aprilie aprilie -...

$: Aprilie Aprilie - api.ning.comapi.ning.com/files/-f9aSIzg7-IFKKU*rpOqtq7av-QhoeeuwvIrlkuEPQ71R0j4oO... · cu ocazia „Zilei Poli]iei Româ - ne“, sqrbqtoritq \n fiecare an la 25$
RR EE VV II SS TT QQ EE DD II TT AA TT QQ DD EE DD II RR EE CC }} II AA GG EE NN EE RR AA LL QQ DD EE PP OO LL II }} II EE AA MM UU NN II CC II PP II UU LL UU II BB UU CC UU RR EE {{ TT II

APRILIE2009

fondat` \n 1926serie nou`anul XVIINr. 368

28 pagin i - 2 RON28 pagin i - 2 RONSe distribuie gratuitgratuit la Sec]iile de Poli]ie din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia

A 31-a Conferin]` a {efilor Po li]iilorCapitalelor Europe ne

Bucure[ti 24-29 mai 2009

PARTENERI CARNIMPEX GRUP

DOBROGEANUL

FBY IMPEX

EXPO MARKET ALIMENT

PIA}A DRUMUL TABEREI

HESPER S.A.

11POLI}IA CAPITALEI - A P R I L I EA P R I L I E 2 0 0 92 0 0 9

d i nd i nc u p r i n sc u p r i n s„Ziua Por]ilor Deschise“

„Drogurile stricq tot!: sq nqtate, familie, via]q“

Corup]ia \n România

Alege profesia de poli]ist

Cum sq ne ferimde infractori

Poli]ia de moravuri

„Guantanamito“

s i g u r a n ] q[ i\ n c r e d e r e

Aprilie este luna \n care cre -dincio[ii au \n tâmpinat anulacesta „|nvierea Domnului“.

Pentru ca locuitorii Capitaleisq se bucure \n siguran]q detradi]iile cre[tine ale neamu-lui, tradi]ii care aduc frumu -se]e, bucurie [i lini[te sufle -teascq \n via]a fiecqruia dintrenoi, Poli]ia Municipiului Bucu -re[ti a luat o serie de mqsurisuplimentare.

Astfel, pentru asigurarea or -dinii publice, ordinii de drept,integritq]ii persoanelor [i bu -nurilor acestora, precum [ipentru desfq[urarea normalq atraficului rutier [i pietonal, \nperioada 16-21 aprilie au fostangrena]i peste 7500 poli]i[tide la ordine publicq, investi ga -]ii criminale [i poli]ie rutierq.

Ei au ac]ionat atât pe strqzileCapitalei cât [i \n preajma lqca -[elor de cult, pentru descura-jarea [i combaterea produ ce riide infrac]iuni sau alte fapteantisociale, prevenirea \n[elq-ciunilor, acostarea de persoa -ne, a furturilor din bu zunare [igen]i, a furturilor de [i din auto[i a infrac]iunilor cu vio len]q.

|n urma mqsurilor luate, [idatoritq prezen]ei poli]i[tilor,\n noaptea „|nvierii Domnului“nu au fost \nregistrate eveni-mente deosebite, iar bucure[ -tenii au petrecut sqrbqtoarea\n lini[te.

Maria DINUMaria DINU

|nvierea|nviereaDomnuluiDomnului

2

3

4-5

7

14-15

16-17

20-21

B I N E A } I V E N I T !B I N E A } I V E N I T !

22A P R I L I EA P R I L I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

Z I U A POL I } I E I ROMÂNEZ I U A POL I } I E I ROMÂNE

Parcul Herqstrqu a gqzduitduminicq, 22 martie, una dinac]iunile organizate de poli]i[ticu ocazia „Zilei Poli]iei Româ -ne“, sqrbqtoritq \n fiecare an la25 martie de Buna Vestire.Cetq]enii prezen]i au admirat[i apreciat demonstra]iile des -fq [urate pe diferite domenii,fiind informa]i prin interme -diul unor flyere [i pliante des -pre mqsurile de prevenire \nsi tua]ii neplqcute.

O altq ac]iune cunoscutqdeja de bucure[teni este „ZiuaPor]ilor Deschise“. Astfel, sec -]ii le de poli]ie au avut un pro-gram special. Elevi de la maimulte [coli, \mpreunq cu profe-

sorii lor, au fostinvita]i sq vadq cum \[i des -

fq[oarq activitatea oamenii le -gii, la Sec]iile 5 [i 8, explicân-du-li-se câteva din competen -]ele po li ]iei [i ale unor for ma -]iuni.

Deplasarea elevilor la sediulSec]iei 8 Poli]ie s-a efectuat cuo autospecialq VW Transpor -ter, iar pe traseu poli]i[tii le-au

arqtat cum este folosit sis-temul special de avertizaresonorq [i luminoasq.

Elevii [i profesorii au fostcondu[i la Dispe ce ratul Sec -torului 2 Poli]ie - 112, unde lis-a vorbit despre modul defunc]ionare al Sistemului Na - ]io nal Unic pentru Ape luri deUrgen]q 112, primi rea apelu -rilor de urgen]q, evalua reasitua]iei se sizate, îndrumareacelui mai apro piat echipaj depoli]ie la lo cul interven]iei [iur mq rirea echipajului pehar tq în timpul de pla sqriiprin sistemul GPS.

Ulterior, elevii au fost con -du[i la Biroul Cri mi nalistic,

unde po li]i[tii le-aupre zentat activitq]ispe cifice de cquta re,identificare, ri di -care [i prelucra re aurmelor, precum [ifolosirea sis temuluiinformatic princare sunt recu nos -cu]i fqptuitorii.

|n biroul Com par -timentului „Po li]ieide Proxi mi tate“, afost organizat con-

cursul de de sen„Po li]istul, prie „Po li]istul, prie --tenul meu“tenul meu“, în ca -drul cqruia ele vii aurealizat picturi cupo li]i[ti afla]i \n ac -]i uni de preve ni re,la diferite \ntâlniri\n uni tq]ile de \nvq -]qmânt, res pec ta rearegulilor de cir cu la -]ie pe drumurile pu -blice etc. (fie care

elev a confec ]ionat apoi câte unsemn de circula]ie din carton,a cqrui semnifica]ie o cuno[ -tea). |n final, concu ren]ii au

prezentat me sa -jul dese nelor,ast fel încât fie -care sq re cu -noascq mai u[orsemnele de circu-la]ie.Cu aceastq oca -

zie, [eful Sec]iei 8Poli]ie a înmânatcopiilor diplomede participare,afi [e, pliante pre -ven tiv - educative[i cadouri.

„ZIUA POR}ILOR DESCHISE“


Un studiu realizat anul acesta de sociologii

Poli]iei Capitalei a cuprins principalele pro ble -

me care afecteazq siguran]a elevilor în Bucu -

re[ti. Astfel, pe locul patru s-a situat „consumul

de dro guri“, 39% dintre directorii unitq]ilor de

învq]qmânt declarând cq în Bucure[ti aceasta

este o problemq, în timp ce 81% considerq cq

principala problemq o reprezintq violen]a între

elevi, 69% prezen]a gq[tilor de cartier, iar 48%

cred cq o problemq este agresarea elevilor de cq -

tre persoane strqine, din afara [colii.

Pe lângq aceste subiecte au mai fost men]io -

nate, cu o pondere sub 2%: circula]ia intensq a

autovehiculelor în zona [colilor [i nerestric ]io -

narea cu obiecte de protec]ie corespunzqtoare,

conflictele pqrin]i/copii, insuficienta protec]ie a

[colilor [i faptul cq elevii nu respectq regulile de

circula]ie.

Mar]i, 7 aprilie, a fost sqrbqtoritq Ziua Mon -

dialq a Sqnqtq]ii. Cu acest prilej, Direc]ia Gene -

ralq de Poli]ie a Municipiului Bucu re[ti, prin

Ser viciul Analizq [i Prevenire a Criminalitq]ii a

organizat o întâlnire cu elevii de la Colegiul Na -

]ional „Gheor ghe Lazqr“, la care au participat

specia li[ti din Poli]ia Capitalei, ai structurilor

anti drog [i de Com batere a Criminalitq]ii Or ga -

ni zate din I.G.P.R. [i ai Inspec toratului {colar al

Muni ci piului Bucure[ti.

Cu aceastq ocazie a fost prezentat filmul de

scurt metraj „Tenta]iile adolescen]ei“, reali zat

de studioul de film al M.A.I., dupq scenariul

unor elevi de la Liceul „Gheorghe {incai“ [i pre-

mia]i de partenerii acestui proiect.

Întâlnirea a fost facilitatq de campania Po li -

]iei Capitalei, aflatq în plinq desfq[urare, intitu-

latq: „Drogurile stricq tot!: sqnqtate, fami„Drogurile stricq tot!: sqnqtate, fami--

lie, via ]q...“. lie, via ]q...“. O campanie în cadrul cqreia, pânq

în prezent, s-au desfq[urat 76 de activitq]i edu -

cative în [coli, beneficiari fiind 2822 de elevi [i

220 de cadre didactice.

Interesul tinerilor pentru acest subiect s-a

materializat în aproximativ 70 de sloganuri

anti drog, cu care adolescen]ii au participat la

un concurs ini]iat de „Radio 21“.

Partenerii campaniei, pre zen]i la eveniment,

sunt „Radio 21“, societq]ile comerciale „Sel gros“

Berceni, „NORIEL“ [i spitalul „Euroclinic“, cu

ajutorul cqruia aproximativ 5000 de cadre di -

dac tice [i 10.000 de pqrin]i vor primi infor-

ma]ii despre indicii de consum [i re]eaua de

interven]ie [i tratament antidrog. Primqriile

de sector precum [i Inspecto ratul {colar al

Muni ci piului Bucure[ti s-au implicat activ, ast-

fel \ncât mesajul a ajuns în [coli prin cele 300

de afi[e.

Ziua Mondialq a Sqnqtq]ii constituie un bun

prilej pentru elevi, cadre didactice, poli]i[ti,

mass-media [i reprezentan]i ai unor firme mari

din Bucure[ti de a con tina împreunq ofensiva

pentru via]q, sqnqtate, familie.

Simbolul „mqrului“, ca fruct al cunoa[terii [i

al sqnqtq]ii, ur meazq sq fie adoptat de to]i cei

care se vor alqtura, pe parcurs, acestei ini ]ia tive.

Sorin ANGHELSorin ANGHEL

A C T U A L I T A T EA C T U A L I T A T E

„„ Droguri le str ic` tot ! :Droguri le str ic` tot ! :S~N~TATE, FAMILIE, VIA}~“

Trupa „Montuga“ (Mika [i Mihai) s-au al`turat[i ei \n acest proiect de prevenire


Bilan] la DGAÎn primele trei luni ale acestui

an, Direc]ia Generalq Anti co rup -]ie a continuat activitq]ile de pre-venire [i combatere a co rup ]ieidin rândul personalului Mi nis te -ru lui Administra]iei [i In ter nelor.

Astfel, în perioada 1 ianua rie -31 martie, la nivelul DGA au fostînregistrate 355 lucrqri [i dosarepenale (fa]q de 329 în aceea[iperioadq a anului trecut), în 84dintre acestea fiind începutq ur -mqrirea penalq. De asemenea, aufost cercetate 516 persoane (din-tre care 320 personal M.A.I.), 239fiind puse sub învinuire (143personal M.A.I., dintre care 28cu func]ii de conducere), 59 per-soane inculpate (22 personal

M.A.I.) [i 18 a res tate preventiv.Este evidentq, în acest con-

text, cre[terea eficien]ei activ i tq -]ii Direc]iei Generale Antico rup -]ie, atât prin numqrul spo rit delucrqri în care s-a sesizat Par che -tul, lucrqri concretizate ulteriorîn dosare pe nale, cât [i prin cre[ -terea nu mqrului persoa ne lor pu -se sub învinuire.

Un aspect pozitiv este repre -zen tat de cre[terea numqrului lu -crq torilor M.A.I. care au sesi zatfapte de corup]ie prin autode-nun], de la 15 în primul tri mes -tru al anului 2008, la 23 înacela[i interval de timp din 2009,precum [i a sesizqrilor prin de -nun], de la 22 la 42 în aceea[iperioadq de referin]q.

Pentru a avea o imagine com -pletq a rolului [i locului DGA în

efortul de ansamblu al insti tu -]iilor statului de prevenire [i com - batere a corup]iei, a fost în toc mi -tq o situa]ie cu rezulta tele de fi -nalitate judiciarq pre zentate ofi-cial de aceste institu]ii, documentcare eviden ]ia zq în principal ur -mq toarea concluzie: pon de rea ac -tivitq]ilor desfq [urate este semni-ficativq în raport cu datele pre -zen tate de unitq]ile de Par chet lanivel na]ional, astfel:

q din totalul de 304 rechi zi -torii emise în sfera combaterii co -rup]iei la nivel na]ional în anul2008, mai mult de ju mq tate (165)au fost dispuse în do sa rele in stru -mentate de poli]ia ju diciarq a DGA;

q o contribu]ie majorq a DGA(62,5%) se înregistreazq [i în in - strumentarea dosarelor fi na li zatela nivelul Sec]iei de Com ba te re a

P R E V E N I R EP R E V E N I R E

Cu o istorie de mii de ani, începând încq dinantichitate, corup]ia reprezintq unul dintre mo -de lele comportamentale dintre cele mai rare, darîn acela[i timp foarte rqspândit în cadrul func ]io -narilor oficiali sau reprezentan]ilor aceleia[i co -munitq]i.

Pentru prima oarq, în 1975, prin Rezolu]ia3514, Adunarea Generalq a Na]iunilor Unite aabordat chestiunea practicilor corupte în tranzac -]iile comerciale interna]ionale [i ca urmare au

fost adoptate o serie de alte mqsuri de cqtre orga -nismele interna]ionale în legqturq cu acest su -biect.

|n Rom`nia, corup]ia nu este un produs nou alrela]iilor sociale [i economice apqrut dupq anul1989, ea a existat [i în timpul regimului totalitar.

|n anul 1996 problematica corup]iei începe sq

fie abordatq de guvernan]i, iar în noiembrie 2001este lansat Programul Na]ional de Prevenire aCorup]iei [i Planul Na]ional de Ac]iune împotrivacorup]iei.

|n anul 2004, Martin Kreutner, director al Bi -roului de Afaceri Interne din Ministerul Federalde Interne din Austria, în cadrul conferin]eiprivind corup]ia, definea acest concept „ca fiindun fenomen socio-cultural [i o maladie careerodeazq competitivita tea, dq na[tere nedreptq]iisociale [i sqrqciei [i alimenteazq crima organiza-tq“.

Corup]ia poate fi definitq drept „abuzul de func -]ie în scopul ob]inerii unor câ[tiguri perso nale“,„abuzul de putere sqvâr[it în exercitarea unorfunc]ii publice de un angajat al administra]ieipublice, indiferent de statut sau pozi]ie ierarhicq,în scopul ob]inerii unui profit personal, directsau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoa -nq fizicq sau persoanq juridicq“ - Ghidul Anti co -rup ]ie.

Ca act antisocial, corup]ia este foarte frecventîntâlnitq în societate [i este deosebit de gravqdeoarece favorizeazq interesele unor particulari,mai ales în aria economicq, afectând interesele co -lective prin: însu[irea, deturnarea [i folosirea re -su rselor publice în interes personal, ocupareaunor func]ii publice prin rela]ii preferen]iale, în -cheierea unor tranzac]ii prin eludarea normelormorale [i legale.

Studiile de specialitate aratq cq, în opinia româ -nilor, factorii care influen]eazq rqspândirea co -rup ]iei sunt în principal salariile mici ale fun c -]ionarilor publici [i dorin]a de îmbogq]ire ra pidqa celor afla]i la putere. Tendin]a generalq, cevamai accentuatq în România, este sq se atribuiecauze corup]iei într-o mai mare mqsurq din inte-riorul sistemului administra]iei publice [i maipu]in cauze care provin din cultura sau trecutulsocietq]ii.

Printre cauzele care favorizeazq apari]ia co rup -

C O R U P } I A | N R O M Â N I AC O R U P } I A | N R O M Â N I A


Infrac]iunilor, sq vâr[ite de mili-tari;

q din totalul persoanelor îm -po triva cqrora, la nivelul DNA,s-a dispus mqsura arestqrii pre-ventive, 60% dintre acestea aufost cer cetate în cauze în careau fost întreprinse acte pro ce -

du ra le de cqtre lucrqtori ai DGA;q în ceea ce prive[te valoarea

prejudiciului stabilit în cauzelecomplexe instrumentate la ni ve -lul DNA - SCC, un procent de87,4% din totalul prejudiciului îneuro a fost identificat prin con -tribu]ia DGA;

q se eviden]iazq un procentma jor (79,4%) al numqrului derechizitorii emise de celelaltestruc turi ale Parchetului (maipu]in DNA), în dosarele instru-mentate pentru fapte de coru p ]ie,cu aportul poli]iei judiciare aDGA;

q în aceste dosare, peste 80%dintre inculpa]i au fost cerceta]i[i li s-a probat activitatea in frac -]ionalq prin intermediul lucrqto-rilor DGA, în condi]iile în careaceste structuri de Parchet nu

dispun de un aparat propriu depoli]ie judiciarq.

Printre cazurile semnificativeinstrumentate la nivelul Ca pi ta lei\l putem aminti pe cel din da ta de18 martie, când ofi]erii Di rec]ieiGenerale Anti corup]ie - Bucu re[ ti,sub coordonarea pro cu roruluidin ca drul Parche tului de pelângq Tribunalul Bu cu re[ti [i cusprijinul ofi]erilor Di rec ]iei Ge -nerale de Informa]ii [i Pro tec ]ieInternq, i-au prins în flagrant pe[eful Biroului Ordine Publicq alSec]iei 22 Poli]ie - D.G.P.M.B. [iun sergent major din cadrulI.S.U. Bucure[ti în timp ce pri -meau suma de 2300 de euro pen-tru a facilita transferarea unuisubofi]er de la I.S.U. Bucure[ti laPoli]ia Ro mânq.


P R E V E N I R EP R E V E N I R E]iei se regqsesc [i: slqbirea autoritq]ii statului da -toritq ineficien]ei institu]iilor acestuia, degra da -rea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor va -lori sociale înso]itq de alterarea respectqrii prin-cipiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul insti-tu]ional [i legislativ care sq fie în concordan]q cucondi]iile socio-economice.

Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, des -co perirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie semen ]ioneazq trei categorii de infrac]iuni, anume:

a) infrac]iuni de corup]ie: luarea [i darea demitq, traficul de influen]q, primirea de foloase ne -cuvenite;

b) infrac]iuni asimilate celor de corup]ie: sta-bilirea unei valori diminuate a bunurilor apar -]inând operatorilor economici la care statul sau oautoritate a administra]iei publice locale este ac -]ionar, comisq inclusiv în cadrul ac]iunii de exe -cutare silitq, reorganizare sau lichidare judiciarq;acordarea de credite sau de subven]ii cu încql-carea legii sau a normelor de creditare; utilizareacreditelor sau a subven]iilor în alte sco puri decâtcele pentru care au fost acordate; folosirea uneifunc]ii de conducere într-un partid, sindicat saupatronat ori în cadrul unei persoane juridice fqrqscop patrimonial, pentru a ob]ine foloase necu-venite etc.;

c) infrac]iuni în legqturq directq cu infrac ]i -unile de corup]ie: tqinuirea bunurilor provenitedin sqvâr[irea unei infrac]iuni de corup]ie sauasimilate; spqlarea banilor; abuzul în serviciu;bancruta frauduloasq; evaziunea fiscalq; traficulde droguri; trafic de persoane.

|n cadrul cercetqrii sociologice „MonitorizareaCorup ]iei“, elaboratq de Gallup Or ganization Ro -

mânia, cetq ]e -nii români sede clarq mai de -grabq pesimi[tiîn ceea ce pri -ve[te reducereacorup]iei. To -tu[i, un sfertdin popula]iacer cetatq esteoptimistq, a -vând încredere

în poten]ialul României de a reduce substan]ialcorup]ia. De asemenea, printre cei care sunt con-sidera]i a fi cel mai u[or pu[i \n situa]ia de a fitenta]i la acte de co rup -]ie se numqrq: lu crq to -rii vamali, poli]i[tii, par -lamentarii, func ]io nariai administra]iei din sis -te mul juridic [i me dicii.

Efectele co rup ]iei ducla scq derea calitq]ii ser-viciilor publi ce, cre[ te -rea imora litq ]ii, elimi -na rea competen]ei ca [icriteriu de apre cie re,îmbogq]irea fqrq muncqa unor persoane, deza-vantajarea celor cu re -surse materiale limi-tate, în cetinirea ritmu-lui de dezvoltare a eco -no miei, cre[ terea eco -no miei subterane, scq -de rea prestigiului autori tq]ilor, scqderea presti -giului legii [i drep tq]ii, demoralizarea cetq ]e ni lorcinsti]i.

În vederea prevenirii [i combaterii fenomenu-lui de corup]ie, se impune ca întreaga societate sqcon[tientizeze efectele corup]iei cu atât mai multcu cât noile reglementqri legislative permit ca ori -ce infrac]iune de acest gen sq poatq fi sesizatq.

Pentru sesizarea faptelor de corup]ie în careeste implicat personalul Poli]iei Române, vq pu -te]i adresa Direc]iei Generale Anticorup]ie dinM.A.I., apelând la:

Violeta Violeta DUMITRUDUMITRU

nn telverde 0800.806.806telverde 0800.806.806

nn la adresa de e-mail: la adresa de e-mail:

[email protected] [email protected]

nn direct la sediul institu]iei dindirect la sediul institu]iei din

[os. Olteni]ei nr. 390 A, sector 4[os. Olteni]ei nr. 390 A, sector 4

Bucure[tiBucure[ti

Vineri, 10 aprilie, Asocia]ia Na]ionalq aCadrelor Militare \n Rezervq [i \n Retragere(A.N.C.M.R.R.) - Filiala Bucure[ti a organizat,la Centrul Cultural al M.A.I., \ntâlnirea de ana -lizq a activitq]ii desfq[urate de filialq \n anul2008.

La aceastq conferin]q au participat peste 100de delega]i [i invita]i, care au asistat la pre zen -tarea raportului de activitate, a celui financiar-contabil precum [i cel al comisiei de cenzori, lafinal fiind expuse demersurile ce vor fi \n tre -prinse anul acesta pentru \mbunqtq]irea acti -vitq]ii filialei.

|nainte de \nceperea propriu-zisq a conferin -]ei, reprezentan]ii „ProCredit Bank“ au fqcut oscurtq prezentare a unor servicii de ridicare apensiilor direct pe card, institu]ia având \nche -iat un contract care faciliteazq acest lucru cuCasa de Pensii.

Ca de fiecare datq, din prezidiul conferin]eiau fqcut parte reprezentan]i ai structurilor cucare A.N.C.M.R.R. - Bucure[ti colaboreazq \n -deaproape (D.G.P.M.B., Garnizoana Bucure[ti[i Policlinica M.A.I.).

Pre[edintele Filialei Bucure[ti, col. (r) Nicu -lae Ciuma[u, a fqcut o analizq pertinentq, cuplusuri [i minusuri, a activitq]ii Filialei Bucu -re[ti pe anul 2008. Astfel, pe lângq direc]iileprincipale pe care s-a ac]ionat (cre[terea nu -mq rului de membri, realizarea unei protec]iisociale mai consistente, participarea la diverse-le misiuni ale unitq]ilor, comandamentelor [iforma]iunilor din structurile M.A.I., rezolvareaoperativq a cererilor de acordare a unor aju-toare bqne[ti) a fost conti nuat evenimentul deoma giere a rezervi[tilor care au \mplinit 80 de

ani, dar [i ajuto -rarea rezer vi[ ti -lor care au pensiimici.

P`nq \n prezentau fost o magia]i73 de re zervi[ti [ipeste 200 demem bri, afla]i \nsitua]ii de osebite,fiind aju ta]i fi -nanciar cu sumecuprinse \ntre100 [i 400 de lei.

Cu toate aces -tea, problema cucare asocia]ia seconfruntq estepla ta cotiza]iei.De[i sunt \nscri[iaproape 9700 de membri, doar 3000 achitqanual cotiza]ia. Având \n ve dere cq filiala esteobligatq, conform ultimelor acte normative, sqplqteascq utilitq]ile (curent electric, cqldurq,telefon), plata cotiza]iei devine esen]ialq pen-tru buna desfq[urare a activitq]ii.

O primq mqsurq a fost \ntreprinsq \n acestsens, fiind informat Consiliul Executiv al Aso -cia]iei Na]ionale, care a aprobat ca to]i membriicare nu respectq obliga]ia statutarq de platq acotiza]iei sq fie exclu[i din asocia]ie [i soma]isq predea legitima]ia.

O altq problemq este, \nsq, pe cale a se rezol-va. |n anul 2007 a fost desfiin]at CAR-ul (Casade Ajutor Reciproc), ce a func]ionat pe lângqfilialq. Un numqr tot mai mare de membri ausolicitat, \nsq, re\nfiin]area acesteia. Ca urma -re, Comitetul [i Biroul Executiv au \ntreprinsmq suri pentru a elabora un proiect de statut alC.A.R.-ului, urmând sq fie constituit un comi -tet de ini]iativq pentru a finaliza aceste demer-suri.



|mprumut ilegalOfi]eri de la Serviciul de In -

vestigare a Fraudelor, Sector 4Poli]ie, au \nceput urmqrireapenalq \mpotriva lui E. Mahmut,\n vârstq de 30 ani, cetq]eanturc, pentru infrac]iunile deevaziune fiscalq, fals \n \n scri -suri sub semnqturq privatq [ifolosirea fqrq drept a credituluisocietq]ii comerciale.

Acesta, \n calitate de adminis-trator al unei societq]i comer-ciale cu sediul \n sectorul 4, \nnumele unei persoane fictive, asemnat \n fals un contract deprestqri servicii [i o dispozi]iede platq \n valoare de 25.000lei. Apoi a \nregistrat aceste do -cumente justificative \n scopul\nregistrqrii unor cheltuieli fic-tive pentru diminuarea taxelor[i impozitelor datorate bugetu-lui consolidat de stat.

Dupq astfel de \ncercqri re u[i -te, Mahmut s-a „\mprumutat“direct, de mai multe ori, din fon-durile societq]ii, ajungând lapeste 296.000 lei, bani pe carei-a folosit numai \n interes per-sonal. Aceastq sumq a deve nit,de altfel, [i prejudiciul cauzat so -cietq]ii comerciale, din care s-arecuperat 130.000 lei.

Cercetqrile sunt continuate cucel \n cauzq \n stare de libertate.

„S` nu furi“Este unul din pqcatele cunos-

cute de noi to]i, dar de care I.Constantin, \n vârstq de 26 ani,din Bucure[ti, nu a ]inut contnici mqcar \n noaptea „|nvieriiDomnului“. Ortodox sau nu,aces ta, prin spargerea unei fe -restre, a pqtruns \ntr-un imobilsituat pe str. Badea Câr]an, dinsectorul 2 de unde a furat maimulte bunuri.

Poli]i[tii de la Sec]ia 6 au gq -sit asupra lui un telefon mo bil,bijuterii din aur [i \mbrq cq -minte. Datoritq faptului cq afost prins \n flagrant, prejudi -ciul a putut fi recuperat \n tota -litate.

Acum, I. Constantin este cer -cetat pentru furt calificat.

M. DINUM. DINU

GIROFARGIROFAR

I N F OI N F O

Adunarea anual` a pensiona rilor M.A.I.

din Capital`


A D M I T E R EA D M I T E R E

Pentru a participa la concursulde admitere, candida]ii trebuie sq\nde plineascq \n mod cumulativur mqtoarele condi]ii: t sq aibq ce -tq ]enia românq [i domiciliul \nRomânia t sq cunoascq limba ro -mâ nq scris [i vorbit t sq aibq ca pa -citate deplinq de exerci]iu t sq fiedeclarat „apt“ din punct de vederemedical, fizic [i psihic (ve ri ficqrileprivind starea de sqnqtate me di -calq, fizicq [i psihicq vor fi efectua -te de structurile de specialitate aleMinisterului Adminis tra]iei [i In -ternelor) t sq aibq vârsta de mi ni -mum 18 ani \mplini]i sau sq-i\mplineascq \n cursul anu -lui 2009 t sq fie ab sol -ven]i de li ceu, cu di plo mqde bacalaureat (dovadaab sol virii se face cu diplo-ma sau cu ade verin]q dincare sq rezulte faptul cqau sus]inut [i promovatexamenul de baca lau reat)t sq aibq un compor ta -ment corespunzqtor ce rin - ]elor de condu itq ad mise[i practicate \n socie tate tsq nu aibq an te ce dente pe -na le sau sq nu fie \n cursde ur mqrire pe na lq ori dejudecatq pentru sq vâr -[irea de in frac ]iuni, cuexcep]ia situa]iei când aintervenit reabilitarea t sq nu fifost des tituite dintr-o func]ie pu bli -cq \n ultimii 7 ani t nu au des fq [u -rat ac tivitq]i de poli]ie politicq, ast-fel cum sunt definite de lege t auluat la cuno[tin]q de con di]iaprevq zu tq de art. 10 alin. (3) dinLe gea nr. 360/2002 pri vind Sta -tutul po li ]is tului, cu modificqrile [icom ple tq rile ulterioare t \ndepli -nesc cri te riile specifice pen tru ocu-parea prin concurs a func]iei custatul special.

Criteriile specifice pentru re cru -ta rea candida]ilor la concursul dead mitere \n Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza“ Bucure[ti -Facultatea de Poli]ie [i \n Aca de -mia Na]ionalq de Informa]ii a Ser -viciului Român de Informa]ii, cursde „zi“ sunt urmqtoarele: l sq aibqvârsta de pâ nq la 27 de ani l sq fiob]inut la purtare, \n perioada stu -diilor liceale, media generalq de

minimum 8.00 l sq nu fi fost ex -matricula]i, pentru abateri disci-plinare, dintr-o in sti tu ]ie de \nvq -]qmânt l sq aibq \nql]imea de mi -nimum 1,70 m bqrba]ii [i 1,65 mfemeile, cu excep]ia candida]ilorproveni]i din liceele M.A.I., numaipentru examenul sus]inut \n anulabsolvirii - 2009.

Nu se admit derogqri de la niciocondi]ie legalq sau criteriu speci ficpentru recrutarea candida]ilor lala concursul de admitere - sesi -unea 2009.

Cifrele de [colarizare aprobatepen tru institu]iile de \nvq]qmânt

aflate \n referin]q, sesiunea 2009,sunt:

Pentru Academia de Poli]ie„Alexan dru Ioan Cuza“ Bucure[ti:

t Specializarea „Ordine [i Si Ordine [i Si --gu ran ]q Publicq“gu ran ]q Publicq“ l forma de\nvq ]q m`nt „zi“ - 360 de locuri, dincare 10 locuri pentru romi l formade \nvq]q mânt „frec ven ]q redusq“ -35 de lo curi.

t Specializarea „Drept“„Drept“ - 50lo curi.

Pentru Academia Na]ionalq deIn for ma]ii Bucure[ti:

t Specializarea „„PPsihologie in sihologie in --for for ma]ii“ma]ii“ - forma de \nvq]qmânt„zi“ - 10 locuri.

Femeile [i bqrba]ii candi dea Femeile [i bqrba]ii candi dea --zq pe acelea[i locuri.zq pe acelea[i locuri.

Candida]ii recruta]i pentru Aca -de mia de Poli]ie „Alexandru IoanCuza“ Bucure[ti - Facultatea de Po -li]ie - Spe cializarea „Poli]ie“„Poli]ie“, \n vq -]q mânt de „zi“, pot opta la \n scri -ere pentru una din urmqtoarelevariante: l Drept lDrept sau Or -dine [i Sigu ran ]q Pu blicq l Ordine[i Sigu ran]q Pu blicq.

Concursul de ad mi tere la Aca de - mia de Po li ]ie „Ale xan dru Ioan

Cuza“ Bucu re[ti se or ga -ni zea zq [i se desfq [oa rq\ntr-o singurq sesiune, \npe rioada 19 iulie - 02 au 19 iulie - 02 au --gust 2009gust 2009, conform gra -ficului postat pe site-ul deinternet al aces tei insti -tu]ii.

|nscrierile pentru can-dida]ii cu domiciliul sta-bil sau re[edin]a \n Bucu -re[ti, vor avea loc pânq la31 mai 2009, \n zilele demar]i, miercuri [i joi -orele 11.00 - 15.30, laCentrul Cultu ral al M.A.I.situat \n str. Mihai Vodq,nr. 17, sector 5.

Informa]ii privind organizarea re crut`rii candida]ilor pentruconcursul de admitere \n Aca demia de Poli]ie „Alexan dru IoanCuza“ Bucure[ti-Facultatea de Poli]ie [i \n Academia Na ]io nal`de Informa]ii a Serviciului Român de Infor ma]ii, curs de zi -sesiunea 2009.

ALEGE PROFESIA DE POLI}IST

Privind organizarea recrutqrii candi da]i lorpentru concursul de admitere \n {coala deAgen]i de Poli]ie „Vasile Lascqr“, Câm pina,

{coala de Agen]i de Poli]ie „Septimiu Mure[an“ Cluj-Napoca [i \n insti-tu]iile de \nvq ]qmânt superior ale Ministerului Apqrqrii Na]ionale, pelocurile Ministerului Administra]iei [i Internelor - sesiunea 2009.

Concursul de admitere se organizeazq [i se desfq[oarq \ntr-o singurqse siune, \n perioada 24 august - 04 septembrie 2009.

Cifrele de [colarizare aprobate pentru institu]iile de \nvq]qmânt pen-tru anul 2009 sunt urmqtoarele: l 1505 locuri la {coala de Agen]i dePoli]ie „Vasile Lascqr“ Câmpina, dintre care 20 locuri pentru romi l300 locuri la {coala de Agen]i de Poli]ie „Septimiu Mure[an“ ClujNapoca, dintre care 5 pentru romi l 4 locuri la Academia Teh nicq Mi -li tarq Bucure[ti l 2 locuri la Academia For]elor Terestre „NicolaeBqlcescu“ Sibiu l 2 locuri la Academia Navalq „Mircea cel Bqtrân“Constan]a.

Femeile [i bqrba]ii candideazq pe acelea[i posturi.Femeile [i bqrba]ii candideazq pe acelea[i posturi.|nscrierile se realizeazq numai pentru candida]ii cu domiciliul sta-

bil sau re[edin]a \n Bucure[ti [i vor avea loc pânq la data de 30 iunie2009, \n zilele de mar]i, miercuri [i joi - orele 10.30 - 15.30 la CentrulCultural al M.A.I., situat \n Str. Mihai Vodq, nr. 17, sector 5.

Informa]ii suplimentare se pot ob]ine la sediul D.G.P.M.B. - Ser vi ciulManagement Resurse Uma ne, de luni pânq vineri, \ntre orele 8.30 -10.30, doar \n perioada \n scrierilor, la tel. 021/311.20.21, int. 22885.

ANUN}ANUN}

Evolu]ia dramaticq a tehnologiei din ultimiiani a u[urat semnificativ posibilitq]ile de aurmqri/monitoriza loca]ia unei persoane sau aunui vehicul - la costuri din ce \n ce mai mici.Tehnologia este acum accesibilq ca pre] [i uneisimple persoane particulare, nu doar uneiagen]ii de detectivi cu preten]ii.

O solu]ie este aceea a unui localizator GPSpersonal, care se gqse[te \n România la pre]uri\ncepând cu 700 de lei. Localizatorul este undispozitiv ce \mbinq aplica]ia unui modul GPScu capacitatea unui tele-fon mobil de a transmitedate prin SMS sau GPRScqtre alt telefon sau uncalculator, devenind \nacest fel un sistem anti-furt, dar mai ales derecuperare a bunurilorpierdute sau furate.

Sistemul poate fi fo -losit [i pentru suprave -gherea copiilor, so]ului/so]iei, persoanelor \nvârstq sau a altor per-soane, ace[tia putând filocaliza]i \n orice mo -ment \n care se dore[te acest lucru.

Localizatorul GPS vq poate alerta [i atuncicând vehiculul \n care se gqse[te acesta depq -[e[te o vitezq prestabilitq de dvs. (\ntre 10 [i200km/h) sau când dispozitivul iese dintr-unanumit perimetru (\ntre 30 [i 2000 m).

Aparatul poate fi folosit [i pe post de telefonmobil, cu ajutorul cq[tii incluse putând fi ape -late pânq la trei numere de urgen]q prestabilitede dvs. Cu ajutorul coordonatelor furnizate dedispozitiv pute]i localiza exact pozi]ia acestuiafolosind Google Earth, Yahoo Maps sau altele.

Datoritq dimensiunilor reduse ale acestuimo del de localizator GPS, sfera de aplicabilitatedevine mult mai vastq [i acoperq un segmentce nu a putut fi protejat pânq acum. Astfel,mon ta rea sa este posibilq la motociclete, scu -

tere, ATV-uri, \n buzunarul unei persoane, lazgarda unui animal etc.

Localizatorul GPS trimite \n timp real prinSMS sau GPRS coordonatele ob]inute de la 1pânq la 20 sateli]i GPS direct pe telefonul mobilsau calculator.

U[or de folosit, nu necesitq abonamentesuplimentare, localizatorul poate fi gestionatu[or de posesor fqrq alte costuri suplimentare.

Este necesarq numai o cartelq SIM-GSM,care sq aibq suficient credit sau abonament, ca

sq poatq trimite SMS-uri[i/sau sq poatq apela unalt telefon mobil.

Tot ce trebuie sq face]ipentru a fi informat undese aflq localizatorul, estesq trimite]i un SMS cqtrenumqrul de telefon asimi-lat cartelei SIM alocatqacestuia, cu instruc]iunilece le do ri]i, iar el va trans-mite \napoi \n maxim 10se cunde informa]iile ce ru -te, tot prin SMS, cqtre tele-fonul de la care a]i solici-tat acele instruc ]iuni, pe

baza unei parole setatq de dumnea voastrqini]ial.

Autonomia lui este de pânq la 50 ore (\nsleep mode) sau 12-14 ore (\n modul activ), pebaza bateriei Li-Ion de 3.7V \ncorporatq, dar sepoate alimenta [i extern pe bazq de cablu tipUSB, atât de la prizq cât [i de la instala]ia elec-tricq a autovehiculelor. Chiar dacq instala]iaelec tricq a fost decuplatq acesta va mai trans-mite cel pu]in 10 ore.

Dimensiunile reduse ale localizatorului GPSP-01 presupune o montare relativ simplq \n do -meniul auto, dar mai ales moto (motociclete,scutere, ATV-uri) fiind mult mai eficient decât oalarmq auto.

Graziel la DANGraziel la DAN

88 A P R I L I EA P R I L I E 2 0 0 9 - 2 0 0 9 - POLI}IA CAPITALEI

L A Z IL A Z I

Vineri, 3 aprilie, poli]i[tii motocicli[ti ai Brig`zii de Poli]ie Rutier` au \ncheiat un ciclu de preg`tire, desf`[urat pe parcursul a dou` s`pt`mâni [i coordonat de doi

poli]i[ti francezi.

STOP CADRU

Supraveghere prin GPS

Pentru \mbunqtq]irea calitq]iiserviciilor de constatare [i so lu -]ionare a daunelor \n cazul acci-dentelor auto, precum [i pentruasigurarea unei mai bune de ser -viri a cetq]enilor, Brigada de Po -li]ie Rutierq a Capitalei a conti -nuat demersurile \n vedereaidentificqrii unor spa]ii noi pen-tru ac ti vitatea de constatare aaccidentelor u[oare.

Astfel, din 25 martie func]io -neazq un nou sediu al BirouluiAccidente cu Avarii, situat peSpla iul Unirii nr. 311, sector 3,\n incinta centrului Auto Co -bqlcescu - Splai. Aici vor fi so lu -]ionate accidentele de circula]ie\n urma cqrora au rezultat nu -mai pagube materiale, produse\n sectoarele 4 [i 5 ale Ca pitalei.Programul de lucru este perma-

nent.Deschiderea acestui birou

este rezultatul unui partene -riat public-privat. Spa]iul pusla dispozi ]ie permite conducq-torilor autoturismelor, caretrec prin procedurile de con-statare, sq beneficieze de con -di]ii confortabile \n zona de\ntocmire a documen telor,spa ]iu generos de parcare,precum [i de o gamq largq deservicii.

|n incintq, pe lângq biro u -rile destinate poli]iei, existqun birou de constatqri alprin cipalelor societq]i de asi -

gurare, precum [i ateliere ser -vice unde se efectuea zq lucrqride re para]ii [i \ntre ]inere auto.

Anul trecut, la Biroul Acci den -te cu Avarii al sectoarelor 4 [i 5

s-au prezentat peste 78.000 depersoane, cqrora le-au fost eli be -rate procese verbale de consta -tare sau autoriza]ii de re para]ie.

S .A.S.A.

R U T I E RR U T I E R

„Tampon`rile“ au un nou sediu

SUPRAVIE}UIREADupq o scurtq perioadq de în -

su[ire a procedeelor de distru -gere, elevii vor trebui sq înve]ecum sq lupte pentru a supra vie -]ui. Cum sq aprindq focul, cumsq întindq curse, cum sq constru -iascq adqposturi sau cum sq sca -pe din mâinile inamicului - iatqcâteva lucruri de bazq care pre -gqtesc recru]ii pentru eventuali-tatea cq vor fi prin[i în spateleliniilor inamice.

Pe timpul [edin]elor de tacti-ca patrulelor mici, cursan]ii tre-buie sq fie atât de „absorbi]i“ [iantrena]i pânq dobândesc o a do -ua naturq. Cursan]ii înva]q sqrealizeze legqturile, procedeelede evadare [i cum se organizeazqfocul pentru a permite patruleisq supravie]uiascq învqluiriiprin surprindere de cqtre ina mic.Sunt învq]a]i, la sfâr[itul cursu-lui, sq ac]ioneze nevqzu]i, [tiu cesq-[i punq în rani]e, astfel încâtsq supravie]uiascq zile în [ir,uneori sqptqmâni, pe teritoriulinamic.

Desfq[urat timp de o sqptq -mâ nq, în zonele sqlbatice ale In -sulelor Britanice, cursul de su -pravie]uire nu numai cq oferqposibilitatea testqrii acestor de -prinderi, dar pregqte[te viitoriiluptqtori în vederea rezisten]eila eventualele interogatorii. Ca [ipilo]ilor sau altor solda]i care-[idesfq[oarq activitatea în spateleliniilor inamice, viitorilor luptq-tori SAS trebuie sq li se oferetoate posibilitq]ile pentru a evitacapturarea.

INSTRUC}IE SAU TORTUR~?

Dacq un soldat este capturat,el trebuie sq reziste amenin]q -

rilor, brutalitq]ilor fizice [i psi -hi ce, ca [i trucurilor interoga-toriilor. Orice informa]ie milita -rq ajunsq în mâinile inamiculuiar putea provoca moartea altorluptqtori, compromi]ând întrea-ga misiune. Prin urmare, ca la -turq a însu[irii supravie]uirii,candida]ii înva]q sq se descurcebine [i la interogatoriile simu-late. Cursul de rezisten]q la inte -rogatorii constq din farse, cumeste acea jumqtate de orq în careelevilor li se aplicq într-o succe-siune rapidq cele mai ingratetrucuri imaginate de investiga-tori. Urmeazq apoi o perioadq deopt ore de interogatoriu intens,dupq care se tre -ce la un intero -gatoriu normalde 24 de ore,întrerupt dincând în cânddoar pentru a-iscoate recrutu-lui banda care îiacoperq ochii [ia-1 expune la olu minq orbi toa -re. Dar aceastanu este totul.Dupq cele 24 deore, recrutului ise spune cq„tra tamentul“va mai dura untimp [i cq i sevor pune între-bqri la care nutrebuie sq rqs -pundq. Lucrurile nu se terminqnici acum, cqci recrutul, cucqtu[e la mâini, este ]inut optore scufundat par]ial în apq [iapoi interogat cu gluga trasq peochi [i legat. |n plus, candida]iisunt lega]i de o barq din lemn [iscufunda]i complet într-o baltqtimp de pânq la 20 de secunde,iar când ies horcqind la supra -fa]q, li se pune întrebarea: „Dince regiment ai zis cq faci parte?“Desigur, recru]ii [tiu cq nu este

vorba decât de un antrena-ment, însq teama cq s-arputea îneca în mod acciden-tal este totu[i teribilq.

Instructorii sunt aproa -pe la fel de duri ca [iterori[tii (inami cii proba-bili). Pentru cq numai tre-cerea unor probe deosebitde aspre creeazq certitu -dinea cq luptqtorii vor su -pravie]ui, fqrq sq trqdeze, însitua]ia cq vor fi prin[i.

Pe lângq modul de a re -zista la in terogatoriile orga-nizate de inamic, militariiSAS sunt învq]a]i cum sqprocedeze ei în[i[i pentru alua un interogatoriu. |nmulte armate, în special în

Orient, oamenii sunt, de regulq,capabili sq reziste la cele maibrutale [i mai u mi li toare intero -ga torii. Iar când este vorba desol da]i special in stru i]i sau dete rori[ti, brutalita tea nu ducedecât la întqrirea rezis ten]eicelor in teroga]i. Din aceastqcauzq, cei din SAS sunt deprin[isq folo seascq cele mai abile tacti-ci pentru a-i face pe oameni sqvorbeascq. Despre luptqtorii SASse spune cq nu le place sq vor-beascq decât atunci când se aflqprintre prietenii intimi. {i nu în -tâmplqtor. A ceastq „mu]enie“fiind rezultatul antrenamentuluila care au fost supu[i. Pentru a-i

învq]a sq-[i „]inq gura“, pe tim-pul [edin]elor li se cere sq pro-cedeze tocmai invers de cum fq -ceau când erau copii, iar pqrin]iiîi lqudau de fiecare datq cândrosteau un cuvânt nou. Au fostînvq]a]i sq tacq exact când si -tua]ia îi stimuleazq sq conver -seze.

„SUPERMENII“Specialitatea faimoaselor „Be -

rete Verzi“ americane este pre -gqtirea trupelor care executqser viciul în strqinqtate ([i acelor neregulate) în ducerea rqz -boiului de gherilq [i contraghe -rilq (contrarevolu]ionar). Cutoate cq ei se dovedesc capabilisq execute misiuni de co man dosau opera]iuni de cule gere a in -forma]iilor, acestea sunt consi -derate ca o risipq a ta len tului lorspecial, în mod o bi[nuit fiindîncredin]ate „ran gers“-ilor dinUS Army (Armata Americanq deUscat).

Acceptarea pentru selec]ia înFor]ele Speciale din US Armyeste aproape la fel de durq ca [iabsolvirea „infamelor“ cursuri


R E P E R ER E P E R E

FOR}ELE DE ELIT~ MONDIALE- urmare din numqrul trecut -- urmare din numqrul trecut -

ale acestora. Majoritatea candi-da]ilor accepta]i pentru selec]iesunt sergen]i cu minimum treiani de serviciu.

Ofi]erii trebuie sq a[teptepânq în cel de-al patrulea an de

serviciu pen-tru a depunecererea deac c ep ta r e .To]i candi-da]ii trebuiesq fie capa-bili sq înoatepe o distan]qde 50 m -îmbrqca]i înuniforma dein s truc]ie [iîncql]a]i cubocancii -, sqtreacq unexa men me -dical [i sqob]inq avizulserv ic i i lor

de securitate. |n plus, ei trebuiesq fie absolven]i ai liceului, sq fitrecut testul avan sat de pregq -tire fizicq, la fel [i proba avan -satq de pregqtire mi litarq E4-E7,din cadrul [colii de subofi]eri.Aspi ran]ii trebuie sq fie antre-na]i în ac]iunile aero purtate;mul]i dintre ei au ab solvit cusucces [coa la Ranger de la FortBenning sau au servit în Regi -mentul 75 Ranger. Nu este sur-prinzqtor cq majoritatea celorad mi[i provin din rândurile In -fanteriei sau din Alte arme lup-tqtoare ale Armatei de Uscat.

La sosirea la Centrul [i {coalade Rqzboi Special (SWCS) JohnF. Kennedy, aspiran]ii se con-fruntq cu un curs de preselec]iecu durata de trei sqptqmâni, nu -mit Aprecierea [i Selec]ia For -]elor Speciale (SFAS). Având, îngeneral, o ratq a e[ecurilor de 25la sutq, acest curs a fost intro-dus pentru ca procesul de selec -]ie în For]ele Speciale sq fie maipu]in costisitor. Aceste trei sqp-tqmâni de continuu stres fizic [ipsihic îi va convinge pe cei slabmotiva]i sq renun]e încq de laînceperea selec]iei. |n me die,dintr-un lot de 300 de candida]i,numai jumqtate trec de SFAS [iî[i câ[tigq un loc la Cursul deCalificare a For]elor Speciale(cursul „A“).

Acest curs este împqr]it întrei faze: consolidarea deprin de -rilor de luptq fundamentale (co -mune), instruc]ia de specialitate[i o aplica]ie, în care candida ]i -lor li se cere sq demonstreze totceea ce au învq]at.

Prima fazq dureazq cinci sqp-tqmâni [i este concentratq pe în -vq]area artei de a opera în spa -tele liniilor inamice. Candida]iideprind tehnicile de patrulare,supravie]uire, navigare, de luptqfqrq armq, infiltrare [i evacuare.|n timpul acestei prime faze, in -structorii, organiza]i în comite -

te, observq comportamentul can-dida]ilor, notând nu numai ca -pa citatea acestora de a absorbiinforma]iile [i a-[i însu[i deprin -derile, ci [i disciplina [i capacita -tea acestuia de a se baza pe for -]ele proprii. Selec]ia pentru For -]ele Speciale este a proape singu-ra din US Army pe parcursul cq -reia studen]ii nici nu sunt su -pu[i vreunei presiuni externe,nici nu li se adreseazq îndem-nuri sau vorbe încurajatoare. Ca[i la SAS, automotiva]ia este pia-tra unghiularq a instruirii.

La începutul sqptqmânii a [a -sea, elevii sunt împqr]i]i în gru -pe, în func]ie de specialitq]ilealese de ei: arme, transmisiuni,geniu sau medicinq de campanie.Aceasta reprezintq calificarea debazq a individului [i pregqtirease desfq[oarq încadrul „wiipei A“de 12 oa meni.Ofi]erii au undeta[ament pro-priu de in s truire,unde a pro -fundeazq prob-lemele ge ne raledes pre ac ]iuni deluptq, de cerce -tare [i rqz boicontra re vo lu ]io -nar. Tot odatq,ofi ]erii se fami lia - rizeazq cu toatespeciali tq]ile din„E chi pa A“ pen-tru ca, în per -spec tivq, sq [tiece sq le cearqacelor speciali[ti,sq fie în mq surqsq-i co mande înluptq. |n prezent,cursul ofi]eriloreste re s tructuratdupq modelelecursu lui de se lec]ie practicat laRegi mentul SAS australian. Estevorba de cre[terea ponderii [iimportan]ei exerci]iilor tacticeîn teren, unde candida]ilor li secere sq elabo reze hotqrâri, sq re -zolve situa]ii tactice în condi]iileunui stres fizic [i psihic consi -derabil. Se are în vedere extin-derea „filosofiei“ australiene a -su pra întregului curs „A“.

Cursul de medicinq de cam-panie este cel mai lung, dureazq21 de sqptqmâni [i este or ga ni -zat la Acade mia de {tiin]e Me -dicale din Fort Samm, Texas.Stu den]ilor li se cere sq ob]inq o„mini-diplomq“ care sq atestecuno[tin]ele de anatomie, fizio -logie, medicinq ve terinarq [ichirur gie de rqz boi.

Cursul este, cu adevqrat, in -ten siv. Fiecare zi de instruc]ieîncepe la ora 4.30 [i se încheienoap tea târziu, când cursan]iigq sesc, în sfâr[it timp pentrustu diu individual. Programa deîn vq ]qmânt este atât de densq,încât un profesor universitar a

fost de pqrere cq cei mai mul]idintre studen]ii în medicinq - deciviitori medici - ar pica la cursulde medicinq de campanie alBeretelor Verzi. Celelalte cursuridureazq în jur de 13 sqptqmâni.

Cursul „de arme“ pregqte[tesubofi]eri care sq cunoascq toatetipurile de armament strqin, dela cele mai mici pânq la armeleantitanc.

Cursan]ii fac cuno[tin]q cucele mai diverse tipuri de arma-ment, dar la modul practic, pen-tru a fi în mqsurq ca, în situa]iacq le vor captura de la inamic, sqle poatq folosi cu eficien]q. |nafarq de instruc]ia tragerii, seînva]q tactica micilor subunitq]i,modul de ac]iune al acestoraîmpotriva for]elor indigene.

Geni[tii înva]q nu numai pro-

cedeele de distingere a cqilor fe -rate, podurilor [i clqdirilor cuexplozivi conven]ionali sau arti-zanali, dar [i cum sq constru-iascq poduri, piste de aterizare,drumuri, adqposturi fortificate.

Realizarea în secret a legqtu -rilor este vitalq pentru reapro -vizionarea, sprijinirea [i readu -cerea echipelor Beretelor Verzidin dispozitivul inamic. Pentrucursul de transmisiuni, candida -]ii trebuie sq fie exper]i \n con-struc]ia antenelor, în codificarea[i decodificarea informa]ii lor. Deasemenea, trebuie sq stqpâ neas -cq procedeele de transmitere ra -pi dq a mesajelor, pentru a evitalocalizarea de cqtre inamic. Lasfâr[itul acestui curs, studen]iitrebuie sq fie capabili sq trans-mitq [i sq primeascq un mesajcodificat Morse cu o vitezq mi -nimq de opt cuvinte pe minut.

Adrian VLADAdrian VLAD


R E P E R ER E P E R E

- va urma -- va urma -


n studiu efectuat în Ger -mania (Universitatea din Duis -burg-Essen) relevq faptul cqpedofilii de]in mai pu]ini neu-roni esen]iali în anumite zoneale creierului în compara]ie cuoamenii normali. Studiul sus ]i -ne cq existq o explica]ie [tiin -]ificq pentru aceastq formq dedevia]ie comportamentalq. A -ceasta a reie[it din comparareaprin rezonan]q magneticq acre ierelor a 18 pedofili (con -dam na]i pentru abuzuri re -petate asupra unor copii de 14ani), efectuatq de profesorulBoris Schiffer. To]i pedofilii(numai bqrba]i) investiga]iaveau un coeficient de inte li -gen]q de circa 90 (considerat„anormal de redus“ fa]q demedia umanq de 100). În plus,profesorul Schiffer a constatatcq ei aveau cu 2-4 la sutq maipu]inq „materie cenu[ie“ (o a -numitq concentra]ie de neu-roni necesarq pentru îndepli -nirea în bune condi]ii a unor

func]ii ale creierului) în cor-texul orbitofrontal. Acea zonqa creierului e responsabilq culuarea de decizii, gândirea desolu]ii, respectiv ceea ce popu-lar numim „judecatq“.

80% dintre pedofili au sub35 de ani [i doar 1-2 % peste50. Cei care apar]in grupei devârstq de 30-35 de ani tindsq-[i satisfacq fanteziile din a -dolescen]q [i au ca motiv al ac -

]iunii lor insatisfac]iile din ca -drul cqsqtoriei. Cei care moles -teazq copii pot proveni din rân-dul delincven]ilor, dar pot fi [imembri marcan]i ai comuni -tq]ii. În majoritatea cazurilor,copilul cunoa[te agresorul, îlvede deseori, îl admirq [i areîncredere în el.

Pedofilii sunt un grup spe-cial de agresori sexuali cu unistoric lung de rela]ii nesatisfq-cute cu femeile. Mul]i nu auavut o rela]ie heterosexualq a -dultq normalq. Agresorii cro -nici sunt mai impulsivi, necon-ven]ionali, bizari, confuzi, a li e -na]i, prezentând [i acuze psi-hosomatice. Pedofilii au o per-sonalitate pasiv-agresivq cu sen -timente de inferioritate [i o pu -ternicq dependen]q. În pes te50% dintre cazuri, abuzul sexu-al nu este izolat, ci persistq peo perioadq lungq de timp, de lasqptqmâni pânq la ani.

Mul]i dintre pedofili [i viola-tori au severe disfunc]ii psiho-sexuale, care se manifestq încursul agresiunii. Atacatorulpoate prezenta o erec]ie ina -decvatq, ejaculare precoce sau

tardivq, impo ten]q. Agresorii sexuali sunt

caracteriza]i deseori capacien]i sau prizonieri„model“ în cursul spitali -zqrii sau încarcerqriilor. Ei sunt ascultqtori [ise comportq bine în afa -ra acti vitq]ilor lor sexua -le. Societatea este însqdin nou expusq risculuicând ace[ti agresorisunt pu[i în libertate [iajung într-un mediu încare personalitatea lorinadecvatq, lipsa res pec -tului de sine [i rela]iilesexuale nesatisfqcute lepro voacq disfunc]ie psi-hosexualq. Agr e so riisexua li se vindecq rar.

De[i copiii reprezintq60% dintre victimele

agresiunii sexuale, multecazuri rqmân ne cunoscute,deoarece agresiunile se producîn mediul famili al [i se asoci-azq cu molestarea nonviolentq[i incest, nefiind raportate.Doar agresiunile din afaracqminului, mai brutale, [i careconstituie acte de viol, suntcunoscute.

Vârsta medie a victimelorsu puse moles tq rii este de 11

ani. Majoritateasunt feti]e pre-menarhale [i85% dintre eleî[i cunosc agre-sorul. De fapt,vârs ta cea maifrecventq la caresunt moles tatevictimele estecuprinsq în tre4-8 ani, iarincestul apa recel mai frecvent între 10-14ani; 80% dintre molestqri suntneviolente, restul de 20% fiindînso]ite de viol, brutalizqri,mutilqri [i chiar crime; 30-50% dintre agresori sunt ve -cini, prieteni sau rude. Doar15% dintre pedofili sunt com-plet necunoscu]i victimelor.Când pedofilul î[i cunoa[te vic-tima, agresiunea este în gene -ral, neviolentq, repetatq [i des -coperitq de cqtre auto ritq]i.Modificqrile psihologice ale vic-timei sunt mult mai adânci [inecesitq tra tament psihologicpe termen lung.

Rela]iile incestuoase încep,de obicei, cu primul nqscut desex feminin, când acesta atingevârsta de 8-10 ani. Dacq existqo a doua fiicq, comportamentulincestuos se va îndrepta cqtreaceasta. Ocazional, incestul seconfirmq [i în timpul ado-lescen]ei. Victimele incestuluipot prezenta isterie, fobii, ten-tative de suicid, comportamentpsihotic. Aceste fete, ajunse lavârsta maturitq]ii, sunt depre-sive [i anxioase.

În timp ce violul [i moles -tarea reprezintq disfunc]ii alecomunitq]ii, incestul este opro blemq care apare din cauzadisfunc]iilor intrafamiliale.Victimele incestului trebuietratate cu mare aten]ie [i cuimplicarea întregii familii înterapie, altfel disfunc]iile semen]in, poate reapqrea inces-tul sau altq disfunc]ie intrafa-milialq.

Violul este înso]it de vio len -]q, 10-46% dintre victime pre -zentând leziuni minore non-genitale, iar 4-15% rqni grave.Trauma fizicq apare la cap,fa]q, gât, torace, extremi tq]i,când victima este lovitq, legatqîn cursul luptei sale cu agre-sorul. Leziunile cuprind e chi -moze, lacera]ii, contuzii mi -nore. Echimozele sunt urma -

S T U D I US T U D I U

U- urmare din numqrul trecut -- urmare din numqrul trecut -

ABUZUL SEXUAL ÎN COPIL~RIE


rea apqrqrii victimei care aîncercat sq-[i protejeze fa]a [itoracele de lovituri. Astfel derqni trebuie fotografiate [idescrise cu exactitate de cqtremedicul care face constatarea. Leziunile fizice majore, cuprin -zând fracturi, hematoame sub-durale, contuzii cerebrale,frac turi craniene necesitq spi-talizarea victimei. Faptul cqtraumele fizice sunt frecvente[i pot duce chiar la deces con-firmq cq violul este, în primulrând, un act de violen]q în caresexul este utilizat ca armq.

Injuriile perineale minore seobservq la 80% dintre victimeleunei agresiuni sexuale, fiindvorba despre abraziuni perihi-menale, contuzii sau lacerqrivaginale. Majoritatea leziunilorsunt externe. Deseori, se ob -ser vq leziuni genitale, chiar înabsen]a lichidului seminal saua spermatozoizilor. Aceste lezi-uni sunt foarte dureroase [iînso]ite de obicei de o sânge -rare minimalq. În timp ce vic-timele unui viol, ale unei mo -lestqri unice se prezintq cu le -ziuni fizice [i genitale, cele caresunt supuse unei molestqricronice, sau unui incest, de o -bi cei, nu prezintq semne acuteale unei leziuni genitale.

Victimele unei molestqri potprezenta un eritem himenal la -teral sau circumferen]ial, se -

cundar unei manipulqri exten-sive cu degetul sau cu un altobiect.

Victimele abuzului sexualsu ferq multiple conflicte emo -]ionale. Stresul [i trauma emo -]ionalq abia încep odatq cu a -tacul fizic. La trauma emo]io -nalq contribuie [i sistemul me -dico-legal. Burgess [i Hols -trumm au descris „sindromultraumei prin viol“, care cu -prinde douq faze:

u faza acutq de dezorgani-zare;

v faza lungq de reorganizare.Faza acutq se coreleazq cu

reac]iile imediate de dupq viol.Victimele tinere, în specialfetele postmenarhale, prezintqsemne somatice, ca tensiunemusculo-scheletalq, instabili-tate gastrointestinalq cu dia-ree, dismenoree, vaginitq, cefa -lee [i anorexie. Din punct devedere emo]ional, prezintq oteamq intensq, sentiment deumilin]q, jenq, vinq [i depre-sie. Când existq condi]ii predis-pozante, se poate ajunge laisterie [i psihozq. În cursulfazei lungi de reorganizare, vic-timele prezintq o intensq acti -vitate motorie, co[maruri re pe -tate [i depresie. Este necesarqinterven]ia suportivq pentru aminimaliza [i escalada acesteprobleme. O altq preocupare avictimelor este posibilitateaapari]iei unei sarcini sau con-tactqrii unei boli venerice.

Majoritatea victimelor uneiagresiuni sexuale vor suferi deo crizq emo]ionalq dupq agre-siune. Este necesarq o inter-ven]ie acutq pentru înlqtu-rarea stresului puternic [i pen-tru identificarea victimelorcare pot prezenta dificultq]iemo]ionale. Victimele trebuiereasigurate cq erau perfectnormale înainte de agresiune.Victimele cu vârsta sub cinciani pot prezenta regresii dedez voltare, rela]ii inadecvatecu pqrin]ii [i co[maruri repe -tate. Pqrin]ii acestor copii tre-buie consilia]i [i supu[i unorterapii suportive. Un mediufamilial cald poate readuce co -pilul la normalitate. Victi melede vârstq [colarq prezintq mo -dificqri fizice [i e mo ]ionalecare sunt consecin]a incapaci -tq]ii lor de a face fa]q stresuluisitua]ional. Pot prezenta scq -deri ale performan ]e lor [co la -re, depresie, in somnie, anxie -tate, fricq [i chiar isterie. Uniicopii chiar fug de acasq.

De[i tratamentul sufe rin]eifizice [i emo]iona le a victimeiagresiunii sexuale prezintq ceamai mare importan]q, pentru oevaluare medico-legalq trebuierealizat un examen genital despecialitate [i o evaluare delaborator. Înaintea examinqriimedico-legale, trebuie ob]inutacordul victimei pentru colec -tarea mostrelor, realizareaexaminqrii [i executarea defotografii.

Tratamentul leziunilor fizicese face cu medica]ie adecvatq [i

cu suturi, când este cazul. Pa -cientul necesitq o evaluare asqnqtq]ii mentale [i o terapiesuportivq. Consilierea psiholo -gicq este necesarq, la aceasta

trebuind sq participe [i familia,atunci când a fost vorba de unincest. Consilierul trebuie sqexploreze trauma emo]ionalq avictimei [i sq o asigure pe a -ceasta de deplina sa normalita -te psihicq. Trauma psihosexua -lq este întotdeauna prezentq,chiar dacq victima pare calmq[i cu un control de sine desq -vâr[it.

Trebuie fqcutq profilaxia bo -lilor venerice [i trebuie exclusqo posibilq sarcinq, apqrutq caurmare a agresiunii. Toateexaminqrile ginecologice tre-buie fqcute cu multq aten]ie,cqci acestea sunt, de obicei,foarte dureroase dupq o agre-siune. Fiecare victimq a uneiagresiuni trebuie supusq unuiprotocol detaliat de evaluare,tratament [i urmqrire.

Evaluarea unui abuz sexualcomis asupra unui copil sauadolescent trebuie sq poatq firealizatq de orice medic pedi-atru sau medic de familie.Victimele unui abuz sexual potprezenta probleme fizice [iemo]ionale, ce pot trece neob-servate de cqtre practicianulneavizat.

Tinerele victime ale unui abuzsexual trebuie evaluate cu grijq[i întotdeauna trebuie întocmitun raport medico-legal.

Toate datele furnizate demedic sunt considerate ca evi-den]e faptice, de aceea acestraport medico-legal trebuieîntocmit cu foarte mare aten]ie[i meticulozitate, cqci el vaconstitui baza investiga]iilorlegale în caz de abuz sexual.

drd. Dana drd. Dana MIHALACHEMIHALACHE

S T U D I US T U D I U

- sfâr[it -- sfâr[it -


o Stilou high-teach pentru mileniultrei. Un stilou mai pu]in obi[nuit a fostpus la punct de cercetqtorul francezFrancis Devos, de la Institutul de elec-tronicq fundamentalq din Orsay, poate

scrie [i calcula \n acela[i timp ! Mai concret,din momentul \n care utilizatorul \l ia \n mânq,stiloul \l invitq sq scrie de douq ori consecutiv[irul de cifre de la 0 la 9. Ulterior, este suficien-tq trasarea elementelor unei opera]ii [i rezul-tatul se afi[eazq pe ecranul cu cristale lichide alineditului stilou. Dacq stiloul are vreun„dubiu“ cu privire la corectitudinea rezultatu-lui emite un semnal sonor ! Cum func]ioneazqnoua unealtq de scris de la grani]a dintremilenii ? Cele opt fotodiode plasate \n jurulminei detecteazq forma cifrei [i construiesc odiagramq pe baza semnelor trasate de mânautilizatorului. Pe baza acestei diagrame, mi cro -

procesorul calculea zqprobabilitatea ca aceas-ta sq fie o anumitq cifrq[i nu alta.

Stiloul urmeazq sq fielansat pe pia]q de firma„Optronic Pen“. El estedeo sebit de util \n calcu-larea rq dqcinilor pq tra -te, a procentajelor saula transformarea mon-ezilor ]q rilor din Uniu -nea Euro peanq \n eurosau \n do lari.

Un singur lucru maitrebuie sq fie \ncq \m -

bunqtq]it: nivelul de recunoa[tere a cifrelor,care oscileazq \ntre 95 [i 98 la sutq, precum [idiminuarea greutq]ii stiloului de la 80 la 40 degrame ....

o Stilou cu USB [i bluetooth. Adio cernealq,sugativq [i pete ! Adio hârtie, caiete [i dosare !Cam a[a ar putea arqta viitorul, dacq avem \nvedere apari]ia pe pia]q a stilourilor digi tale,care nu mai au nevoie pentru a „scrie“ nici decernealq [i nici de hârtie. Unul dintre cele maiperformante astfel de dispozitive este NokiaSU-1B, care se poate conecta la un PC, PDA sautelefon mobil, pentru a descqrca \nscrisuriledigitale fie printr-un port USB, fie prin inter-mediul tehnologiei bluetooth. De asemenea,SU-1B dispune de o memorie integratq de IMB,putând stoca pânq la 100 de pagini, \n formatA5, de text, iar datele sunt descqrcate cu aju-torul aplica]iei Digital Note Viewer. Editareascrisului de mânq depinde \nsq foarte mult deacurate]ea scrisului, iar caligrafia dvs. trebuiesq fie foarte frumoasq, \ncât sq nu risca]i caaparatul sq nu „\n]eleagq“ ce a]i dorit sq scrie]i[i sq nu re]inq nimic \n memoria sa. Pe de altqparte, SU-1B este [i foarte u[or de folosit.Stiloul di gital Nokia nu cântqre[te decât 32 degrame [i are 14, 9 centimetri lungime, 2 - 3

lq]ime [i doi centimetri grosime. Mai mult,tehnologia bluetooh \l face [i extrem de porta-bil, Su-1B putând transmite datele „scrise“pânq la o distan]q de zece metri. Ce bune ar fifost dispozitivele astea \n liceu !

Sq stai \n clasq [i altul sq-]i scrie lucrarea la,sq spunem, chimie, din curtea [colii. Materiaeste la alegere !

o Ma[ina de fumat. Philip Moris comercia -lizeazq o „ma[inq de fumat“ individualq \nacela[i timp cu o ]igarq cu con]inut scqzut degudron, obiectivul fiind eliminarea emisiilor defum, a scrumului [i protejarea nefumqtorilor,informeazq „Science et vie“. }igara este plasatq\n aparat, numai filtrul rqmâne afarq. Cândfumqtorul trage din ]igarq ea arde, dar sestinge odatq cu \ncetarea inspira]iei. Nu existqdeci emisiuni de fum \n exterior, nici scrumcare trebuie scuturat. Este rejectat numaifumul absorbit de fumqtor, dar acesta este dejafiltrat de plqmâni. „Ma[ina“ func]ioneazq cuajutorul unei mici baterii [i al unui dispozitivelectronic.

o }ig`ri antiincendiu. Statul New York adevenit primul stat american unde a intrat \nvigoare o lege care obligq companiile de tutunsq producq ]igqri antiincendiu.

}igqrile antiincendiu trebuie sq fie fabricatedintr-o hârtie specialq, ce le face sq se stingq lacâteva momente dupq ce fumqtorul nu a maitras nici un fum. Legea vine ca urmare a numq -

rului mare de incendii cauzate de ]igqrile ne -stinse sau stinse par]ial [i aruncate la \ntâm-plare. Anual, \n SUA mor 900 de persoane, din-tre care 60 doar \n New York-din cauza in -cendiilor provocate de ]igqrile nestinse. Pro -mul garea acestei legi a nemul]umit pe produ -cqtorii de ]igqri, care au declarat cq ar puteaavea dificultq]i tehnologice \n fabricarea ]igq -rilor antiincendiu. |n plus, legea impune com-paniilor de tutun sq marcheze produsele com-ercializate \n statul New York cu un simbolcare sq indice cq ele sunt sigure \n ceea ceprive[te riscul de incendiu. Producqtorii de ]i -gqri care vor \ncqlca legea riscq o amendq de1000 de dolari.

Alte 11 state americane sunt pe cale sqadopte legea ]igqrilor antiincendiu.

o „Creierul“ casei monitorului [i alte minuni.|n cadrul uria[ului salon de aparaturq electro-casnicq, din luna ianuarie 2000, de la Chicago,

- urmare din num`rul t recut -- urmare din num`rul t recut -

Cum s` ne ferimde infractori?



\n Statele Unite, producqtori de profil din \n -treaga lume au expus o serie de echipamentedemne de un salon de inventicq, unele maitrqs nite decât altele. Compania japonezq „Ta -nita“ a lansat pe pia]q douq aparate, unul caredetecteazq eventuala respira]ie rqumirositoarea pose sorului, iar celqlalt dq alarma atuncicând utilizatorul s-a \ngrq[at peste mqsurq. Miide firme, \n cqutare de producqtori, au prezen-tat dispozitive care, uneori frizeazq absurdul.Canadianul Ed Stengel are o pasiune legatq deapropierea omului de animal, sau invers, dreptpentru care a creat câteva dispozitive cum ar ficu[ca de câini (sau pisici) cu ventilator sau„broscu]a-sonerie“ care orqcqie un „Bine a]ivenit“ celor care sunq la u[q. Americanul Pa -trick McNaughton a in ventat „papucul spqlq-tor“, care permite gra videlor sau infirmilorsq-[i cure]e membrele inferioare fqrq sq seaplece - „Soapy Sole“, care se vinde la pre]ul de20 de dolari. Corpora]ia „Sunbeam“ a expus unprototip din ceea ce se nume[te „creierul“ caseiviitorului, sistemul computerizat „THALIA“(Thinking and Linking Inteligent Appliances -Aplica]ii Inteligente In ter dependente [i Auto -nome), alcqtuit dintr-un calculator [i o serie dedispozitive care monitorizeazq aproape toateas pectele vie]ii fiecqrui membru al unei fa milii.Printre altele, sistemul aminte[te ora la caretrebuie fqcutq cafeaua, iar \n caz cq depisteazqo greutate peste limita normalq a cuiva descar-cq de pe Internet re]ete dietetice; dacq tensi-unea „stqpânului“ este prea mare Thalia trim-ite un e-mail doctorului de familie.

„Sharp Electronics“ atrage aten]ia consuma-torilor cu cuptorul cu microunde conectat laInternet [i capabil sq afi[eze re]ete mergând dela pâine simplq pânq la felurite mâncqruri pen-tru copii. Conceput pentru persoanele „cunos -cqtoare \n domeniul calculatoarelor, dar igno-rante \n ceea ce prive[te arta gqtitului“, acestcuptor \[i regleazq singur puterea de \ncqlzire[i timpul necesar pregqtirii mâncqrii. Maipu]in complicate, dar poate mai importante dinpunct de vedere utilitar, ar fi capacele cu supa-pq pentru sticlele de ketchup. „Loca to rul deBagaje“ care sunq \n valiza posesorului saublitzul de montat la zgardq, care potole[te culumina sa orbitoare câinii obi[nui]i sq latrenoaptea.

o „Zx“, dispozitivul antisfor`it. Milioane deper soane vor putea rqsufla u[urate, la propriu,gra]ie unui mic dar ingenios dispozitiv, botezat„Zx“, care \i poate ajuta pe bqrba]i [i femeideopotrivq sq scape de neplqcuta „boalq“ a sfo -rqitului, scrie „The Sunday Telegraph“. Lansatdeocamdatq numai \n Marea Britanie, „Zx“,care poate fi lesne potrivit oricqrei persoane,func]ioneazq prin \mpingerea \nainte a maxila -rului inferior, eliminând astfel posibilitateaobstruc]ionqrii par]iale a cqilor respiratorii,care se produce frecvent \n timpul somnului,generând sforqitul. Dispozitivul este de un realfolos [i celor care suferq de apnee - o afec]iunerespiratorie mult mai gravq, caracterizatq prinoprirea repetatq a respira]iei celui adormit,timp de câteva secunde. Prin modificareapozi]iei maxilarului, uneori nu mai mult de unmilime tru, „Zx“ rezol vq problema blocqrii cir-cula]iei aerului de cqtre ]esuturile grase, o

proble mq des\ntâlnitq la per-soanele vârst-nice [i/sau su -pra ponderale.Pre]ul unui dis-pozitiv este de225 lire ster-line (circa 338de dolari), sumqcare include [icostul consul-ta]iei la stoma-tolog, pentrucele 15-20 deminute petre-cute cu insta-larea „Zx“.

o WC-ul care\] i \n c`lze[tefundul. Japo ne -zii fac agrotu -rism \n Ro mâ -nia. {i nu ori -cum. Aki Suga -woa ra [i-a dotat cele cinci camere ale pensiuniide patru margarete, din Bran, cu WC-uri a dusedin Japonia. WC-ul de 25 de milioane de leiregleazq temperatura [i viteza apei, face masaj[i clismq. |n plus, \ncqlze[ te auto mat colacul,astfel \ncât fundule]ul utilizatorului sq stea pecald, la temperatura corpului, 37 grade Celsius.Toate aceste comenzi sunt „con cen trate“ \ntr-unmic pupitru de comandq, a[ezat la dreaptavasului. Dar cum era de a[teptat, nu orice fundpoate folosi acest „tron“. O camerq dotatq cu unasemenea WC-minune costq 110 lei pe noapte.Aki s-a cqsqtorit de trei ani cu Oana [i \mpre-unq au o feti]q de un an. Pen siunea poartqnumele so]iei: Oana.

o Haine-medicament. O inven]ie \n materiede haine ale viitorului este \mbrqcqmintea cumedicamente \ncorporate \n textura ]esq-turilor, \n vederea tratqrii astfel a diferitelormaladii ale purtqtorilor acesteia. Dirk Hoefer,cercetqtor la Centrul Medical Hohenstein,Germania, a declarat la Seattle cq echipa salucreazq la realizarea unor microcapsule desti-nate tratqrii unor maladii ale pielii, precumeczemele, pe baza unor materiale incluse \n tex-tura ]esqturii. Aceste microcapsule vor fi acti-vate la contactul cu pielea individului, a pre-cizat acesta. Ideea reprezintq un pas \naintefa]q de cea a cqptu[elilor antimqtrea]q, care nuvindecq boala, de[i ajutq la reducerea efecteloreczemei generatoare a mqtre]ii.

Hoefer sus]ine cq \n curând vor apqrea pepia]q o serie de produse, precum tricouri \mpo -triva durerilor de cap, ciorapi destina]i comba -terii ciupercilor la picioare, [osete vitaminizate[i lenjerie cu folie argintatq pentru persoaneleafectate de dermatite. „Pre]ul acestor produse,de[i un pic mai mare decât cel al hainelorobi[nuite, va fi totu[i mai mic dacq ne gândimcq vom economisi banii pe medicamente“, adeclarat Dirk Hoefer.


Tra ian TANDINTra ian TANDIN


|n fine, cazul de contaminareincon[tientq e asimilabil de lic -telor prin impruden]q, ca rq ni -le [i loviturile involuntare.

Conchidem dar zic\nd, cq in -stituirea delictului de conta gi -une, care are drept conta giunede a preveni un prim act detrans misiune sifiliticq prin tea -ma represiunei [i actele subse-quente prin internare, este con -formq cu libertatea sexualq, cuprincipiile de filo sofie socialq,ju ridice [i [tiin ]ifice.

Existen]a acestui delict \nsq,dacq se justificq din punctul devedere teoretic, poate ridica cri - tici serioase de ordine practicq,[i anume \n ce prive[te aplica -]iunea [i proba.

|n adevqr, proba de fqcutpen tru stabilirea responsabili -tq]ei \nt\mpinq, pe deoparte, di -ficultq]i de ordine fiziologicq,dificultq]i de expertizq medica -lq; pe de alta, existq imposibili-

tate de a se [ti \n caz de re la -]iuni sexuale multiple, care afost isvorul contagiunei.

|ntr'o atare situa]iune, expli -cq d-l Pasquale din Fratta [iMinod, legea s'ar transforma\ntr'o armq teribilq [i unicq \ncontra prostituatelor, cqci vorputea fi urmqrite \ntotdeauna,fqrq a putea arqta, la r\ndullor, pe contaminatori, fie dincauza frequen]ei vizitatorilor,fie din cauza procesului boalei([ancrul ini]ial nu se ive[te, \ntermen mediu, de c\t de la 5-6sqptqm\ni).

La aceastq injusti]ie \n apli-carea legei, la aceastq dificul-tate de probq, se adaogq peri-colul [antagiului, care ar face

din aceastq lege un isvor de ve -xa]iuni zilnice, prin denun ]u -ri le ne\ntemeiate.

CAP. IVReglementarismul

românPentru a termina, sq facem o

repede ochire asupra regle-menta]iunei care domne[te \nRomânia, lu\nd drept punctunic de cercetare Capitala.

Privegherea prostitu]iei seexercitq \n capitalq de Prefec -tura poli]iei, cu concursul unuiserviciu sanitar special, com-pus din medici [i comisari sani -tari, conform dispozi]iuni lorcu prinse \n regulamentul pen-tru privegherea prostitu]iei dinMartie 1898.

Prostituatele sunt \nscrise\n ni[te registre speciale, dinoficiu sau \n urma unei cereri

formale [i primescun libret de sqnqtate.

|nscrierea din ofi-ciu se face \n bazacon statqrilor fqcutede administra]iuneapoli]ieneascq, carepu ne \n supraveghe -re pe femeia bqnuitqcq face prostitu]ie [i\n cazul c\nd existqcertitudine \n aceastqprivin]q [i posibilita -

tea de \ndreptare este \nlqtura -tq, convoacq o co misiune com-pusq din Primar sau de un de -legat al acestuia, dintr'un me -dic din serviciul Primqriei, deregulq medicul inspector alser viciului pentru priveghereaprostitu]iei [i un delegat alPre fectului poli]iei (art. 5 al. 5din reg.), comisiune care de ci -de \nregistrarea, statu\nd con-tradictoriu, prin ascultarea fe -meei a cqrei \n scri ere se cere [iexaminarea probelor ce sunt \nsarcina ei. Femeile cari se credpe nedrept \nscrise pot apela laconsiliul de igienq al capitalei,care de cide \n [edin]q secretqasupra cazului, dupq ce ascultq[i comisiunea care a hotqr\t \n -

scrierea (art. 5 al. e din regula-ment).

Femeile \nregistrate suntsupuse vizitelor medicale regu-late de douq ori pe sqptqm\nq;aceste vizite se fac \ntr'un locad-hoc numit Dispensariu saula domiciliu, cu platq (art. 26).Rezultatul examenului medi -cal, fqrq deosebire dacq femeiase examineazq la dispensariusau la domiciliu, se \nscrie at\t\n condicu]a de sqnqtate c\t [i\ntr'o listq ad-hoc: bolnavelesunt trimise \n cura spitaluluiColentina.

Prostituatele \nscrise pot fi[terse din registre din oficiusau dupq cerere: atunci c\nd semqritq, dupq ce se constatq cqs'a \ndeplinit toate forma li tq ]i -le de cqsqtorie la oficiul de sta -re civilq; c\nd s\nt reclamate depqrin]i, rude sau tutorii lor [ise dovede[te cq duc o via]qones tq \n s\nul familiilor lor;c\nd sunt afectate de vr'o infir-mitate sexualq ce face imposi-bilq exerci tarea prostitu]ieisau atunci c\nd declarq cq pq -rqsesc prostitu]ia [i indicq mij -loacele de trai [i locul unde sevor stabili (art. 8 din regula-ment).

Casele de prostitu]ie [i lo cu -in]ele femeilor prostituate nus\nt tolerate, conform art. 15din regulamentul sus citat, \nvecinqtatea bisericilor, [coa le -lor, internatelor de educa ]iu -ne, \n vecinqtatea imediatq agrqdinilor publice, a teatrelor[i cazqrmilor, \n hoteluri, bir-turi, c\rciumi, berqrii, cafene -le, restaurante, grqdini, teatre,cafeuri-concerte, etc.

|n ceeace prive[te distan]a,legea tace, lqs\nd totul la pru-den]a ofi]erilor poli]iene[ti,cari au de observat o serie \n -treagq de considera]iuni [i tre-bue sq ]inq seamq de stareacar tierului, at\t sub raportul fi -zic c\t [i acela al locuitorilor [ide dezordinile pe cari s\nt da -tori sq le previe [i sq le \m pie -


de I . Gr . Perie]eanu

Studiu social, juridicStudiu social, juridic[i de legisla]iune comparat`[i de legisla]iune comparat`

POLI}IA DE MORAVURI

66

I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q

dice, de oarece casele de to le -ran]q s\nt adesea,- de obiceiuS\mbqta seara, Duminicile [isqrbqtorile, - teatrul unor scan -daluri violente cauzate de be]ie,refuz de platq [i c\te odatq depretextele cele mai frivole; indi-vizi cari trqesc din desfr\ul fe -meilor cautq ceartq streinilorsau rivalilor lor; al]ii \n dorin]ade a se rqsbuna \mpotriva uneicase \n cari au fost infecta]i, pq -trund \n local \n tovqrq[ie nu -meroasq [i brus cheazq pe pros-tituate [i pe femeile care dirigstabilimentul.

E de remarcat cq localurilede prostitu]ie au tendin]a de ase grupa \n oare-cari puncte [iaceastq aglomera]ie de localuri\ntr'un singur punct circum-scris, prezintq incoveniente in -contestabile, are \nsq avanta -giul de a \nlesni supra veghere,mai ales \n cartierele unde fur-nicq indivizi cu \nclina]iuni [iobiceiuri ur\te; de a concentrarqul \ntr'un singur punct; pecâtq vreme dispersarea are de -za vantagiul de a face din fieca -re local un focar de neajun-suri, care lq]e[te cu at\t maimult ravagiile sale, cu c\t li mi -tele sunt mai restrânse.

|n ce prive[te acordarea uneitoleran]e pentru \nfiin]area decase publice de prostitu]ie, ad -ministra]ia trebue sq \ntrebu -in]eze multq pruden]q [i multqcircumspec]iune, obser v\nd culuare aminte dispo zi]iunile cu -prinse \n art. 13 din regulam.pentru priveghe rea prostitu]iei[i ]in\nd seamq de gusturile [imoravurile cartierelor; e cert,\ntr'adevqr, cq cutare stabili-ment, care prin natura, compu -nerea [i modul squ de a fi ]inutar rqmâne neobservat \n cu ta -re parte a ora[ului, ar fi dincon tra de o eviden]q scanda -loasq \n cutare altq parte [i aratrage administra]iunei re pro -[uri de neglijen]q [i imoralita -te. Fqrq \n do ialq cq poli]ia tre-bue sq treacq cu vederea ne -mul ]umirile [i reclama]iunile,ori de c\te ori inconvenientelenu s\nt at\t de grave [i nu in -tereseazq \ntr'un mod directmorala [i ordinea publicq, pen-tru motivul cq desfiin]area uneicase de toleran]q sau res pin -gerea autoriza]iunei de a sesta bili \ntr'un loc oarecare, areneesarmente drept con secin]q\nfiin]area ei \ntr'un alt punct.Sunt de pre ferat bine \n]eles,pentru stabilirea unei case pu -blice de prostitu]ie, strqzile pu -]in frequentate [i cari nu fac

par te din centrele comerciale;ori cum, \nfiin]area acelor casenu trebue sq fie rqu vqzutq, deoare-ce cu c\t numqrul case lorpublice de prostitu]ie va fi mairestr\ns, cu at\t prostitu]iaclandestinq va spori \n propor -

]iuni \n gri jorq -toare, cea ceconstitue o pri -mejdie se rioa sq.

|ntr'adevqr,prin restrânge -rea numqruluicaselor de

prostitu]ie, femeile de mora -vuri u[oare se vor deda prosti-tu]iei clandestine [i astfel \nloc de a fi supuse \n mod regu-lat vizitelor medicale [i con-trolului administrativ, care seexercitq cu eficacitate \n case-le de prostitu]ie, se vor sus-trage timp \ndelungat con-trolului sanitar [i poli]ienesc,prin dese schimbqri de domici -liu [i alte subterfugii viclene.

Un raport al D-lui Dr. Luca,din anul 1904, relateazq cq din399 prostituate clandestinedovedite, s'au gqsit bolnave183, deci aproape 50 la sutq.Cu toate acestea, Dr. Felix, \ntratatul squ de igienq publicq(Vol. II, pag. 375), se pro-nun]q \n mod categoric \n con-tra caselor de toleran]q, pre-conizând desfiin]area lor [i to -lerarea prostituatelor cari lo -cu iesc singure.

Casele de toleran]q sunt\nscrise \ntr'un registru spe-cial (art. 11 din regulam.) [itrebue sq se conformeze pre-scrip]iunilor prevqzute de art.16, 17, 19, 20, 21, 22, 23 dinacela[i regulament.

{ederea dinaintea locuin]eisau \n casq la fereastrq des chi -sq e absolutamente in ter zisq.

Bqrba]ii nu sunt liberi sqdeschidq [i sq dirigq case de

prostitu]ie.Femeile mqritate nu pot sq

di rige case de prostitu]ie fqrqautoriza]ia bqrbatului (art. 14din regulament).

Dupq cum vedem, sistemulregulamentqrei prostitu]iei lanoi nu prezintq caracterul ar -bitrar al reglementa]iunei fran -ceze [i se poate zice, cu dreptcuvânt, \n urma expu nerei ceam fqcut a ideilor de reformqpropuse \n alte ]qri, cq acestsistem, fa]q cu imposibi litateade a fi radical transformat, este

pentru un moment destul debun.

Rqm\ne, bine \n]eles, sq i seaducq oarecari modificqri [icomplectqri, de naturq a asigu-ra mai bine supravegherea [i a\nlqtura mai efectiv pericolulcontagiunei:

I. S'ar putea astfel sus]ine, \nprima linie, necesitatea de a se\nfiin]a pe lângq Prefectura Ca -pitalei un serviciu care sq seocupe \n mod serios cu poli]iade moravuri, de oarece servi -ciul care func]ioneazq actual-mente, sub numele de serviciulpoli]iei sanitare, ne permitema crede cq nu \nfq]i[eazq de câto \ncercare cu totul rudimenta-rq.

Sq [e ata[eze \n acela[ timpla Prefectura poli]iei serviciulsanitar pentru priveghereapros titu]iei (dispensariul), carede când s-a desfiin]at poli]iacomunalq nu mai existq nici ora]iune care sq motiveze de -penden]a sa de comunq; de alt-fel solu]iunea pe care o propu -nem e reclamatq de \n sq[i me -canismul serviciului [i de alteconsidera]iuni importante, pecare le impune bunul mers alsupravegherei.



I S T O R I A L A R O T A T I V QI S T O R I A L A R O T A T I V Q


M A G A Z I NM A G A Z I N

PIE

RD

UT

~P

E D

RU

MA

PA

FA

RA

-O

NIL

OR

FIR

AV

|N

TA

LIE

!

BA

SM

CE

RT

AT

BIL

E !

CO

LE

C}

IED

E H

~R

}I

CO

PT

LA

MIE

Z !

A D

A L

A

O P

AR

TE

|NV

ER

-{

UN

AT

A S

~LT

A

SIN

GU

R~

PE

LU

ME

GR

OA

ZN

IC

Ø

Ø

Ø

CO

NF

E-

SIU

NE

Ø

CO

MP

LE

T

ØD

OS

Ø

GLU

M~

(5

cuv.

)

Ø

Ø

Ø

Ø Ø

Ø

Ø

Ø

Ø Ø

ÚÚ

Ú

OM

BIL

ICA

MO

R

Ú

FO

RT

I -F

IAN

TC

UT

IE C

UC

RE

IOA

NE

Ø

Ú

|N C

AD

~ !

AB

IS !

Ø

Ú

ÚA

|N

VÂ

RT

ILIN

I{T

E

Ú

AS

CU

NS

ÚP

~S

~R

I P

E V

AR

Z~

Ú

Ú

Ú

Ú

ÚT

RA

S

|N P

IEP

T

Ú

Ú

Ú

Ú

Ú

VE

AC

CE

NU

{IU

BO

T D

EP

OR

C

ST

~

PE

GÂ

TS

CR

ISO

A -

RE

MIC

~

CE

AS

NE

-T

ER

MIN

AT

12 M

ES

E !

MU

RA

RE

|N T

AIG

A !

urm

are

a

urm

are

a

pe

lin

ia 8

p

e l

inia

8

(5 c

uv

.)(5

cu

v.)

|ntr

e

pri

ete

ne

:-

Dra

g`

, tu

]i-

ai

pri

vit

vre

od

at`

so

]ul

t`u

dre

pt

\n o

chi

\n t

imp

ce f

`ce

ai

dra

go

ste

?-

O s

ing

ur`

da

t`,

da

ra

fo

st g

roa

znic

!-

De

ce

?-

Pe

ntr

u c

` e

u e

ram

\n p

at

...

!

1166

6622

CO

ST

EL

RA

{C

A-C

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-C

OS

FL

AG

RA

NT

epublica Islamicq Mauri -tania, ]arq situatq \n VestulAfricii, mai exact pe coasteleNord-Vestice ale continentuluinegru, mqrginitq de OceanulAtlan tic, o parte din Magreb(Algeria [i Sahara Occidentalq,controlatq din 1975 deMaroc) la Nord, de Malila Est [i Se ne gal la Sud.Populatq de arabo-ber -beri, originari din Nor -dul Africii [i „sonikhé“,Maurita nia constituieun punct de treceresen sibil \ntre Africa deNord [i Africa Neagrq,consi deratq un nod gar-dian plasat \ntre ciocan[i nicovalq, o ]arq vqzutq dinexterior ca un jandarm alEuropei.

Pe nea[teptate, \n primqvaraanului 2006 au fost vqzutepentru prima datq \n largul

coastelor mau ritane, celebre le„ca yucos“, bqrci uria[e de circa15 m lun gi me utilizate de pes -carii mauritanieni, ticsite cuclandestini, candida]i la imi-gra]ia ilegalq \n Uniunea Euro -penq, via In su lele Canare, res -pectiv Spania. Majori ta tea pro -

veneau din zonele implicate \nconflicte socio-economice sub -sahariene: Liberia, Sier ra Leo -ne [i Coasta de Filde[.

Presiunile venite din toatepqr]ile nu se vor lqsa a[teptate.

|n primul rând din partea Co -misiei Europene, \n general, [idin partea Spaniei, \n particu-lar.

Dar [i din partea Comuni -tq]ii Interna]ionale, „AmnestyInternational“ care critica atâtpresiunile, cât [i mqsurile \n -

tre prinse de organisme -le res ponsabile cu imi-gra]ia clandestinq \n UE.

Printre cele solicitatede guvernul de la Nouak -chott (capitala ]qrii cuaproximativ 720.000 delocuitori), pentru a facefa]q afluxului de imi -gran]i, figura printrealtele [i deschidereaunui Centru de Reten]ie

la Nouadhibou (al doilea ora[ca im portan]q a ]qrii) \n Nor -dul Mauri ta niei, destinat celorcare vor fi expul za]i din In su -lele Canare de cqtre guvernulspaniol.


Frontierele Uniunii Europene nemetropolita -ne se \ntind peste m`ri [i ]`ri, din Asia pân` \nAmerica Central` [i de Sud, trecând prin Africa,din Oceanul Atlantic pân` \n Oceanul Pacific [i,respectiv, cel Indian.

Dac` la frontierele Ceuta [i Melilla, enclavespaniole \n Maroc, sute de imigran]i clandestiniprovenind din Africa Neagr` (subsaharian`)mor pentru c` vor s` tr`iasc` liber [i decent \nEuropa, accesul lor \n Insulele Canare spaniole(situate la Nord-Vest de Sahara Occidental`african`, \n Atlantic), este reprimat violent deg`rzile civile spaniole.

Din Lampedusa italian` situat` \n Sud, lacirca 200 de km de Agrigente (Sicilia), \ntreMalta [i Tunisia, expulz`rile sunt considerateun obiect de activitate al unor institu]ii apar]i -nând statului [i finan]ate din bani publici. {ilista poate continua.

Ca [i cum Europa nu ar dispune de frontieredestule, considerate fragile de Comisia Euro -pean`, la por]ile UE [i-a f`cut apari]ia, nu demult timp, o nou` zon` de tranzit, cu un ridicatflux migrator c`tre centrul Europei, un puternicfurnizor de candida]i clandestini la imigrare,care nu are contact direct cu frontierele UE.

Este vorba de Mauritania.

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E

„GUANTANAMITO“

R


Ca loca]ie, o fostq [coalq afost desemnatq [i amenajatqsub supravegherea Crucii Ro[iiInterna]ionale, ulterior numi -tq de localnici „Guantanamito“.

|ntr-un raport intitulat:„Ma uritania, nimeni nu nevrea“, „Amnesty Internatio nal“atrage aten]ia asupra faptuluicq Guantanamito (dupq nume -le lagqrului de prizonieri dinGuantanamo a bazei militarenavale americane din Cuba,\nfiin]at \n 2001 cu 750 de de -]inu]i) exemplificq perfect po -

litica europeanq din ultimii ani\n ceea ce prive[te extindereacqtre Sud a frontierelor saleexterioare.

Cu atât mai mult cq Maurita -nia figureazq pe lista ComisieiEuropene ca veriga slabq aMagrebului, \n raport cu petro -republicile Algeria [i Libia,respectiv, Tunisia [i Maroculcu care manevra politicq estemult mai flexibilq.

Ceea ce \nsq noi am pututdeduce din acest raport redac-tat sub conducerea Secreta ru -

lui General al „AmnestyInter national“, dna Ire -ne Khan, un raport ex -trem de complet [i binedocumentat, este cq ex -ter ni zând problemele sa -le migratoare, Europacontribuie indirect la vi -ola rea drepturilor fun-damentale ale omuluiatât \n Mauritania, cât [i\n regiunile altor fron-tiere fragile cum ar fi

Ceu ta [i Melilla sau Lam pedusa.Dupq crearea Centrului de

Reten]ie „Guanta na mito“, afri -ca nii subsaha rieni, chiar [i ceiafla]i \n posesia unor docu-mente de identitate valabile,fac obiectul unor persecu]ii sis-tematice, a unor ares tqri a bu -zive [i expulzqri \n ]qrile lor deorigine.

Se pare cq poli]ia localq dinNouadhibou, aflatq \ntre pre-siunile [i directivele UniuniiEuropene, dar [i mqsurile im -puse de guvernul maurita nian,

profitq de si tu -a]ie [i \n calcqvoit sau nudrepturile fun-damentale aleo mului, ceeace \ntre ]ine vi -o len]a [i co -rup ]ia la unnivel ridicat.

Din investi-ga]iile pe carele-am \ntre-prins \n acestdosar, se parecq \n cursulanului 2007au tranzitat,

jus tificat sau nu, prin Guan -tanamito nu mai pu]in de 3257de persoane. To]i au fost expul -za]i \n Mali [i Senegal, ]qri li -mitrofe Mauritaniei, indiferentde na ]io nalitatea [i originea lor.

Persoanele arestate nu potface niciun demers administra-tiv pentru regularizarea situa -]iei lor \n Mauritania, niciunrecurs contra deciziei de expul -zare [i nici nu pot solicita sta -tutul de Refugiat Politic.

Meritq sq men]ionqm [i fap-tul cq Guantanamito nu dis-pune decât de 216 paturi [i decondi]ii de igienq sub oricecriticq. Printre numeroaselein scrip]ii cu grafitti ai celor\ncarcera]i, pe pere]ii Centru -lui de Reten]ie Guantanamito,una ni s-a pqrut deosebit deinteresantq [i pertinentq.

Credem cq autoritq]ile res -ponsabile cu imigra]ia \n UE arputea sq o analizeze cu sim] derqspundere. „Pe vremea cândalbii veneau \n Africa pe mare,noi nu i-am numit clandestini.Atunci, de ce astqzi când noi,negrii, \ncercqm sq ajungemtot pe mare \n Europa, auto -ritq]ile locale ne numesc clan-destini ?“

*Mul]umesc prietenului [i co -

legului meu Marco Mulcahy,Supervising Editor, Super vi -sory Desk de la „AssociatedPress“, New York pentru dis -cu]iile controversate pe carele-am avut cu el pe tema aces-tui subiect.

Prof . univ. dr. Prof . univ. dr. Thomas CSINTAThomas CSINTA

M O N D O P O L I C EM O N D O P O L I C E


Regizorul filmului „The Pursuitof Happyness“ - „|n cqutarea feri-cirii“ [i actorul, de douq ori nomi-

nalizat la premiulAcademiei, WillSmith, ne oferqpo vestea emo ]io -nantq [i plinq desuspans a unuiom hqituit de unsecret ascuns, ca -re încearcq sq seizbqveascq, schim-bând total desti -nele a [apte oa -meni, complet ne -cu noscu]i. Odatqce a pornit peacest drum, nimicnu-i mai poateschimba hotq râ -rea. Sau, cel pu]in

a[a crede el. Dar Ben Thomas nu sea[tepta câtu[i de pu]in sq se în -drqgos teascq de una dintre aceste[apte persoane, necunoscute pânqatunci - iar ea va fi cea care îl vaschimba pe el.

Mister palpitant [i surprinzq-toare poveste de dragoste, [aptesuflete lanseazq întrebqri provoca-toare despre via]q [i moarte, re -grete [i iertare, înstrqinare [i pri-etenie, dragoste [i izbqvire - dez -vqluind firele nevqzute care leagqdestinele oamenilor în mod sur-prinzqtor.

Filmul începe cu lista celor[apte nume: Ben Thomas, HollyApelgren, Connie Tepos, GeorgeRistuccia, Nicholas Adams, EzraTurner [i Emily Posa. Singurul lu -cru care le este comun celor [apteeste faptul cq au ajuns la un punctde rqscruce, fiecare dintre ei avândnevoie de ajutor, fie el financiar,spiritual sau medical - [i fqrq [tirealor, Ben i-a ales sq facq parte dinplanul lui de mântuire. Dar Emily

Posa (Rosario Dawson), o pacientqcu suferin]e cardiace, plinq devia]q, îi întoarce pe dos planurile,realizând ceea ce Ben credea cq eimposibil - ea reu[e[te sq se a pro -pie de el - schimbându-i concep]iadespre lume [i despre ceea ce nestq în putere.

Columbia Pictures prezintq, înasociere cu Relativity Media, o pro-duc]ie Overbrook Entertainment/Escape Artists, filmul regizat deGabriele Muccino, „{apte suflete“.În film joacq: Will Smith, RosarioDawson, Michael Ealy, Barry Pep -per [i Woody Harrelson. Regia -Gabriele Muccino. Produc]ia - ToddBlack, James Lassiter, Jason Blu -menthal, Steve Tisch, [i Will Smith.Scenariul - Grant Nieporte. Pro -duc ]ia executivq - David Crockett,David Bloomfield, Ken Stovitz, [iDomenico Procacci. Imaginea - rea -lizatq de Philippe Le Sourd. Sce no -grafia - J. Michael Riva. Mon ta juleste realizat de Hughes Win borne,A.C.E., iar costumele de Sha renDavis. Muzica e semnatq de AngeloMilli.

În 2006, odatq cu „The Pursuitof Happyness“, regizorul GabrieleMuccino [i starul Will Smith au datpeste o poveste extraordinarq - untatq rqmas pe drumuri, reu[e[tesq-[i reconstruiascq via]a, deve -nind chiar un om de succes, fqrqalte mijloace decât curajul, dra -gostea [i speran]a. Filmul urma sqdevinq un hit de rqsunet ce a fostrqsplqtit cu aprecierea publicului[i mai multe distinc]ii, prin tre carenominalizqrile lui Smith la premiulAcademiei [i la Globul de Aur, pen-tru interpre tarea sa profund emo -]ionantq.

Acum, alchimia unei alte po -ve[ti originale, emo]ionante [i pro -vocatoare îi aduce din nou împre-unq pentru filmul „{apte suflete“,o poveste de dragoste ie[itq din co -mun între Ben Thomas, un omcare se pregqte[te sq facq ceva de -osebit pentru [apte necunoscu]i, [i

Emily Posa, una dintre aceste per-soane, care reu[e[te, la rândul ei,sq-i influen]eze extraordinar via]alui Ben, lucru care însq nu fqceadeloc parte din plan. In ten ]ia regi-zorului [i a actorului a fost aceeade a crea un love story cu totuldeosebit, în care sq înfq]i[eze nunumai sentimente profunde [i im -previzibile, ci [i puterea de salvarepe care o are o iubire complet lip-sitq de egoism.

Smith s-a gândit la fel. „Pur [isimplu am fost cucerit de scena -riu,“ spune el, „[i de ideea de a dasens vie]ii noastre. E o poveste dedragoste modernq [i incredibilqcum n-am mai vqzut niciodatq. Iarechipa condusq de Gabriele are ointrospec]ie extrem de puternicqînlquntrul fiin]ei umane, identifi -când emo]iile [i dezvoltându-le“.

Smith continuq: „Pentru mine afost o [ansq de a spune o povestedespre ideea esen]ial umanq carenu înceteazq sq mq fascineze: cumreu[im noi, oamenii, sq depq[imma rile traume? Cum reu[im sqmergem înainte, când tot ceea cene înconjoarq s-a prqbu[it? În sen - sul acesta, «{apte suflete» este opo veste despre împqcarea de sine,care are pe deasupra [i un finalnea[teptat.“

Viorel MIULESCUViorel MIULESCU

F I L MF I L M

{APTE SUFLETE


P O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T IP O L I } I A C O M U N I T A R Q B U C U R E { T I

1 1 2 - N U M Q R U N I C1 1 2 - N U M Q R U N I C( P O L I } I E , S A L VAR E , P OMP I E R I )

1956 - JANDARMERIA1982 - PROTEC}IA CIVILQ

n Sec]ia 1 ( 021.316.56.84 n Sec]ia 2 ( 021.222.96.01n Sec]ia 3 ( 021.313.89.02n Sec]ia 4 ( 021.222.41.58n Sec]ia 5 ( 021.667.56.98n Sec]ia 6 ( 021.210.43.35n Sec]ia 7 ( 021.242.26.44n Sec]ia 8 ( 021.316.69.79n Sec]ia 9 ( 021.255.24.33n Sec]ia 10 ( 021.313.69.45n Sec]ia 11 ( 021.321.72.12n Sec]ia 12 ( 021.324.50.15n Sec]ia 13 ( 021.345.07.90n Sec]ia 14 ( 021.336.23.03n Sec]ia 15 ( 021.461.00.71n Sec]ia 16 ( 021.332.44.34n Sec]ia 17 ( 021.410.90.02n Sec]ia 18 ( 021.335.17.57n Sec]ia 19 ( 021.423.38.91n Sec]ia 20 ( 021.221.40.55n Sec]ia 21 ( 021.434.01.88n Sec]ia 22 ( 021.413.10.20n Sec]ia 23 ( 021.256.05.66n Sec]ia 24 ( 021.332.49.03n Sec]ia 25 ( 021.444.19.06n Sec]ia 26 ( 021.683.21.30n Sec]ia Transporturi

( 021.316.94.79n Brigada Poli]iei Rutiere

(centrala) ( 021.323.30.30

SEC}IILE DE POLI}IE

T E L E F O A N E D E U R G E N } QT E L E F O A N E D E U R G E N } Q

D IREC} IA GENERALQ DE PA{APOARTEStr. Nicolae Iorga nr. 27-29, sector 1 ( 021.212.56.75

Sectorul 1: ( 021.316.94.74; Sectorul 2: ( 021.250.44.95;Sectorul 3: ( 021.315.35.34, int. 24232/24231; Secto rul 4:( 021.336.38.71; Sectorul 5: ( 021.315.35.34, int. 22510;Sectorul 6: ( 021.434.01.60

S E R V I C I U L A NA L I Z Q { I P R E V E N I R E A C R IM I N A L I T Q } I I ( 0 2 1 . 314 . 5 5 . 2 0

Mar]i: 16.00-18.00 [i Joi: 11.00-12.00 Comisar [ef Mihai Cqlinescu,

Adjunct al inspectorului ge ne -ral al Po li]iei Rom`ne, desem-nat Director General al Poli]ieiMunicipiului Bucure[ti;

Luni: 14.30-16.00Comisar [ef Niculae Ma ri -

nescu, desemnat Director Ge -neral Adjunct al Po li]iei Mu ni -ci piu lui Bucu re[ti;

Miercuri: 14.30 -16.00Chestor de poli ]ie Florin Lu -

cian Gu ran, Director Ge ne ralAd junct al Po li]iei Mu ni ci piu -lui Bucu re[ti;

Miercuri: 13.30 - 15.00Comisar Bog dan Mihail Ivq -

nescu, Director al Di rec]iei Po -li ]iei Adminis tra tive.

Audien]ele au loc la se diul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti,

str. Eforiei nr. 3 - 5, sector 5Telefon: 021.311.20.21, interior 22.653

D I R E C } I A G E N E R A L Q D I R E C } I A G E N E R A L Q A N T I C O R U P } I E - M . A . I .A N T I C O R U P } I E - M . A . I .

T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6T e l v e r d e : 0 8 0 0 . 8 0 6 . 8 0 6

I N S P E C T O R A T U L D E P O L I } I EA L J U D E } U L U I I L F O V

Str. Fabrica de Glucozq nr. 7, sector 2, Bucure[ti

Tel/fax: 021.233.29.81 SECTORUL 1SECTORUL 1Telverde: Telverde:

021.224.28.87021.224.28.87Direct: Direct:

021.224.32.16021.224.32.16

SECTORUL 2SECTORUL 2Telverde: Telverde:

021.252.11.10021.252.11.10

SECTORUL 3SECTORUL 3Telverde:Telverde:

021.021.340.07.51340.07.51Direct: 9543Direct: 9543

SECTORUL 4SECTORUL 4Telverde:Telverde:

021.450.44.31021.450.44.31

SECTORUL 5SECTORUL 5

Centralq:Centralq:

021.314.43.18021.314.43.18

(int.118)(int.118)

SECTORUL 6SECTORUL 6

Telverde: Telverde:

021.413.16.20021.413.16.20

021.413.16.71021.413.16.71

Direct: 19546Direct: 19546

POLI}IA GQRIIDE NORD:

021.222.36.32

CONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQCONSIL IUL GENENERAL AL MUNIC IP IULUI BUCURE{T I - POLI} IA COMUNITARQAleea Suter, nr. 21, Sector 4, Bucure[ti

Centrala ( 021.336.85.66TelverdeTelverde 021.335.22.34021.335.22.34 n Internet:www.plmb.ro

A U D I E N } Ela conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

ASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORASOCIA}IA INTERNA}IONAL~ A POLI}I{TILORSec]ia Român` - Regiunea 4 Bucure[ti - Poli]ia Capitalei

telefon / fax: 021.313.18.33„IPA JURNAL“ publica]ie periodic` a Sec]iei Na]ionale

www. i pa r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm lwww. i pa r oman i a . r o / b u l e t i n . h tm l

BIROUL INFORMARE {I RELA}II PUBLICE ([email protected])Purt`tor de cuvånt - Comisar [ef de poli]ie Christian CiocanTelefon: 021/313.34.08 Fax: 021/314.53.54 Mobil: 0742.177.314

POL I} IAAEROPORTULUI INTERNA}IONAL„HENRI COANDQ“(OTOPENI )021.201.32 .42;021.201.32 .46 .

POL I} IA AEROPORTULUI „AUREL VLAICU“(BQNEASA) - 021.232.01 .31

U T I L E U T I L E

C O L E G I U LC O L E G I U L

E D I T O R I A LE D I T O R I A L

Alina DRAGOMIR

Christian CIOCAN

Dan IONESCU

Gra]iela V~DUVA

R`spunderea pentru materialele publicaterevine au torilor. Re pro ducerea integral` saupar]ial` a mate ria lelor, f`r` acordul prea labil alredac]iei, este in ter zis`.

T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ; T iparu l : «F`g`ra[ Pr in t» Bucure[t i ;

ISSN 1584-9910ISSN 1584-9910

Adresa po[ta l` : s t r . Efor ie i nr . 3-5, sector 5 , Bucure[t i .

Te l / fax: 021.250.98.89. E-mai l : po l i t iacapi ta le [email protected]

«POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE «POLI}IA CAPITALEI» ESTE MEMBRU AL ASOCIA}IEI ROMÅNE PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )PENTRU TEHNICA DE SECURITATE (A.R.T .S . )

PUBLICA}IE DE INFORMARE, EDUCA}IE CIVIC~ {I PREVENIRE A CRIMINALIT~}II EDITAT~ LA DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI

w w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r ow w w . p o l i t i a c a p i t a l e i . r o

REDAC}IAREDAC}IA ::Maria DINU - redactor-[ef adjunct;Sorin ANGHEL - redactor;

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I:Grazie lla DAN, Marian TUDOR, Dana MIHALACHE,Adrian VLAD, Thomas CSINTA (F), Viorel BACIU [iAurelian {U}~-{AI;

SE CRE TARIAT TEHNICSE CRE TARIAT TEHNIC:Roxana MIH~ILESCU, Dan CÂRSTOIU, Indira GHEOR GHE [i Aurelia BADEA.


Capitala cre[te Verde

|n luna martie [i primadecadq a lunii aprilie a.c., 180de poli ]i[ti comunitari dincadrul Po li]iei Comunitare aMu nici piului Bucure[ti au par-ticipat la rea lizarea Progra mu -lui de Mq suri [i Ac]iuni pentrugospodq rirea [i \nfrumuse]areaora[ului „„Capitala cre[te Ver -de“. Declan[at din ini]iativaprimarului general, prof. dr.Sorin Oprescu, programul s-ade rulat \n toate sectoarele Capi -talei [i a avut ca obiective prin-cipale: \ntre]i ne rea spa]iilorverzi, respectarea normelor desalubritate, \n tre ]inerea sem-nelor de cir cula]ie, a indicatoa -relor [i semafoarelor electrice,toaleta rea copacilor [i defri [a -rea vegeta]iei spontane, \ntre ]i -nerea pqrcule]elor [i a locurilorde joacq pentru copii, elibe ra -rea dome niu lui public de auto -vehicule a bandonate, res pec ta -rea de cqtre constructori a nor -

melor de poluare [i pro tec ]iame diului, identificarea lu crq ri -lor edilitare care nu res pectqnormele legale.

Poli]i[tii comunitari au con-tribuit \n mod esen]ial la bunadesfq[urare a acestei campanii,prin asigurarea ordinii [i lini[ -tii publice [i fluidizarea traficu-lui rutier \n locurile de desfq [u -rare a diverselor activitq]i, \n - so]irea inspectorilor Primq ri eiGenerale \n ac]iunile de control[i monitorizare a desfq [u rqriicampa niei, distribuirea de pli-ante [i alte materiale de in for -mare la a so cia]iile de proprietari[i loca tari, societq]i comerciale,etc.

Alarm` pentrutaxiurile „pirat“

Agen]i ai Poli]iei Comuni tarea Municipiului Bucure[ti auparticipat, \n echipe mixte, alq-turi de poli]i[ti ai Brigqzii dePo li]ie Rutierq [i inspectori aiDirec]iei Inspec]ie [i Control

General din Primqria Munici -piu lui Bucu re[ ti, la efectuareaunor controale pri vind res pec -tarea legalitq]ii \n ac tivitatea deta ximetrie \n Capi talq.

Desfq[urate zilnic, timp de24 de ore, ac]iunile au avut cao biec tiv depistarea [i sanc]io na -rea persoanelor care practicq a -ceastq activitate, fqrq a posedaautoriza]ii de taxi eliberate deauto ritatea competentq din Pri -mqria Generalq a MunicipiuluiBucure[ti. |n numai o lunq aufost verificate 4683 de auto ve -hi cule, s-au \ntocmit un nu mqrde 1638 de procese verbale deconstatare [i sanc]ionare a con-traven]iilor, aplicându-se a -menzi \n valoare totalq de peste1.400.000 lei.

Trafican]i dedroguri re]inu]i

|n seara zilei de 30 martie,poli]i[tii co munitari AdrianBuzea [i Ioni]q Dobre, afla]i \nserviciu de pa trulare \n ParculHerqs trqu, i-au depistat [i re -]inut pe Vlad B, 24 ani, din ju -de]ul Ia[i, Dan C, 22 ani [iDaniel L., 19 ani, ambii dinBucu re[ti, care de]ineau asu pralor seringi de unicq fo losin]q,folii de staniol destinate prizqriidrogurilor, brichete, me dica men -te care nu se elibereazq din far-macii fqrq re]etq [i alte sub-stan]e presupuse a fi dro guri.Nici unul dintre cei trei nuaveau asupra lor vreun docu-ment, iar identificarea lor s-arealizat prin intermediul Ser vi -ciului Dispecerat al institu]iei.Au fost preda]i apoi, pentru cer -cetqri, unui echipaj de la Sec]ia2 Poli]ie, sosit urgent la fa]alocului.

P O L I } I A C O M U N I T A R QP O L I } I A C O M U N I T A R Q

Viorel Viorel MIULESCUMIULESCU

COLABORARE

S t r . O d ` i N r . 1 7 3 A , I n t r a r e a 2 , B u c u r e [ t i , R o m â n i aT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Cupa Poli]ieila tir

Cu ocazia „Zilei Poli]iei Ro mâ -ne“, la sfâr[itul lunii martie,Asocia]ia Interna]ionalq a Poli -]i[tilor - Regiunea 4 Bucu re[ti aorganizat la poligonul „IosifSârbu“, din Capitalq, o \ntrecerede tir pentru membrii IPA.

Astfel, peste 40 de poli]i[ti auluat \n cqtarea pistolului, ]intele- dispuse de organizatori la 25 demetri - sperând cq vor avea maimul]i „decari“ decât ceilal]i. Fie -care concurent a avut de execu-tat 10 trageri + 3 de reglaj, lasfâr[itul competi]iei organiza-torii stabilind clasamentul final\n func]ie de punctajul fiecqruia.

Cupele [i diplomele au fost \n -mâ nate de pre[edintele IPA - Re -giunea 4 Bucure[ti, domnulViorel Croitoru, care i-a felicitatpe to]i concuren]ii pentru parti -cipare [i \n mod special pe \n vin -gqtori. Ace[tia au fost:

Categoria femei:I - Gabriela Horyna - 87 pc.II - Liliana Bucur - 82 pc.III - Adriana Alexa - 75 pc.

Men]iuni - Mihaela Covrig,Ecaterina Ta[cq [i Ana MariaMatei.

Categoria b`rba]i:I - Gabriel {chiopu - 83 pc.II - Dan Ghe]u - 80 pc.III - Petre Grecu - 78 pc.

Men]iuni - Dan Petrila, Ma rianCiucu [i Bogdan Antonie.


ORIZONTAL:

1) Vas de sânge;nn 2) Astru; nn 3)|n cadq!; nn 4)}esqturq ase mq -nqtoare catifelei;nn 5) Vâslq; nn 6)|n stea!; nn 7)Continuare glu -mq; nn 8) Ie[itdin comun - Ca -iet!; nn 9) |npace! - Scrumbie slabq - A nu mi[ca;nn 10) Masa de searq - Temeritate.

VERTICAL:1) Floarea dro -ga]ilor; nn 2) |nacest loc; nn 3)Pe ne!; nn 4) Iti -ne rar; nn 5) Co -nac fqrq gard!; nn6) Grqdinq pu -blicq; nn 7) 13Vase! - Pe re! - Ca - iet!; nn 8) Expu seos tentativ - Se -re!; nn 9) |n cur ca -tq; nn 10) Abis! -Casq - Cat.

Costel RA{CA-COSCostel RA{CA-COS

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

O blondq [i o brunetq suntpe autostradq \ntr-un tir.Ajung la un pod, care areo \nql]ime de trei metri.Bruneta:Bruneta:- La dracu', tirul nostruare o \nql]ime de pa trumetri!{i blonda:{i blonda:- Mqre[te viteza, nu estenici un poli]ist prin…

- urmarea pe linia 7 -

| N D E M N| N D E M N

((55333311))

Hristos a Înviat !

aprilie aprilie -...

Documents