.."i6.I<

O Annibale Carraci a fost influen~at detemele clasice ale rena~teri tarzii dar inten~ialui era sa amuze ~i sa placa. ca in aceastascena luminoasa. plina de culoare intitulataTr;umfu' 'u; Bachus ~; Ar;adne;.

Plinii de culoare ~i de drama-tism, arta barocii a fost creatiimai ales pentru a servi religieiEa trebuia sii fnciinte ~i siicople~eascii dar mai presus deorice sii implice spectatorul fnmiracole, extaze ~i momenteale triumfului cre~tiniitiitii

O Convert;rea ,u; Pavel a lui Caravaggiodemonstreaza interesul pictorului in utilizareacontrastului dintre lumini ~i umbre(..chiaroscuro") pentru efectul lor dramatic.Imbracarea personajelor cu haine contempo-rane ~i folosirea ,aranilor drept modele pen-tru personaje sfinte a ~ocat multa lume.

clasic din arta renascentist:l tindea s;l fie echi-librat ~i rece, mentinand o distant;l emotion-al;llntre art:l ~i spectator, barocul era im~rios~j nelini~tit, avand tendinte spre contemplare~i implicare a privitorului. in pictura luiAnnibale Carraci (1560-1609) se simte un cla-sicism relnviat. Frescele lui, c~re au decoratGaleria Famese din Roma, l~i datorau surselede inspiratie frescelor Capelei Sixtine, real-lzate de Michelangelo, cu toate c;l suntpeparte de a crea o atrnosfern sobrn.

Barocul a fost un curent de un dramatismintens atingand deseori efecte stralucitoare,prin combinarea picturii, sculpturii, arhitec-turii ~i muzicii Intr-un singur spectacol. Acestgen de "teatru"este prezent In marea BisericaSfantul Petru din Roma ~i nu esteo Intamplarefaptul ca epoca baroca a dat na~tere unui noutip de spectacol, opera.

in arhitectura, barocul a inclus toate ele-mentele clasicismului, cum ar fi coloanele,frontoanele triunghiulare ~t arcurile dar s-adistins de clasicism printr-o trasatur;1: aparte ~ianume dramatismul ~i m~carea create princurbe dominante ~i prin influentarea reci-proca a maselor ~i spatiilor.

O for'ta majoraCaravaggio (1573-1610), primul mare pictorbaroc italian, a fost unpersonaj neobi~nuit deturbulent, Intr-o disput:l permanent:l cu poli-tia. El a lucrat la Roma pftnaln anul1606 cand~i-a Injunghiat adversarul dintr-o partida detenis ~i a fost obligat sa fuga din ora~.Ajungand in Malta, el a fost admis In OrdinulSf. loan dar s-a dezonorat din nou, impli-

An secolul al XVII-lea, Italia a rnmas o tarn.deI prima: importanta ca centru al ideilor ~i

practici)or artistice ~i .Roma, In moddeosebit, a atras pictorii ~i sculptorii dinlntreaga Europ~. Curentele artistice care auluat na~tere 1n Italia au continuat s~ aib~r~sunet international. Dup~ rena~terea tarzie,In secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, uncurent artificial. Acest curent a tinut relativputin ~i barocul dinamic care i-a succedat adurat de-a lungul secolului XVII ~i chiar XVIII,rnsl?andindu-se In lntreaga Europ~ catolic~ ~ichiar peste ocean, In America .Latin~.. ,

Reforma ~i reinnoireArta baroc~, cu toate c~ nu a fost exclusiv reli-gioas~, a reflectat spiritul contra-reformei, dinsanul bisericii catolice, care a relnsufletit pro-pria con~tiint~, 1n lupta lmpotriva protes-tantismului.

Arti~tii baroci s-au relntors la modeleleRena~terii tarzii, cu temele ~i emotiile ei cla-

.sice, directe. Arta baroc~ a dus lns~ clasicis-mul Cu o treapt~ mai departe. Daca elementul

""

ART A BAROcA

care se dovedeau a fi doar picturi realizate peun perete compact. Aceasta metod:l se nume~tetrompe l'oeil ("pacale~te ochiul" 1n franceza).Cele mai spectaculoase exemple ale baroculuisunt picturile realizate pe tavan create cu aratam:liestrie 1ncat este aproape imposibil sa remar-ci locul1n care se tennirul peretii; camera parea fi deschisa spre cer ~i creaturi inaripate se1nalt:l sau coboarn, de obicei acompaniind unmonarh glorificat sau vreo personalitate nobilasau religioasa. Cerul albastru luminos ~i crea-turile care par sa pluteasca genereaza optimism~i vitalitate, de fapt "mesajul" barocului.

Geniile baroculuiCel mai mare geniu al barocului a fostGianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscutmai ales ca sculptor, el fiind 1nsa ~i arhitect,pictor ~i poet. Legenda spune ca a co~pus oopern pentru care a scris textul, a compusmuzica, a proiectat decorurile ~i chiar a pro-dus recuzita scenica. S-a rulscut la Napoli dar,inca din vremea copilariei sale, tatal, demeserie sculptor, s-a mutat la Roma undeadolescentul Bernini ~i-a gasit patronul1n per-soana cardinalului Scipione Borghese ~i adevenit faimos. Papa Urban VIII a deveniturmatorul patron al artistului, pe vremea candacesta avea doar 26 de ani, ~i 1n 1629 a fostnumit arhitectul Bisericii Sf. Petru, cea rnaimare biserica din lumea cre~tirul care s-a

O 0 fresca petavan pictata dePietro da Cortona inPalatul Pit ti dinFloren1a ~i care esteti pica tehniciibaroce.

OPe tavanulCazinoului Ludovisidin Roma, Guercinaa utilizat ~i el tehni-ca crearii iluziilor

optice. Arhitecturapictata lasa impresiaca incaperea estedeschisa spre cer.

cftndu-se Intr-a alt~ b~taie. A fast arestat dar areu~it s~ evadeze ~i a fast Urn1~rit prin Sicilia~i Italia de agentii Ordinului. El era Inc~ unevaclat cand a decedat din cauza unei febre lavarsta de 37 ani.

tehnica a pictorului a fost insa folosireaclarobscurului (chiaroscuro), a contrastuluidintre lumini ~i umbre. Prin alegerea person-ajelor plasate in conuri de lumina, in contrastcu planul indepartat intunecat, Caravaggio acreat capodopere de o forta dramatica nernai-intalnita pana la acea data.

Chiar ~i in decursul vietii lui tumultuoase,"caravaggismul" s-a raspandit in lume. Destulde ciudat, el nu a reu~it sa prinda radacini inItalia, cu toate ca unul dintre succesorii ital-ieni ai lui Caravaggio a fost ArtemisiaGentileschi (1593-1652), prima femeie artistcunoscuta. Printre francezii ~i spaniolii car-avaggi~ti au existat insa cateva personalitatiremarcabile. Marele pictor Rembrandt a fost ~iel, la randul lui, influentat de compatriotiicare adoptasera stilul maestrului italian.

Cel rnai talentat contemporan italian al luiCaravaggio a fost Guido Reni (1575-1642) ins~cel mai mare pictor baroc a fost un flamand,pe nume Peter Paul Rubens (1577-1641) care,oricum, ~i-a petrecut o mare parte a vietii,studiind in Italia.

O iluzieIn generatia care a unnat, Guercino (1591-1666) ~i Pietro da Cortona (1596-1669) au exce-lat intr-o tehnica caracteristica sti1ului baroc:crearea de iluzii, adica pictau astfel incat spec- ~tatorul avea impresia ca asista la un eveniment .xreal. Aceasta tehnica nu era doar o problemade reprezentare fotografica ci ~i eliminareacadrului, ceea ce li1sa impresia de real. Cel maisimplu mod de a crea o iluzie era ceea ceaparent parea a fi o u~a sau o fereasW, princare se puteau observa diferite priveli~ti dar

O Baldachinul din Biserica Sf. Petru din

Stilul direct, pamanteanEste destul de surprinzator ca un asemeneaom a pictat lucrari de o mare intensitate dra-matica, accentuand momentul crucial alluariiunei decizii 1n, de exemplu, Cbemarea SfMatei ~i Convertirea lui Pavel. Mai neobi~nuiteste stilul direct, pamantean.

Caravaggio a abandonat elementele sim-bolice care se gasesc in mod obi~nuit in pic-tura religioasa, alegand, in locul acestora,decoruri obi~nuite pentru episoadele extraor-dinare pe care le imortaliza. El a renuntat ~i lapictarea unor personaje idealizate, atat de car-acteristice traditiilor clasicismului ~i rena~teriitarzii. Zvonurile, conform carora pict9rulfolosea ca modele tarani ~i prostituate, aureprezentat un motiv al proastei lui reputatii.Astfel, Matei, culegatorul de texte biblice, esteportretizat in Cbemarea Sf Matei ca un con-teniporan al lui Caravaggio, luand in con"sid-erare exact confuzia creata in momentul incare personajul este chemat sa devina dis-cipolul lui Iisus. jn Convertirea o martoagaobi~nuit:l ~i un barbat istovit. a~teapta in timpce o izbucnire divina de lumina coboaraasupra persecutorului Saul ~i-l preschimba inApostolul Pavel.

jn cautarea originalitatii, Caravaggio a pic-tat direct dupa model, uimindu-i pe contem-poranii obi~nuiti ca pictorii sa-~i faca desenepreparatorii foarte elaborate. Cea mai ciudata

')()

Roma. Acest baldachin ceremonial perma-nent, situ at deasupra inaltului altar a! bise-ricii, a fost proiectat de Bernini ca un simbo!a! puterii reinnoite a bisericii catolice.

~8"

Q.~

00 Domul ~ifa~ada Bisericii SanIvo della Sapienzadin Roma,proiectata deBorromini ( I 599-

1667), un exponenta! barocului ~i unrival allui Bernini.

in:lltat incet de-a lungul secolului. Dup:laceasta el nu. a mai prlvit inapoi; a lucrataproape in exclusivitate in Roma ~i multe din-tre marlle monumente ~i simbolurl ale ora~u-lui i se datoreaz:l partial sau chiar in totalitate.

Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz inpur stil baroc. Textura pielii personajelor sale~i a draperlilor sunt extraordinar de vii, dese-orl draperlile p:lrand a adia in b:ltaia brlzei.Spre deosebire de sculptorli care i-au prece-dat; operele maturlt:ltii au fost create cu int.en-tia v:ldit:l de a fi prlvite dintr-un singur unghi(nu de jur-imprejur), fund plasate, de obicei,intr-un aranjament arhitectural din care ies laiveal:l c:ltre spectator. Dup:l cum se obi~nuiades in acea perload:l, artistul vroia s:l-~i impli-ce prlvitorul in mod direct, emotional, ceea ceera imposibil de realizat dac:l il l:lsa s:l seplimbe nestingherlt in jurul operelor sale.

Dintre lucrnrlle de marl proportii ale lui.Bernini din interlorul Biserlcii Sf: Petru ceamai impresionant:l pies:l este Baldachinul, unbaldachin imens (29 m in:lltime) poleit cu

bronz inaltat deasupra locului unde se pre-supU(le ca ar fi ingropati Sf. Petru ~i Sf. Pavel.Coloanele sale rasucite simbolizeza continui-tatea cre~tinismului, sugerand intoarcerea intimp, via Constantinopole pana la anticulTemplu allui Solomon din Ierusalim; ele suntinsa caracteristice barocului care se juca cuconceptele clasice, severe ale coloanelor, dedragul noutatii ~i al efectelor spectaculoase.Sculpturile ~i suprastructura de deasupra bal-dachinului, ~i insu~i baldachinul cu ciucuriidin bronz sunt realizate in a~a fel incat totulsa para abundent -11 definesc drept cel maiextraordinar monument al barocului.

Exista putine priveli~ti care se ridica la ni-velul de grandoare pura al celor doua colona-de construite de Bemini pe laturile pietiiovale din fata Bisericii Sf. Petru din Roma.insu~i Bemini declara ca cele doua colonadeerau ca bratele mateme ale bisericii "care.iimbrati~eaza pe catolici pentru a le intari

57

O Virtuozitatea lui Bernini ca sculptor ~iabilitatea lui de ada via\3 marmurei poate ti

vizualizat3 in Apollo ~i Daphne (1633-1635).

ART A BAROcA

O Interiorul bisericii

crezurile". Printre alte lucrari celebre ale luiBernini mai putem aminti Fantana celorpatru rauri din piata Novena mtruchipandpatru personaje grandioase. Ele reprezentauceea ce se credea atunci a fi cele mai mari flu-vii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele ~i RioPlata), fiecare erau aranjate In jurul unuiobelisc antic, care se malta deasupra lor.

La mceput pietrele sculptate, palmierii ~iplantele fantanii erau colorate. Pictarea sculp-turilor sau utilizarea materialelor colorate a fosta alta inovatiea Iui Bernini (cu toate ca ea fus-ese anticipata de catre grecii antici) ~i una carese mentinea In cadruI baroc, aceea de a atingeun maxim aI grandorii ~i de a crea efectuI iluzi-ilor. Culori Indraznete ~i efecte de Iurnina suntfolosite ~i 1n Capela Cornaro, care adaposte~teExtazul Sf Tereza realizata de Bernini, proba-billncununarea carierei sale ca sculptor.

jn Fantana celor patru rauri statuia carereprezinta NiluI are fata acoperita -se pre-supunea ca pentru a nu privi fatada BisericiiSf. Agnese proiectata de Francesco Borromini(1599-1667). Povestea nu este adevarata darne dezvaluie cate ceva despre rivalitatea din-tre ace~tia. Borromini era, prin na~tere, de oconditie mult mai umila ~i Iucra ca pietrarchiar ~i dupa sosirea la Roma, la douazeci deani. El a devenit asisteptul ~ef aI Iui BerniniInainte de a izbandi pe cont propriu ~i adeveni cel mai original sculptor aI baroculuiitalian. Borromini a fost un geniu greu destapanit, care ~i-a ~ocat .contemporanii cuneortodoxismuI sau, creand cladiri cu liniiondulate ~i un simt aI spatiului ~i al mi~carii,asemanand cu ni~te sculpturi uria~e. Printrecapodoperele lui sunt bisericile San Ivo ~i SanCarlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma.

Influen~a barocaBarocul a reprezentat un curent catolic ~i aIsudului cu o influen1;:l pronuntata In Flandra~i un impact mai mic m restul Europei denord. jn Franta flamboiantul barocului nu afost utilizat m scopuri religioase ci pentru aglorifica monarhia absoluta a Regelui Soare,Ludovic al xrv-Iea. jn orice caz, traditiile cla-sicismului ~i spiritul restrictiv erau Inca foarteputernice In Franta ~i nici chiar grand1osuIpalat allui Ludovic de la Versailles nu a fostconstruit Intr-un stil pur baroc. Aceastatrasatura era ~i mai evidenta In Anglia protes-tanta unde Sir Cristopher Wren ~i succesoriiIui au Invat~t multe de la modelele lor de pecontinent dar au pastrat o cale de mijloc, ocombinatie mtre baroc ~i clasic.

O Fa1ada manastirii

Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul alXVIII-lea in mod deosebit in Germania ~i inAustria. Manastiri ~i biserici superbe au fostconstruite de ]~cob Prandtauer (1660-1726),].B. Fischer yon Erlach (1656-1723), ]ohannBalthasar Neumann (1687-1753) ~i altii.lnterioarele sunt decorate cu tencuieli albe,stralucitoare, culori pastelate ~i care dauimpresia generala de aerat ~i de delicatetecare creaZa o mare diferenta fata de baroculitalian. Atmosfera acestor locuri este de fapt,mai apropiata de stilul contemporan rococo,din Franta, care era identificat cu grandoarea~i ambitiile unei epoci trecute.

O Fantana Trevi din

Roma, proiectata deNicola Salvi ~i cons-truita intre anii1732-1762. Aceastalucrare reprezinta ocontinuare a tradi1ieibaroce prin fanteziilesculpturale elaboratecare reprezinta zeiamesteca1i cu nimfe~i cai. totul plasatintr-un decor arhi-tectural minunat.

58Arta ~i omul 20 -RUBENS Arta ~i omul 22 -EPOCA REGELUI SOARE, LUDOVIC AL XIV-LEA

de pelerinaj dinlocalitatea Birnau(1754). Aici gran-doarea ~i seriozi-tatea barocului aulasat loc unei

dragala~enii aproapejucau~e. aerisite,inceputul curentuluirococo. Tencuiala deun alb stralucitoreste decorataabundent.

benedictine din

Melk, Austria, real-izata de jakobPrandtauer .Construita intre1 702-14, turlele eielaborate sunt carac-teristice drama-tismului curentuluiarhitectural baroc.