fiind liberalizată printr-o lege adoptată în 2014.

47

Ordinul lui Daea, inlocuit! ANSVSA va da un nou ordin pentru

cresterea porcilor In dec. 16, 2019  Ordinul fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, privind limitarea numărului de porci din gospodăriile populației la cinci, va fi înlocuit. Potrivit lui Adrian Oros, deși ordinul este în vigoare la momentul actual, acesta nu este pus în aplicare. 

”Ordinul este în vigoare, dar nu l-am pus în aplicare. Nu cred că este important numărul porcilor dintr-o gospodărie ci ceea ce se întâmplă cu ei. Pot să fie doi porci, nu cinci, şi omul să nu-i sacrifice în gospodărie şi să-i plimbe prin târguri şi fac mai mult rău decât un unul care are şase porci, dar care nu părăsesc gospodăria, pentru că îi taie şi îi consumă acolo. Ideea era de a separa ferma de familie care creşte animale doar pentru consumul propriu şi ferma comercială care trebuie să respecte nişte reguli”, a declarat ministrul Agriculturii pentru AGERPRES.

Întrebat cum va reglementa situația, Oros a precizat că ANSVSA va emite un nou ordin.

”Prin noul ordin pe care îl face ANSVSA. Cei de la Comisia Europeană ne cereau măsuri de biosecuritate. Punct. Nu ne cereau dimensionarea fermelor. Măsurile de biosecuritate nu ţin de dimensiunea fermelor ci de ceea ce faci. Când intri în sistem comercial vrei să vinzi, trebuie să respecţi nişte reguli de biosecuritate, când intri în sistem gospodăresc trebuie să respecţi nişte reguli de bun simţ. Nici nu se pune problema de a opri creşterea porcului în gospodării pentru consum propriu, dar pot să îi opresc pe cei care cresc porci şi nu vor să fie în sistem comercial şi să respecte nişte măsuri de biosecuritate, dar în acelaşi timp vor să vândă porcii peste tot. Asta nu o să pot să accept niciodată. Ştiţi de ce? Pentru că sunt puţini şi ei lucrează în detrimentul adevăratului crescător. Nu omul acela care îşi creşte pentru el şi familie este problema, ci şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi. De aceea ANSVSA a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic şi restricţionarea circulaţiei, dar asta nu înseamnă doar a opri târgurile, ci o restricţionare a circulaţiei, pe bune, a celui care vine din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi ia animalele crescătorului, care nu mai are acces în târg. Asta trebuia făcut din 2016. Samsarii aceştia sunt cunoscuţi, toată

48

lumea îi ştie, oamenii din asta trăiesc. Noul ordin pe care îl face ANSVSA în acest sens îl va înlocui pe acela care e acum în vigoare”, a mai completat Adrian Oros.

 ORDINUL CARE LE PERMITE ȚĂRANILOR SĂ CREASCĂ PORCI DAR LE INTERZICE SĂ-I VÂNDĂ! Agroinfo 16 decembrie 2019 DECLARAȚII MINISTRUL AGRICULTURII. Ordinul care stabilește dimensiunile fermelor de porci, dat de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, și care limitează la 5 numărul porcilor crescuți într-o gospodărie, va fi înlocuit cu un nou Ordin pregătit acum de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a anunțat ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, într-un interviu acordat Agerpres.

Cei de la Comisia Europeană ne cereau măsuri de biosecuritate. Punct. Nu ne cereau dimensionarea fermelor. Măsurile de biosecuritate nu ţin de dimensiunea fermelor ci de ceea ce faci. Când intri în sistem comercial vrei să vinzi, trebuie să respecţi nişte reguli de biosecuritate, când intri în sistem gospodăresc trebuie să respecţi nişte reguli de bun simţ.

Nici nu se pune problema de a opri creşterea porcului în gospodării pentru consum propriu, dar pot să îi opresc pe cei care cresc porci şi nu vor să fie în sistem comercial şi să respecte nişte măsuri de biosecuritate, dar în acelaşi timp vor să vândă porcii peste tot.

Asta nu o să pot să accept niciodată. Ştiţi de ce? Pentru că sunt puţini şi ei lucrează în detrimentul adevăratului crescător. Nu omul acela care îşi creşte pentru el şi familie este problema, ci şmecherii, samsarii şi porcii mistreţi.

De aceea ANSVSA a declanşat împreună cu Ministerul de Interne controale în trafic şi restricţionarea circulaţiei, dar asta nu înseamnă doar a opri târgurile, ci o restricţionare a circulaţiei, pe bune, a celui care vine din poartă în poartă cu maşina neautorizată şi ia animalele crescătorului, care nu mai are acces în târg. Asta trebuia făcut din 2016. Samsarii aceştia sunt cunoscuţi, toată lumea îi ştie, oamenii din asta trăiesc. Noul ordin pe care îl face ANSVSA în acest sens îl va înlocui pe acela care e acum în vigoare, a anunțat ministrul Oros.

Ordinul privind dimensionarea fermelor de porci dat de fostul ministru al agriculturii, chiar dacă este în vigoare din noiembrie 2019, nu s-a pus în aplicare.

Ordinul este în vigoare, dar nu l-am pus în aplicare. Nu cred că este

49

important numărul porcilor dintr-o gospodărie ci ceea ce se întâmplă cu ei. Pot să fie doi porci, nu cinci, şi omul să nu-i sacrifice în gospodărie şi să-i plimbe prin târguri şi fac mai mult rău decât unul care are şase porci, dar care nu părăsesc gospodăria, pentru că îi taie şi îi consumă acolo. Ideea era de a separa ferma de familie care creşte animale doar pentru consumul propriu şi ferma comercială care trebuie să respecte nişte reguli, a declarat șeful de la Agricultură. 

Nechita-Adrian Oros a mai spus că ANSVSA nu va trece în subordinea Ministerului Agriculturii chiar dacă fermierii insistă pentru această mutare.

Fermierii însă ar vrea. Dar nu înţeleg că nu se poate. Noi îi ajutăm pe ei să producă, să promoveze, dar trebuie să fie o instituţie care să aibă grijă de calitate şi de consumatori. Dacă ar fi în subordinea mea aş putea din populism să le spun să nu îi controleze pe cei pe care eu îi ajut. Fiecare trebuie să îşi facă treaba în limitele legii şi cu discernământ, a spus Oros.

Comisia Europeană se aştepta ca România să prezinte măsuri mai concrete, dar şi nişte paşi care au fost făcuţi. Din 2016 s-au tot prezentat nişte măsuri, dar care nu s-au făcut şi ne-au avertizat pe noi, ca ţară, că suntem un pericol pentru ei. Au spus că am demonstrat că numai am povestit despre ceea ce vrem să facem, dar nu am reuşit să oprim pesta porcină africană. Dacă ne uităm pe hartă, în celelalte ţări sunt doar puncte, pentru că s-au cam izolat focarele sau s-au păstrat în zona porcilor mistreţi. Pe ei i-a speriat şi modul rapid de răspândire de la noi şi ne-au transmis că practic nu am reuşit să oprim nimic. Sunt speriaţi să nu ajungă pesta şi la ei. De asemenea, pentru că nu au fost luate în serios toate aceste măsuri de dezinfecţie şi acele restricţii de circulaţie, pentru că s-au făcut lucrurile superficial, a apărut legenda ca şi la gripa aviară, că şi pesta porcină africană precis este doar un business ca să-şi vândă unii dezinfectanţii, a adăugat ministrul agriculturii.

LEGEA VÂNĂTORII: S-A ELIMINAT OBLIGAȚIA DE A AVEA TERENUL ÎNGRĂDIT/PĂZIT pentru DESPĂGUBIRI! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019 9:43 Decizie importantă pentru fermieri! Noua Lege a Vânătorii a fost adoptată săptămâna aceasta de Camera Deputaților – for decizional, cu o modificare prin care fermierii care au culturile calamitate nu mai devin neeligibili pentru despăgubiri în cazul în care nu au suprafața împrejmuită.

50

”Proprietarii de culturi agricole/silvice nu sunt obligați să asigure paza culturilor agricole/silvice și să amplaseze mijloace de îndepărtat exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic„, se arată în modificarea adusă la Legea Vănătorii. Vă reamintim că una dintre cauzele invocate pentru nedespăgubirea fermierilor a fost că aceștia nu avea îngrădite suprafețele pe care au suferit pierderi din cauza animalelor sălbatice.

Noua Lege a Vânătorii a fost îndelung așteptată de către fermieri, iar după votul de miercuri, actul normativ trebuie să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

Legea vanatorii a fost modificata! Care sunt noile prevederi In dec. 14, 2019  

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic care prevede, între altele, acordarea de despăgubiri victimelor atacurilor urşilor şi mistreţilor, informează AGERPRES.

Proiectul prevede modificarea noţiunii de „vânătoare” şi „vânător”, instituirea în sarcina administratorului faunei cinegetice a obligaţiei de a stabili modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic şi unităţile administrativ-teritoriale.

Alte prevederi se referă la modificarea modalităţii de acordare a despăgubirilor acordate pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele de faună de interes cinegetic, acordarea de despăgubiri şi daune morale pentru persoanele fizice victime ale faunei cinegetice, în caz de răniri sau deces, precum şi exceptarea de la incriminarea ca infracţiune în cazul vânătorii de urgenţă prin folosirea luminii farurilor sau dispozitivelor luminoase, în situaţiile în care se recoltează exemplare din specia de mistreţ pentru prevenirea pagubelor sau pentru combaterea pestei porcine.

Astfel, vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, printre care mistreţii şi urşii, aflate în stare de libertate. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora, precum şi îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora ori

51

imobilizarea animalelor a căror viaţă ori integritate corporală este pusă în pericol, în urma unei intervenţii umane realizate cu orice mijloace legale de protecţie şi imobilizare, de către personalul autorizat al Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Vânătorul este definit ca persoană fizică, membră a unei organizaţii vânătoreşti gestionare de faună cinegetică, posesoare a unui permis de vânătoare, care ocroteşte, îngrijeşte şi extrage fauna cinegetică în condiţiile legii.

Deputaţii au mai stabilit că administratorul pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii acordă nivel de intervenţie şi prevenţie anual, pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor la speciile din anexa nr. 2, printre care se află şi urşii. Nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.

De asemenea, administratorul faunei cinegetice stabileşte modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic şi unităţile administrativ-teritoriale de pe raza fondului cinegetic. Acest acord-cadru conţine în mod obligatoriu prevederi clare de colaborare şi informare periodică a unităţilor administrativ-teritoriale de către gestionari cu privire la obligaţiile ce-i revin privind evaluarea populaţiilor din speciile de mamifere prevăzute în anexa nr.2, în care se află şi urşii, realizarea cotei de recoltă, asigurarea hranei complementare, acţiunile de îndepărtare a faunei cinegetice la solicitarea utilizatorului terenurilor agricole, cât şi asupra situaţiilor în care se pot produce pagube proprietarilor de terenuri agricole sau animale domestice.

„Gestionarii fondului cinegetic, cu excepţia regiilor publice de stat, care au în gestiune fonduri cinegetice, pot face, de comun acord, schimb de gestiuni ori cesionări de contracte de gestionare către alţi gestionari licenţiaţi, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional”, mai prevede proiectul adoptat.

De asemenea, pentru pagubele şi/sau daunele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin în baza derogării acordate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în vederea relocării unui exemplar din speciile de faună cuprinse în anexa nr.2, între care se află şi urşii, vor primi despăgubiri ce vor fi suportate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Dacă există un protocol

52

interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean. Modalitatea de calcul a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr.1 şi 2, între care se află mistreţii şi urşii, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale. Daunele morale vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate.

Constituie infracţiune utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcţionează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroşu şi a dispozitivelor cu termoviziune, cu excepţia utilizării dispozitivelor de iluminare a ţintelor pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe, cu derogare de la autoritatea publică centrală care răspunde de mediu. Camera Deputaţilor este for decizional.

COSTEL ALEXE: ''Îmi doresc să stopez urgent defrişările ilegale din ţara noastră'' A.I.G. Miscellanea / 15 decembrie

Costel Alexe (Sursa foto: facebook.com)

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, afirmă că intenţionează să stopeze urgent defrişările ilegale, însă pentru aceasta este nevoie de modificări ale cadrului legislativ, de reoperaţionalizarea SUMAL şi de restructurarea unor instituţii,

53

informează Agerpres.ro.

Ministrul Mediului a scris duminică pe facebook: "Sunt omul faptelor şi, asemenea majorităţii românilor, îmi doresc să stopez urgent defrişările ilegale din România. Pentru asta este nevoie de modificări punctuale ale cadrului legislativ, de reoperaţionalizarea SUMAL, de restructurarea unor instituţii care fie au fost golite de atribuţii, fie au fost atinse de interesele unor băieţi deştepţi, de o infuzie de oameni de bună credinţă în funcţiile de control şi implementare".

Potrivit acestuia, timp de trei ani, Sistemul Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase - SUMAL, "principala armă a statului", a fost sabotat de către guvernarea PSD.

"A fost efectiv blocat. Era un operator privat care l-a dezvoltat, l-au dus la STS, l-au subfinanţat, au scos hărţile satelitare care îţi dădeau alerta privind tăierile, pe care ulterior Gărzile Forestiere trebuiau să verifice dacă sunt legale sau ilegale, Inspectorul Pădurii nu a mai funcţionat, nu au mai finanţat absolut niciun studiu în ceea ce priveşte tot ceea ce înseamnă dezvoltarea politicilor silvice din România. În 2018 au modificat ordinul de înfiinţare a gărzilor forestiere şi le-au tăiat atribuţiile de control, astfel că dacă pe dumneavoastră vă prinde sub o formă sau alta cu un camion de lemn aproape că plecaţi cu el acasă, nu vi-l confiscă nimeni. Atât de mult au ştirbit atribuţiile pe care le aveau gărzile forestiere", potrivit sursei citate.

Castrarea pe viu a porcilor, decisa la Curtea Constitutionala din Germania! In dec. 16, 2019 

Sesizată de o asociaţie, Curtea Constituţională germană va dezbate tema castrării pe viu a porcilor, o practică foarte răspândită în fermele din Germania, dar contestată tot mai amplu în Europa, relatează AFP.

Organizaţia de protecţie a animalelor PETA a depus la jumătatea lunii noiembrie un recurs constituţional împotriva acestei practici menite să ducă la prevenirea gustului şi mirosului neplăcut al cărnii porcilor masculi, transmite AGERPRES.

54

Efectuată fără anestezie, după prima săptămână de viaţă a purceilor, castrarea provoacă o durere intensă animalelor.

Uniunea Europeană recunoaşte statutul de fiinţe conştiente ale animalelor. Există suficiente date ştiinţifice care demonstrează că animalele vertebrate sunt fiinţe sensibile (sentient beings). Conştienţa unui animal rezultă mai ales din posibilitatea acestuia de a simţi emoţii şi de a-şi controla mişcările voluntare. Sensibilitatea unui animal constă în posibilitatea sa de a simţi durerea.

PETA a sesizat justiţia în calitate de reprezentantă a acestor animale, ale căror drepturi în opinia sa sunt încălcate, cerând judecătorilor să le fie recunoscute drepturile individuale. Potrivit acestei ONG, dreptul german ce permite fiecăruia (‘jedermann’) să solicite protejarea în justiţie a drepturilor sale deschide calea acestei recunoaşteri, în măsura în care Constituţia impune fiecărui stat federal să „protejeze animalele” ca o responsabilitate pentru „generaţiile viitoare”.

În Franţa, ministrul agriculturii, Didier Guillaume, a evocat în noiembrie o interdicţie a castrării porcilor pentru sfârşitul anului 2021, fără să facă totuşi un anunţ oficial. Măsuri pentru bunăstarea animalelor sunt aşteptate pentru următoarele săptămâni.

Unele ţări europene au interzis deja castrarea purceilor, precum Norvegia, Elveţia şi Suedia.

O nouă profesie apare în România. Cu ce se ocupă un etolog  Ionuț Fantaziu dec. 15, 2019Parlamentarii Rodica Covaciu (senator neafiliat) și Petru Movilă (deputat PMP) au depus la Senat un proiect care reglementează profesia etolog în România.

„În condițiile prezentei legi, profesia de etolog se exercită, pe teritoriul României, în ariile naturale protejate (parcuri naturale, parcuri naționale, rezervații naturale etc.), în instituții care gestionează ariile naturale protejate, în instituții care au ca obiect de activitate protecția și conservarea mediului, universități și institute de cercetare, cu scopul susținerii activităților din domeniul comportamentului animalelor în raport cu mediul lor de viață, respectiv cu omul și societatea umană”, scrie în proiectul de lege.

Potrivit proiectului de lege, autorizația de liberă practică se acordă de Ministerul Mediului sau, după caz, de Colegiul Psihologilor. „Nu poate

55

exercita profesia de etolog persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia de etolog, prin hotărâre judecătorească sau ca măsură disciplinară, pe o perioadă determinată. Exercitarea profesiei de etolog este incompatibilă cu orice acțiune de natură a aduce atingere demnității sale profesionale sau bunelor moravuri, conform Codului de etică și deontologie din domeniu. Pe perioada stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei”, mai scrie în propunerea legislativă.

Potrivit proiectului, „etologul este absolventul de studii universitare din domeniul biologiei ori psihologiei (sistemul universitar din Marea Britanie, ori din alte țări membre ale Uniunii Europene, care oferă posibilitatea studierii deopotrivă a psihologiei comportamentale umane, cât și comportamentul animalelor)”.

Etologia studiază comportamentul animalelor sau oamenilor și interacțiunea acestora cu mediul lor, atât la nivel individual, cât și populațional.

În etologia animală, studiile pot avea loc în mediul natural, în mediul artificial (când este vorba de specii domestice) sau în captivitate (acvarii, paludarii, terarii, parcuri, cuști…). Bazele acestei ramuri au fost puse în 1966 de zoologii austrieci Karl von Frisch și Konrad Lorenz și colegul lor olandez Nikolaas Tinbergen.

În etologia umană, studiile pot avea loc în diferite medii (grădinițe, școli, cămine, spitale, taberi, administrații, întreprinderi, locuri publice, transportul în comun ș.a.m.d.).

Bazele acestei ramuri au fost puse tot în 1966 de psihiatrul austriac Bruno Bettelheim, pedagogul scoțian Alexander Sutherland Neill și psihiatrul francez Boris Cyrulnik.

.......................................

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2019/934 al Comisiei din 12 martie 2019 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte zonele viticole în care poate fi majorată tăria alcoolică, practicile oenologice autorizate şi restricţiile aplicabile producerii şi conservării produselor vitivinicole, procentajul minim de alcool al subproduselor şi eliminarea acestora şi

56

publicarea fişelor OIV (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149 din 7 iunie 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Regulamentul nr. 1869/2019 de modificare şi rectificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte nivelurile maxime pentru anumite substanţe nedorite din furaje (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 759/2016 de stabilire a listelor ţărilor terţe, ale părţilor ţărilor terţe şi ale teritoriilor din care statele membre trebuie să autorizeze introducerea în Uniune a anumitor produse de origine animală destinate consumului uman, de stabilire a cerinţelor de certificare, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 şi de abrogare a Deciziei 2003/812/CE (Text cu relevanţă pentru SEE) , Comisia Europeană Modificat de Regulament 628/2019 la 14.12.2019

Rectificare la Regulamentul (UE) 2019/1870 din 7 noiembrie 2019 de modificare şi de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce priveşte nivelurile maxime de acid erucic şi acid cianhidric în anumite produse alimentare (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 289 din 8 noiembrie 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 298 din 19.11.2019. A intrat în vigoare la 19.11.2019

Regulamentul nr. 1870/2019 de modificare şi de rectificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce priveşte nivelurile maxime de acid erucic şi acid cianhidric în anumite produse alimentare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Regulamentul nr. 1871/2019 privind valorile de referinţă pentru substanţele farmacologic active nepermise care sunt prezente în alimentele de origine animală şi de abrogare a Deciziei 2005/34/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1872/2019 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Japonia din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea anumite produse obţinute de la păsări de curte (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

57

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1873/2019 privind procedurile la posturile de inspecţie la frontieră pentru efectuarea în mod coordonat de către autorităţile competente a controalelor oficiale intensificate asupra produselor de origine animală, asupra materialelor germinative, precum şi asupra subproduselor de origine animală şi produselor compuse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1854/2019 privind înfiinţarea unei infrastructuri europene de cercetare pentru tehnologiile de imagistică în domeniul ştiinţelor biologice şi biomedicale - Consorţiul pentru o infrastructură europeană de cercetare Euro-BioImaging (Euro-BioImaging ERIC - European Research Infrastructure Consortium) [notificată cu numărul C(2019) 7612] (Numai textele în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, italiană, maghiară, neerlandeză, portugheză şi suedeză sunt autentice) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 285 din 06.11.2019. A intrat în vigoare la 06.11.2019

 

Decizia de punere în aplicare nr. 1900/2019 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre [notificată cu numărul C(2019) 8161] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 292 din 13.11.2019. A intrat în vigoare la 13.11.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1873/2019 privind procedurile la posturile de inspecţie la frontieră pentru efectuarea în mod coordonat de către autorităţile competente a controalelor oficiale intensificate asupra produselor de origine animală, asupra materialelor germinative, precum şi asupra subproduselor de origine animală şi produselor compuse (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 289 din 08.11.2019. A intrat în vigoare la 08.11.2019

INTERNE

MADR: Facilități fiscale pentru micii producători și proceduri contabile simplificate Ramona Dascălu 13 decembrie 2019

Legumicultorii, în ședință de lucru la Ministerul Agriculturii! Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-a întâlnit, ieri – joi, 12 decembrie 2019, cu reprezentanți din sectorul legumicol și pomicol,

58

cultură mare, sfeclă și cartof, pentru discuții legate de problemele cu care se confruntă fermierii care activează în aceste ramuri.

Întâlnirile au fost conduse fie de ministrul Agriculturii Adrian Oros fie de secretarii de stat Emil Dumitru și Claudiu Sorin Roșu-Mareș.

Emil Dumitru, secretar de stat în MADR, la întâlnirile cu producătorii agricoli

Finanțare pentru fiecare sector agricol

Primii care au intrat la discuții au fost reprezentanții sectorului legumicol. La întâlnirea cu aceștia, secretarul de stat Emil Dumitru a evidențiat faptul că Planul Național Strategic va fi construit cu o nouă abordare în care se vor regăsi exigențele fiecărui sector al agriculturii, iar acest lucru va crea premisele ca în perioada 2021-2027 sectorul legume-fructe din România să devină mai puternic și mai competitiv, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de Ministerul Agriculturii.

Grafic de lucru cu membrii asociațiilor 

MADR a transmis celor prezenți că împreună cu echipa tehnică din minister va stabili un grafic de lucru cu membrii asociațiilor, iar politicile publice promovate vor ține cont de realitățile mediului de afaceri din România. Printre problemele ridicate de reprezentanții sectorului s-au numărat: facilități fiscale pentru micii producători și proceduri contabile simplificate, deficitul forței de muncă, măsuri pentru stimularea lucrătorilor din agricultură, soluții pentru ca micii producători de a se putea reuni în grupuri și organizații de producători,

59

cooperative, soluții pentru stimularea sectorului de spații protejate, climatizarea serelor, simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, trasabilitatea pesticidelor.

Organizarea Comună de Piață, un proiect nou

MADR a precizat că are în lucru un proiect de act normativ care vizează constituirea consiliilor pe produs, ca un instrument care va viza Organizarea Comună de Piață, iar în acest sens vor fi organizate periodic reuniuni inter-instituționale, pentru a stabili un mod de lucru cu proceduri clare. Ministrul Adrian Oros a susținut că este necesară o analiză serioasă a modului de organizare și funcționare al sectorului precum și de măsuri fiscale, de stimulare a asocierii, de eliminare a concurenței neloiale și de creștere a forței de negociere, pentru a facilita accesul producătorilor pe piață. Și membrii mediului asociativ din sectorul vegetal – cultura mare au semnalat o serie de probleme cu care se confruntă, printre care: dezvoltarea de sisteme de consultanță agricolă, protecția producătorilor de material semincer, elaborarea unui cadru legislativ pentru distanțele de protecție în vederea obținerii semințelor de calitate, accesul la noile tehnologii de selecție și reproducere, susținerea la Uniunea Europeană a modificărilor pe care agricultorii și asociațiile le solicită în privința organismelor modificate genetic, adoptarea unui set de măsuri în vederea stimulării utilizării semințelor certificate, dimensionarea clară a fermelor mijlocii, transferul de generație etc. MADR le-a dat asigurări asociațiilor că toate propunerile transmise vor fi analizate urmând a fi transmise către membrii mediului asociativ termene de realizare concrete.

Se vor înființa Camere agricole 

Actuala conducere a MADR și-a reafirmat susținerea pentru înființarea Camerelor agricole, așa cum prevede programul de guvernare, care vor fi instituții private de interes public, iar în perioada următoare vor fi constituite grupuri de lucru pentru discutarea aspectelor ce vizează modul de funcționare și organizare a acestora. MADR a precizat că toate cele trei structuri de fermă sunt importante pentru dezvoltarea satului românesc, iar măsurile cuprinse în PNS vor cuprinde alocări în raport de nevoi, cu accent pe ferma de familie și pe clasa de mijloc în agricultură, fără de care nu se va putea dezvolta un sat sănătos.

Cultivatorii de cartofi și sfeclă de zahăr, afectați de atacul puternic al dăuntătorilor

În ce privește discuția cu formele asociative din sectorul cultivatorilor de sfeclă de zahar și cartof, condusă de secretarul de stat Claudiu Sorin Roșu-Mareș, fermierii au ridicat problema dăunătorilor foarte agresivi și necesitatea obținerii unei noi derogări pentru folosirea neonicotinoidelor, menținerea sprijinului

60

cuplat în sectorul vegetal și în perioada de tranziție, respectiv 2021, precum și faptul că se confruntă cu costuri foarte mari la transporturi cu sfecla de zahăr către fabricile de procesare. De asemenea, cultivatorii de cartofi au semnalat că problema costurilor ridicate la înființarea culturii de cartof pentru industrializare și faptul că suprafețele sunt în scădere față de anii precedenți. Secretarul de stat Mareș a dat asigurări că MADR are toată deschiderea pentru dialog cu mediul asociativ, iar soluțiile și propunerile care vin din partea sectoarelor de specialitate vor fi analizate în vederea transpunerii lor în viitorul Plan Național Strategic 2021-2027.

BY LANTULALIMENTAR  2019-12-13  

Piața europeană a produselor agro-alimentare certificate ecologic a ajuns la 34, 4 miliarde de euro, după o creștere constantă înregistrată în ultimii ani.Cererea de hrană ecologică va crește într-un ritm susținut până în 2030, potrivit estimărilor făcute de autorii unui studiu privind evoluția agiculturii europene în următorii zece ani, publicat recent de Comisia Europeană.Până în 2030, suprafața agricolă totală certificată ecologic în Uniunea Europeană ar putea ajunge la 18 milioane de ha, reprezentând 10% din suprafața totală agricolă, față de 7%, cât a fost în 2018.

Până în prezent, au fost certificate organic însemnate suprafețe de pajiști și culturi permanente ( livezi, vii, etc. ), dar în viitor ar putea fi certificate suprafețe mai mari cultivate cu cereale, sfeclă de zahăr și legume.

În sectorul zootehnic, ar putea spori numărul fermelor de creștere a porcilor și a păsărilor de curte, pentru a fi valorificată producția de furaje certificate organic. Un avânt mare l-ar putea lua certificarea fermelor avicole, care ar putea sări procentual de la 2,5 la 5 %.

61

De asemenea, producția de lactate organice ar putea ajunge la 7%, față de 3% cât a fost în 2017, urmând a fi produse cantități mai mari de brânzeturi bio.

Pentru anul 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a raportat un număr 9008 de operatori în agricultura ecologică și un număr de 326.259,55 ha certificate, date care indică o relansare a domeniului după câțiva ani de regres.

Cu toate acestea, a scăzut suprafața totală cultivată cu legume proaspete (inclusiv pepeni) și căpșuni, de la 1458,78 ha în 2017, la 983,10 ha în 2018.

Prognoza UE privind piaţa cerealelor Liviu GORDEA 16 decembrie 2019 - Cererea pentru cereale şi seminţe oleaginoase rămâne determinată, în principal de consumul de furaje, deşi utilizările industriale vor creşte mai rapid, potrivit prognozelor Comisiei Europene cuprinse în ultimul raport cu privire la perspectivele sectorului agroalimentar în perioada 2020-2030.

Se preconizează că producţia Uniunii Europene va atinge 320 milioane de tone în 2030 (comparativ cu cele 312 milioane de tone obţinute în 2019). În aceste condiţii, se estimează că exporturile vor creşte moderat pe fondul concurenţei sporite la nivel global şi a producţiei mai mari din regiunea Mării Negre.

În ceea ce priveşte culturile de proteine, este de aşteptat o creştere puternică a producţiei europene, ajungând la 6,3 milioane de tone în 2030 (faţă de 3,9 milioane de tone în 2019). Această evoluţie va fi influenţată de o cerere puternică de produse proteice vegetale şi surse proteice produse local, atât în scopuri furajere, cât şi pentru consumul uman.

Suprafaţa agricolă dedicată seminţelor oleagine va scădea însă uşor, deşi este proiectată o creştere semnificativă a zonei de cultivate cu soia. Rapiţa este de aşteptat să scadă în următorii zece ani, în ciuda unei cereri susţinute şi a valorii agronomice din sistemele de rotaţie a culturilor. În general, producţia de seminţe oleaginoase ar trebui să rămână stabilă în perioada de referinţă, fiind estimat să se ajungă la 32 milioane de tone în 2030.

Pentru sectorul zahărului, este prevăzută o scădere anuală a consumului uman de 0,8% între 2020 şi 2030. Suprafaţa alocată sfeclei de zahăr în Uniunea Europeană se va stabiliza în jurul a 1,6 milioane hectare în 2030. Din punct de vedere al producţiei, se estimează că vom ajunge în 2030 la 18,5 milioane tone de zahăr, comparativ cu cele 17,5 milioane tone estimate pentru acest an.

62

...............................

DOSAR VANATORU

SCANDAL în urma demiterii cercetătorului Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene! Marian Muşat 15 decembrie 2019 Demiterea directorului Băncii de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău, cercetătorul Costel Vînătoru, a creat un imens scandal public. Joi seara (12 decembrie), ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Ruale, Nechita-Adrian Oros, l-a înlocuit pe directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău cu juristul Adrian Chesnoiu, director al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

 Ca să nu existe niciun dubiu cu privire la acurateţea mesajului transmis, zilele următoare vom încerca să aflăm care au fost argumentele MADR cu privire la decizia de demitere. Dincolo de decizii politice, cu siguranţă există şi trebuie să existe o justificare clară, privind această înlocuire la "Banca de gene" şi care să nu lase loc la interpretări. Evident, din perspectivă profesională şi/sau managerială.

Până la această oră nu se cunosc motivele oficiale care au stat la baza deciziei de înlocuire din funcţie a lui Costel Vînătoru. Vom reveni cu detalii imediat ce vom afla mai multe informaţii cu privire la acest controversat subiect.

A FOST O DECIZIE POLITICĂ?! “Oameni valoroşi şi oneşti - alungaţi”Decizia de înlocuire de la conducere a lui Costel Vînătoru a trezit un val de nemulţumiri mai ales în rândul opoziţiei. Astfel, Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, a reacţionat dur pe pagina sa de fb. “Sunt puţini oamenii valoroşi şi oneşti, care sunt dispuşi să îşi închine întreaga viaţă binelui public. Dar PNL face acum orice pentru a-i alunga! De tot! În loc să le ofere tot sprijinul necesar pentru a continua să construiască pentru România...”, a scris Marcel Ciolacu. Aceasta nu a acceptat răzbunarea pe un om care nu are nicio legătură cu lupta politică.“Costel Vânătoru era până azi unui proiect născut cu foarte multe eforturi şi muncă prin care se dorea reintroducerea seminţelor româneşti în agricultură şi protejarea a zeci de mii de soiuri autohtone. Nu a contat că este doctor în horticultură şi un profesionist desăvârşit, care şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării. L-au dat afară de la conducerea Băncii Naţionale de Gene de la Buzău fără nicio explicaţie sau preaviz!”, a continuat parlamentarul.

Miting în centrul BuzăuluiConstantin Toma, primarul Buzăului, a transmis o invitaţie către presă prin care anunţă organizarea unui miting, astăzi, duminică 15 decembrie, la orele

63

11,00, pe Platoul Daciei, la care să participe în număr cât mai mare cetăţenii municipiului pentru a apăra valorile naţionale şi a stopa abuzul. “Joi noapte, ca hoţii, ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, a luat o decizie golănească: demiterea cercetătorului Costel Vînătoru din funcţia de director al Bancii Naţionale de Gene şi înlocuirea acestuia cu un jurist fără nicio legatură cu cercetarea ştiinţifică. Considerăm că această decizie este un atac direct la întreaga comunitate buzoiană şi la sănătatea românilor. Veniţi cu toţii să ne apărăm valorile naţionale! Veniţi cu toţii să stopăm abuzul!”, se arată în invitaţia cu antetul Primăriei Buzău şi sub semănătura primarului.

Petiţie pentru susţinerea cercetătorului buzoianDe asemenea, în mediul virtual circulă o petiţie on-line intitulată “TOŢI PENTRU Costel Vînătoru” prin care se strâng semnături pentru ca Guvernului României să revoce decizia de înlocuire a cercetătorului buzoian.

Omul de ştiinţă Costel Vînătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, (o perioadă a fost directorul) a coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău,  este o personalitate recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Are create aproape 50 de soiuri şi hibrizi de tomate, ardei, vânătă.   

“Proiect pentru ţară!”

„Este un proiect pentru ţară, un proiect naţional, nu unul politic. Am fost demis. Dumnezeu le aranjeaza cum ştie el. Voi continua să fac cercetare”, a declarat resemnat Vînătoru, citat de News.ro.Revista Ferma şi portalul nostru Agroinfo au scris de nenumărate ori despre acest proiect, despre cercetarea legumicolă de la SCDL, despre realizările oamenilor de ştiinţă.Banca de resurse genetice vegetale este o instituţie cu personalitate juridică, aflată sub directa coordonare a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Sediul viitoarei unităţi  urmează să fie construit în Parcul Crâng din municipiul Buzău.

64

MADR: COMUNICAT DE PRESĂ Duminică, 15 Decembrie 2019

Referitor la informațiile apărute în spațiul public privind înlocuirea domnului Costel Vânătoru de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu domnul Adrian Ionuț Chesnoiu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

La momentul actual există o singură Bancă de Gene funcțională – Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, care reprezintă România în cadrul organismelor europene și internaționale (FAO- Programe europene de resurse genetice vegetale) și care prin contribuțiile acesteia a făcut deja vizibil efortul României în direcția conservării patrimoniului genetic.

Aceasta are toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale. În prezent, colecțiile băncii numără peste 18.000 de probe, aparținând la 430 de specii, aproximativ 60% dintre acestea fiind populații vechi, locale, dispărute în mare parte din cultură. Acestea acoperă toate speciile legumicole, ornamentale, cromatice și medicinale.

Este important de precizat faptul că printr-un proiect A.D.E.R. 3.1.2. finanțat din bugetul M.A.D.R. coordonat de Banca de Gene Suceava la care S.C.D.L. Buzău a fost partener, dl. Vânătoru a participat fără a oferi informații relevante despre germoplasma de la S.C.D.L. Buzău, având posibilitatea să facă demersuri pentru ca acestea să fie conservate prin depunerea în cadrul Băncii Genetice existente la Suceava.

Fosta conducere a M.A.D.R. încearcă să propage în spațiul public informații menite să ducă în eroare opinia publică, întrucât la momentul fundamentării înființării Bancii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională, ba mai mult fosta conducere a adoptat H.G. 112/2018 prin care Banca de Gene Suceava trecea din subordinea MADR, în subordinea A.S.A.S..

Decizia de delegare temporară a unei alte persoane la conducerea unei instituții din subordine este atributul exclusiv al ordonatorului principal de credite, respectiv a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Oportunitatea acestei decizii a urmărit elaborarea proiectului de buget pentru anul 2020 în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite de HG 690/2019 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice

65

Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Astfel, având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău și până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, așa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se așteaptă de la noul director, Adrian Ionuț Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi.

Banca de Gene Suceava a funcționat ca parte componentă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor în perioada 2009-2018 fiind finanțată din bugetul MADR în toată această perioadă.

Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă și mai ales fără să țină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională care nu a fost menționată nici în nota de fundamentare, ce a stat la baza emiterii HG 690/2019.

REACȚIA MADR ÎN SCANDALUL DEMITERII LUI COSTEL VÎNĂTORU de la BANCA DE GENE BUZĂU! agrointeligenta.ro15 decembrie 2019 14:28

Reacție oficială a Ministerului Agriculturii! Printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, instituția condusă de ministrul Adrian Oros face o serie de precizări cu privire la demiterea cercetătorului Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene de la Buzău și despre delegarea la șefia acestei structuri a directorului Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Adrian Chesnoiu.

Comunicatul MADR a fost transmis la scurt timp după ce, astăzi, la Buzău, a fost organizat un miting de susținere a lui Vînătoru, un număr mare de persoane

66

exzprimându-și public nemulțumire față de decizia luată vineri de ministrul Adrian Oros.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă mai jos comunicatul intergal al MADR, cu mențiunea că sublinierile aparțin instituției:

Referitor la informațiile apărute în spațiul public privind înlocuirea domnului Costel Vânătoru de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu domnul Adrian Ionuț Chesnoiu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări: La momentul actual există o singură Bancă de Gene funcțională – Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, care reprezintă România în cadrul organismelor europene și internaționale (FAO- Programe europene de resurse genetice vegetale) și care prin contribuțiile acesteia a făcut deja vizibil efortul României în direcția conservării patrimoniului genetic. Aceasta are toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale. În prezent, colecțiile băncii numără peste 18.000 de probe, aparținând la 430 de specii, aproximativ 60% dintre acestea fiind populații vechi, locale, dispărute în mare parte din cultură. Acestea acoperă toate speciile legumicole, ornamentale, cromatice și medicinale.

Este important de precizat faptul că printr-un proiect A.D.E.R. 3.1.2. finanțat din bugetul M.A.D.R. coordonat de Banca de Gene Suceava la care S.C.D.L. Buzău a fost partener, dl. Vânătoru a participat fără a oferi informații relevante despre germoplasma de la S.C.D.L. Buzău, având posibilitatea să facă demersuri pentru ca acestea să fie conservate prin depunerea în cadrul Băncii Genetice existente la Suceava. Fosta conducere a M.A.D.R. încearcă să propage în spațiul public informații menite să ducă în eroare opinia publică, întrucât la momentul fundamentării înființării Bancii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională, ba mai mult fosta conducere a adoptat H.G. 112/2018 prin care Banca de Gene Suceava trecea din subordinea MADR, în subordinea A.S.A.S.. Decizia de delegare temporară a unei alte persoane la conducerea unei instituții din subordine este atributul exclusiv al ordonatorului principal de credite, respectiv a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Oportunitatea acestei decizii a urmărit elaborarea proiectului de buget pentru anul 2020 în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite de HG 690/2019 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău. Astfel, având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante

67

Aromatice și Medicinale Buzău și până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, așa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se așteaptă de la noul director, Adrian Ionuț Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi.

Banca de Gene Suceava a funcționat ca parte componentă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor în perioada 2009-2018 fiind finanțată din bugetul MADR în toată această perioadă. Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă și mai ales fără să țină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională care nu a fost menționată nici în nota de fundamentare, ce a stat la baza emiterii HG 690/2019. Reafirmăm determinarea actualei conduceri a M.A.D.R. pentru a genera politici agricole prin care să reducem deficitul balanței comerciale și implicit de a utiliza în cultură soiuri și hibrizi obținuți de cercetarea agricolă românescă.

Asigurăm pe toți cei ingrijorați de informațiile apărute în spațiul public că M.A.D.R. va susține cercetarea agricolă din România și va elebora inclusiv măsuri de finanțare provenite din fonduri europene pentru perioada 2021-2027 pentru ca sectorul de cercetare agricolă să iasă din declin și să furnizeze fermierilor din România soiuri și hibrizi creați de cercetarea românească în vederea creșterii competitivității sectorului agroalimentar românesc. Domnul Costel Vânătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să își pună în valoare cunoștințele în vederea dezvoltării sectorului legumicol național.

Reafirmăm determinarea actualei conduceri a M.A.D.R. pentru a genera politici agricole prin care să reducem deficitul balanței comerciale și implicit de a utiliza în cultură soiuri și hibrizi obținuți de cercetarea agricolă românescă.

Asigurăm pe toți cei ingrijorați de informațiile apărute în spațiul public că M.A.D.R. va susține cercetarea agricolă din România și va elebora inclusiv măsuri de finanțare provenite din fonduri europene pentru perioada 2021-2027 pentru ca sectorul de cercetare agricolă să iasă din declin și să furnizeze fermierilor din România soiuri și hibrizi creați de cercetarea românească în vederea creșterii competitivității sectorului agroalimentar românesc.

Domnul Costel Vânătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să își pună în valoare cunoștințele în vederea dezvoltării sectorului legumicol național.

68

Reactie oficiala MADR in scandalul Bancii de Gene de la Buzau In dec. 16, 2019 

Referitor la informațiile apărute în spațiul public privind înlocuirea domnului Costel Vânătoru de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu domnul Adrian Ionuț Chesnoiu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

La momentul actual există o singură Bancă de Gene funcțională – Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, care reprezintă România în cadrul organismelor europene și internaționale (FAO- Programe europene de resurse genetice vegetale) și care prin contribuțiile acesteia a făcut deja vizibil efortul României în direcția conservării patrimoniului genetic. Aceasta are toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale. În prezent, colecțiile băncii numără peste 18.000 de probe, aparținând la 430 de specii, aproximativ 60% dintre acestea fiind populații vechi, locale, dispărute în mare parte din cultură. Acestea acoperă toate speciile legumicole, ornamentale, cromatice și medicinale.

Este important de precizat faptul că printr-un proiect A.D.E.R. 3.1.2. finanțat din bugetul M.A.D.R. coordonat de Banca de Gene Suceava la care S.C.D.L. Buzău a fost partener, dl. Vânătoru a participat fără a oferi informații relevante despre germoplasma de la S.C.D.L. Buzău, având posibilitatea să facă demersuri pentru ca acestea să fie conservate prin depunerea în cadrul Băncii Genetice existente la Suceava.

Fosta conducere a M.A.D.R. încearcă să propage în spațiul public informații menite să ducă în eroare opinia publică, întrucât la momentul fundamentării înființării Bancii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională, ba mai mult fosta conducere a adoptat H.G. 112/2018 prin care Banca de Gene Suceava trecea din subordinea MADR, în subordinea A.S.A.S..

69

Decizia de delegare temporară a unei alte persoane la conducerea unei instituții din subordine este atributul exclusiv al ordonatorului principal de credite, respectiv a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Oportunitatea acestei decizii a urmărit elaborarea proiectului de buget pentru anul 2020 în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite de HG 690/2019 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Astfel, având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău și până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, așa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se așteaptă de la noul director, Adrian Ionuț Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi.

Banca de Gene Suceava a funcționat ca parte componentă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor în perioada 2009-2018 fiind finanțată din bugetul MADR în toată această perioadă.

Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă și mai ales fără să țină cont că există deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională care nu a fost menționată nici în nota de fundamentare, ce a stat la baza emiterii HG 690/2019.

Reafirmăm determinarea actualei conduceri a M.A.D.R. pentru a genera politici agricole prin care să reducem deficitul balanței comerciale și implicit de a utiliza în cultură soiuri și hibrizi obținuți de cercetarea agricolă românescă.

Asigurăm pe toți cei ingrijorați de informațiile apărute în spațiul public că M.A.D.R. va susține cercetarea agricolă din România și va elebora inclusiv măsuri de finanțare provenite din fonduri europene pentru perioada 2021-2027 pentru ca sectorul de cercetare agricolă să iasă din declin și să furnizeze fermierilor din România soiuri și hibrizi creați de cercetarea românească în vederea creșterii competitivității sectorului agroalimentar românesc.

Domnul Costel Vânătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să își pună în valoare cunoștințele în vederea dezvoltării sectorului legumicol național.

70

Confirmare! Adrian Chesnoiu, ”împins” pe locul lui Costel Vînătoru: ”Nu sunt potrivit să conduc Banca de Gene!” agrointeligenta.ro 13 decembrie 2019

Informația prezentată de Agrointeligența – AGROINTEL.RO, confirmată! Din funcția de director al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Adrian Chesnoiu a fost detașat oficial la Buzău pentru a-i lua locul cercetătorului Costel Vînătoru, la conducerea Băncii de Gene.

Decizia a trezit un val de nemulțumiri, mai ales că reputatul cercetător a aflat de schimbarea sa citind site-ul nostru, iar Chesnoiu a recunoscut că pregătirea și experiența pe care le are nu îl recomandă pentru a lua locul unui specialist recunoscut la nivel internațional pentru rezultatele în domeniul cercetării. Adrian Chesnoiu a mers la Buzău să-și preia noua funcție Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO, astăzi a avut loc demiterea lui Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene.

Directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Adrian Chesnoiu, a declarat, la Buzău, unde a venit pentru a prelua atribuţiile de director al Băncii de Gene, după demiterea cercetătorului Costel Vânătoru, că în acest moment activitatea instituţiei este practic blocată. El a precizat că este jurist, că nu are nicio competenţă pe genetică şi că, în niciun caz, nu ar putea coordona activitatea lui Vînătoru.

„Nu m-aş putea compara vreodată – nici măcar în gândul meu – cu un reputat cercetător al ţării: domnul Vînătoru”, a declarat el. Schimbarea lui Costel Vînătoru – una politică? Schimbarea cercetătorului Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene a trezit un val de nemulțumiri, nenumărate voci acuzând că delagarea lui Chesnoiu la Buzău este una politică, dirijată de la cel mai înalt nivel al Ministerului Agriculturii. Motiv pentru ca Opoziția să reacționeze! Senatorul PSD Lucian Romaşcanu susţine că ministrul Agriculturii l-a demis pe Costel Vînătoru de la şefia Băncii de Gene „noaptea ca hoţii”, pentru a lăsa locul de director la AFIR unui liberal, mai exact a fostului secretar de stat la MADR, Sorin Radu.

71

„Azi-noapte, ca hoţii, un alt membru incompetent al Guvernului ruşinii Orban, de data asta sinistrul Agriculturii, a decis înlocuirea d-lui Costel Vînătoru din funcţia de director al Băncii de gene Buzău (aşa cum este Cunoscută). Este un proiect de importanţă naţională, presupune selectarea şi conservarea a zeci de mii de seminţe ale soiurilor din România, iar domnul Vînătoru este cel care a visat, a înfiinţat şi are toate datele ştiinţifice să împlinească misiunea acestei bănci”, a scris Romaşcanu vineri, pe Facebook. Banca de Gene de la Buzău, un proiect național!

Banca de Gene de la Buzău este un proiect pentru care Costel Vînătoru s-a luptat enorm. În valoare de 65 de milioane de euro, demersul este unul menit sa salveze soiurile românești. Banca de gene este o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Crearea infrastructurii necesare înseamnă construirea unor spaţii speciale pentru activitatea de cercetare şi a unor celule cu temperatură controlată unde soiurile protejate vor fi păstrate pentru sute de ani. Sediul băncii de gene se află în Parcul Crâng din Buzău. Seminţele vor fi păstrate la temperaturi de la minus 20 de grade Celsius.

O estimare iniţială a investiţiei arată că înfiinţarea băncii de gene ar putea costa în jur de 65 de milioane de euro. Costel Vânătoru este ”părintele” a mai multor soiuri noi de legume obţinute prin cercetare Costel Vânătoru lucrează de peste 30 de ani în horticultură. A obţinut titlul de doctor al Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti şi este cercetător ştiinţific principal gradul II.

Protest la Buzău împotriva demiterii lui Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene agrointeligenta.ro15 decembrie 2019

Protest la Buzău împotriva demiterii cercetătorului Costel Vînătoru de la conducerea Băncii de Gene. Astăzi – duminică, 15 decembrie, buzoienii sunt chemați în Piața Dacia, de la ora 11.00, pentru a-și manifesta susținerea pentru cel mai cunoscut cercetător din sectorul legumelor românești. Protestul de la Buzău este organizat chiar de primarul orașului, de Constantin Toma.

Edilul l-a susținut în ultimii trei ani pe Costel Vînătoru în demersul de înființare a Băncii de Gene – Tezaurul Vegetal al României – la Buzău. Vă reamintim că

72

vineri, Costel Vînătoru, autorul a numeroase soiuri de legume românești și cel care a ajutat la conservare a mii de alte soiuri autohtone, a fost demis de la conducerea Băncii de Gene pe care s-a luptat să o înființeze în județul Buzău.

În locul lui Vînătoru a fost delegat Adrian Chesnoiu, mutat de la șefia Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Jurist de profesie, Chesnoiu a recunoscut că nu înțelege mutarea sa la Buzău, la Banca de Gene. Banca de Gene de la Buzău este un proiect pentru care Costel Vînătoru s-a luptat enorm. În valoare de 65 de milioane de euro, demersul este unul menit sa salveze soiurile românești. Banca de gene este o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Crearea infrastructurii necesare înseamnă construirea unor spaţii speciale pentru activitatea de cercetare şi a unor celule cu temperatură controlată unde soiurile protejate vor fi păstrate pentru sute de ani.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

VIDEO Protest de amploare la Buzău după ce primarul acuză o demitere „făcută noaptea, ca hoţii” de către Guvernul Orban: Cercetătorul Costel Vînătoru, demis de la conducerea Băncii Naţionale de Gene a României Alexandra Mortu astăzi, 12:29 Primarul oraşului Buzău, Constatin Toma, i-a chemat pe cetăţeni la un protest faţă de demiterea directorului Băncii Naţionale de Gene a României pentru legumicultură, floricutură, plante medicinale şi aromatice, Costel Vînătoru.

„Invitaţie la miting în Piaţa Daciei din Buzău, duminică, 15 decembrie 2019, ora 11.00 pentru susţinerea domnului Costel Vînătoru şi a Băncii de Resurse Genetice Vegetale”, a scris primarul din Buzău, Constantin Toma, sâmbătă pe Facebook.

De asemenea, acesta specifică faptul că s-a creat o nedreptate prin demiterea „cercetătorului Costel Vînătoru din funcţia de director al Băncii Naţionale de Gene şi înlocuirea acestuia cu un jurist fără nicio legătură cu cercetarea ştiinţifică”.

Banca Naţională de Gene a României pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice a fot înfiinţată în septembrie 2019 prin Hotărâre de Guvern. La conducerea instituţiei s-a aflat „cercetătorul Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de genetică din cadrul Staţiunii de Cercetare

73

Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, cea mai veche instituţie de acest fel din România, care se bucură de o mare reputaţie naţională şi internaţională”.

https://www.facebook.com/primariamunicipiuluibuzau/videos/614795602592753/ Foto: Costel Vînătoru

Protest de sustinere pentru Costel Vanatoru! Pozitia fostului sef al

Bancii de Gene In dec. 16, 2019    Câteva sute de persoane s-au strâns duminică, începând cu ora 11, în centrul Buzăului la primul miting anti-guvernamental după instalarea guvernului Orban. Mitingul, organizat de primăria Buzău și moderat de primarul PSD Constantin Toma a avut ca scop apărarea cercetătorului Costel Vânătoru, înlocuit la șefia Băncii de Gene cu Adrian Chesnoiu.

Instituţia fusese înfiinţată în urmă cu doar 3 luni, prin hotărâre de guvern, şi reprezenta un proiect de salvare a soiurilor vegetale autohtone. La începutul acestei luni au sosit şi primii bani folosiţi de Costel Vanatoru în calitate de director. După demiterea sa, totul a fost stopat.

Cu pancarte în mâini, sute de buzoieni şi-au manifestat nemulţumirea faţă de schimbarea din funcţie a cercetătorului buzoian.

Costel Vânătoru: ”Eu am sperat că se poate rezolva altfel, mai ales că vorbim de un proiect național, un proiect științific, un proiect pentru țară, nu un proiect politic. De aceea, de când am plecat la drum am atras atenția că nu trebuie să-l privim ca un proiect politic, ci toate partidele politice să înțeleagă necesitatea acestei Bănci de Gene, importanța ei și, sigur, să o sprijine, nu să facem capital electoral. Din păcate, vedeți că nu s-a ținut cont de mesajul dat încă de la înființare și iată că s-au luat măsuri politice asupra

74

acestei Bănci de Gene care ajunsese în pasul de punere în funcțiune. Reușisem să angajăm oamenii după organigramă, să facem achizițiile, să deblocăm tot ceea ce trebuia pentru a funcționa. (…) Din păcate, s-a stopat toată această muncă și ne-am întors la momentul zero – a trebuit să repariem în cercetare cercetătorii care au fost angajați, salariații și să returnăm aparatura care se afla în drum spre Bancă”, a precizat directorul demis al Băncii de Gene din Buzău.

Acesta și-a exprimat, de asemea, speranța cu privire la continuarea proiectului, pe care îl consideră absolut necesar pentru țară. ”Sper ca acest proiect să continuie, cu mine sau fără mine, pentru că îl consider un proiect necesar pentru țară, vorbim de sănătatea și siguranța alimentară a unei țări. Eu puteam să donez munca mea de peste 30 de ani, o muncă în care am obținut peste zece mii de genotipuri în colecția mea personală, pe care doream să o dau statului român. Voiam să fie o donație a mea pentru statul român, ca aceste resurse pe care eu le-am achiziționat de-a lungul timpului din pasiune, să le dau statului român și să fie în patrimoniu, ca să poată fi utilizate de generațiile viitoare. Din păcate nu s-a înțeles acest lucru”, a mai adăugat Vânătoru.

Nici noul director desemnat al Băcnii de Gene de la Buzău nu înțelege decizia. Contactat telefonic de AGRO TV, fostul director al AFIR, Adrian Chesnoiu, a făcut următoarele precizări:

”Toată experiența mea profesională o pot pune în slujba instituțiilor statului și a României, atâta timp cât vizează domeniile mele de activitate și de competență.

Am condus Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (…) iar ca eu să coordonez activitatea unui cercetător de renume mondial cum este prof. Costel Vânătoru, nu știu în ce condiții și ce atribuții ale fișei postului meu pot viza o astfel de activitate. Duc la îndeplinire ordinul ministrului, pentru că este ordonator de credite, dar conform atribuțiilor mele din fișa postului, în niciun caz cu atribuții adăugate.

Se emisese un ordin de demitere a dânsului (n.r. Costel Vânătoru) înainte, și apoi a venit acel ordin de delegare, dar nemaifiind conducere la Banca de Gene, pentru că postul de director este neocupat, ei fiind în plin proces de dezvoltare instituțională, nu știu cine ar putea să elaboreze acea strategie”, a precizat Adrian Chesnoiu. De partea cealaltă, Ministerul Agriculturii a transmis că schimbarea din funcţie este atributul exclusiv al ordonatorului de credite. Mai mult Potrivit Ministerului, Banca de la Buzău, înfiinţată în septembrie 2019, ar fi trebuit

75

să aibă până acum o strategie de dezvoltare, care nu a fost realizată de către directorul demis: „Se aşteaptă de la noul director să ducă la îndeplinire aceste prevederi”, a precizat MADR în comunicatul remis AGRO TV.

Banca de Gene de la Buzău este un proiect pentru care Costel Vînătoru s-a luptat de ani buni. În valoare de 65 de milioane de euro, demersul este unul menit să salveze soiurile românești.

Costel Vânătoru este ”părintele” a mai multor soiuri noi de legume obţinute prin cercetare și lucrează în horticultură de mai bine de 30 de ani. A obţinut titlul de doctor al Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Bucureşti şi este cercetător ştiinţific principal gradul II. Mai mult, acesta a fost numit ”Omul Anului” în 2019, la Buzău.

JOS MÂINILE DE PE CERCETĂTORUL COSTEL VÂNĂTORU!Agroinfo 15 decembrie 2019 -

SUSȚINEM CERCETAREA! Există vreun român care să nu vrea roșii cu gustul celor din grădina bunicii? Există vreun român care să prefere legumele din plastic în locul celor românești, adevărate? Un român care se luptă de 34 de ani încoace să nu fim condamnați să mâncăm legume din plastic este cercetătorul Costel Vânătoru.

Pentru toată munca lui, acest cercetător a primit o palmă usturătoare de la actuala conducere a Ministerului Agriculturii. A fost demis! Pentru că faptele bune nu rămân nepedepsite!

Despre demiterea cercetătorului Costel Vânătoru din funcția de director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău s-a auzit vineri, 13 decembrie 2019, după ce directorul general al Agenției de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, a dezvăluit, într-un interviu acordat Agro TV, că a fost delegat să ocupe funcția de director în locul cercetătorului demis. 

Până și pentru Chesnoiu a fost o surpriză de proporții. Ministerul Agriculturii a fost întrebat imediat de jurnaliștii din presa agricolă ce se întâmplă și dacă este adevărat că a fost demis Costel

76

Vânătoru. Ministerul Agriculturii nu a suflat niciun cuvânt despre această demitere. Nu a ieșit cu niciun comunicat. Abia astăzi a făcut-o, dar vom reveni mai jos asupra comunicatului transmis de MADR.

Lucrurile s-au inflamat însă cu repeziciune. De ce? Pentru că vorbim despre cercetătorul Costel Vânătoru (în foto), un împătimit al cercetării în domeniul legumiculturii, un om care și-a pus semnătura pe soiul Roșia de Buzău 1600, celebra roșie savuroasă, al cărei gust noi, românii, nu vrem să-l pierdem și pe multe alte soiuri de legume. Costel Vânătoru nu face altceva de 34 de ani încoace decât să-și urmeze pasiunea de cercetător.

Omul de ştiinţă Costel Vînătoru, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, (o perioadă a fost director) a coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău,  este o personalitate recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Are create aproape 50 de soiuri şi hibrizi de tomate, ardei, vânătă. 

Românii s-au mobilizat imediat și a fost creată o petiție în mediul online: Toți pentru Costel Vânătoru! Lucrurile nu s-au oprit aici. Astăzi, duminică, 15 decembrie 2019, la Buzău, au ieșit pe stradă sute de susținători ai lui Costel Vânătoru cu pancarte pe care erau scrise mesajele: Jos labele de pe agricultura românească! Banca noastră-i o comoară, nu o condamnaţi să moară! Ruşine să vă fie, Nu ne otrăviţi copiii! Presa a apreciat că au fost 700 de oameni în stradă care au protestat față de decizia de demitere a cercetătorului luată de actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

Libertatea. Buzău, manifestație 15 decembrie 2019Pe lângă petiția online și manifestația de astăzi din centrul Buzăului, au luat atitudine pe rețeaua de socializare Facebook influenceri care nu au legătură cu agricultura, nu lucrează în agricultură, sau oameni din agricultură. Și aici nu e vorba de vreo culoare politică. Demiterea cercetătorului i-a supărat și pe liberali. Marian Vișu Iliescu, directorul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), membru în PNL, amenință că-și va da demisia din partid în semn de protest față de decizia MADR de demitere a

77

cercetătorului Costel Vânătoru.Dacă vor continua să persiste în această decizie cei din fruntea Ministerului Agriculturii, de a-l demite pe Cercetătorul Costel Vânătoru, o declar public că mă voi implica alături de alți agricultori să organizăm la București o mare manifestație pentru susținerea Cercetătorului și Preotului Costel Vânătoru.Acest om este o somitate a domeniului legumicol, un luptător pentru supraviețuirea cercetării în acest domeniu, un specialist cu dar și har lăsat de la Dumnezeu.

Dragi guvernanți, Dumnezeu lucrează prin oameni, iar mie în această duminică sfântă Bunul Dumnezeu mi-a încolțit în minte ideea de a medita dacă mai merită să fac parte din Partidul Național Liberal.Decizia mea este că luni voi face gestul de a-mi da demisia din PNL, astfel fac un mic gest pentru această onorabilă personalitate a cercetării agricole!Deviza mea este: "Nimic pentru mine, totul pentru națiunea mea", poate înțelege ceva și "Marele" Prof. Dr. Adrian Oros, întâmplător și vremelnic Ministrul Agriculturii! A anunțat Marian Vișu Iliescu pe pagina sa și pe mai multe grupuri de fermieri.

Probabil că numele Costel Vânătoru nu vă spune nimic. Nici mie nu-mi spunea, până în urmă cu câțiva ani, când am început să citesc, din pasiune, tehnologii de cultură a legumelor, a plantelor aromatice și medicinale. Dacă nu ești horticultor și vrei să înțelegi cum să cultivi legume în propria grădină, dar nu după ureche și nici din semințe de Olanda, dai măcar un search pe google ”tehnologia de cultură a...” și-ți apar zeci de articole scrise de Costel Vânătoru. E un fel de Ovidiu Bojor, alt cercetător, dar al plantelor medicinale, care lasă în urmă cercetări și rețete fitoterapeutice extrem de valoroase. Doar că Vânătoru e încă tânăr și poate munci. Aaaa, păi atunci să-l punem la pământ! De ce să-l lăsăm să ne ajute?!

Soiurile de legume vechi românești sunt menținute la stațiunea de cercetare de la Buzău. Instituția nu e condusă de Vânătoru, căci omul n-are timp de hârțoage. El e doar un simplu cercetător. E mereu pe teren, în sere, în laborator, cu o roșie sau un busuioc în mână. Apropo, știți că anul acesta a reușit să obțină și să ateste busuiocul lămâios? Dar busuiocul cu frunză specială pentru salate? Da, da! Ăla care se folosește în toate restaurantele de fițe... Acolo, la Buzău, a mai rămas în picioare una dintre puținele stațiuni de cercetare agricolă din România și singura în legumicultură. I se datorează și lui Vânătoru. Hai s-o distrugem și pe asta!

Până în 1990, existau 25 de institute, cu peste 30.000 ha de teren, care au fost făcute praf de samsarii imobiliari din politică, în mod special. (...)

78

Mă întorc la Buzău. Postarea mea nu e pentru inginerii agricoli sau pentru oamenii care lucrează în domeniu. Sunt sigură că ei știu cine e Costel Vânătoru și ce înseamnă proiectul său personal de a deschide Banca de conservare a genelor vegetale. Postarea e pentru oamenii ca mine, pentru care Costel Vânătoru ar putea fi nimic altceva decât un alt dinozaur de-al lui Petre Daea, care trebuie musai dat jos din funcție, că doar au venit liberalii la putere. Ei bine, nu e. Nu-l vedeți în Parlament, nici în consilii locale. Nu-l vedeți nici măcar conducând vreo deconcentrată. N-are nevoie de sinecuri. E doar un om pasionat de cercetare în domeniul lui, pe care nu-l vezi decât în seră și în laborator. Știți că sunt rari oamenii ăștia, da? Știți și că politicienii se tăvălesc pe jos și-și rup hainele de pe ei că avem exod de creiere, da? Ei bine, lasă, că asta ține doar în campanii. Când au putere de decizie, fac totul praf, mai ales în cercetare. (...)

Bravo! Ați dat afară un cercetător care a reușit abia în 2017 să pună bazele Băncii genetice vegetale, proiect susținut de toți oamenii cu minte din România, nu doar cu cap, ca voi, inclusiv din presă. Puneți în loc un politruc, care, eventual, să facă din stațiunea de cercetare Buzău ce a făcut Stelian Fuia din stațiunea Fundulea. Bravo, sunteți cei mai buni! A scris Narcisa Iorga, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, pe pagina sa Facebook.

Sursa foto: Libertatea. Buzău, protest 15 decembrie 2019Costel Vânătoru a fost numit Omul anului 2019, Primăria din Buzău i-a mulțumit cumva prin acest titlu pentru tot ceea ce face în legumicultură.  Cercetătorul conducea Banca de Resurse Genetice Vegetale - pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, instituţie publică, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înființată în septembrie 2019.

Valoarea proiectului este de circa 65 de milioane de euro. Nu întâmplător a fost înființată această Bancă la Buzău.  Acolo este cel mai vechi bazin

79

legumicol din țară, în care activează din anul 1957 Stațiunea de cercetare dezvoltare legumicolă Buzău și, totodată, prima unitate de cercetare de profil din România. Unitatea deține în prezent cea mai bogată colecție de germoplasmă din România, compusă din peste 10.000 de genotipuri. Și cine muncește demult timp, de peste 30 de ani, la această stațiune de cercetare? Costel Vânătoru. După înființarea Băncii, știindu-se că e o somitate în domeniu, a fost numit director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale.

Astăzi, a apărut și prima reacție a cercetătorului după demiterea sa.

"Le mulţumesc celor care susţin, românilor, buzoienilor, care susţin acest proiect ştiinţific, cu implicaţii majore, de susţinere a siguranţei alimentaţiei poporului român. Nu ar trebui ca politicul să se implice, pentru că noi, în cercetare, nu lucrăm pentru un partid sau altul, nu producem seminţe pentru un partid sau altul. Producem pentru ţară, ne gândim la pâinea de toate zilele necesară poporului român. De aceea am atras atenţia de la început că toate partidele trebuie să susţină acest proiect pentru că este unul de importanţă majoră, are rolul de a păstra seminţele pe termen mediu şi lung.

Noi am reuşit să strângem până acum peste 10.000 de genotipuri, soiuri de plante. Soiuri româneşti, păstrate din patrimoniul genetic. Aceasta este misiunea Băncii, de a păstra soiuri ameninţate de diverşi factori", a declarat cu modestie Costel Vânătoru la Antena 3.

Cu o întârziere de trei zile au apărut și explicațiile Ministerului Agriculturii despre demiterea lui Vânătoru. Poate nu ar fi apărut nici astăzi dacă nu ar fi existat presiunea publică. MADR a transmis pentru media un comunicat din care răzbate aroganța, pe de o parte, iar, pe de altă parte, rândurile îl umilesc pe cercetător. Dincolo de aceste aspecte, comunicatul ba insinuează că Banca de Gene de la Buzău e oarecum inexistentă, ba justifică numirea lui Adrian Chesnoiu în locul lui Vânătoru. Ba afirmă, ba infirmă! Suntem o publicație imparțială așa că-l vom insera în întregime și vă lăsăm pe voi să judecați ce vrea să spună acest comunicat:

Referitor la informațiile apărute în spațiul public privind înlocuirea domnului Costel Vânătoru de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu domnul Adrian Ionuț Chesnoiu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

La momentul actual există o singură Bancă de Gene funcțională – Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava, care reprezintă România în cadrul organismelor europene și internaționale (FAO- Programe europene de resurse genetice vegetale) și care prin contribuțiile acesteia a

80

făcut deja vizibil efortul României în direcția conservării patrimoniului genetic. Aceasta are toate dotările tehnice necesare pentru a asigura păstrarea în condiții care să respecte normele europene în domeniu a unui număr de peste 20.000 de varietăți vegetale. În prezent, colecțiile băncii numără peste 18.000 de probe, aparținând la 430 de specii, aproximativ 60% dintre acestea fiind populații vechi, locale, dispărute în mare parte din cultură. Acestea acoperă toate speciile legumicole, ornamentale, cromatice și medicinale.

Este important de precizat faptul că printr-un proiect A.D.E.R. 3.1.2. finanțat din bugetul M.A.D.R. coordonat de Banca de Gene Suceava la care S.C.D.L. Buzău a fost partener, dl. Vânătoru a participat fără a oferi informații relevante despre germoplasma de la S.C.D.L. Buzău, având posibilitatea să facă demersuri pentru ca acestea să fie conservate prin depunerea în cadrul Băncii Genetice existente la Suceava.

Fosta conducere a M.A.D.R. încearcă să propage în spațiul public informații menite să ducă în eroare opinia publică, întrucât la momentul fundamentării înființării Bancii de Gene Buzău exista o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională, ba mai mult fosta conducere a adoptat H.G. 112/2018 prin care Banca de Gene Suceava trecea din subordinea MADR, în subordinea A.S.A.S..

Decizia de delegare temporară a unei alte persoane la conducerea unei instituții din subordine este atributul exclusiv al ordonatorului principal de credite, respectiv a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Oportunitatea acestei decizii a urmărit elaborarea proiectului de buget pentru anul 2020 în vederea îndeplinirii atribuțiilor conferite de HG 690/2019 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău.

Astfel, având în vedere că din luna septembrie 2019, de când a luat ființă Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău și până în prezent nu s-a primit strategia de dezvoltare a Băncii de Gene Buzău, așa cum a fost prevăzut în articolul 5 din HG 690/2019, se așteaptă de la noul director, Adrian Ionuț Chesnoiu, să ducă la îndeplinire aceste prevederi.

Banca de Gene Suceava a funcționat ca parte componentă a Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor în perioada 2009-2018 fiind finanțată din bugetul MADR în toată această perioadă.

Banca de Gene Buzău la acest moment este un proiect nefuncțional, fără să existe dotare tehnică, o strategie viabilă și mai ales fără să țină cont că există

81

deja o Bancă de Gene la Suceava pe deplin funcțională care nu a fost menționată nici în nota de fundamentare, ce a stat la baza emiterii HG 690/2019.

Reafirmăm determinarea actualei conduceri a M.A.D.R. pentru a genera politici agricole prin care să reducem deficitul balanței comerciale și implicit de a utiliza în cultură soiuri și hibrizi obținuți de cercetarea agricolă românescă.

Asigurăm pe toți cei ingrijorați de informațiile apărute în spațiul public că M.A.D.R. va susține cercetarea agricolă din România și va elebora inclusiv măsuri de finanțare provenite din fonduri europene pentru perioada 2021-2027 pentru ca sectorul de cercetare agricolă să iasă din declin și să furnizeze fermierilor din România soiuri și hibrizi creați de cercetarea românească în vederea creșterii competitivității sectorului agroalimentar românesc.

Domnul Costel Vânătoru, în calitatea sa incontestabilă de cercetător în cadrul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare-Legumicolă Buzău, poate în continuare să își pună în valoare cunoștințele în vederea dezvoltării sectorului legumicol național. Sursa foto protest Buzău: Libertatea ..................................................................................................

Păstrăvăria Doftana: Cum supraviețuiește o afacere de familie în acvacultură Ramona Dascălu 6 decembrie 2019

Vasile Lupu, proprietarul Păstrăvăriei Doftana, la Târgul de la Ministerul Agriculturii

O afacere de familie în acvacultură! Lupu Vasile deține o păstrăvărie în Valea Doftanei, județul Prahova, și se declară complet nemulțumit de măsurile pe care ministerul Agriculturii le-a luat în ultimii ani în sectorul piscicol. În acest sens, acesta îi cere ministrului Agriculturii să acorde o subvenție pe producție pentru a susține acest sector, care, spune el,  în ultimele două decenii a fost lăsat de izbeliște de către autoritățile competente.

82

Producția de păstrăvi este raportată la metrul cub de apă

La păstrăvăria Doftana, afltă la 1.100 de metri altitudine, chiar în locul de unde izvorăște râul Doftana, se cresc pești pe suprafețe relativ mici fără să fie nevoie de multe hectare de luciu de apă. “În sectorul în care activez eu, respectiv păstrăvărie, creștem pești pe suprafețe relativ mici, în cazul meu am un hectar de luciu de apă, dar noi nu raportăm producția la metrul pătrat de luciu de apă, noi raportăm producția la metrul cub de apă. Spre exemplu, într-un bazin de 500 de metri cubi creștem o populație de 25 de kilograme. Deci, aici nu vorbim ca la crescătoriile de crapi unde ai nevoie de hectare multe de apă ca să ții puțin pește. Aici, poți să ai un luciu de apă mai mic și poți să ții mai mult pește”, a explicat Vasile Lupu.

Păstrăvăria Doftana, o afacere de familie

Cât despre cel care deține păstrăvăria, pescuitul și creșterea peștilor reprezintă atât o îndeletnicire cât și o pasiune înnăscută: “Mă ocup de când mă știu, de la 5-6 ani, cu păstrăvăria. Am moștenit îndeletnicirea asta de la bunicul meu. Pescuitul și creșterea peștilor sunt pentru mine mai mult decât o pasiune”. Cu o producție de 100 de tone de pește pe an, la păstrăvăria Doftana sunt și momente grele, când pierderile sunt iminente: “În momentul de față producem o cantitate de 100 de tone pe an, dar noi vrem să mărim producția pentru că, consumatori de pește sunt, numai ce te faci când tu preiei toate riscurile și vă spun că anul ăsta am pierdut 10 mii de euro în producție pentru că am avut un lot de puiet care s-a îmbolnăvit, s-a întâmplat să rămân fără curent, nu a pornit generatorul și el fiind un pește foarte sensibil la oxigen, în 5 minute termină oxigenul din bazinul în care trăiește și moare imediat. Și ne chinuim foarte mult cu ei, durează 6 luni de zile până îi aducem la 50 de grame. Și după ce fac 50 de grame să îți moară. De aceea ne-ar ajuta o subvenție, pentru că sunt pierderile foarte mari (…). Și mai sunt și alte riscuri: dacă avem secetă nu facem producție, dacă avem inundații ne afectează întreaga infrastructură, și mai mult de atât întregul efectiv de pești pe care îl avem în bazine. Și pe noi nu ne despăgubește nimeni cu nimic”.

Păstrăvi de la Păstrăvăria Doftana făcuți pe plită

83

Păstrăvăria Doftana vinde pește la Carrefour și în magazinul propriu

În ceea ce privește piața de desfacere, păstrăvii crescuți la Doftana sunt vânduți într-un magazin din Câmpina și în Carrefour Băneasa. În weekend, pot fi achiziționați și din parcarea complexului Hornbach Balotești. De asemenea, se pot face comenzi online pe www.pastravariadoftana.ro, dar și telefonic.

“Noi avem magazin la Câmpina, în oraș, pentru că drumul până la păstrăvărie este foarte rău, stricat, e un drum forestier de 15 kilometri și omul mai bine se lipsește decât să își strice mașina pe un drum ca ăla. În Câmpina aducem peștele viu, în mașină de transport specială și-l eviscerăm în fața clientului, pe loc. Avem colaborare și cu un retailer, ducem pește la București, în Băneasa. Eu sunt de părere că poți să ai acces la orice retailer, numai că ești condiționat de cantități și noi nu putem să asigurăm cantități industriale. În schimb sunt câțiva retaileri mai receptivi care au dezvoltat o rețea locală, un lanț scurt. Eu spre exemplu la București, Ploiești și Brașov aș putea pentru trei magazine să asigur necesarul de pește, și așa retailerul are și garanția că are marfă proaspătă și are certitudinea că și clientul este mulțumit”, a declarat Vasile Lupu.

Cât de repede ajunge un păstrăv la maturitate

Chiar dacă la o primă vedere nu pare așa de complicat, unui păstrăv până ajunge la greutatea la care este comercializat îi ia trei ani de zile, spune acvicultorul: “Costurile sunt foarte mari. Eu în trei ani de zile îl fac să ajungă la greutatea la care este comercializat, la 500-600 de grame și asta pentru că ai pe fiecare an 5 luni de zile, pe timp de iarnă, când nu îl furajezi, de exemplu acum că s-a răcit apa la 4 grade el încetează să se mai hrănească, se hrănește foarte puțin, dar nu mai pune pe el. Abia în aprilie începe să se dezmorțească, să se pună pe mâncare și atunci vin ploile, vin viiturile, vine apa tulbure și nu mai poți iarăși să furajezi și tot timpul stai să aștepți, suntem la mâna lui Dumnezeu”.

Păstrăvăria Doftana face pasul către acvacultura ecologică

Pe viitor are în plan să facă acvacultură ecologică, deja a făcut toate demersurile necesare și în prezent se află în perioada de conversie. “Eu produc tradițional și sunt în curs de conversie la acvacultura ecologică, urmează să obțin și atestatul. Creștem peștii în bazine de pământ, tradițional, cum se făcea odată. Am zis că și așa stăm mult după pește, trei ani de zile, infrastructura pentru acvacultură ecologică o avem și o să schimbăm practic doar furajul. Cele pe care le folosim acum ar fi neconforme, ele sunt libere de organisme modificate genetic, producătorul austriac de la care luăm noi ne garantează prin certificare că aceste furaje nu au nimic modificat genetic, ele provin din proteină de făină de pește, ulei de pește, soia, mazăre, vitamine, minerale, și asta pentru că există directive și este foarte bine controlat sectorul, probabil că din acest motiv la noi în

84

România încă nu produce nimeni mâncare de pești, ci doar străinii pentru că ei îndeplinesc condițiile. La acvacultura ecologică, fiecare componentă din furaj va avea în spate un certificat, cel care îi livrează producătorului făina de pește îi dă certificare în spate, practic e vorba doar de hârtii”, a spus Vasile Lupu.

Preparate din păstrăv cu atestat de produs tradițional

În acest moment, păstrăvăria Doftana are atestate deja patru produse tradiționale, și anume: Păstrăv afumat în cobza de brad, Cârnați de păstrăv Doftana, Zacuscă de păstrăv Doftana, Păstrăv copt și afumat la jar.

Păstrăvăria Doftana a fost prezentă recent la târgul organizat în curtea Ministerului Agrciulturii cu ocazia Zilei Naționale a României.

În deschiderea oficială a târgului, când ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Emil Dumitru au trecut pe la standurile tuturor producătorilor, acvicultorul Vasile Lupu a avut ocazia să își manifeste personal nemulțumirea în fața autorităților competente în ceea ce privește lipsa subvenționării în acest sector.

“Nemulțumirile sunt multiple, dar marea mea nemulțumire este că acest sector piscicol, respectiv acvacultura a fost lăsată de izbeliște de 30 de ani încoace de către toți miniștrii care au condus până acum ministerul Agriculturii, asta însemnând că au distrus intenționat sectorul piscicol. Am avut în România cea mai mare flotă de pescuit și bazinul geografic al țării noastre poate asigura producție atât pentru piața internă cât și pentru cea externă. În schimb, România la ora actuală din datele de la minister importă 120 de mii de tone de pește de pe peste tot din lume. Cum s-a distrus acest sector piscicol? Prin abandonarea vechilor cherhanale, prin pescuitul foarte intensiv și agresiv, dacă vorbim de Delta Dunării, și prin nesubvenționarea efectivă în producție a sectorul piscicol”, a declarat Vasile Lupu, specialist în acvacultură.

Prahoveanul spune că degeaba se acordă sprijin pentru investițiile în infrastructură dacă nu este susținută producția: “În infrastructură s-a mai subvenționat prin programele POPAM, dar degeaba investim în infrastructură și nu susținem producția efectiv. Dacă îmi dai bani să îmi fac grajdul și nu mă ajuți și cu producția, atunci e degeaba. Dorim o subvenție pe producție, o subvenție reală care să se reflecte în furaj pentru că noi furajul îl importăm, nu există la

85

noi în România niciun producător de furaje de pești.  Ar mai putea exista și o subvenție pentru electricitate pentru cei care pompează apă, acesta este și cazul meu, eu pompez apa pentru incubație ca să pot să îmi fac puiet, ca să scot apă curată din subsol”. De asemenea, acesta cere și ca apa pentru piscicultură să fie gratuită: “Apa pentru piscicultură, pentru acvacultură să fie gratuită, așa cum este și pentru irigații, să nu mai plătim apa că nu îmbuteliem apa în pești și o vindem după aceea consumatorului final”.

FERMĂ PROSPERĂ: 5.600 HA, 2.700 DE OI, 100 DE VACI! BERBECI VÂNDUȚI CU 6.000 DE EURO BUCATA!Agroinfo 15 decembrie 2019 -

CUM ARATĂ O FERMĂ CARE VINDE BERBECI CU 6.000 DE EURO BUCATA. Clienți sunt, berbeci nu am câtă cerere este pe piață, spune fermierul. Se înghesuie clienții să cumpere berbeci chiar dacă prețul unui exemplar crescut de acest fermier se vinde cu 6.000 de euro bucata. Un preț colosal! Unde este ferma prosperă în care sunt implicate patru generații de fermieri?

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a vizitat o fermă mixtă din Africa de Sud. O fermă prosperă, care exploatează teren agricol, dar se ocupă și de creșterea animalelor. Fermierul vinde berbeci la licitație, iar prețul este unul la care nu ar putea nici măcar să viseze un oier din România.

Patru generații, 5600 de hectare, 2700 de oi... 100 de vaci, berbeci vânduți în jur de 6000 de euro!

Împreună cu cei de la Asociația Mondilă a Lânii, am vizitat ferma Boeta Wessels, Weska Dohnes Bredasdorp, unde începând cu 1965, s-au realizat unități program de ameliorare prin importul unor efective din rasa Merinos german care a fost încrucișată cu rasa locală. Astăzi, vorbim de o calitate incontestabilă a oilor obținute în urma acestui proces de selecție, denumite Dohne Merino. Oile din această rasă se tund de

86

două ori pe an, obținându-se 5-6 kilograme de lână, iar mieii la 4 luni de zile ajung la peste 45 de kilograme.

Berbecii obținuți sunt vânduți la licitație, în medie cu 5000-6000 de euro. „Clienți sunt, berbeci nu am câtă cerere este pe piață”, mi-au transmis proprietarii fermei. De ce? Pentru că fermierii de aici, înțeleg importanța procesului de amelioare și faptul că nu poți face performanță fără să

investești în genetica de calitate.

Progresul genetic obținut în urma unor procese serioase și îndelungate de cercetare este cheia succesului în orice domeniu de activitate.

De aceea, îi îndemn încă o dată pe fermierii români să preia acest model de bună practică și să investească în genetică și animale de calitate! Uniunea Europeană a pus deoparte 10 miliarde de euro pentru cercetare în agricultură. Sunt bani care trebuie să se regăsească în fiecare fermă într-o formă sau alta. De noi depinde acest lucru! A scris europarlamentarul român despre experiența din Africa de Sud, pe pagina sa Facebook.

87

Centru de sacrificare pentru micii fermieri 1 . Ce prețuri sunt la abatorizarea animalelor! Ramona Dascălu, 16 decembrie 2019

Centru de sacrificare în județul Brașov!

În acest weekend a fost inaugurat, la Făgăraș, un centru de sacrificare a animalelor, care va funcționa în luna decembrie în fiecare zi de joi și sâmbătă, între orele 08:00-14:00.

În restul anului, centrul de sacrificare va fi deschis doar în zilele de sâmbătă, între orele 08:00 și 14:00. Spațiul este dotat, printre altele, cu cameră de refrigerare, incinerator, rulotă comercială și vestiar. Investiția a fost de 314.160 de lei, bani proveniți de la bugetul local.

“Banii au fost investiți pentru susținerea micilor fermieri, dar și ca cetățenii Țării Făgărașului să aibă posibilitatea să cumpere produse bio, din carne provenită de la animale care nu sunt crescute intensiv. Spațiul este administrat de SC Piețe, Târguri și Oboare, care are un contract cu concesionarul veterinar al municipiului Făgăraş și doi măcelari.

Clienții au posibilitatea, după ce achiziționează animalul de la producător, să îl taie la faţa locului conform normelor impuse de Uniunea Europeană”, a declarat primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, potrivit Observatorul de Brasov.

La centrul situat pe Șoseaua Hurezului pot fi sacrificați doar porci și oi, provenite din județul Brașov și exclusiv din următorul areal: Nord: Părău, Șoarș, Cincu, Rucăr, Feldioara, Sud: comunele situate în zona „de sub munte”, Vest: Ucea, Est: Comuna Șinca. După sacrificarea animalelor, analiza cărnii va fi efectuată în același loc. La același centru vor fi comercializate și furaje și cereale, doar din arealul menționat. Animalele aduse pentru sacrificare trebuie să fie însoțite de: document de proprietate, formular de mișcare, document lanț alimentar, certificat pentru specie. Acestea vor fi obținute de la circumscripția sanitar-veterinară din localitatea de proveniență.

1 Titlul zilei.

88

Taxele (cu TVA) percepute comercianților pentru vânzarea cerealelor, animalelor, mărfurilor și folosirea platoului, pentru 2019-2020, sunt următoarele: cereale: 1 leu/sac autovehicule/căruțe până la o tonă: 10 lei autovehicule 1 – 3 tone: 30 de lei autovehicule peste 3 tone: 100 de lei purcei de 6 – 8 săptămâni: 3 lei/buc. porcine: 5 lei/buc. abatorizare porcine și ovine: 1 leu/kg ocupare platou (cu corturi, autoturisme, mese): 5 lei/mp/zi vânzare produse sau prestări de servicii: 5 lei/mp/zi confecționare produse: 5 lei/mp/zi.

Pesta porcina africana loveste un nou judet din Romania! In dec. 14, 2019  

Prezenţa virusului pestei porcine africane la mistreţul găsit mort pe un fond de vânătoare din zona comunei Mărtiniş a fost confirmată oficial de Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală de la Bucureşti, a precizat pentru AGERPRES directoarea adjunctă a Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Harghita, dr. Antal Cristina.

Mistreţul a fost găsit mort, în apropierea satului Ghipeş, comuna Mărtiniş, de un localnic, care a anunţat autorităţile.

Iniţial, prezenţa virusului a fost confirmată la laboratorul veterinar din Suceava, iar confirmarea oficială a venit vineri după amiază de la laboratorul de referinţă din capitală.

Tot vineri, la notificarea DSVSA Harghita, a avut loc, sub coordonarea subprefectului Petres Sandor, şedinţa Centrului Local de Combatere a

89

Bolilor Harghita, în cadrul căreia a fost aprobat un plan de măsuri pentru combaterea şi eradicarea bolii, cum ar fi vânarea integrală a celor aproximativ 80 de mistreţi din fondul de vânătoare respectiv şi reducerea efectivelor de mistreţi din fondurile învecinate, izolarea animalelor domestice pentru a nu veni în contact cu virusul, dezinfecţii profilactice în localităţi sau intensificarea controalelor transporturilor de animale.

Subprefectul Petres Sandor a punctat că se iau toate măsurile de prevenire a apariţiei bolii în gospodării şi a făcut apel la autorităţile locale şi la cetăţeni să colaboreze în acest sens.

Judeţul Harghita era printre ultimele din ţară unde nu fusese confirmată prezenţa pestei porcine africane.

Autorităţile sanitar-veterinare au precizat că virusul pestei porcine africane nu afectează omul, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, dar are un impact major la nivel social şi economic. 

Masuri de urgenta dupa confirmarea PPA in Harghita! Incepe vanatoarea de mistreti In dec. 15, 2019   Autorităţile au decis că 80 de mistreţi vor fi împuşcaţi, în următoarele două luni, pe fondul de vânătoare din apropierea comunei harghitene Mărtiniş, după confirmarea prezenței pestei porcine africane în județ, pentru a se evita transmiterea virusului pe alte fonduri de vânătoare şi în gospodăriile populaţiei, informează AGERPRES.

Prezenţa virusului a fost confirmată la un mistreţ găsit mort în zona comunei Mărtiniş, satul Ghipeş.

Doctorul Fodor Levente, şeful Serviciului Control Oficial Sănătate şi Bunăstare Animală din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Harghita a precizat vineri, în şedinţa Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor, că probele recoltate de la mistreţii împuşcaţi trebuie duse la laborator, iar carcasa poate fi utilizată pentru consumul propriu al vânătorilor, în cazul în care se infirmă boala.

Reprezentantul DSVSA a făcut apel să participe la acţiunea de eliminare a mistreţilor doar acei vânători care nu au acasă porci, pentru a se evita introducerea virusului în gospodării.

„Încă de ieri (joi – n.r.) am luat legătura cu preşedintele Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, care m-a asigurat că niciun vânător care merge la vânătoare nu ţine acasă porci sau care ţine acasă porci nu merge la

90

vânătoare în zona respectivă. Sper să se ţină de cuvânt şi prin asta, cumva, să prevenim transmiterea bolii, a virusului, de la efectivul de mistreţ la porcii din gospodăriile populaţiei”, a spus Fodor.

El a punctat faptul că virusul se poate transmite foarte uşor, este foarte periculos şi rezistă atât la temperaturi foarte scăzute, cât şi la temperaturi ridicate.

Fodor a mai menţionat că este importantă această acţiune de prevenire a apariţiei bolii în gospodării, pentru a nu se ajunge la situaţia uciderii preventive a porcilor domestici, dar a punctat faptul că, de teamă, unii oamenii deja au început să-şi sacrifice porcii.

„Tocmai de aceea a trebuit să luăm aceste măsuri şi informarea atât a populaţiei, cât şi a vânătorilor, o considerăm foarte importantă în acţiunea de prevenire a apariţiei bolii la porcii domestici. Pentru că dacă apare la porcii domestici, atunci s-ar putea să fie nevoie de aplicarea metodei uciderii preventive (…), ceea ce nu este un lucru plăcut nici pentru noi, nici pentru gospodari. Dar, ce am auzit de la primari, şi acum, la şedinţă, deja mulţi s-au apucat de tăiat porci, vin sărbătorile, şi de teamă s-au apucat şi se taie mulţi porci în perioada asta”, a conchis Fodor Levente.

Subprefectul judeţului, Petres Sandor, a punctat faptul că se vor lua toate măsurile de prevenire şi că este nevoie atât de ajutorul autorităţilor locale, cât şi al cetăţenilor, în acest demers.

„Este foarte importat că se vor lua toate măsurile de dezinfectare, aici vom avea nevoie şi de ajutorul populaţiei să nu lase nicio posibilitatea de contact între animale sălbatice şi animale domestice, nicio posibilitate de contact nedezinfectat a omului sau a animalelor domestice cu zona în care s-a raportat cazul, cu interzicerea, de exemplu, a păşunatului pe aceste zone afectate, pentru că şi la contactul omului cu acea zonă şi la contactul animalelor cu acea zonă se poate transmite boala la gospodării. Aceste măsuri sunt absolut necesare, pentru că vrem să evităm ca această boală să apară în gospodării. Până ce nu avem probleme în gospodării, oamenii nu trebuie să se teamă că o să le fie sacrificate animalele. Nu este vorba de asta acum şi vrem să evităm, o să facem tot posibilul să evităm să ajungem în această situaţie. Dar avem nevoie de o conlucrare şi o comunicare din partea autorităţilor locale, dar şi a populaţiei”, a conchis subprefectul Petres Sandor.

91

Producătorii de legume-fructe din România sunt încă reticenți să se asocieze REDACȚIA FIR 13 DECEMBRIE 2019În România, fermele de legume-fructe sunt extrem de divizate, fiind, în medie, de șase ori mai mici decât în Uniunea Europeană. Producătorii români de legume-fructe sunt, în general, reticenți să se asocieze, iar acest lucru frânează accesul la finanțare, la tehnologizare și la marile piețe de desfacere.

Doar 175 de producători români sunt asociați în organizații de profil, iar în prezent sunt înregistrate numai 23 de Organizații de Producători (OP).

Florin Stoian, președintele cooperativei agricole „Stoian Land”, prezent în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 12 decembrie, la B1 TV, a vorbit despre avantajele asocierii, prin deschiderea accesului la fondurile europene și trecerea la o nouă etapă în care se află cooperativa în prezent, aceea a retehnologizării.

„În afară de sprijinul pe care l-am primit din punct de vedere financiar (…), în momentul în care avem 10 producători mici care se asociază și încep să cumpere input-urile împreună, automat, devin un jucător în piață și încep să negocieze. Faptul că pot să asigure către lanțurile de magazine un volum mai mare de marfă, pe o perioadă de timp mai lungă, este al doilea mare beneficiu. Împreună, producătorii pot crea depozite, pot aduce noi tehnologii și se pot dezvolta”, a subliniat Florin Stoian. În plus, recunoașterea europeană conduce la creșterea competitivității, pentru că „te obligă să ai o mai bună calitate a produselor, deja începi să te poți bate în piață cu marii producători sau cu țări recunoscute în domeniu”, a mai spus Florin Stoian.

În România, apetența fermierilor pentru asociere este extrem de redusă, iar Stoian crede că este posibil ca aceasta să fie și o consecință a faptului că nu există un cadru legislativ care să încurajeze acest fenomen. Pe de altă parte, însă, asocierea în organizații de producători recunoscute schimbă fundamental modelul de business din sector, pentru că OP-urile funcționează pe o bază transparentă și fiscalizată.

„În legătură cu asocierea producătorilor, trebuie să discutăm în cadrul constituit de Uniunea Europeană, deși în România avem specificități deosebite comparativ cu celelalte state membre și chiar cu media UE. În sensul acesta (al atragerii producătorilor români să se asocieze – n.r.), am început, de anul trecut, o acțiune care să ne permită creșterea nivelului de sprijin acordat organizațiilor de producători, dar din bugetul național. În prezent, putem acorda din bugetul național un sprijin suplimentar de circa

92

3% din valoarea producției comercializate și încercăm să promovăm o modificare care să ne permită acordarea de sprijin de 10%, ceea ce, probabil, ar stimula asocierea”, a precizat Adrian Belghiru, manager public al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), în cadrul aceleiași emisiuni. Belghiru admite, însă, că pe plan intern este necesară o mai mare coerență legislativă și un efort mai larg pentru promovarea avantajelor asocierii.

Măsurile legale, care ar trebui corelate și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, privesc regulile din domeniul concurenței, al comercializării produselor, al exploatării în comun a infrastructurii. Codul fiscal ar trebui, de asemenea, adaptat la modul în care funcționează relația dintre producători și Organizațiile de Producători. „Am avut cazuri în care unii producători au fost aduși în pragul falimentului, deoarece fiscul a considerat că diferența de preț dintre prețul de vânzare de la producător la organizație și prețul de vânzare al organizației reprezintă o diminuare mascată a bazei de impozitare. Acest lucru este neadevărat, chiar legislația Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE au tranșat în mod definitiv anumite derogări pentru OP-uri”, a mai spus Adrian Belghiru, la B1 TV.

Avantajele Organizațiilor de Producători:

acces la fonduri europene și naționale o mai mare putere financiară acces la tehnologizare forță de negociere cu partenerii de afaceri creșterea competitivității pe piețele de desfacere creșterea capacității de prevenire și de gestionare a crizelor.

 

... citeste si pareta a doua ...

93