arhitectura moderna

Universitatea Tehnică aMoldovei

COD:DATA:12.07.2007PAGINA:1/8

Curricula disciplinei/Program de învăţământal unităţii de curs

Program de studii : Arhitectura

Denumirea disciplinei: TEORIA ARHITECTURII CONTEMPORANE

Beneficiari: Studenţii anului III de la Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Nivelul: Ciclul I – Licenţă

Numărul de credite ECTS: 4 (60 ore de activităţi de sine stătător a studentului, 1 credit = 15 ore de activităţi în auditoriu şi 15 ore de activităţi de sine stătător a studentului) Titularul disciplinei:

I. PRELIMINĂRII

Studiul cursului “Istoria arhitecturii şi artei contemporane” are o importanţă majoră indiscutabilă în educaţia profesională a studenţilor specialităţii Arhitectura datorită legăturii strânse între conţinutul cursului şi problemele actuale ale practicii şi teoriei arhitecturii contemporane. Arhitectura contemporană este studiată ca un produs al progresului ştiinţific al secolului XX, cu valori estetice noi generate de materialele şi tehnologiile moderne, cu cele mai complicate funcţii, chemate să răspundă necesităţilor sofisticate ale unei societăţi aflate în plin avânt al evoluţiei sale. Scopul expunerii susnumitului curs este de a înarma studentul cu experienţa practicii şi teoriei arhitecturii contemporane mondiale, de a forma o viziune profesională complexă asupra problemelor arhitecturii contemporane, de a educa flexibilitatea necesară pentru ralierea rapidă la schimbările vertiginoase ale cerinţelor societăţii. În rezultatul audierii cursului “Teoria arhitecturii şi artei contemporane”, studenţii trebuie să fie aprigi pentru o analiza critico-profesională profundă şi complexă a oricărui obiect arhitectural, să poată realiza propriile lor investigaţii, proiecte luând în consideraţie rezultatele obţinute de arhitectura contemporană mondială, să reuşească să îmbogăţească practica mondială cu propriile lor realizări. Cursul “Teoria arhitecturii şi artei moderne” este indisolubil legat de predarea proiectării de arhitectură şi predarea plastice.



Curricula disciplinei/Program de învăţămîntal unităţii de curs

II. COMPETENŢILE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE

..............................................................................................................

1

III. ADMINIATRAREA DISCIPLINEI

Coduldisciplinei

Anul predării

Semestrul Numărul de ore Evaluarea CadruldidacticPrelegeri Seminare Lucrări

de laborator

Lucrulindividual

Credit Examen

S030016Învăţământ cu frecvenţa la zi

IV IIIV 32 - 30 60 4 examenÎnvăţământ cu frecvenţa serală

IV IIIV 16 - 14 30 4 examen




IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORELOR

Nr Tema prelegerilor Realizareaîn timp(ore)*

Realizarea în

timp (ore)*

1. T1. Introducere în istoria modernă. Premizele apariţiei arhitecturii moderne

2 -

2. T2. Arhitectura inginerilor. 23. T3. Şcoala din Chicago. 2

4. T4. Art Nouveau în arhitectură 25. T5. Raţionalismul constructivist.

Creaţia lui Antonio Gaudi, Victor Horta. Şcoala din Glasgow. Creaţia lui Charles Rennie Mackintosh.

2

6. T6.Şcoala vieneză. “Primăvara sacră”: Otto Wagner, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich

2

7. T7.Art Nouveau în România şi Basarabia.

2

8. T8. Arhitectura organică. Opera lui Frank Lloyd Wright.

2

9. T9. Futurismul italian. Antonio Sant Elia. Tony Garnier şi “Oraşul industrial”

2

10. T10. Adolf Loos şi criza culturii. 211. T11. Evoluţia raţionalismului clasic.

Auguste Perret. Creaţie în beton2

12. T12.Avangarda rusă (constructivismul rus)

2

13. T13. Expresionismul arhitectonic 214. T14. Art Deco în arhitectură 2

2

15. T15. Şcoala Bauhaus 216. T16. Cubismul. Neoplasticismul.

“Şcoala din Amsterdam”. Curentul “De Stij” Werkbund. Teoria şi practica lui Walter Gropius

4

17. T17. Opera lui Ludwig Mies Van Der Rohe

2

18. T18. Le Corbusier: opera teoretică şi practică

4

19. T19. Creaţia lui Kenzo Tange: tradiţie şi inovaţie

4

20. T20. Stilul internaţional 221. T21. Arhitectura totalitară 422. T22. Neoexpresionismul. Creaţia lui

Oscar Niemeyer4

23. T23. Curentul brutalist 224. T24. Postmodernismul 425. T25. Arhitectura contemporana a

Moldovei2

Total 62

*Notă – Ore în auditoriu. Pentru fiecare oră în auditoriu se planifică cîte o oră de activităţi de sinestetator a studenţilor.

V. REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII ŞI CONŢINUTURI

Rezultatele învăţării

În rezultatul însuşirii temei studentul trebuie:

să cunoască:să fie capabil:

T1.Introducere în istoria modernă. Premizele apariţiei arhitecturii moderne

LG1. Studiul evoluţiei formei şi construcţiei încălţămintei.Studiul proporţiilor părţilor încălţămintei

să cunoască:

să fie capabil:

T2. Arhitectura inginerilor. Noţiuni generale. LG2.Studiul şi reprezentarea sistemului osos şi muscular ale membrului inferior li ale piciorului

T3. Şcoala din Chicago. LG3.Preluarea şi analiza măsurărilor antropometrice ale piciorului

T4. Art Nouveau în arhitectură. LG3.Preluarea şi analiza măsurărilor

3

antropometrice ale piciorului

T5. Raţionalismul constructivist. Creaţia lui Antonio Gaudi, Victor Horta. Şcoala din Glasgow. Creaţia lui Charles Rennie Mackintosh

să cunoască:

să fie capabil:

T6. Şcoala vieneză. “Primăvara sacră”: Otto Wagner, Josef Hoffmann, Joseph Maria OlbrichT7. Art Nouveau în România şi BasarabiaT8. Arhitectura organică. Opera lui Frank Lloyd Wright

să cunoască:să fie capabil:

T9. Futurismul italian. Antonio Sant Elia. Tony Garnier şi “Oraşul industrial”

LG4. Proiectarea unui medel de încălţăminte prin metoda geometrică

T10. Adolf Loos şi criza culturii. LG5.Obţinerea desfăşuratei medii convenţionale ale calapodului cu ajutorul hârtieiLG6.Obţinerea desfăşuratei medii convenţionale ale calapodului cu ajutorul fâşiei termoadezive

T11. Evoluţia raţionalismului clasic. Auguste Perret. Creaţie în beton

LG7.Trasarea reţelei de construcţie pe copia medie a calapodului

T12. Avangarda rusă (constructivismul rus)Să cunoască:să fie capabil:

T13. Expresionismul arhitectonic LG8.Proiectarea pantofilor decoltaţi pentru

4

femei.T14. Art Deco în arhitectură LG9.

Proiectarea căptuşelii interioare la pantofii decoltaţi pentru femei.

T15. Şcoala Bauhaus LG10. Proiectarea reperelor subansamblului intermediar al ansamblului superior al încălţămintei.

T16. Cubismul. Neoplasticismul. “Şcoala din Amsterdam”. Curentul “De Stij”Werkbund. Teoria şi practica lui Walter Gropius

LG11.Proiectarea reperelor ansamblului inferior al încălţămintei

T17. Opera lui Ludwig Mies Van Der Rohe LG12. Elaborarea şabloanelor

T18. Le Corbusier: opera teoretică şi practică

T19. Creaţia lui Kenzo Tange: tradiţie şi inovaţie

T20. Stilul internaţional

T21. Arhitectura totalitară

T22. Neoexpresionismul. Creaţia lui Oscar Niemeyer

T23. Curentul brutalist

T24. Postmodernismul

T25. Arhitectura contemporana a Moldovei

VI. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

Pe parcursul semestrului studenţilor li se propune tematica pentru elaborarea lucrărilor grafice cu scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice.

Pentru dezvoltarea competenţelor praxiologice se propun sarcini individuale ce vizează consultarea literaturii la librării.

5




VII. EVALUAREA DISCIPLINEIEvaluare curentă – susţinerea referatelorEvaluari sumative periodice – atestări 2.Evaluare finală – examen

VIII. CHESTIONAR PENTRU EVALUĂRI PERIODICE ŞI FINALE

1. Ecletica ca fond al apariţiei arhitecturii moderne.2. Şarl Garnie-rege al electicii.3. Premizele apariţiei arhitecturii moderne.4. Arhitectura inginerelor.5. Cristall-palase.6. Creaţia lui Labrust.7. Pasajele,gările fevoviare şi pieţele acoperite.8. Şcoala de la Cicago.9. Creaţia lui Louis Sullivan.10.Creaţia lui Dancmar Adler.11.Creaţia lui William Le Baron Jenney.12.Creaţia lui Henri Ricardson.13.Definiţia art nouveau ca curent artistic.14.Art nouveau în arhitectura engleză.15.Art nouveau în arta engleză.16.William Morris şi John Ruskin.17.Viena-capitala Art nouveau.18.Art nouveau în arhitectura rusă.19.Art nouveau în arhitectura europeană.20.Art nouveau în arta.21.Creaţia lui Charles Rennie Mackintosh.22.Creaţia lui Victor Horta.23.Creaţia lui Aubrey Beardsley.24.Creaţia lui Gustav Klimt.25.Prerafaeliţii.26.Alfons Muşa.27.Art nouveau în Romănia.28.Art nouveau în Chişinău.29.Creaţia lui Antonio Gaudi.30.Creţia lui Hector Guimard.31.Art nouveau ca manifestarea artistică în toate domeniile artelor vizuale.32.Mişcarea ideilor în arhitectura modernă la începutul sec.XX.33.Adolf Loos”Ornament şi crimă”.Creţia lui Adolf Loos.34.Franc Loid Wright”Arhitectura organică”.35.Mişcarea ideilor în arta modernă la ănceputul sec.XX.36.Protoraţionalism.37.Apariţia designului industrial.38.Creaşia lui Auguste Perret.39.Creaşia lui Toni Garnier.40.Creaşia lui Peter Berens.41.Protoraţionalismul şi arhitectura industrială.

6




42.Definiţia curentului futurist.43.Futurismul în arhitectură.44.Futurismul în artă.45.Creaţia lui Umberto Boccioni.46.Avangarda rusă în arhitectură.47.Avangarda rusă în ară.48.Creţia lui Konstantin Melnicov.49.Creţia lui Ivan Leonidov.50.Creţia lui El Lissitzkz.51.Creţia lui Vladimir Tatlin.52.Creţia fraţilor Vesnin.53.Creţia lui Vasili Kandinski.54.Creţia lui Marc Chagall.55.Creţia lui Mihail Larionov.56.Creţia lui Kazimir Malevitch.57.Constructivismul rus.58.Experimentele didactice în domeniul educaţiei profesionale ale arhitecţilor.59.Neoplasticismul în arhitectură.60.Neoplasticismul în artă.61.Creaţia lui Piet Mondrian.62.Creaţia lui thomas Rietveld.63.Creaţia lui Theo van Doesburg.64.Creaţia lui I.I.P. Oud.65.Expressionismul în arhitectură.66.Expressionismul în artă.67.Creaţia lui Erich Mendelsohn.68.Creaţia lui Amedeo Modigliani.69.Art Deco în arhitectură.70.Art Deco în artă.71.Creaţia lui Walter Gropius.72.Şcoala Bauhaus.73.Creaţia lui Mies van der Rohe.74.Creaţia lui Franc Lloyd Wright.75.Creaţia lui Le Corbusier.76.Opera teoretică a lui Le Corbusier.77.Modulor.78.Tradiţie şi inovaţie în arhitectură modernă japoneză.79.Creaţia lui Kenzo Tange.80.Proiectul reconstrucţiei o.Tokio.81.Neoexpressionism.82.Creaţia lui Oscar Niemeyer.83.Proeictul şi realizarea o.Brazilia.84.Premizele apariţiei postmodernismului.85.Căutările noului limbaj plastic în cadrul postmodernismului.86.Clasicismul şi posmodernismul.87.Posmodernismul şi electrica.88.Arhitectura postmodernistă şi “consumerismul”.89.Arhitectura industrială postmodernistă.90.Arta postmodernistă.91.Policromia ca procedeu de “umanizare urbanistică”.

7




92.Creaţia lui P.Eizenmann.93.Creaţia lui C.Moore.94.Creaţia lui F.Djonson.95.Creaţia lui M.Greivz.96.Creaţia lui A.Isozaki.97.Creaţia lui B.Goff.98.Creaţia lui Ricardo Bofill.99.Creaţia lui K.Kurokawa.100. Realizările firmei “Konn,Pandesen,Foks”.101. Realizarea firmei “SOM”.102. Arhitectura contemporană a Moldovei.103. Premizele apariţiei artei moderne.104. Impressionism.105. Arta abstractă.106. Mişcarea “Daga”şi suprarealismul.107. Creaţia lui Salvador Dali.108. Creaţia lui De Chirico.109. Creaţia lui O.Renoir.110. Creaţia lui marc Chagall.111. Cubismul.112. Creaţia lui Pablo Picasso.113. Neoimpressionismul.114. Creaţia lui Van Gohg.115. Foviştii.116. Creaţia lui Matiss.117. Creaţia lui Paul Gogiun.118. Creaţia lui Sezamm.119. Creaţia lui Grigorescu.120. Creaţia lui Brăncuşi.121. Sculptura modernă.122. Arta contemporană a Moldovei.123. Creaţia lui Mihail Grecu.

IX. REFIRINŢE BIBLIOGREFICE

1.Tanghe K. Arhitectura Japoniei .Prezentul şi tradiţiile. M, 1976.2.Iconicov A. Arhitectura de după hotare. De la “arhitectură nouă” până la postmodernism. M,1982.3.Nimeier O. Arhitectura şi societatea.M,1975.4. V.Gropus. Graniţele arhitecturei. M,1971.5.Гидеон.Пространство, время , архитектура. М,1975.6.Всеобщая история архитектуры. М1968.

8

arhitectura moderna

Documents