capitalelor româneşti tn tranzitarea mărfurilor Intre Occident şi Oricnl. ln abordar ea temei se recomandă, de ase menea, să se facă distincţie Intre reşedinţele unor voievozi şi reşedinţele

voievodale al e unor domni şi să se vadă reJ aţ. ia intre reşe clinţ.a sau reşcdinţ. ele prefeudal ului ş i reşedinţa voievoda l ă de ma i tlrziu.

Avind în vedere măca r cele cltcva aspecte

reliefate ln timpul dezbaterii: trecerea de la cnezat Ja voievodat şi devenirea Capitalei, expunerea realităţ ii istorice potrivit căreia rcşcdin\. elc domneşti româneşti au fost cele mal mari centre economice ale ţării, centre politice ş i culturale ln aceeaşi măsură , ele r eprezentlncl şi filonul prin care au t r ecut cele mai multe clin relaţ. iil e c i menta t e între cele trei ţ.ări ro-

ART A ROMÂNEASCĂ ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA

D upă debutul c u te ma Jcienti/ate naţio­nală şi lcicnli/a/e regională în arta romt'l­

nească (pl edoarii ln sus\ incrcn ori ginalit ă ţii ş i unităţ ii artei noastr e), continu!nd c u Artă ş i istoric. Imagin ea- document în civiliza/la romdnească, ce s-a constituit lntr-un viu di alog al artelor care, arti cul a t cu istoria, oferă n ebă­nuite posibilităţi de desluşire a va lorilor tre­cutului nostru , sesiunea anuală a Co mitetului naţional român ele istori a ar tei*, aflată la n treia ediţi e, a supu s dezba terii spec ialiştilor

d ecelarea artei româneşt i din secolul al XVlll-J ca, o temă pc cit ele inter esantă pe atl t ele temerară. Aceasta deoarece inves ti garea procesului evoluţi e i fenomenului arti stic ln acest secol al ideilor, drb matic ln csen\. ă, cu o activitate destul ele s teril ă ln 1 itera tură , clar contradi ctor iu ln planul celorl alt e arie - ca un r efl ex al !mplc tirii moştenirii mcclicvalc cu tracli\ia, cu se nsuril e une i glncliri ilumini ste şi c u imagin a\.ia roma nti că - ncccs iUt eforturi r eunite pentru c unoaş ter ea crea \ iei , ln ansam­blul ci , cxprimincl ideologia ş i menta li tă ţil e, fap tele de c ultură. Es te o lun gă perioadă ale căr e i tr ăsături s- au definit ca urmar e a unor rnutaţii înfi\ptuil e în sfera soc inlului ş i l)O Ji ­tic ului , mula\ ii pc care artele, in special cele v izuale , l e-au r ef lectat clin plin. De aceea, s tu ­di er ea inter d i sc iplinară , pc domenii artisti ce, c u i nterprctări d i nlr-o viziune mereu reînno­i tă , perm ite, ca în cazul diver s ităţ ii comuni ­căril or prezentate la presti gioa sa manifestare ş lii n ţ ifi că ami ntită, cont urarea un ei imag ini c uprin ză toare asupra ar tei secolului al XVlll ­l ca l a români , cu evidenţi erea cond iţiilor isto­rice ş i izvoar elor , depi stare a rel aţii l or ş i para­le li smel or, cu rec ptnrea infl ucn \.elor ş i intuirea as imil ă ril o r c r eatoar e, generatoare ele diferen ­ţ i eri - surse ale or i g inalităţ ii artei. Comple­tarea informa pilor, dec i, despre o lum e a iclci­lor ş i mentalilăţ.ilor pc car e o cunoş tea m pin ii :1 c um numa i p rin intermed iul formelor plasti ­ce; creaţ i a ci reconsi derată , prin raportarea la toalc mocla lit i'iţi l c de exprimar e ar ti stică, lnlătură acum !neloial a cc suscita rcacţ.ii dife ­rite gen er ate de o activ i Lat e artistică ş i cul t u­r a l ă în decursul acestu i seco l , în apnrenlă săra c:'\.

Descoperi m, astfel, o ar i i\ ş i cultură tracli­\.ionale cinel ne minunăm ln fa \ a bogăţ i e i de ct itorii cl in Oltenia ş i Maramureş, ale lumii de m ijl oc, sa u cinel adm iră m podoabele scu lp­turale ale edificiilor brincovcneş li , ci nci deslu­ş im mesajul bogat al frumoaselor scene pictate ele miini dibace p c z'ieluril e biseri cilor. Ne b u curăm la fe l c inel descoperim bogă·ţia de idei a prod u cţ iil or folclori ce ca ş i grij a pentr u a utenti c ln faptele de c ul tură spiritual ă clin respectiva per ioadă , cinel întrezărim spiritul pătr unzător a l croni cilor sau deschiderea spr e o c ultu ră s uperioară manifestată prin infil t r area influ enţelor occidenta le ş i dorinţa ele în noire a modului ele v i a-ţă.

l a tă , deci , o pal etă l argă de .da t e ş i infor­maţ. ii men ite să r econsti t ui e cultura spi ri tuală a soc i etă ţii secolului al XVlll-lea, pe baza part i c ipări i artelor , ses iun ea su s-am int i tă ofe­r in d cadrul favorabil co municării ideilor, pcr ­miţlnd, totodată, ş i o aborda r e d i vers i f i cată n problematicii puse în discuţi e . ·

Pornind de la o categori si r e a studiilor ş i co municăr ilor prezentate, c u car acter mai general sa u tematic, clin domeniile: arhitec­turii (7), pi cturii (8) şi sculpturii monumenta­le (1), literaturii ş i producţii l or literaturii populare (3), istorici culturii (1), muzicii (2) , artei decorative (vestimentaţ i e - 1), se. poat e desprinde , cr ede m, o anume orientare atit a ini ţ i atorilor orga nizării Ses iunii cit ş i a celor-

92

J alţi spec iali ş ti spre acele manifes t ări revela­toare a le crcaţ. i c i artistice corespunzătoare

un ei dinamici a dezvoltării ci lu secolul a l XV Jil-l ca. Această notă spec ifi că se va vedea, în cele cc urmează , din recompuner ea ideilor, oferind un ansa mblu unitar a l elementelor cr ea tivi lăţii , r aportarea structurilor artist ice l a mentalităţ il e culturii , ogl in direa şi lnţc­

Jcgcr ca mutaţ iilor stili stice et c ., aşa cum au r e i eş it ele din ma t er ialele prezenta te, cu nou­l ă \. il c ş i a ccentele cc vin să se ndnu gc cu11oştin­ţ clor prealab il e intrat e ln circui t ul ştiinţifi c.

lată s intetic un ci e dintre acestea, cu p ăre re

de r ău că nu l e putem mcnţ. i ona pc toate, clar poa le că s tudii asupra dezvoltării artelor ln veacu l ni XVlll -Jca nu lntirzic să se publice ln chi ar pag inil e r cvislr i noastre .

, .

,.

Ash itcctura rezid enţială , o mentalitate p ropri e veacului , se constitu ie în tr-u n fenomen specifi c 111 an ifcs l i\r il or au li ce ş i ct itor iil or bo i ereşt i clin Tnrn Homiln cască (conacele brîn ­covcn eşt i - r eale scenarii ale desf ăşurării unui mod ele a trăi iar casel e brln coveneşti , palatul r ezidenţial - n outăţ. i al e mcn lalit ă \ i i epocii) , ln t imp cc ln Mol clova avem de-a face cu o a rhi ­tectură r ez i denţi a l ă de factură barocă tlrz ic iar ln Transil vai1 ia, în cadr ul acţiunii de patr o­naj ar ti stic , cu o prelun gire a accentelor st il is­t icc moştenite de la modelele brîncovencşti. Al ă turi · ele confi gurarea unei ar t e ·\ ărăneşti ,

trad iţion ale cu o extremi\ fantezie ş i bo gat decorat ivism al detaliilor, SP. afirmă rolul mod elelor in a rhitectur a epocii , nl por ­tretelor genea lo gice, fastul costumului şi podoabelor vizuali zl nd ceram ica aul i că etc. (Răzvan Teodorescu). Continuitatea în pro­ducţia de a rhitect ură este demonstrată pr in interfer ar ea formelor şi motivelor a rhitectur ii clas ice al to ite pe fondul autohton ni tradiţ i e i (M. l sp ir) , iar pon derea inega l ă de conf i guraţ ii trad i 'ţ: ionale ş.i modern e în arta secolului al XV III-lca ln Moldova, văzută în contextul social -politic al vrem ii , prin metoda comparat i stă (Corin a Popa). P r ocesul puternic a l stratif i căr ii sociale cu apariţia unor noi catc­gori i socia le !nstărite este reflectat ele bogăţia

' unor monumente, ctitorii ale une i lumi a sate­l or (C. Băl an) sau de cat egori a cons lrucţ. iilor r idi cate în perioada 1740 - 1780, cin ci ln arhi­tectura lrn cmcştcană - ca refl ex al dezvol ­tării ş i amplifi cării oraşului -edifi ci il e de lemn slu t înlocu ite cu un cie ele z id ca bisericile Olari, Flămînda, Sf. Ştefan ş.a. (Tereza Sini ­gal ia). Urmărirea cvolu\:ici gustului art istic dă posibilitatea cercetătorilor să întrevadă r ecep tar ea influenţelor occidentale, scoţ. incl ln cvid cn\. ă căile de pătrundere a barocului şi eta­pele ele construcţ:ic ln arhitectura ecleziastică din Banat (A. Buzili\) sau pla sti ca decorativă

mâncşti , apoi cvoluţ. ia de la rural la urban ca proces caracteristic românilor , şi putem apreci a că această manifestare ştiinţ.ifică şi·n atins scopul şi se cerc reluată la cote mni !nalte, în viitor.

MAIUA IGNAT

barocă ln Transilvania cu motivisti ca tipici modelului Renaşter ii (N . Sabău).

ln ceea cc priveşte pictura, o lecturare n fr escelor monumentelor clin secolul al XVlll­Jca, a pi cturii lu tempera p c lemn şi a celei ele icoan e a 1)riJcjuit specialiştilor complctaren un ei mai bune cunoaşteri a meşteşugul ul arlis· tic ln perioa da pusă ln di scu\.ic, cu evidenţi crcn muhr\ ii lor stilistice, a ex i stenţei unor pulcr· ni cc centre ele pictură ca ş i a unui bo gat reper· tor iu de t eme cu scene de o mare varietale; expres ia aces tora cu lnci\rcătura nua nţ. elor de aspecte soc iale , mer ge de la o r eluar e a forme· lor brîn covcn cşli (A. Vas iliu) , l a lmpletim clementel or tradiţiei (ca o prelungire a ari ci bizantine) , tradiţie ilu strată de pictura marn­mureşcan:'i , ele exemplu , ale căr e i tcndin\c ne

Conacul clin Ccpl cniţ a (j ucle\ul ·• . Iaşi) . Structură trn cliţ. ion al:i ş i

st il neoclasic ··

· Bucurcsti. Biseri ca Fu i5or (17-15) co l oa nă. din inter ior. ·

duc cu gindul la o unifi car e a expresiei artistice cu cca a celorlalte t er itorii ro mi'1ncşti sub influ· cJTţa Reform ei (A. Bratu), cu clemente noi, vădind puternice note r ealist e frecvente spre s ftr ş i tul secolului (A. Dobjanscbi).

Istorizarea unor episoa de din Vechiul Tes­ta mcnt, o expresie a spiritului epocii (A. Bra­t u) , ideea ele filantropic ofi cia l ă desprinsă clin scenele pridvorului bisericii Mănăstirii Hurezi ş i pi cturii monu mentei or ele l a Cozia ş i Urşani (jud. Vilcca) sau idei Ic noi lu structura compo· zij.i ci reprezentăr ii lumii de apoi (biserica Gurasacla , jud. Hunedoara) ca şi alte mesaje cu lncărcătură filozofică menite să contribuie, ş i prin mijlocirea vizualului, la dcsăvirş ircn morală (R. Crcţ.c:mu), frecvcnţ.a frizelor cu filozofi ş i s ibil c, la un număr mar c de monu· mrntc mai al es clin zona colinari\ n \orii noas-

http://patrimoniu.gov.ro

tre, lmbogăţind programul iconografic al aces­tora, ca o e fi gie a unei cxpcrien\c de viaţă şi cugetare (A. Palcolog), marcar ea obştc i tran­~i l vanc ca ctitor de cultură ş i artă (I. Cr istachc­Panait) ş.a„ toate ni se par clemente ale unei cercetări văzute ele pc poziţiile exist enţ ei unei arte şi est et ici locale în cadr ele cărora spaţiul culorilor r eci şi calde aşezate alături se arată ca -0 r eprezenta r e a unui gust, a unei se te de per­cepere a frumosului (R . Thcodorcscu), clemente care vin să lntregcască o nrtă comun ă, n aţio -1ml ă.

Unm'irincl în continuare, pc bal.n matcrin­lrlor prezentate, seria preocupărilor soc i etăţii

romîmcşti clin vencul ni XVJIJ-lcn , se desprind idei şi aspecte car e conduc Ia cviclen\ icrca efor­turilor spre r caliznrca un ei culturi co mune -a l ături ele tradiţia arti stică rornfmcască mani­fes llndu-sc o cultură tradiţ ionnlă pc baza cărcin se clczvolti'1 un tcntru cnr c condu ce la idcen de

jertfă, literaturn dramatică fiind J egn tă de producţia folclorică aşa cum o arată contri­buţiile filolo gice (Mihai Moraru) - care -şi caută echilibrul în tr-o lume drnmati că, ech i­libru pc care romnntismul ii rupe; este peri­oada trecerii de Ia o cultură orală la una scr i să, cc dezvoltă an:iliza ln căutarea autenti cului (Al. Duţu) clar şi :i procesului de lai cizare n culturii şi receptare a influenţel or, n dirccţ. ii­

Jor sti l ist icc, n unei deschideri spre E uropa occidcntnlă (Z. Dumitrcscu-Buşulcnga).

În sfirşil, trcclnd ln sfera muzicii, donă comunicăr i ne-nu prezentat climatul muzical ş i focarele de cultură muzicală ale Braşovului secolului ni XVlll-lca (E. Zottoviccnnu), peri­oadă în care se trece de la tr::idiţi:i bizantină la noua confi guraţ. i c a muzicii psaltice romfi­n cşti cc se va afir ma în următorul secol (1 I. Trcb ic i). Două înregistrări de lncîntătoarc lu crări muzicale au vibrat în inimile partici-

panţilor sesiunii şi anume: Tocată şi fugă pen­tru orgă de Daniel Croncr şi 1'risaghion lilur­g ic ln interpretarea Formaţiei „Madrigal".

NOTĂ

* Sesiune organizată sub egida Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Poli ticc (In 30-31 martie a.c.) avînd ca ternă A ria român ească în secolul a l XVITI-lea (mutn\.ii stilistice, con­text social , istorie cultural ă).

--EUSAU:ETA ANCU'fA-llUŞINAUU

UN COMPENDIU DE ISTORIE A ROMÂNIEI PRIN MONUMENTE

F or marea, cx istcn\a şi creşterea popol"l1lul rorni\n ln spa\.iul ca rpato-danubinno-

1ionli c nu fost asigurate de cloeoti tonrcn muncă paşnici\, creatoar e de bunuri materiale ş i spiri­tuale, dar şi de lupta eroică pentru stăvi lircn

·~a u alungarea in vadatoril or , pentrn ci ibcrarc 1\oc ială ş i na\ ionaHi, pcnlr u independenţă şi bunii ln\clcger c cu ccl cl ai tc popoare.

Aces te multimilenare lupte nu pricilrnil poporului nostru u u numai pagube materiale , nu numai obstacole în dezvoltarea c iv ili zaţ i e i ·sale, ci ş i imense sacrificii ele vie\ i omeneşt i.

ln focul acestor lupte, n cnmnăra \. i romfrni şi-au jertfit viaţa pentru ca poporul si'i-ş i Jli'.1strczc fiinţa naţ iona l ă, pentru a se ci ibera de asupr i­torii di1u1untru şi de jefuitorii dinaJ::iră. Jn locul acesto r I uptc s-m1 r i clicat oa 1ncni i tl c 1\eamă ai li rnpur ilor , cnr c s-a u nfl nt totdeauna în fruntea bătăliil o r , condu cind ma sel e la v ic­loric.

Acelora car e ş i-au jcrtiit v ia \n, precum şi ~1cc Jorn cc ş i -au lnchin at-o bi nelui gC'nera l, poporul lc-n păstrat o vie ş i ctcrJ1ă r ecuno ştin\ :'i , dăltuindu-I c chiJluril c şi faptele nu numai în sufl et, ci si ln monumente, aces te s iJllboluri ale memori ei ·col ective, aceste modeste dovez i ale pr eţuirii faptelor şi s:icrif ic i ilor moş il or şi strămoşi l or noştr i , aces te jurărninlc nlc genc­raţ. iilor că vor face totul - pinii la sacrificiul suprem, da cii va fi nevoie - pentru păstrarc::i libertă ţii poporului şi inclependcn\ ci \ fir ii .

Pămînlu l ţării noastre este p lin de locuri cc vorbesc despre lupte ş i jertfe, despre maril e figuri ale istori ci neamului. De aceea este ş i firesc să existe o mul\.imc de mom1mcnte ş i alte însemn e rnc rnor iale , precum ş i perma­nenta grijă p entru mai buna lor p ăstrare ş i folosir e ln activitatea cultural -cducntivă . în această dircc\ie se lnscric şi r ecenta npari'\i c a volumului Monu'mcnle ale anilor 1le lupt:i şi ]ortfi'l, semnat de colonel dr. Fior ian Tu că şi Mircea Coc iu , care a văzut lumina tiparului lu Ed itura Militară.

Virtu\.ilc aceste i cărţ i - căci ele l a început trcbu ic să-i r ecunoaştem meritele )le ca r e Ic arc - ni se dezvălui e ma i bine dacă privim ş i !n\.clcgcm conţ inutul din mai multe puncte ele veder e:

l. Turislic. Cei lndrăgosti\ i de drumc\.ic ~ i dornici s[1- ş i cunoască tot mai bine ţara şi istoria găsesc în volumul r espectiv foarte multe l ocalităţi unde se JlOt opri pentru n vedea monumcnlc ş i lllăci memoriale, cnrc să l e lrnbo­găţ.ească cunoştinţ. c] c, să le Incinte privirea şi

să le lncălzcnscă inima. La toate obiectivele, cartea oferă su fici ente date pentru ca vizitatorul nu numai să 1n\cleagă, c i să şi trăinscii eveni ­mentul evocat.

li. Plastic . Dacă examinăm comparnti v monumentele din diferite etape, observăm o di!cr cn \.icr c n etă Intre ele, în cc priveşte con­cepţ i a plastică genera l ă. De plidii , ln 1883, i s-a făcut I ui Ştefan cel Marc , ln I nş i , o statuie cu multe clemente compoziţ ionnlc: pc un piedes­tal de forma un ei nave, din b eton placat cu marmur i'\ nlbă, se înnl\ă sta tui n <I c cca . 4 m ,

turnată ln bronz , cn r c li lnfă\ i şcazii pc domn căl a r e, cu coroana pc cap, ln m!nn dreaptă,

ridi cată, \.in c strins buzduganul , inr cu cca stingă, sprij inită de gnrda s:ibici , stnmcstc în frîu calul nflat lntr-o spl endidă arcuir~. Pc frontispiciul pi edestalului este o coroan ă masivă ti c l'rimzc de stejar, turnată ln bronz, în inte­riorul căre i a de a fl ă textul. Părţile latera le ale pi edestalului s usţin douărcliefuri dreptunghiu­lare , din bronz , cc rednu scene din luptele de apărare purtntc de domnitor (scena prii văl irii copacilor peste oastea polonă in bătui ia de Ja Codrii Cosmi nului şi cca n 1111ei lupte cu turci). În 1979, l n 4 75 ele an i de la moartea lui St efan cel Marc, i s-a dczvcl it, tot Ja l aş i , o no1{ă sta­t 11i e: pc un pi edes tal de rn:!rmură nlb :I, ele peste 1 111 , de formă paral elipipedică, se înalţ. ii bustul clin bronz ; piedestalul este fl ancat de im panou mns iv, de marmură, pc care este montat un basorelief d in bronz cc r eprezintă o scenă din luptn de la Războ i eni . Textul ncestui mon ument este mni :impiu clccît ni celui din 1883.

111 . . Ambien tal. Chiar ş i numai di n cuprin­su l volumului , dar mni ales din cuno astcr en realită'\. ii la fn\a locu lui , se constată o stră.dan i c ele a ln cadra v echil e monumente în noua arhi­tectură şi de a r eali za no il e monumente lntr-o cit mai ele pi ină armonizare cu noua arhitectură.

JV . Orien /aliv. O r es istematizare a ob ice­ti vclor cuprin se ln volum ne-ar da posibili­t ntea să observăm pentru care even imente şi personalităţi sînt monument e ş i pentru car e nu (şi a r fi bine să avem), ln cc locuri există ş i ln care ar mni trebuie să fie. Cartea vine nu numai 1n spr ijinul factoril or de răspundere , ci şi al artişt ilor plastici interesaţi de asemenea lucrări şi al organelor local e d in judcţ'c .

V. l sloriogra{ic. Volumul este stru cturat ca un dic\.ionar, dar dacă monumentel e ar fi prezentate potrivit cronologici evenimentelor, s-a r obţ.inc un veritabi l compend iu de istori c a României. Alit obi ectivele care e vocă eveni­mentele , cît şi cele care omag i ază personalităţi surprind momentele fundamentale ale istori ci patriei noastre: primul stat cla c centralizat şi independent condus de Burcbista; r ăzboa i el e

daco-romane; formar ea statelor prefeudal e şi feudale (Gelu, Dragoş, Bogdan I, Vlaicu Vodă); consol ida r ca statelor feudnl c şi lupta pentru scuturnrca jugului otoman (Mircea cel Bătrin, Ştefan cel Marc, Jancu de Hunedoara , Matei Corvin, Mihai Viteazul); unircn ţăr il or române de către Mihai Viteazul; răscoalel e din 1437 (Bobîlna) , 1514 ( Gbcor gl1c Doj a ) , 1784 (Horia , Cloşca şi Crişan); revoluţiile din 1821 (Tudor Vladi mircscu) şi 1848; unircn din 1859 (Alexandru Joan Cuza, Mihai Kogălni­ceanu) ; războiul de independenţă din 1877; Hăsconla din 1907; primul război mondinl (cel mai marc număr de monumente); organizarea ş i lupta proletariatului lmpotriva exploatato­rilor; lupta Partidului Comunist Homân în il ega litate; insurecţia de la 23 August 1944; războiul antifasc ist ; aniversarea a 60 de nni de la cr ear ea Partidului Comunist Homfin .

V!. Didac tie. Car tea prezentată de noi -prin dat ele pc ca r e Ic oferă şi prin felul în care este ordonnt mntcrialul - li ajută pc şco l ari să ln\:clcag(1 şi să asimileze mai bine cunoştin­

\clc căpătate la l cc \.iil c ele istoric. VII. Educa /iv. Jn descrierea monumentelor

si a cclorlnltc însemne memoriale, autorii utili­~.cnză mul te date de ordin gener a l ş i chinr detalii care-l pot capta pc cititor. Mărc\. ia fapte­lor, lu fii\ işarca monumentelor ca dovezi de ndmira\.ic şi recunoştinţă fnţ. ă de !naintaşi

II fac pc cititor s:'\ participe su fl eteşte la cvcni­rncntclc evocate, îi dezvoltă dragostea de ţ.nră,

dorin\.a de n fi la in ă]ţimen exemplelor ilus­trat e, tontc nccstca du cind la forrnnrcn ş i con­sol idarcn scntimcntul ui patriotic, de dăruire şi, I a nevoie, ele sacrifi ci u .

Vlll. R cdac fional. Volumul , cu npr oapc 450 de pa gini , cuprinde peste 850 de complexe monurnentnlc, monumente, obeliscuri , plăci comcmorntivc, stat ui , busturi cc evocă cveni­mcutc ş i personal it ă\. i istori ce. Este conceput ca un dicţion a r, obi ectivele fiind aşezate în ordi nea alfabetică a localităţilor; ar c un sumar pc judele ş i unul ni person nl ităţilor. Este foarte u t il sum aru l pc rso nalităplor, clar l :i fel de n ecesa r a r fi si un sumar ni evenimentelor.

în ceea cc priveşte sclcc·\in monumentelor, se observă o oar ecar e in con sccvcn\ă, o abatere de la „criter iil e de bază" a nun\:atc în Nota expli ca tivă. Deşi în maren lor majoritate slnt ob iective c:irc privesc evenimente ş i personali­tă ţi pol ilice, totu ş i ln pa ginile volumului găsim şi Monumentul „Pali a de la Orăşt i e", Grupul s tntuar „Şcoal a nrele l can ă" sau bustul lui Badea Cîr \:an . în accnstă situaţ: i c, cititorul poate lntr eba ele cc n-au mai fost incluse monumente ş i pentru alte fapte ş i personalităţi de cultură?

La cele spuse mai putem adăuga că o ilus­tra \.ic ni b-ncgru mai bogată ş i un a color grupată pe pagini ele birlic crctată legate la sfirşitul volumului nr fi sporit nu numai aspectul, ci şi puterea de impresionare a conţinutului.

O lucrare de ta lia celei pc care o avem în faţă con s iderăm că impunea ş i un studiu intro­ductiv ln care si'1 fi fost abordate unele aspecte a le iwoblcmaticii; or icntnrca activităţii de ridi care a monumentelor în trecut ş i azi , mo­mente importante ln evoluţia concepţiei şi

reali zării monu mcntelor, păstrarea şi util izarca monumentel or inactivitatea instructiv-educa­tivi\.

Dacă mai r c\.incm că ar mai fi putut fi inclu se ş i alte monumente şi lnsc mn c memorinlc - nşa după cum rccu.nosc chi ar şi autorii - , că ln unci e monumente din vo lum nu fi gurează nnu l c!nd au fo st dczvcl itc, inr la a ltele numele autorului , precum ş i faptu l c[1 volumul este epuizat din librări i , putem considera bineve­nită propunerea nonstr[1 dense trece la prcgă­lirra nitei cdi\.ii adi'.rng ite şi lmbunătă\: itc.

ION GIUGORESCU

93

http://patrimoniu.gov.ro