apicultura in romania 1986 nr.12 decembrie

8/12/2019 Apicultura in Romania 1986 Nr.12 Decembrie

1/30


2/30

evist i lunari de rchimb de expr isnq itndrumare metodologic3 apicol& sditatll oI\roeistia CrarcMorilor o Albine din Republicl

Socialisti Romania

* * * : Marile fnlpllniri ale &b%%.I. VASILACHE, V .V ASIL A aE : & a i r 6 4 :albinelor iarna.

3 I. RECEANU : Calitatea proviziilor de hranti.pi hfluentn acestbra a s u p a familillor d e "albine.

I. VI$AN : Ldcrgri eficknte pentu dezvolta-. rea timpurie a familfilor de dbi ne..

. 6 4 M. $TEFANE.SGU : Cum ctedms culesul la4 salclmul I.1. PIRVANESCXJ : ~i lo r i f i ca r6aunor tehna. I -3

. logii noi in stupgritul pavci&nar. ,V. A& : P r e d pentril extrjtgerea cerii dinfaguri reformati n, onditii de stupinti.

I. CAPISIZU-DEI*ABIRCA,: "Tigareta apic01~~tip microfon.C NEAC$U : Medkanlentul apicol - emcdiuterapeutic de mare perspectivg.Emtlia POPESCU-DIWLESCU, M POPESCUe

.r DICULESCU : Flori, soare. albine (11)

t. POPESC C va observatii s i prcciz51.i.SFMNAL Y* : SapUn na in ter~t ional8 apiculbr~luiS HODOI.EA : SustlnutA adivitate de divcr-s i f i car~ tipA~ltUr i cu profll apicol.rn>CUMENTAR APlCOLCALENDARUL APICULTORULUXXN3EXUL AUTORILOR I ARTICOLgLOR

PURCICATE fN ANUL 1988

C o p e r t a I-a : Asigurarea Iini~teideplfne n stu-pin pe toat perioada 'iermlrii reprezinttl o conditieesentidld pentru buna dermltare a famtlitlor inprimiivard.(f o t o : Pave1 TANJALA)


3/30

A XXXlX-a Anlversare

MARILE ~ M P L ~ N ~ R ILE REPUBLlClIp+e e+ e+e e e+ 0 + e + 0 4 0 + e e 4 - + ~ 4 .+

Proclamarea Republicii a fost un moment important in viata patriei noas- ttre. Valoarea inestimabilg a acestui act de la 30 Decembrie 1947, inurit apoi In t1965, la 21 august, cind Romlnia a devenit republic5 socialist5, se mhsoar5 in fdinamica realit5tii noastre, in mutatiile i accentele profunde care au cafaderizatvia@ noastr l politic% in cei 3 de ani. Timpul a pus in luminl vist socialisCia tlrii de ali cind, intr-o atmorfer5 de entuziasm ,de puternic5 angajare patriotic5qi civic&, sirins uniti in jurul partidului, a1 secretarului d u general, tov ar 5~ ul ff NICOLAE CEAUSESCU, fara so pregstegte de omagiul de la 30 Dccembrie. Pufine Izile ne rnai despart de aceast5 slrbltoare. cind intregul nostru popor, generatiileRomllniei socialiste, incheie un bilnnf rodnic a1 faptelor de munc5. Sub grija tf partidului @ra cregte drept, transformindu-se necontenit, de la un cincinal laaltul , intinerind. Pentru cZ importanta republicii o sirnfim astBzi ,la scara biogra- tfiei ,chiar foarte mulli dintre noi. Aceste biografii - a dunlitale tovarii~eciti- Itor, alc 1ucrHtorilor din orice domeniu de activitate - lciituiesc cele rnai semni- fficative componente ale unui mod de a, gindi i de a actiona in sensul mersuluiarendent a1 f5rii cu numele Romania. Pretutindeni, sub acest soare, munca isudoarra prefac clipele in seminfe. Si in fiecare anotimp roadcle ii infrumusefsaz5 +chipul. Poporul romln, a c5rui existen@ de dou& ori milenarg a re la baz5 destinulsocial-istoric i osmoza tuturor nafionalit5tilor care tr5iesc in tre frofitierele de tstat ale Romflniei socialiste, fa ur e~ te , rin necontenite eforturi noul chip a1 tsrii,geometria demnitatii pi a increderii in viitor.

Ele, generatiile care vin, vor htelege bine c5 faptele noastre, realizarea fRepublicii, fac parte din inaintarea noastri3. i c5 aceasti3 inaintare n-a fostupoari. Ea apartine marilor epopei. A cum din epopei s-a cl3dit fiinta n w t dpafional5. Sub Mircea eel Mare, sub Alexandra eel Bun sau in unirea cea dintiia lui Mihai Voievod,'sau inflorirea chipului t&rii sub Stefan gi a spiritului ei subBrincweanu Constantin, martirul, sau martiriul tragerii pe roatii a lni Horia ti Clo ca ; apoi Unirea Principatelor i R&zboinl de Independent&; sau impa~cat i i tdin lW7 ; in sfirvit sparar ea fiintei nationale la Mar re * i Oituz; sau Unirea fcea mare din 1918, de la Decembrie ; i Anotimpul luptei comuni tilor pentrulibertate, impotriva fascismului... b5t5lii. bl ts li i indirj ite - eotru demomatie iprogres ; celapi torent al luptelor, a1 suferinfelor i a1 victoriilor.

Anii ilegalitstii, anii eroismnlui i ai triumfulu i moral. fndi rjirea de a in-vinge, intreaga tar& ridicata la marea IuptLL cu arma in min5 Empotriva fascis-mului. Si victoria. tZiaa de 3 Decembrie, sairbiitoreasci3 pentru noi toti, este ziua biruintelorde azi i de miine.Nu vom precapet i nici un efort pentru ridicarea continua, a patr iei noas-tre, Republica Socialist& Romllnia. P e ea o fnflorim , p r h faptele i cutezantelenoastre. Pentru c6 ea, Republica. ne este zestre supr em l de impliniri pi ginduri+ innoitoare. La Republic5 privim i 9 t h ce am fost i ce sintem : neeontenit5 vo- finla de rnai bine i rnai frumos. Ctitor este nnul - poporul romfln, poporulmuncii, a1 faptei eroice.M5sara iubirii de ~epublic5,de tarli, o v@em in tot ce facem, in tot cenliruim. S5 facem clt nsznim i sH nHzuim rnai mult i rnai departe. Orizontmi fde lumin5 i de civilizatie. Stim c5 putem. AceastH tiin45- putea - e fnseioprintre atributele Republicii. Din aceast5 cauzs o iubim, o ap5rBm u *ma inmini3 i sintem gata s5-i dgruim via@, dacg viata ei o cere. Fa pta constractivi3,angajarea noastra, a tutumr, constituie caristidele pe cam Republica se spdjid.Pasiunea, manifestarea plenarg a impresionantului nostru potential creator sintzestrea Republicii. SB i le d5ruim din plin pentru marile ei impliniri.


4/30

HR NIRE ALBINELOR IARNAIng Virgilius VASILACIIE

prof. Ion VASILACHEIatii o problem5 care friminti peapicultori, pentru cii opmiile sint di-ferite. Unii sustin c5 albinele nu >re-buie sii fie deranjate in timpul ierniicu controlul, pentru cii r5cegte cui-bul ~i albinele se imbolniivesc de dia-ree. Ei rnai susvn cii lass albinelor dintimp miere suficientii ~i nu e nevoie

s i deschidii stupul in timpul iernii,oricit ar fi iarna de lung5 $i de grea.Altii sustin c5 se poate ~i chiar estenecesar s5 se hriineasc5 albinele iar-na cu o turtii cumpiiratii de la filialaA.E.A. sau preparati in familie dupiiretetele cunoscute.In stupina noastrii am pornit de lan i ~ t e onstatiiri practice ~i anume :- arna albinele se adunti Zn ghem

c s supravie$uiascii. Temperatura inmiezul ghemului, in a doua parte aierniirii ajunge ;a +34-35 C, iar inlada stupului, in afara ghemului, doarcu 2-3C rnai mult ca afarii, deci otemperaturii apropiatii de cea a me-diului exterior. Consideriim cZ pro-blema trebuie bine analizatii si nu in-krpretatii mecanic. Astfel, un stuppoate fi deschis cu deosebit5 grij5 in-tr-o zi din ultima decad5 a lunii de-cembrie sau prima decadii a lunii ia-nuarie, cind afar5 temperatura este decel putin +5-6 C, fiirii sii mi~ciimramele, deci f5r5 sii striciim ghemul.R i d i c h doar 2-3 scindurele de po-di~or .Acest control, d e ~ i uperficialla prima vedere, p a t e spune mult.altii constatare este cii, de obi-cei ghernul se formeazii sub coroanelede miere ctiplicitd. Deci, cind ridiciimcele 2-3 scindurele de podisor, daciinu se vede nici o albin5 sub podi~orgi se aude un zumzet lini~tit,conti-nuu inseamnii cii familia ierneaz5 bi-

ne, sub coronita q i rnai are Inca : e-zerve de hranii. Inchidem imediat cuicindurelele de podi~or i mergem maideparte la alt stup.Dac5 sub scindurelele de podiqor,deasupra spetezelor superiore ale ra-melor, existii albine multe, insearnniicii albinele au consumat mierea de peramele unde este format ghemul ~i aunevoie imediat de ajutor, adicii de oturt5. Dac5 temperatura atmosfericiieste sciizut5, albinele nu desfac si nuafineazii ghemul pentru ca sii se de-plaseze spre dreapta sau spre stinga,pe ramele cu mierea cipiicitii. Ava ciipeste cfteva zile vom g b i familiamoarfi, cu mierea ciipiicitii lfngiighem. In acest mod au murit in iarna1984-1985 mii de farnilii, ciirora stu-

parii le-au liisat miere ciipiicitii sufi-cientii, dar nu au controlat dacii fa-miliile au consumat toati mierea dindreptul ghemului si dac5 proviziile aufost tot timpul accesibile ghernului.Preciziim cii atunci cind facem con-trolul turta trebuie sii o avem preg5-ti ts ling5 noi ~i s5 o administram dac5e nevoie. Dupii 8-10 zile repetam con-trolul si administriim ratii mici, de la350 la 450 g la o familie. Dacii ghemule mare, pe rnai multe rame, putem dachiar 2-3 turte la o familie. Noi amdat majoritiitii familiilor cite 1 2 tur-te. Prea mari cantitsti nu am pus, c5citurta se ume ze~ te, e inveche~ te i esternai bine sii administram hranii proas-p5tii, care va fi consumat5 rnai bine.Recomandiim drept cea rnai bun5turtii, pe aceea preparat5 din zah5rpudrii ~i miere de salcim sau de tel ,

la care se adaug5 ceaiuri din plantemedicinale, aup5 retetele publicate.


5/30

n spri jinul apicultorului neepatorC LIT TE PROVlZllLOR DE H R N ~ I INFLUENT GESTORSUPR F MlLllLOR DE LBINE

Ing. Ion RECE NUGalitatea proviziilor de hran5, Enspecial pentru iernarea familiilor dealbine, are o important2 deosebitii.Mierea trebuie s5 fie de origine f l o ~ral5 (mono sau poliflorii), iar p5sturabine conservatii, neatacate de diferitemicroorganisme toxigene. Mierea ~ip5stura contin substante necesare in-tretinerii familiilor de albine. Lipsapolenului sau prezenta sa En cantitateinsuficientg p r i v e d familiile de albi-ne de substante proteice, vitarnine etc.,~i c urmare a amtor caren* cres-terea puietului primavara este defici-tars. Dezvoltarea glandelor salivare alealbinelor doici este insuficientg, iar se-cretia de lgpt i~or de mat& este incantitate mica, ceea ce face c depu-nerea ouglelor de catre mat s5 se

intirzie, larvele tinere s5 se dezvolteanemic, deci in ansamblu este per-turbati dezvoltarea fmniliei de albine.Tara noastra se caracterizeazg, dinpunct de vedere apicol, prin aparitiain anumiti ani, a unor canti6ti insem-nate de miere de man5 de origine ani-ma15 sau vegetal5 mai ales in anii se-cetoqi ~i rnai frecvent c h d lipseqte cu-lesul floral in naCur2. Mma constihieo resurs5 care p a t e f i vaI.orificat.5

pentru obtinexea mieriLmarfg, d a brit5 gustului q i armei sale plgcutefiind foarte c5utatA pe piatg. Pentruvalorificarea culesului de miere dema15 sau vegetalA mai ales tn anii secautie, datoriti faptul r i c5 acest a nuse recornand5 ca rezerv5 de hra.118pentru iarnd.Mierea de man5 se caracterizeziiprintr-un continut ridicat de mine-

rale ( m i ales cationi de potash , pre-cum qi slte elemente ca : dexDrine,substante mucilaginoase, azotiate, ne-proteice etc. Mana introdus5 h stup

este prelucratii Pn miere de m nti prinamestec n diferite procate cu mie-rea floral5 qi in funclie de acest raportse manifest4 qi efeotul s5u negativ asu-pra albinelor. a n d cornpodpa chimida mierii de man5 este rtpropiat2 de ma mierii florale, ea d5uneazG rnai pu-tin albinelor. In cazul cind continesubstante nedigestibile intr-un procentridicat provoac5 o suprafnc5mre tim-purie a intestinului posterior, produ-clnd fermentatii cu formare de toxinecare pot conduce la moartea albinelor.Suprainc5rcarea intestinului posteriorpeste limitele fiziologice cletermj 115irninenta elirningrii excrementelor. ntirnpul iernii acest fenomen poate sapar3 chiar atunci dnd ti~llrpPrl estnefavorabil execut.5rii zborurilor decuratire, imbr5cfnd uneori c motm demas5 ~i cauzind pierderi 'insemnate.Toxicoza cu miere de man5 wte foartefrecve.nt.5 h a doua jurn5bak a ierniisi inceputul primaverii, cind izbuc-neqte brusc, familiile de albine sl3-besc qi se Mestead cu N o s e m caurmare a schimbgrii pH4ui intesti-nal ,a leziongrii rnmbranei peritm-fice, gr5birii dehiscentei sporilor deNosema apis in intestinul albinelor.C himismul intestinal odat5 modifieat,bariera natural5 (membrana peritro-fic8) odat5 rupt5, procesul de infestaredevine o legitate, iar pierderik pe oarefarniliile de albine, le sufer5 sint demari proporpi.

Pentru aspectele ar5tate mai sus sevor lua toate m5surile ca s5 se lnde-p5rteze mierea de man5 din r e m e l ede hran5 pentru iernare.Depistarea mierii de man st? p a t eface din timp de cgtre ori& apicul-tor, foarte qor, dup5 cum m e & :intr-o eprubet.5 se pune o cantitate


6/30

deteminats de miere spspecti,' peste Un apicultor din sectorulGare se- daug: o cantitate egaEi de a p i ;distilat3. Acest continut se agit: pin: ; ooperatist ne recomanda :la solubilizare, dup: care peste ,o par-te din mierea diluati se adaug: nou:pirti de alcool absolut gi se agiti, din f LUir i ef ic iente pent runou. Imediat va apare o reactie de .precipitare, marcat: prin flocoane de dezvo l fa rea t impur ie a -dimensiuni diferite gi cu o densitate @ .variabili, in functie de cantitatea' dema prezent3. Probele se compari cu fami l i i lor de a lb ine -un etalon ~i se apreciaz3 cu aproxi-matie procentul de man:. Ion VIS N0 alt3 metod3 de identificare a : Ga apicultor cu activitate de pesteuniecii de man: este cea a reactiei cu f 2 ani n sectorul cooperatist, atit laspa de vary mdodg d e r i s 3 in majo- @ U.J.C.C. Mehedinti gi in ultimii 5 ani

ritateaf 1ucr:dlor de apiculturi prac- la C.A.P. Simian am folosit mai multetic:. metode de dezvoltare a familiilor dep&tru prevenirea pierderilor tau albine, dar cea mai eficient: $i de lacare am obtinut rezultate foarte bunedate de mierea de mans, se recoman- este urmitoarea.d5 urrn5toarele ,mssuri : In cursul lunii ianuarie aplic farni-

l.,Asigurarea unui cules continuu de iilor de albine, atit celor de la G A Pbung calitate pe toat3 perioada sezo- it ~i celor din stupina proprie, citenului activ, prin practicarea stup3rit.u- t o plac3 de zah3r candi. Dup: primul6 zbor de curitire care coincide de celelui pastoral. mai multe ori cu sfir~itulunii ianua-

2 s@ a analiza in a doua jurn8- + ,ie ~i inceputd lunii feb-rie sautate a lunii august calitatea provi- uneori la s f ir ~it ulacesteia, procedezziilor de miere la toate familiile de ai- : a 0 revizie S~ In ar a t ~ n c i ind tern-Kine prin metodele de depistare a mie- eratura urci la 12-14 C, conditieare permite s i ~eborulalbinelor.rii de mm-15, indicate mai in~ainte.Mie- CU aceasts 'ocazie verific familiarea de man; va f i extras3 integral $i foarte repede. desprinzihd cu daltainlocuit3' cu miere floral: cgp3citg ramele 6in 6entr;l cuibului, fGr2 asau cu sirop de zah3r. ciuta matca, deoarece se pierde preamult Simp gi scade temperatura cui-3. Stupinele folosite pentru culesul f bului. Constat dt de mare este supra-mane i vdr ~a r t i c i~aupa extragerea ats puietului pe rame, pe cite rameintegral: a mierii de man3 la un cules ste dispus gi trec imediat daci estefloral cf t mai abunden,t. sau l i ~ s a cazul 4a restrrngerea cuibului, lisindArmui eules in naturi, se v in cuib nurnai i n dreapta rama-hr3-nitor cu miere $i pgstur: ; la mijlocnistra sirop de zah5r. Rezervele de , amin sau rme pe cite amhranii nu vor fi nici&: completak gssit puiet gi in partea sting3 r m apentfru iarn: mai tirziu de sf iq it ul cu miere $i pistur3. Restul de rarnelunii dmarew altfel ,d bh ele care au fast in cuib le perii de albinegi le trec dupi diafragmi. elulnu au psibilitatea s i prelucreze in

acesta fortez matca s6 fnsimfntezecondigi bune siropul de zahgr, $i mie- com,,let toate ramele.ma rezulbtli din el avea ac- C; ocazia acestei revizii note2 totultiune toxic5 f,n cursul iemii. f in carnetul de stupin: :


7/30

e cite rame a riimas cuibul;ite rame de pu'iet am in cuib ;preciez dupii numiirul ramelorde pui'et ~i albine puterea familiei, ca-lificind-o : buns, medie sau slab;.La familiile unde nu am gasit puietcontrolez sumar prezenta mgtcii, cla-rificind situatia eu ocazia c onitroluluiurmator qi Pmpachekz la loc cu mareatenve familiik, cu hirtie ~ saltelutedin paie.Imediat ce timpul permite s3 in-tervin iar, administrez o tu r t ip defondant de zahH sau f3cutii din api-fort sau zahiir farin cu miere si po-len, dupii retetele publicate in qpi-cultura in Romi3niaU sau daci timpuleste favorabil adrninistrez chiar simpde zah5r 111 in poeii rnici.

Dupii circa dous siiptsmini, cindtimpul s-a statornicit qi temperaturah i permite, verific din nou intreagastupinii, de data aceasta dupii carne-tul de stupinii qi acolo unde am avutcazuri anormale intervin qi indrept lu-crurile.La familiile la care am g3sit puiet

verific din nou. Acolo unde am a n t2 rame cu puiet ~i in urma strPmto-ririi cuibului puietul a ajuns la aproa-pe 314 de ramii, procedez la intoar-cerea uneia din ramele cu puiet. Lacele cu trei rame cu puiet intorc pecea din mijloc, in felul acesta forte2matca s3 ocupe complet ramele cu pu-iet. Cind puietul este ciipiicit, chiar lafamilia de albine care a avut numairame cu puiet trec ~i caut o ram3putin mai inchisli la culoare, dar. cucelule numai de lucr3toare, de pre-fer inv din cele scoase din cuib lastrimtorarea anterioarii, desciipicesc cufurculita mierea din partea superioarii,umplu rama respectivi cu sirop in di-lutie de 111, qi introduc rama 3n cen-trul cuibului.

Rolul acestei rame este de a fortamatca la insiimintarea intens:, feno-men care se produce dup3 ce albineleau consumat siropul din celule.

Dup3 10-12 zile verific din noufamiliile de albine $i introduc a doua

ram; cu 'sirop, dar de aceasG dat2la marginea puietului qi +a procedezsistematic la liirgirea cuibului din 10in 10 zile, in a$a fel ca ultima ra-mii s3 fie introdusii cu circa 20 z i l einaintea marelui cules de la salci-mu1 I. Mentionez cii intre aceste pe-rioade mai intervin cu sirop in hrH-nitcare sau prin desciipiicirea unorrame cu miere din magazie.

ProcedPnd astfel, an de am ob-tinut productii bune, situind stupinaprintre primele locuri din unitiitilecooperqtiste din judetul Mehedinti.Prin lucr3rile descrise mai sus seurm3reste obtinerea in primul rind a

unor conditii corespunz?itoare intensi-ciirii ouatului miitcilor pe Co tA supra-f a t . din cuib, realizind astfel timpu-riu generatii tinere de albine care inlocuiesc albina biitrinii, uzatii e laiernat.

Prin liirgirea succesivg a cuibuhiprin introducerea meTor cu sirop seobtine un echilibru a1 proviziibr dincuib, realizfndu-se eirca 1-2 ramepuiet in plus pe familia de albine,ceea ce contribuie foarte mnlt .la va-lorificarea cit mai depling a culesuIuide la salcim.

N.R. Metoda aplicat5 de autor diferi4 deordinea procedeelor .indeobgte utilizate. Ast-fel, 13rgirea cuibului se face la Pnceput la-teral (pe 1 sau 2 laturi ale euibului) 3 nu-mai ulterior prin spargerea cuibului ca or mti (uneori .cu doug) introdus3 in centru.Ar f i fost interesant ca ar~torul st nerelateze cu ce rezultate de productie a in-cheiat sezonul apicol a1 acestni an pi a anului trecut.Aceste relat3fi ar f i sustinat afirrnatiasa conform cBreia prin metoda descris5 aobtinut productii bune situilnd stapina.,printre primele locuri dintre crr~it?i~kooperatiste din judetul Mehedinti .Avteptgrn aceste relaari conslderhd tot-odat5 c5 este bine sH meditilm de pe a m nasupra importantei de exceptie a lucdbilormenite a declan~a$i mentine o dezvoltareacceleratg i timparia a famiKir ck albine.Important a t e sli fim bine informati $i.la timpul potrivit, $5 a c t i o n h hot&% cumaxima eficienv.


8/30

Un specialist din silvicultura ne relateaza : +,CUM A DECURS CULESUL LA SALC~MUL

\Kng. Mlhai $TJ3FANESCU

D pre. importanta asigur3rii maimu17r cul suri_ pentru familiile de al-bhe , fn scdffflr .realiz&ii planului deprodacve, dar $i pentru satisfacereanecesit&ilor lor vitale, apicultorii s-auconvlns de mult5 vreme.@i cu mai mull% experientg cu-nose leg5f;ura care existg intre dezvol-tarea familiilor de albine gi valorifi-carea culesurilor timpurii.Acest obiectiv a fost urmiirit qi deapicuIturil Inspectoratului silvic Dim-bovifa, care au inceput anul apicol1986 far8 pierderi $i unificgri, c gl fa-rnilii apte de productie, fncSi de la pri-m e culesuri.

DupSi o hrgnire intensi cu sirop6 &/familie), in luna aprilie, lucruperrnis qi de evolutia corespunz5toare

a vxemii n aceastg lung fnregistri-du-se 5 zile active de zbor -, fami-liile de dbine au beneficiat de culesu-rile de la artar, plop qi pomi fructiferi,formindu- i coroane pe toate cele 9

(spatii) rame, eft &tituia @ termmedie la acea dat3.Fiecare vatr3 de stuping, datbritilbalantei resurselor melifere limitate, nupermitea existents fn acelqi loc a unuinumar mai mare de 62 familii de al-bine. Din acest motiv, pentru reali-zarea obiectului propus, stupinele aufost deplasate in pasoral la culesul dela salcAmul in judetul Dolj inhlitstile Apele Vii, Amiri~ti,Celaru).Beneficiind de un timp favo~.iabil etoatii perioada cit a durat secretia denectar (7-16 rnai), s-au inregistrat 12kg miere la familia pe 8 spatii, ajun-gindu-se ping la 20 kg miere la ceape 14 spatii, ceea ce la nivelul Pntre-gului efectiv deplasat (300 farnilii) seconcretizeaza intr-o recolt3 de 2 050kg miere, 60 roi pe 4 spaoi, 6 fa-guri crescuti, adic5 30 kg eearli,, ceeace reprezint.3 3 268 U.C.M., (unitsticonventionale miere) .respectiv 10,7U.C.M.11 familie.

Familii pe12 spatiiziua, luna 7 V 8 V 9 V 10 V 11 V

' 0.2 0,4 0.6 1,6secundel 2 4 6 10 25loaresectiuni ligula ligula ligula ligula ligulauscat& umed8 ud& ud8 udii

1 mmtemperattra 22 20 24 24 24PCnr. fi rf 50 50 50 5 50w o n a t e

ligulaud52 mm24

ligulaud&2mm 1 mm25 24

ligulaudg ligulauscat8


9/30

Din observatiile facute prin crono-metrarea timpului mediu, cit albina astationat pe o floare de salcim, cit iprln sectionarea unui num5r de 500flori, respectiv 50 florilzi, rezultg c5odatti cu cre~ te re a ecretiei de nectarqi durata stationgrii se prelungea,aceasta variind intre 2-60 secunde/lfloare (tabelul 1).

Se mai constatti din graficul ,sezonu-lui apicol (fig. I), c5 in perioada 7-16mai, corespunzgtoare culesului la sal-cimul I, familiile de albine au fostfoarte active, cre~tereade faguri in--tens& iar la sfirqitul perioadei se for-meazg primele botci, puterea medieajungind la 14 spatii, circa 2 familiiintrind in frigurile roitului.

La citeva dintre ele, la data de 13mai s-au inlocuit caturile cu altele dela rezervg. In urmgtoarele zile rarneleau fost crescute ~i cSpgcite, ceea cedemonstreazg cB familiile respective(recordiste), au depg~itde trei ori petea aqezatg pe cintarul de control iarmai multe caturi la rezervi5 ar fi 4n-sernnat un spor de cel putin 150 kgmiere marfg.

Regretind c5 nu mai puteam rtiminela siirbgtoarea .,,dafinuluiu um nu-mesc localnicii salcimul - 8 mai, cumulturnirea realiztirilor, am pgrtisit

Fig 1aceste locuri pentru a fructifica cule-sul- la salcimul II in judetul Dimbovi-ta, hottiriti fiind s5 revenim in sezonulurmgtor.~ ~ ~ ~ A ~ I I I M ~ I I I I I U ~ ~ I I ~ I ~ M I ~ I ~ ~ U I I I I R I I ~ I ~ U I I I I I I I -C--

A P I C U L T O R I==-.- z--- ==- d-- Putefi g5si qi procura de la centrele de aprovizionare qi desfacere din g-- Ecadrul organizatiilor teritoriale ale Asociafiei Cresc5torilor de Albine-Ezdin a S. Romh i a Entregul echipameat de utllaje qi materide netmare

= 8pentru ereqterea qi intretinerea farniliilor de albine=- IE Oricare apicultor Encep3tor poate solicita qi prirni gratuit asistenta g=-= Etehnic3 privind cunoqterea qi introducerea in rpractics a tehnolgiei4 \ E:E == =-=apicole moderne -- G=-F ~ ~ ~ u ~ r n ~ ~ ~ ~ m I ~ n r

I


10/30

Un apicultor ne propuneVALORIFICAREA UNOR TEHNOLOGll NO I N S T U P R I T U L P VILION R

I o n PIRVANESCU

In ultirnil ani, in tara noastrH, s-adezvoltat mult sistemul de stup5ritpavilionar. Din dorinta inl5turgriiunor neajunsuri ji a major5rii unoravantaje in stup5ritul pastoral, Aso-ciatia Cresciitorilor de Albine din Re-publics Socialist5 RomAnia ~i unii api-cult015 au recurs la construirea deplatfonpe pentru transportul familii-lor de albine la baze melifere, precumji ,pavilioaneu apicole cu familiile dealbine incorporate in ele. Acestea dinu r n 5 sint net superioare din maimulte puncte de vedere stupinelor di-vizate sau clasice... Personal, practic stup5ritul pasto-r d fn sistem pavilionar de sapte ani.In acest timp am reqit s5 cunosc oserie de avantaje, dar si dezayantaje,ale practic5rii stuphi tu lu i fn pavili-oane. A~ ant aje le , esigur, m-au bucu--rat mult p5z i~ d munca mea n-a fost[n zadar, far dezavantajele le-am inliiturat prin adaptsri de dispozitiveunele confectionate de mine, altelecump5rate din magazinele A.C.A.Din multitudinea de avantaje ~i de-zavantaje pe care le are stupina phi-iionar5, voi prezenta doar unele dintreacestea :

Paravinturile (fig. 1, 2 3 folosite laurdini~e le arniliilor de albihe, Incor-porate fn ,pavilionLL,uc la e l im in a~ aaproape in totalitate a curentilor reciprovocati de vinturile toamnelor si aleprim verilor, marindu-se astfel efec-tivul familiilor de albine. Nefolo-sire& acestor paravinturi in fata urdi-ni~elor amiliilor de albine, determi-n5 incetarea ouatului matcii de timpu-riu oamna, iar primavara depune-rea de 01.15 incepe mult rnai tirziu de-

cit in stt-fpii plasati jos ji feriti de cu-rentii reci. Familia de albine intx-5astfel in iarn5 cu u efectiv de albinefmb5trinit ji uzat, iar prim5vara nuse dezvola din lipsa lor, deoarece piermai timpuriu. Din aceast5 cauz5 fa-.milia de albine nu are timp s5 se dez-volte pin5 la marele cules a lc l~mu1 i pierderile slnt ale familieisi implicit ale stuparului.Desigur, nici stupii clasici, postatipe t5ru~e,nu sint scutiti de curenti,dar la cei Incorporati in pavilioanepericolul e inzecit. Spun aceasta deoa-rece sint ridicati la un metru ~i jumittate sau chiar mai mult fat5 de sol.Un alt avantaj de care trebuie s i sebucure stuparul care practic5 siste-mu1 de stupgrit pavilionar, este acelac5 isi poate ocienta pavilionul cu fetelefn orice directie, f5r5 a lua in seam5din care parte bate vintul.Paravinturile se pot confections dintabla de aluminiu de 1 mm grosime.Ele pot fi m5rite sau micsorate in ra-port de dorint5 sau necesitati. Monta-rea acestora se poate vedea in fig. 1.

~ M P E R E C H E R ~ ATCILOR INSTUPINA PAVILION

Se $tie c5 m5tcile ies din familiepentru imperechere si la inapoiere,poate, nu mai revin de unde au ple-cat dac5 nu au un semn distinct, vi-vibil, necesar pentru orientarea lor.La fnceputul carierei mele in stu-psrit pavilionar am avut e~ ecur i ri-vind imperecherea m5tcilor.' In anul1984 doar una a reusit s5 ajunga infamilie din cele japte care iesiser8 lazborul de imperechere. Sigur, acestlucru m-a dezarnggit. Iar in anul 1985,din 15 m5tci, cite au plecat din fa-rnilii pentru imperechere, numai una


11/30

DESF SUR T S MBL T

Fig. Schita paravlntului (cotele sfntarbitrare n functie de dimensitanile nrdi-niqului). Liniile lntrerupte reprezints loculd e Pndoire.nu s-a intors de unde plecase. Neina-poierea lor la farrzilii am pus-o pe sea-ma unei pgsgri r5pitoare, nu pe lipsarnijloacelor de orientare.lnliturarea neajunsului argtat maiu a fost posibil numai dup5 ce amvopsit toate fetele stupilor in culoridiferite : galben, maro, crem, albastru,bleu, alb etc. Suprafata care va f i vop-sit2 nu trebuie s i dep8 ~easG0 4-

Q 5 m2. Recomand qi celorlalti apicul-. tori care practicg stupfiritul pavilionar

sZi aplice aceasta metod5 de vopsire afetelor stupilor in culori diferite qi re-zultatele bune a~ te pt at enu vor Pn-tirzia sB aparLL

STIMULAREA FAMILIILOR DEALBINE IN STUPINA PAVILIONStirnularea familiilor de albine,

toamna qi primgvara sau complet2riled e hranH, le fac prin interiorul stu-pinei pavilion. Aici m5 folosesc dehrsnitoare procurate din magazineleA.G.A. fig. 3 pozitia (sistem pahar

din plastic de un litru). La introduce-rea acestor hranitoare mii folosesc deun locq confectionat in spatele stu-pului .cji le fixez cu ajutorul unor penedin lernn ce au lgtimea identid cu ceaa hrhitmrelor (fig. 3 , pozitia 3 .Prin folosirea acestor hranitoaredispuse fn loca~uri le rezervate demine prin constructie, am eliminat opaxSite din timpul pe care 1-a$ fi folositin alte sisteme, am eliminat contactulcu albinele, am redus mortalitatea lorla zero, iar efortul meu a scgzut sim-titor.

Sursa de sirop o am intr-un bazinconfectionat din tabla de aluminiu sauinox fixat pe unul din peretii pavi-lionului, bazin prevgzut cu un robinetde un to1 prin care scot siropul.

Cur3i rea fundurilor la stupi, pri-mgvara, qi inlgturarea reziduurilor re-zultate in urma tratamentului preven-tiv aplicat la ialbiie, le fac tot prin

Fig. 2 Detalii de sectiune prin pavilion :eretele ,pavilionului ; 2 ama ca-pacului la swp ; 3 capacul din P.F.L.melaminat ; 4 ata stupdui ; 5 pa-ravlntul montat ; 6 istantier Sntre stup$i peretele ,pavilionului ; 7 scSndurade zb6r ; undul stllpl~ii 9 odeau,pavilionului ; 10 urentii de aer ani-hilati de paravanul montat n fa@ urdi-niqului.


12/30

i P R E S ~ ENTRU EXTRAGEREAERII DIN FAGURI REFORMATN ONDITII DE,ST

+ Vasile ARSUSecrehrul Filialei A C A Jod. TeleorRurot

Plecind de la considerentul c5 pro-uctia de cear5 n stupinele apiculto-ilor se mentine kc 5 sub nivelul po-ibilitiltilor, ig timp ce nevoile de fa-uri artificiali cresc, m-a preocupat5sirea unor solutii mai eficiente ~irnai simple de extractie a cerii din fa-guri reformati, in conditii de stupin5.Pentru aceasta am investigat cu oca-zia deplas5rilor in teren, diferite me-

Fig. - Monhea hr8nitorulni : 1 - : ode prin discutarea cu fiecare apicul-or a metodei pe care o folose~te~istup pe stelaj ; 2 - limentator din plas + analiza atent5 a utilajului utilizat n, tic ; - an3 de fixare ; 4 - picior desnstinere.1 + acest scop. Mi-a fost dat s5 intilnescpicultori care aveau o v5dit5 preo-

chpare pentru aceasti3 problem5,- api-ultori care nu manifestau nici celacest locaq pe, care-1 folosesc qi la in- mai mic interes, considerind c5 asocia-troducerea grilelor pentru colectat ve- tia este datoare s5 le asigure faguriinin de albine. Recornand stuparilor ;ii artificiali XleCesari ~i ap icult~ri Car?pur si simplu nu aveau nici cea rnaiacest sistem de constructie a1 pavili- lem;?ntari3 idee de modul cum se ex-oanelor. rage ceara din fagurii reformati. PeN Fbrii indoialll elementele de aza acestor constat5ri am ajuns s5-mifnt5resc convingerea c5 produma detehnologie descrise de ~ U ~ O Tot da re- cearg se mentine sub nivelul necesi-zultate bune i f oarte bune. ; 5tii asigur5rii materiei prime desti-; atd confecvoni3rii fagurilor artificiali,Articolul corespondentului nostru pe de o parte datorit5 ignorantei unorar f i fast mult ~ convinggtor dacz picultori care las5 prad5 fagurii ve-

in t st se faceou referiTi i la ; hi reformati, atacului de gaselnit5 iarpe de alt5 parte datoriti3 nepriceperiiductiile obtinute, la diversificarea lor. ltora. Am intihit utilaje cele'AceaSta CU atft 97ZUi mult, CU cit teh- diferik, mai s h p k s u m i cornnologtile nu sent elaborate i Zmbunif- licate, cu randament mai ridicat sauca un stop in sine, ele toate f mai scAzut, dar datorit5 preocupirii

sporirea @ diversificarea elor care le folosesc de a-qi asigurafagurii artificiali de care au nevoie,ducpilor, ridicarea calitiltii produselor ; oate qi-au atins scopul i menirea pen-@ creflerea poductivitiitii muncii co- : care au fast Dintre b t erelate u reducerea costzirilor. aceste utilaje, cel confectionat i fo-


13/30

eaqm qa-q n1 -Sx-~W aSa~?I tae-aqaRF -zay~ aa. s-Ba -u em-q> yyxoqmp'~a

g 'qav

x -W3Pa-g (~eaSXsm1-Sd -moumOmumwt~ -mnam e

Ju a@m nwlq n

yp -1m-gma'p -ay~e '~pwaoa IaSwn 'X-cm-g amnTu--w ~1'ZBqWP uqO8~

-a 3-- ~-a-~1nOu- nI lu-

'? qewul~ -q-


14/30

exterioari a colacului sZi astupe binetoleranta de mm dintre discul per-forat qi partea interioari a cilindru-lui, cu scopul de a nu da voie bogtineis i iasi ierturi (api ceari) prinaceast i pofiiune de mm.MODUL JlE LUCRUMai intii se introduc in eorpul uti-lajului 25-40 faguri reformati care inprealabil au fost s f i r h a t i (11)in bucitirnai mici. Pentru a nu ocupa un volummai mare de 112 cel mult 213 din vo-lurnul utilajului, fagurii se taseazguqor cu un baston de 50-60 mm gro-sime. Peste faguri se a ~ a z i n stratde paie (10)de 30-40 rnrn, bine unifor-mizat pe toati suprafata fagurilor q iin jurul axului, pentru a impiedicaie+rea bo ~ti ne i n fierturi. Apoi sea ~ a z i olacul din postav, in ava felincit, partea exterioari ,a acestuia s ifaci o prizi bun5 cu peretele utila-jului pe toati circumferinta acestuia,dupi care se agaz5 discul perforat, cupartea bombatii, buqa gi minerele demanipulare in sus. Se adaugi qtutulcu lungimea de 100-120 mm, stutul

de 9 mm gi, d upi caz, cel de 40 mm.Se fixeazi apoi in axul utilajuluibucqa cu filet interior qi miner qi sedringe in sensul acelor de ceasornic.Turnim in interiorul cilindrului 20-30 1 ap i clocotiti.Dupi turnarea apei, stringem dinnou minerul cu bucsa ce se infileteazipe ax, ping ce apa iese deasupra discu-lui perforat cu 2-3 cm. Punem uti-lajul pe suport qi dim la foc iute.Dupi 20-30 minute fiertura va ieqideasupra discului perforat ~i va da inclocot. Dup5 ce fiertura clocoteqte4 5 minute (trebuie supravegheat s inu dea in foc) dim utilajul de o parte,dequrubim minerul, adiugsm unul saumai multe qtuturi (dupi nevoie) ~istringem minerul treptat, treptat pin5la maximum. In momentul in caremfnerul nu se mai poate fn~ ur ub a e

ax, r i s turnh f ie r tura C m a api)fn vase special pregitite pentru lim-pezirea cerii qi decantarea reziduurilor.Dup3 r&turnarea fierturii, utilajul se

culci pe pZimint i se las5 s5 se r5-ceascg. Pr in folosirea repe tati snduriledintre corpul utilajului, axul utilaju-lui ~i discul de la fundul cilindrului,poate ceda prin decilire. Pentru a pre-intiipina acest fenomen, dup5 fiecare~ a r j i up i culcarea utilajului pe pi-mint, pe fundul utilajului la exteriorse arunci api rece. Cind ricirea s-af8cut, incit scoaterea accesoriilor qiboqtina s i nu ne frig i, proced5m lascoaterea accesoriilor gi, golirea utila-jului de boqtini, folosindu-ne de unv5trai cu minerul mai lung, incit cuajutorul acestuia s i ajungem ugor labo~t ini .

Astfel c i d upi golire operatiunea sepoate relua pentru topirea gi extrac-tia cerii de la a doua qarji de 20-40faguri reformati. Daci dispunem demai multe vase rezervii in care s i de-punem fiertura, intr-o singuri zi pu-tem repeta operatiunea de 2-4 ~ichiar mai multe ori, re u~ ind i topirnintr-o zi 100-150 ~i chiar mai multifaguri. Fiertura se toarni in vaseemailate, ca dupii limpezirea qi solidi-ficarea cerii, aceasta s i nu adere deperetii vaselor ia r ceara s i poat5 fiuqor scoas5 din vase. Nu se recomandica fiertura s i fie lis ati n utilaj pinga doua zi pentl-u c i ceara aderi pu-ternic de peretii utilajului q i se scoatefoarte greu.

REZULTATE OB J INUTEApicultorul Mihai Pan5 din Alexan-dria obtine prin topirea a 140 fa-guri reformati, vechi de 4-6 ani, can-titatea de 23,8 kg ceari, revenind170 g. cear i/fagure. Apicultorul Ma-rin Drighici din Turnu Migurele ob-tine de la 23 faguri reformati vechi de5-6 ani 3,7 kg ceari revenind 160 gceari/fagure iar apicultorul Ion P e n u ~tot din Turnu Migurele 14,4 kg cearide la 80 faguri vechi de 2-3 ani re-venind 180 g ceari/fagure. Utilajula fost folosit ~i de Sectia apicoli din

cadrul Inspectoratului silvic Teleor-man de unde nu se pot tr ge con-cluzii asupra randamentului, dat fiindfaptul e i cei care au lucrat cu el nu


15/30

au tinut o evident5 clar5 a fagurilortopiti ~i nu mi-au furnizat date con-cludente. Dar in timp ce in alti ani to-girea fagurilor reformati la aceasti3unitate iqcepea toamna Si se terminaprimiivara, in toamna anului 1985 ope-ratiunea a fost executat5 intr-un timprecord de 5 zile la bate cele 15 stu-pine. Ia r din discutiile purtate cuapicultorii care au lucrat cu acest to-pitor, am dedus c5 au fost foartemultumiti de randamentul obtinut ~iin mod special de scurtarea substan-tial5 a duratei operatiunii de topire.AVANTAJE

Pretul de cost foarte sc5zut 400-500 lei) confectionindu-1 din materialerefolosibile care se g5sesc din beliugpe plan local.Un randarnent destul de bun qi odurat5 lung5 de folosire, concomitentc u scurtarea perioadei de topire aunui numar foarte mare de faguri re-formati.Pentru faptul c5 se folosesc'.dreptcombustibil, resturi vegetale, tulpinide floarea soarelui, tulpini de porumb,crengi uscate, joarde de vit5 etc., poatef i utilizat in mediul rural in orice stu-pini ~i chiar in cimp la locul de am-plasare a stupinei.%te utilajul ideal pentru extractiacerii in conditii de stupins, pentru fie-care stupin5 din cadrul Inspectorate-lor silvice avind in. vedere faptul c5stupinele acestora au vetrele de ier-nare in' p5duri, i pot beneficia dinb e l~ u g e crengi uscate.

Dup5 turnarea fierturii In vase sisolidificarea cerii, limpezirea se faceperfect qi nu este nwoie de o nou;fierbere ca ceara s5 iasg curat5.Ranclamentul cel rnai ridicat, ~i obti-nerea unei ceri curate, far5 reziduurise realizeazi dac5 la o garj5 nu ;topirnmai mult de 5 faguri.

DEZAVANTAJEutilajul este greu si pentru manipularea lui necesit5 doi operatori.Acest dezavantaj se p a t e in lituradac5 utilajul se confectioneazg la di-

Stimati Cititori,Intentionhd sB vB ajut5m fn direcwaunei cPt mai depline documentiri dorimsB publicam Pn limba ro mln l -volumulcu lucrdrile celui ,de a1 XXX-lea Gongresjubiliar a1 APIl lZONDIA desfgvurat n985 la Nagoya n Japonia. Pentru a pu-tea stabili tirajul acestei lncrari care-va apare in conditii gralice .de exceptie,vB rugam completati talonul de peverso i expediati-1 pe adresa redaqielnoastre, considerind trimiterea ca o pre-comandl.REDACT IA PUBL ICAT I ILOR APICOLEBucure~t i, tr. Iulius Fucik nr. 17sector cod 7 231

rnensiuni mai mici, Sncit s2 poat5 f imanipulat de o singur5 persoan5.Prin utilizarea repetat5, sudurilese decglesc ~i cedeaz5 dacc dup5 fie-care utilizare nu se arunca ap5 recepeste sudurile de la fundul utilajului.Dac5 colacul de 'postav nu esteconfectionat corespunz5tor in fierturilse mai strecoarii boqtin5 . ceara maitrebuie limpezitH inc5 o datH.MASURI DE PROTECTI MUNCII

La darea utilajului jos de pe loc,operatorii trebuie s5 foloseasc5 cfrpeude sau m5nuSi de protecoe, pentru c2intreg utilajul este foarte incins, alt-fe l risc5 s5 se ard2.Vatra pe care se face fierberea s ifie bine b5tHtorit5 incit pirostriflenu intre in p5mint i prin aceasta topitorul s5 se incline qi s5 se r5stoarne.Tot pentru Pnl5turarea r8sturnHrii ,pi-rostriile s5 fie solide i cu dimensiunicorespunz5toare diametrului topito-rului.In momentul stringerii (pres2rii)operatorul nu va tine capul deasupratopitorului, pentru c5 se poate 4n-timpla ca din cauza presiunii mari cese creaz5 in interior, fiertura sB s x 5~i sH-i op5reasc5 fag .In timpul fierberii topitorul trebuiesupravegheat in permanen*, altfelceara poate lua foc, dfnd nqte1.e lincendii.


16/30

................................- ............ .--. *----- ........... Extracva cerii din faghi reformatiT LON DE ~NSCRIERE i este fntr-adevk o lucrare foare gre-

\ i j oaie dar este singura cale de a asi-NUMELE gura fagurii artificiali necesari spo-............................ ririi efectivului de familii de dbine.h prezent lucrez la d e c @ n a -........................PRENUMELE : rea unui tip de topitor asern3n8tor,Str .................... nr ........... cu cel descris, imbinind caracteristi-

i cile acestuia de storc5tor cu caracte-......................LOCALITATEA i risticile unui topitor cu abur. Poate...........................CODUL.. c5 u alt apieultor cu un spirit maii novator va reuqi s realizeze aeastai JUDE JTJL.. . Telefon j-tea mea, lucru care m-ar h u r a

U n apicultor - xperimentator t p perfecfioneaz5 originalul

99Tigareta apicoka t ipIon CAPISIZU-DELABIRCA

In articold - o l o t i ti-g ret apicola -, publicatde revista noastrg n nr. 2din 1985, subliniam, o seriede avantaje $i fnlesniri, cene uvurau munca fgcfnd-omai operativg o data cu fo-losirea acestei tigarete, careera u$or de confectionat $ipresupunea un minim demateriale.Dar folosind-o zi de zi,i-am descoperit dou5 marineajunsuri, care cel putin pemine personal, m-au deter-minat la un moment dat s5nu o mai folosesc pfn& nule voi elimina.

Unul din aceste neajun-suri era acela, cB tigaretace o prezentam facilita unpotential pericol de incen-diu, mai ales fn padurile desalcPm, unde vegetatia estedestul de stiraca $i de obiceitot terenul este plin defrunze uscate $i pbtregai.Cel de-a1 doilea neajuns,era de ordin afectiv.Folosind vechea tigaretti,a citrei cap aprins era ne-protejat, fiecare interventief n stupi, prilejuia moartea a

cel putin 7-8 albine, omoarte crud& atroce, u ari-pioarele $i picioru~ele ffrfindpe jarul aprins, fapt carem-a impresionat puternic $im-a Pntristat profund.

Fig. 1Pentru a elimina acesteneajunsuri, vechea tigaretaam introdus-o Ink-o teavg,lungti de 1 mm cu diame-trul de 3 5 4 0 mm, ctireia launul din capete i-am facuto bucla ln forma de para

dintr-o sit5 metalicg (ca aunui microfon) cu ochiurilede 2 2.5 mm. pe care amfixat-o pe unul din capetele

microfontevii cu ajutorul a 4 Pe-rechi de gguri duble. diametral opuse, facute f n pe-retele tevii (fig. stings .Prin fiecare din cele pe-rechi de gauri, am introduscite o bu&ti& de sirmi%,dininterior spre exterior, pentruconsolidarea buclei de sit5(fig. 1 dreapta). Astfel, seevith agatarea tigaretei pro-priu-zise In capetele buc5ti-lor de sirma la Pmpingereaprin rasucire, pe mtisura ar-derii.Tigareta apicola tip mi-crofon nu mai prezints niciun fel de risc Pn ceea ce pri-v e ~ t e ncendiul, se folosegtef i r5 a mai sufla fumul asu-pra I'amiliei, $i se a ~ a z h i-rect pe rame. Precizez $i in-sist cii tigareta chiar nea-prins5, numai prin simplulmiros a1 sitei afumate, obligkglbinele din apropierea eiSB se retragg in josul rame-lor.Degajarea scrumului re-zultat din arderea tigareteise face prin lovituri uvoarerepetate de un corp solid,apoi prin suflare puterniciiasupra sitei tigaretei.


17/30

Apiterapia- un domeniu 'in care Rom niadetine priorittiti mondialeMEDIC MENTUL PICOL EMEDIU TER PEUTIC DE M RE

PERSPECTIV~Dr. Consta

C E E S TE M E D I C M E N T U LVorbim astlzi In mod obi~nuit espre me-dicament sau mai bine zis despre medi-camente, ca o notiune intrat5 limbajul$i implicit viata noastrs curent5.Intelegem prin medicament o substant5sau un grup de substante care introduseIn organism pe diferite c5i (oral&, ipjecta-bil3, inoforetic etc.) au .sarcinau de a vin-deca organismul aflat In stadiul de ,boall".Conditia de boall reprezints In medicin5acea stare a organismului, In care se poate

gssi acesta fntr-un anume moment, ce secaracterizeaz5 prin modificlri fiziologicesi/sau morfologice (mai bine zis-morfo-func-tionale) ~i care-1 fac inapt pentru a$desf5vura starea sa biologic5 (denumitastare de s5nstate).Starea de s5nltate reprezintg timpul dcdesflvurare a vietii organismului In conditiioptimale de functionare : integritatea ana-tomo-functional5, functii fiziologice normale(sau optime), randment de via@ maxim peplan psiho-socio-cultural, neuitind c5 omulreprezintri fiinta unic5 cu aceste calitlti,existent5 pe terra.Conditiile de desfsqurare a vietii noastreca oameni se caraderizeaz5 printr-o perma-nents relafie dintre organism ~i mediul ex-tern (mergfnd pPn5 la universul d e careapartinem).Aceste relatii sfnt completate, fn c a domului, cu acelea rezultate din faptul cBel trsievte sub forma organizat5 de socie-tate. Acest fapt incumb5 alt5 categoriede relatii specifice interumane, definitedrept relatii socio-culturale.Star& de functiune biologic3 a organis-mului se desfii~oar8 cadrul unei multi-Sudini de parametri care-1 influenteaz5 (so-licit5) In grade diferite sub aspectul bio-socio-cultural.

Ceea ce caracterizeazl procesul biologicIn complexitatea sa, mai ales in cazul or-ganismelor superioare, este const nts sa va-loric5 sub aspect calitativ $i cantitativ.AceastA caracteristici a proceselor biolo-gice n organismele superioare, inclusivomul, a fost denumitll HOMEOSTAZIE (del a grecescul homeos stasis = aceea~1 tare)qi este asigurat5 de o serie de sisteme de-numite homeostatice.Toate mecanismele din organismul umansEnt adaptate evolutiv sB asigure aceasts

homeostazie pe toate planmile : morfologic,metabolic, fiziologic, psihologic etc.Homeostazia organelor $i tesutnrilor sk,,asigurat&" $i prin sistemul general de vehiculare a umorilor : sfngele $i limfa, Peaceastii cale se realizeazl i accesul me&-camentelor In scopul actiunii lor de readu-cere la valorile functionale a homeostaziei.Substantele reglato'are ale proceselor fi-ziolonice si metabolice sInt vehiculate orinace& umori apart instoare de sistemul-cir-culator.In cadrul solicittirilor, cu diferite inten-sitriti i caractere, cft $i in cadrul evoluueif i re ~ t i organismului (cre~ tere, mbBtrhire,etc.) dinamica proceselot de mentinere ahomeostaziei difer5 (variazl), necesitlnd in-terventia din afar5 cu diferite procedee sausubstante.f n anuinite conditii (acute sau cronice)nu se mai poate realiza acest echilibru ceeace face ca staiul fiziologic s5 fie deteriorat. ~ i5 devinl ,,patologic".Reechilibrarea, adic5 readucerea la valo-rile homeostatice a unor factori biologiciumorali sau tisulari (metabolici sau fizio-logici) se realizeaz5 prin a$a-numitele mij-loace farmacologice (terapeutice) sau medi-camente.

Medicamentul, asadar, indiferent de ori-ginea sa natural5 (vegetal5 sau animal&)sau artificial5 (sintezl organicl, extractii,solutii. anorganice etc.) reprezints ,entita-tea" farmacologic5 de reglare a funmilororganismului.

C T U N E M E D IC M E N T UL U ZF U N C T I E D E R E G L R E I N T E C R T I VMedicamentul, indiferent de originea sa.,,lucreaz5" asupra organismului pe bazaunor Iegi bine definite, printre care-'tearnai general3 este legea structur5-funeiune.Medicamentele pot ,lucraW direct asupracelulei sau tesuturilor s n p r s interme-diul altor factori (ceea ce d efi ne~ teactivi-tatea mediati) , In acest ultim fel, efectulapare uneori ,amplificat" In raport cu re-latia do~&-efect.Lucrfnd la unele nivele de integrare '(co-

mand5 central3 cu efect de dispecerat) pu-tern htelege ast3zi ,efectulu medicarnente-lor Pntr-o al t3 lurnina decSt pin5 acum.


18/30

Coaceptele asupra organismulni uman, vil-zut astazi ca un sistem functional constituitdin rnai multe subsisteme integrate (carese interconecteaza morfo-functional) ne-a j u t i s intelegem $i sSi manevr5m rnaibine aceste definitii In practica medico-biologic5 zilnic5.Plecind de la ideea cP fn organism exist5o ierarhie de integrare Pn sensul cP exist5sisteme care realizeaz5 aceasti3 functie, nuputem explica necesitatea de a actiona laacele nivele care au Pn coordonare cit rnaimulte functiuni sau acele functiuni pe carevrem sB le corect5m sau sB le modelam.Aceste situatii se impun mai ales fn cazulIn care organismul detin? in stare de de-gradare sau disfunctie-unul sau rnai multesubsisteme.De exemplu, este cunoscut faptul cP st8-rile de stress emotional negativ deterrnin5aparitia unor afectiuni ale sistemului di-gestiv, in spet5 ulcerul. De asemenea c5unele tulbur5ri metabolice l a nivelul fi-catului sau a glandei tiroide duc la aparitlaobezitatii 7.a.m.d.Este nevoie deci pentru reglarea acestorsta ri mplicit readucerea la conditiile dehomeostazie functional& 5 aplicrim unelemedicamente care sB se adreseze nu nu-mai leziunii propriu-zise, ci $i etajului coor-donator, Pn spet5 sistemului neuro-endocrin.

C O M P O Z I T I A I I f E D I C A M E A T T U L U I:P R OD U S N A T U R A L S A U S IN l E T lCDin punct de ved&e farmacologic, adicBa1 capacitatii de actiune specific5 asupramecanismului sau Tunctiei dereglate, me-'dicamentul in general se consider% ,,efi-cientu atunci clnd :ucreazii cit mat specific (s p e c i f c it a t e ) ;qiunea sa se manifest5 la o do26 cft

m t mic6 ( s e n s i b i l i t a t e ) ;ealizeazii o actiune stabile in timp,reducind ~ansaecidivelor (s t a b i t a t e) ;cfioneazii fdrii efecte secundare sau

cft m i r e d u s e ( t o x i c i t a t e ) .Din punct de vedere constitutiv medica-mentul poate avea o origine .naturalSU (ex-tras printr-un procedeu oarecare din pro-: natural6 ,animale sau vegetale) sauic5 (provenit prin sintez2 sau biosin-tez5).fn cazul medicamentului de sorginte na-tura lP putem, avea situatia In care acestasii proving direct din materialul biologic

(produs animal sau vegetal, direct sau pre-lucrat), sau ca produs de sintezH Pn la-borator industrial (substanta s5 fie identic2sau similar& cu cea naturals). Exemplulhormonilor sintetici sau a1 altor substantebioactive este edificator.

Din cea de a doua grupg fac parte me-dicamentele care au fost Pn Pntregime sin-tetizate In laborator, pe baza unor cerce-t3ri i cu no a~ te ri a unor procese funda-mentale $i a modului de actiune dup5 re-latia doz5-efect.La ambele grnpe de provenientg a me-dicamentelor se au In vedere efectele se-cundare de toxicitate, creeare de sensibili-tati, de pastrare a specificitatii asupra te-suturilor $.a.P R O D U S E L E A P C O L E , P R O D U S EC U E F E C T M E D I C A M E N T O S

Din ,,lupta de fnceput, cti milioane deani fn urm5, dintre str5bunii novtri $i al-binele care erau deposedate de produsul lorprincipal, mierea, rezultatul muncii lor, s-aformat indeletnicirea care a permis ca omulS s foloseasc5 de cele dintfi produse api-cole : mierea $i ceara.Odata PnsB cu consumarea fagurilor, seconsumau $i celelalte prodnse legate d eac e~ ti a, formati rnai Pntii natural $i apoiorganizat (dirijat). Mult rnai tlrziu, in stu-paritul rational, sistem practicat Pn epocacontemporan5, au fost puse In valoare ce-lelalte produse apicole : 15pti~orul demat&, propolisul, veninul de albine, pole-nul, p5stura etc. ajunglndu-se la clasifica-rea lor actual&, fn produse naturale directe$i produse apicola derivate.Mierea, ceara, propolisul, polenul, pgstura,veninul de albine, 18pti$orul de ma tc l iapilarnilul (triturat de larve) sint produseapicole directe.Produsele medicamentoase precum cre-mele, diferite produse apicole ce se folosescIn tratamentele medicale In domeniul apite-rapiei, constituie grupa medicamentelor de-rivate sau asociate.

Datorit5 continutului lor Pn diferite prin-cipii active biologice (biochimice, imunolo-gice, hormonale etc.) produsele stupului s uo parte din ele, detin o multitudine de po-sibilitati farmacologice (bioefecte), mergindde la efectul de aliment (aport de substanteenergetice pentru organism) pin2 la cel far-macologic propriu-zis (specific medicameh-tos, selectiv, sensibil etc.) cu actiuni secun-dare reduse.Astfel, mierea contine propoeii diferite defructoza $i glucozh (aproape n fntregime),fapt care-i confer5 cditatea unui alimentenergetic complet. Continutul acestor glucideimportante depinde, a$a cum se $tie, de spe-cia de plante de unde provine (m&r, tei,salcim = 34 9-35 90/0 glucoz5, iar fructoz539 440 20/0 pe clnd zmeura, bumbacul, tri-foiul = 30-33 5O/o glucoz5 $i 39 242 O fruc-toz5).In privinta continutului In glucoz5 a p~in-cipalelor tesuturi din organism implizate inmetabolismul acestui glucid (mu$ciii=50?@


19/30

sfnge = 7 ; 2ficat 5O o din greutatea cor-porai5) slnt de remarcat proportiile de glu-c o s $i glicogen (ca form5 polimerizatilde rezerv.5). Astfel : ficat = 0,06-0,150/0;mnwhi = 0,02-0,04% ; slnge = 0,08-0,11/1)glucoz5 $i respectiv 0,02-10.0 ; 0,02-1.0 iurme ceea ce privegte glicogenul.Continutul mierii Pn numeroase substan-te minerale diferri de asemenea de la plan-t6 la plants. Mierea de floarea-soarelui arede dou5 ori mai multe substante mineraledeclt cea de la salcim, iar cea de tei depatru ori. Mierea de man5 este de 12,8 ori~i p h 5 la 20 ori mai bogat5 declt cea dip.flor i.Dintre mineralele interesante prin efec-tu l lor, pozitiv in tratamentele de substitu-tie, calciul $i magneziul prezint5 cel maimare interes terapeutic.Experienta empiric5 $i cea medical3 (carea confirmat ulterior) a artitat c5 pentru or-ganisrnul uman, mai ales, exist5 o net5 di-ferent5 ceea ce privevte ,eficienta far-macologic5 a unor principii active In raportde starea lor de administrare : ca pro-dus natural sau ca produs sintetic (prepa-ra t Pn laborator sau extras din produsul na-tural). Un exemplu evident I1 constituie mi-neralele (calciul sau magneziul) care au vi-teze de absorbtie $i de eliminare diferitedac5 sint administrate sub form5 de s5-ruri minerale simple sau asociate In con-textul unor forrne ,,naturdeU. e pare c5formele asociate din natur5 reprezint5 (con-fer5) randamehte biologice superioare.Aceasta poate fi socotit5 ca o obi~nuint5organismului Pn decursul evolutiei sale na-turale ancestrale. De aceste ,conditii tre-buie s5 tinem seama Pn mod obligatoriuastrizi, cind omul s-a fndep5rtat mult deconditiile naturale prin tehnosfera pe care$i-a creat-o el Ins5vi.P R O D U S E A P I C O L E A S O C I A T E C U A L T EP R I N C I P I I F A R M A C O L O G I C E

Medicamentul asociatf constituie astBzi ocategorie, care d q i cunoscut& de foartemult timp, a reintrat n antentia celor carese ocup5 cu cercetarea $i valoroficareamod vtiintific a ,calit5florU terapeutice aleproduselor melifere.

La ora -actual5 se cunoaste destul de bi-ne mecanismul de actiune a1 multor medi-camente la nivelul celular $i subcelularmerglndu-se pin5 la nivel molecular (far-macologia molecular5). Aceste mecanismenecesitlnd structuri deosebite ale molecu-l lor (substantelor medicamentoase), clt $istructuri specifice ale ,,receptorilor4' careprimesc mesajul chimic a1 medicamentuluirespectiv.

De asemenea, transportul medicamentuluide la poarta de intrare Pn organism intra-peritoneal, mtravenos, intramuscular, oral,subcutanat sau intradermic $i pPnB la 10-cul de actiune reprezints o alt3 etapB fnpotenta efectului medicamentului.,ArhitecturaU medicamentului: structurasa chimic5, grup3rike active; transportul Pnsinge, calea de intrare F3 organism $.a. ne-

cesitB din partea organismului punerea fnfunqiune a unor multiple mecanisme.In conditiile medicamentelor compuse saucomplexe se asociaz5 cmnponente cu ori-gini diferite. De exemplu, suportul d etransport la unele medicamente este consti-tuit fie dintr-o substant& de biosintez5 sansintez5. Multe produse haturale constituieast5zi componente ,eficienteU pentru acti-unea unor medicamente.Unele com ~o ne nt e au rolul de ,Doten-tare a efeciului farrnacologic a1 medica-mentului. In CaZd ro u use lor a ~ i t e r a ~ i c e

diferitele activit5ti pozitive asup& organis-mului le consacr5 pentru constituirea demedicamente complexe.Un exemplu 11 constituie produsele api-terapice realizate n cadrul Institutului decercetare $i productie pentru apicultur-5.Este vorba de combinatiile dintre miere saualte derivate ale acesteia $i alte substanteactive ca de exemplu s5ruri de fier ,slruride calciu, lecitin5 $i altelc.Aceste ,forme'' medicarnentoase confer5o eficient5 farmacologic5 sporitil $i impli-cit un r5spuns terapeutic mai evident. Com-binarea substantelor anorganice precum s3-rurile rninerale cu diferite derivate api-Cole (15pti~or de matc5, polen $.a.) facesti se obfin5 medicamente mai putin toxice,mai bine tolerate, cu eficienta sporit5$.a.m.d.Melcalcinul, Lecipolul sau Polenolecitinul,Apilarnilul-potent, dac& ne referim numaila citeva produse cu administrare ora'l5,vin s5 se alature unor forme de alte pro-

duse precum unguentele, solutiile, lotiunilesau alte forme farmacentice ce se ggsescast5zi in arsenalul apiterapeutic rom2nescconsacrat $i pe plan international.

PICULTUR I A P I T E R A P I A ,R A P O R T U R I C O R E L A T I IUtilizarea, a$a cum am vgzut, a produselorstupului nu numai ca principii alimentarecomplete, dar mai ales ca principii activeterapeutice (asociate sau nu cu altele na-turale sau sintetice) a determinat ca preo-cuparea omului asupra albinei s5 capete un

caracter ferrn $i precis organizat, n5scin-du-se chiar o disciplin3 bine definit5, res-pectiv a p i c u l t u r a


20/30

OrganizatB pe principii ~t iint if ice, a p i-u t u r a nu mai consti tt~ie ast5zi o Indeletnicire secundar8 (de recreere sau APICULTUR~hobby), ci o activitate susfinut8,de cerce-tari stiintifice atit asupra albinei )i biolo- LOR SOAREiei sale cit $i asupra produselor apicole(clinice ~i experimentale).Dameniul a p i c u 1 u r i i a capatat un prof. Emilia POPESCU DICULESCUevident caracter interdisciplinar, plecind de

la studiul ecologiei insectei propriu-zise, amediului Inconjur8tor. a relatiilor cu po- + Multe alte pagini cuprind aceastiiluarea, a select8rii produselor (soytimente- trinitate in trunchiat, hcluzindlor) stupului pln8 la tehnologiile propriu- nmai doi termeni din titlul propus,zise ale stuplritului.In plus evidentierea terapeuticl a pro- ; n diferite combinatii, alcituind ace-duselor stupului a deschis perspectiva cer- l a ~ i cfntgtor univers apicol literar

cetsrii medico-biologice cu r5sunet asupra Cu flori, soare, albine.ecologiei omului. i c u 1 u r a ~i a p i- Chiar o poezie de I.D. Pietrari poar-t e r a p i a devin astazi nu numai u n dezi- g Ca tit lu .AZbina, fl0rile ~i furni-dera t .logicu de a fi fmpreunil, ci o ,,nece- ~ "I).sitate" fireasc8, obiectivg' ~i imediata. ,Soarele este cea mai minunat5 flea-

Ridicarea dvelului profesional a1 apicul- e / Din v i s ~ l 0stru ..." ,,Florile sinttorului se manifests prin ac el a~ i aspect 6 Un fel de c if ii mici / fn care scrieinterdisciplinar, tehnologiile de virf a le api- Swreze, cu razeleu ne atentioneaziculturii cuprinzInd $i domeniul biologiei Silvia Chitimia in p0eZia ,,Albinita jianimale, pe l h g 8 cel a1 ecologiei qi chiar ; etita cu cOarne de argintu 2). Luinda1 biocllimiei, mai ales In p e a ce pr iv e~ te Si t i t l ~ l n considerare, cele trei cuobtinqea de produse apicole cu calilti f vinte devin iar nedespgrtite.biologice de bun5 facturl, respectiv cu un nspre soare-apune" Si ,,spre ~0a7-e-bun efect terapeutic. Eisare" i$i indreaptg gindurile ,,mi-

Toate aceste deziderate devin mnecesare" iul si albina" h l pove~tile ui Mirceadeoarece niedicarnentele apiterapice ,corn- 3).plexeu sau ,,asociateu vor constitui viito- In ,,Prim2varau lui V Alecsandrbrul apropiat un grup important fn terapia, n T ~ r t ~ r e l e l ee-nging, Mii de flutur idar mai ales I[n preventia multor boli. Me- ; ezi zburind / Si pe harnica albinii /dicamentele apiterapice se caracterizenzs i Diz flori miere adunind" 4).prin urmiitoarele : Amuzantg ni se pare intimplarea- reanta tosicitatp minima, ekctbl Anei Blandiana care S-a ,,agezat prin-'tozic manifestfndu-se numat en doze foarte ? tre floriu PmbrBcindu-se ,,in haine demart ~i in timp indelungat ; f plantGa, pin5 la urm5 crezindu-se chiar- eprezinta produse natur21e asimilabi- f floare, cercetatg fiind de... o albirGule de cgtre organism si care nu dau reacti$ * nDar e simplu, vi se Pare, / S i tesecundare; refaci intr-o floare ?.../ Risul chiarau efect de potenfare pdn actiunile ste & vini / Cind te gidil8-o albingU.complexe asupra organismului ; ; este tot Pn gr5dina poetei este ,miros- e p ~ e z i n t 8 ,,condifie optimd" de ; egetal de iubire, / Sub soarelf? pic0-transport propriu a altor substante aso- titor' 5).ciate ; Toti pomii sint in s5rbitoare la Dui- rezintg un cost relativ redus fat6 de liu Zarnfirescu 6) ~i ,,aEbinele u~oarefalte categorii de substanfe. in din stupi s5 se irnbete pe un s?n

Cu no a~te rea eciproca dintre a p ;c u It u- eschis de floare".r a $i a p t e r a P ie , ca dous forme Pro- Un reportaj a1 timpurilor noastre,fesionale ale aceleiaqi preocupgri ale omu- f scris de Traian coqovei plin de dateIui. trebuie sB se .solidificew prin acelaviliant a1 activithtii umane : COOPERAREA. I


21/30

/u :~rapu 'n-1ae fO-qww~/ wae? -w

,~ap 'p~aAui. -eg

l aa'aupa $y~q1 -a'q nA13:(,aim -~Sa aqq

'6a eo@o q-,a1 n-.Oeq --q uAq

en gu'd au

-eqz -saSq~ naOu: u~-a'm/ $y

"q ana-'dS aBua-$Aa -m e.-$e noa'awpx -qnn uaTlma -qaoyg aem

.$ -1@-am -y:w -a'gqx -~a~ea FeBew -'dge~eon~n -snm.mmu.aJp' aaqq

-qaqmeeu eTaa'


22/30

@U visuri de faguri zvon de al- f n fndemn rnirturi irebineU 15).,Vei cunoaqte multeU citindu-1 si peDorel Drfiguescu (16). ,,Ajunser5 in- i S ~ N D R G I M ALBINELEtr-o poian5, unde era locul de sfat a1 Gheorghe VOICULESCUurqilor ... Albinele zburind se intor-ceau din gr&din5, Culegeau din floare Apicultura este 0 indeletnicire fru-mierea...'L moas5 qi pl5cuti care poate f i practi-.E aqa de frumosu qi reconfortant cat5 de oricine, de la tineri pin5 lurmBrind pe Constantin Clisu in .Ci- 5trini qi oriunde, la ~ e s ,a deal, lane-i oare vinovatul ? 17) fiindc5 ,,pri- munte sau mare. Oricine vrea poatem5vara a ag5tat cercei de floare in i aVea de albine.pomi... qi albinele zumzAie umplind personal practic apicultura de m ~ l t svGzduhu1 cu prezen$a lor. reme ~i binef_nteles cB am lntimpinatpunem cap5t incursiunilor noastre si greutAti, care nu m-au speriat. Tre-literare revenind la acelaSi neegalat uie ~5 subliniez C greutgtile nu S-au.luceafg+u al poeziei romineSti, Emi- datorat niciodati albinelor. Prirnelenescu, unde . ~ i i e fluturi al- are S-au ivit au fost din cauza lipseibagtrii, mii de roiuri de albine / Curg mele de experients. xpoi au lllTllatin rPuri sclipitoare peste flori de mie- + c e l e p r 0 ~0 ~a t ee stropirile neavizate,re pline~si unde domneqk du- care au distrus f5rg fil5 aceste insecteioas5 armonie cbpeneascg, idilica s ; tit de folositoare omului.impZciuitoareC(. Cu toate greut5tile intimpinate, amB I B L I O G R A F I E ndragit ~i voi fndr5gi albinele, atit1. I .D . P ie t rar i , D i n fara lu i apr il , Ed . I . imp cit voi exista.CreangB , 1970, p 23. 4 Cred c5 cel mai de pret lucru pen-2. S l l v i a C h i t i r n i a , A l b i n i t a s a u f e t l f a c a r ez b u r a d e a s u p r a o r a u l u i , E d . I . C r e a n g g , ru m este s8n5tatea. Si dac5 pretuim

p 30-35. 4 s5nGtatea trebuie s5 pretuim ~i albine-3. Mircea P op , Minge a d e soare , Ed . I . le a c5ror munc3 este in slujba omu-CreangB , p 43, 54. ui.4. V a s i l e A l e c s a n d r i , P r i m i i va r a , M a n u a l u l ?d e c l as a a 11-a. Din cele mai vechi timpuri se scrie5. A n a B l a nd l an a , A l t e i n tt m p li ir i d i n C5 striimoqii no ~ t r i u folosit produseleg r d d i na m e a , Ed . I . C r e a n g B , 1983, P. 51. albinelor ca alimente qi ca medicamen-6. D u l ll u Z a m f i r e S c u , P o e Z ~ i , n u v e l e , To- t te pentru tsmgduirea bolilor. Ma gin-m a n e , E d . T i n e r e tu l u i , L y c e u m , p. 39, +51. desc c5 qi in cimara noastr5, pe ling;7. T r a i a n C o ~ o v e i ,M a i f e r i c i f i d e c i t U l i s e , cele de trebuintii e bine ~5 se giiseascgE d . A l b a t r o s , p. 200 $i un borcan cu miere. Ce poate fi mai8. q t e f a n T l t a , A v e n t u r i l e Ta l r i ru lu i , Ed . curat decit nectarul pe care albineleI . Creangi i , 1970. il string cu atita trud5, preggtindu-19. I o n A g a r b i c ea n u , F il e d i n c a r te a n a t u -rii ~ d .. Creangii , p 180-181. si depozitmdu-1 cu cea mai mare pri-10. V a l e r i a B o i c u l e s i , Z b u r a t i l z u l u b e i i n e i , cepere acolo, in fagurii lor din stup.E d . T i n e r e t u l u i , p. 32-33. Mai recent, din aceste produse ale11. S e r b a n N e d e l c u , D a n c i i p i t a n , Ed. I . lbinelor s-au preparat cele mai cgu-C r e a n g B , B u c u r e ~ t i ,1978, p 106.12. G e o r g e B a l a i t a , L u m e a n d ou d z i l e , ~ d . tate medicamente. NO U ~ , p i ~ ~ l t ~ r iE m l n e s c u , 1985. p 276, 437. e revine sarcina sB le oferim sectoru-13. f n v i i t d t u r i l e l u i N e a y o e B a s a r a b E d . M i - lui de bpiterapie pentru prepararean e r v a , 1970, p 322. i medicamentelor atit de solicitate dab-14. Flor i a le se d i n poez la popu lar i i, Ed. ,pen t ru L i t e ra tur i i , 1967, p 109. rit5 marii lor val0ri terapeutice.15. P e t r e T g n a s e , Ac a sl i, L i t e r a , B u c u r e v t i , Plantele ku ~i ele f0arte mare ne-1982, p. 38. oie de albine pentru polenizard. Pen16. Dore l Dr i iguescu , Os t ro vu l s i r ene l , Ed . ,, plan^ ca s~ tr%ascg InFacla, 1976, p 43, 54.17 Constan tln ~ i i s u , V i n e m o p pe cc- timp ea trebuie sB rodeasc5 an de an.rare , ~ d . C r e a n g s , p 48. Altfel specia ar pieri, ar aspare. Si0


23/30

pentru ca plantele ss rodeasci e nevo-ie de polenizare. i aceasta este efec-tuats in propprtie de 80 numai decstre albine. li ne gindim putin, dacsla un moment dat ar lipsi albinele, ces ar intimpla cu plantele spontane, ces-ar alege din culturi qi livezi, cenearn face noi, oarnenii ?

Apicultura este qi un mijloc minu-nat de recreere a organismului dupistresul zilnic. Socot c i orice om, indi-ferent de profesia pe care o practics,

dup i o siipttiminii de munc5 are nevoiede citeva ore de destindere. $i pentruaceasta trebuie s5 aibd un loc potrivit.El 1-am ales pe acesta Sn mijloculnaturii, in preajma miresmelor flori-lor, unde poti sii priveqti $i s5 admirihirnicia albinelor. Msrturisesc c5 aco-lo, in stupinii, ms simt mai bine caoriunde, unai bine chiar decit Pntr-ostatiune de odihns situats in cele mairenumite zone de la munte sau mare.

APLICATI t~ PRACTICA METODELE IN INT TEDE CRESTERE I ~NGRIJ IREA ALBINELORScrieti redactiei care articole v-au plscut si um v-au folosit ele fnpradici qi comunicati-ne ce doriti s cititi in viitor in paginile revistei,,Apicultura Pn Romilniab'.SCRIETI $1 TRIMITETI-NE SPRE PUBLICARE ARTICOLE PRI-VIND TEMELE PROPUSE f PLANUL NOSTRU Tl3MATIC PUBLICATf NR. 111986.Q TRIMITETI-NE DE ASEMENEA CORESPONDEM7 ?l3 CU REALI-ZARI DIN APICULTURA, DIN INTREPRINDERI AGRICOLE DE STAT,COOPERATIVE AGRICOLE DE PRODUCW, FERME APICOLE, UNI-T A P APICOLE DIN SECTORUL SILVIC, INTREPRINDERI ANEXEDIN COSPODARII INDIVIDUAI.X, DIN AC'SIVITA'IEA CEItCURILORAPICOLE COMUNALE, ORA$ENE$TI, MUNICIPALE, CA 1 A CERCU-RILOR APICOLE $COLARE.

SCRIETI-NE DIN EXPERIDJ'J?A $I REZULTATEiLE OBTINUTE,DESPRE MIJLOACELE 1 METODELE FOLOSITE DE DV., IN SCO-PUL SPRIJINIRII ACVUNII NEINCETATE DE SPORIRE A EFECTI-VELOR FAMILIILOR DE ALBINE, DE MARIRE A PRODUCTIEI DEMIEXtE, CEARA 81 ROIURI, LAPTIqOR DE MATCA, POLEN, PRO-POLIS ETC.Trimiteti-ne de asemenea, spre publicare fotografii pe teme apicole ce prezinaan interes general, realiite corect fotografic i cu contrast alb-negru gi texteexplicative. e asemenea. pentru tiparire pe copertele revistei primim diapozitivesaa fotografii color, dar nurnai executate impecabil i care, e asemenea, 5 fiereprezentative i de interes apicol general pentru cititorii nogtri.

MATERIALELE PUBLICATE SE REMUNEREAZA CONFORM PREVEDERILORLEGALE, CELE NEPUBWCATE NU SE RESTITUIE AUTORILOR.Adresa noastrii este Redac revistei ,Apicultura in Rom niau, strZulius Fucik nr. 17 cod. 70.231 Bucure~ti ector 2 .


24/30

CPteva observatii si ~reciziiridinpractica ~i din literatura apicoliiIng Stefan

LA 2 MA1 am format, la ora 1 2 un sto-lon (A) pe trei faguri i ac ee a~ i i, seara,am deplasat stupii la culesul de la salcl-mu1 1. Stolonul a rtimas pe loc i dup5 24ore a primit o botca maturii provenit5 dincadrul altei stupine. 'Matca a eclozionatdup5 dou& zile i la 14 rnai a m &sit-oImperecheats. Pe data de 14 rnai am ex-tras mierea de la salclmul I i In timpulextractiei am facut inc5 un stolon B) pe8 faguri cu puiet c5pAcit, la care am ad5u-gat, bilateral, cPte un fagure artificial. Aceststolon B) dtipostit In stup alb (RA 1001)dupa 4 ore a fost transportat la Drsggsanii a ezat la distanta de doi metri de stolo-nu1 A. Stolonul B, constituind adevaratafamilie de baz5 (8+2=10 faguri) dar far5matc8, urmlnd s2 fle mutat cu stupina laculesul de la salclmul 11, a prirnit mstcade la stolonul A, introdus5 sub colivia tipcApSce1, in stolonul B. Dup5 24 ore amintrodus o alta botca In stolonul A i amg5sit eliberata i acceptat2 matca din sto-lonul B. A doua zi dup2-amiaza, am deschisstolonul B pentru a urm5ri ouatul dar nuam gasit matca. Deceptie. Apoi am deschisstolonul A Si... surpriza, matca venise h a -

poi, In stolonul A, cu stupu orul de culoarealbastra. SB fie o confirmare a fa ptu lu c5matcile tinere se Pmperecheazii, in decursde 2-3 zile, de rnai multe ori cu rnai multitri'ntoriZAHARUL farin pastrat fn conditiinecorespunz2toare se transform5 In bulg2ritari, greu de sfarfmat. Bulgarii pu i Pn pungide plastic neperforate, legate la gur3 i in-troduse n ap3, dupB 24 ore, far5 nici unefort, prin simpla ap5sare cu o sticl5 goal3se transforma In pulbere ahtir pudr5.

@ FUMUL de p5r sau pene arse, cal-meaz5 albinele pe timp de 15-20 minute.AM CITIT recent c5 fumul obtinut prinarderea putregaiului provenit din lemn decirev omoar5 acarienii. Propun ca i alt i

stupari s5 foloseasc5 acest fum i sSi co-munice rezultatele obtinute.

DE ASEMENEA, menta siilbaticil estefolosita fmpotriva acarienilor. Planta se ta-ie cit mai aproape de sol En perioada deTnflorire i ramurile plantei se a azZi lntre.rame i po di ~or. Se poate folosi i uscatiila umbra prealabil ,In sezonul de iarnit,dupB cum urmeaza : ramurile uscate, stro-

POPESCUpite cu putin5 ap8 se pastreaziI In pungide plastic pIn5 cind devin rnai moi i seintroduc Intre rame i podivor. Datoritfi sub-stantelor volatile, acarienii igiti din celulepier. NAPOLEON fiind racit nn putea moa-te nici un cuvPnt iar a doua zi urma satin5 un important discurs. Cerlnd doctoru-lui curant s k i recomande un medicament.acesta i-a adus o bSlutur5 cald8, fAcutA dinmiere, rachiu gi galbenu? de ou. Medlca-mentul a avut un efect imediat i miracu-10s iar doctorul a primit o r8splatA deose-bit5 o pu ng uv cu monede de aur.

IN TIMPUL r5zboiului din Crimeea,Pntr-un spital englez, ranile bolnavilo~ aufost tratate cu un amestec din miere ~iuntur8 de pe te. Rezultatele obtinute aufost excelente.CHIRURGII din Gruzia conserv5 bu-c5ti de aorta, cornee i alte organe htr-osolutie a d r e i baz5 o constituie mierea dealbine.IN APROPIEREA ora ulni Valencia(Spania) a fost descoperit In a n d 1919 undesen datlna din secolul X-XI1 1.e.n.. fn-f&ti Ind o femeie care cu mfna stfng2 scoa-

te din cr5p5tura unei sthci faguri de mierei P introduce ht r- o cognit6 tinuti3 In mlnadreapE. In jurul ei slnt multe albine.ARICII consum3 nestingheriti mai alesIn timpul noptii, albinele moarte ckuteinfata stupilor.fMPOTRlV furnicilor se recomandai folosirea rnai multor fire de pstrunjel,puse deasupra podi orului stupului.M TUBER a cercetat interdependentafntre viteza de deplasare a vintului i os-cilatiile temperaturii mediului ambiant ia stabilit c2 temperatura aerului scade Inraport cu viteza vlntului. Tinfnd seama defaptul cB temperatura din spatiul stupului,neocupat de albine In sezonul de iarn5 esteaproape aceeavi cu temperatura din exte-rior, rezuls cit de important5 i neceserheste pentru practica apicola protejarea stu-

pinelor Pmpotriva curentilor de aer 1 Inspecial lmpotriva vfntului i curentilor recf.

EGIPTENII, din timpuri Pndepsrtate,practicau stupkitul pastoral. Ei deplasaustupii din Egiptul de Nord spre sud, -unded e s u l mare ap5rea cu ase luni mai de-vreme i dup5 terminarea culesului, cuarnbarcatiuni pe rful Nil se hapoiau custupii Egiptul de Nord.


25/30

Siiptdmina int rnationald a apicultoruluiIn f iecare an in prima stiptdminii alu ni i decembrie se siirbtitoregte ,sip-

t5mina international5 a apicultoruluiumanifestare devenitii traditionaldp m t m apicul torii din tara noastrd g idin toatti lumea.Inifiatd in urm6 cu m mult i anie Apimondia care reuneSte 7 2 f E r i g ipeste milioane d e apicultori, la pro-punerea un ui romcin, prof. dr. ing.V . H a r n a j pre~ed in tede onoare a1Aphtondiei, aceastti manifestare con-stituie u n prilej pentru tot i apicultoriisi organizatiile de apiculturli sii treactiin revistii realiziirile obtinute in muncalor g i sti stabileascti jaloandle activi-Mtii de viitor.in aceastti perioadii, in tara noas-trii au loc nurneroase admiiri ale api-crcltorilor la nivelul cercurilor apicole,i n m n i r i i .consfdtuiri cu care ocaziese analizeuzii p i popularizeazli cele maiavansate metode de lucru folosite de

apicultorii frbntqi, se fac abonamentela revista ,,Apicultura in R o d n i a u ,se organizeazd cursuri apicole de initiere, conferinte, prelegeri, schimburide experientii, expozifii apicole, vizio-ndri de f i lme pi diapozitive de specia-.l i tate, precum pi alte actiuni tehnico-propagandistice m en it e sd popularize-ze g i generalizeze progresul teltnic ps8 atragti m oameni ai mu ncii inpracticarea apiculturii.Programul special de dezvoltare aapiculturii din tara mas trii in perioaaaan ilo r 1986-1990 pu ne sarcini marii de rtispundere in fata apicultorilori anume :porirea constant5 qi ri tm ic i apatrimoniului apicol national, princregterea efectivului familiilor de al-bine din unit5tile de stat, coopera-t is te g i gospodsriile populatieireyterea anuala a productiei api-cole, atit prin sporirea productiei me-ii p familia de albine, cit qi prinm5rirea efectivelor

uprinderea In activitatea apicol5unui numir tot mai mare de oa-meni ai muncii de toate virstele siprofesiilesigurarea polenizirii saturatecu ajutorul albinelor a culturilor agri-cole entomorfile, in scopul creqteriicantita tive qi imbuniit5tirii cal ititi iproductiilor agropomicolembungt5tirea qi extinderea re-surselor m elif ere naturale qi cultivatedin fondul silvic si agricol

gstrarea s h g t5 ti i familiilor dealbine qi prevenirea intoxic5rii aces-tora cu insectofungicide si erbicide ;regterea eficientei economice g ia rentabilititii stupinelor prin diversi-ficarea productiei apicoleerfectionarea preg5tirii profe-sionale a apicultorilor prin organizareacursurilor de mas5 precum qi a altorforme de instruire de nivel mediu qisuperior.fn urma eforturilor depuse de api-cultori ef ect ivu l familiilor d e albinea crescut an de a n ajungind la 133 0mii; urmind ca la sfirgitul anului viitorsti se inregistreze o nouE crestere anumiirului familiilor de albine.Pen tru aceasta es te necesar sE or-ganizlEm m a i bine mun ca , sd ap licdmtehnologii corespunztitoare de lucru iastupin6 i sd dep un em e for tur i pen-t r u realizarea sarcinilor prev zute inprogram in vederea satisfacerii cerin-telor pentru consumul int ern cit g ipentru export.Actiunile d i n cadrul StiptfimEnii internationale a apicultomlui desfti~u-rate in tara noastrii au g i menirea de aasigura ezvoGarea tehnolog icli g i introducerea rapidd a progresului teh-nic .En toate stupinele, astfel ca api-cultura national5 sd corespundti exigentelor actmle.


26/30

Sorin BODOLEUltimul trimestru a1 anu-9ui 1986 an marcat laRedactia publicatiilor apico-le a Asociatiei Cresc5torilorde Albine din R. S. Rombniade o sustinut5 activitate edi-torial5 cu specific apicolpune la indemlna tuturorapicultorilor din ta ra noastra,,un foarte complet Carnet d estupin& . document de evi-deny5 de baz5 ce se comple-tea25 $i se p5streaz5 de c5-tre apicultor i care servevtela realizarea unui tablousintetic de date privitoare labaza material5 $i activitateae se desf&$oar?l In stupin5In cursul unui an calendaris-tic, precum $i a unei pri-viri de detaliu asupra si-tuatiei fiec5rei familii dealbine En parte. In acelavitimp, In carnetul de stupin5se pot Inregistra $i datelerneteorologice $i fenologicedin locurile n care este am-

plasat5 stupina In timpulanului, precum orice alt eobservatii import%te cu pri-vire la modificarile surveniteIn viata stupinei.

De. asemenea, In primaparte a carnetului sint inclu-se documente foarte impor-tante pentru desfa~ urarea o-recta a activit5tii de apicul-tor, cum slnt Regulamen-tul-cadru privind organiza-rea $i desf59urarea activitii-tii apicole in unitatile socia-liste $i normele elaborate de

c5tre Asociatia Cresctitori'lorde Albine din R.S. Romsniacu privire la familia de al-bine $i inventarul apicol a1unei stupine.Credem c5 initiativa de ti-p5rire i punere in circula-tie a acestui carnet de stu-pin5 capst5 o $i mai marevaloare practic5 prin intro-ducerea unui cuprinz5tor ca-pitol continlnd Tehnologiade crestere $i exploatare afamililor de albine , capitolce trateazii concis, la obiect,ansamblul de ldcrlri ce tre-buiesc efectuate Intr-o stupi-n5, de la organizarea rnuncii,tehnica Intretinerii familiilorde albine pe fiecare sezon,pin5 la ameliorarea caliutiifamiliilor $i Inmuitirea aces-tora. Sint de asemenea Inf5-ti$ate principalele m5suri sa-

nitar-veterinare necesar a iluate htr-o stupin5 in vede-rea preintimpin5rii $i com-baterii bolilor i d5unltori-lor, precum ~i modul de des:f5 ~ u ra rea rnuncii $i direc-tiile de actlune avlnd cascop obtinerea de productiisporite n u numa i. de miereci $i de cear5, pohn, 15pti$orde matc5, propolis $i veninde albine, Pntr-un cuvint di-versificarea productiei inscopul rentabilizarii Pntregiiactivit5ti. Pentru o mai ju-dicioas3 apreciere a poten-tialului productiv a1 stupine-lor, precum i a eforturilo?apicultorilor pentru diversi-ficarea productiei apicole ivalorificarea mai bun5 aresurselor lor locale, car-netul pune la lndemina tu-turor celor interesati meto-dologia ev al uk ii productiei

apicole Pn un'tati convhjio-nale miere &.C.M.) p e n htoate produsele stupului, p ~ ecum $i un model de btocmi-re a balantei de venituri i

cheltuieli. Salutar5 este $icuprinderea in acest carneta calendarului principalelorlucr5ri de sezon In stupin5,structurate pe luni $i priori-tati.h vederea realizarii uneinotat ii cla re $i, In aceragitimp cuprinz5toare, care spoat5 oferi o imagine cPtmai complets asupra situati-ei familiilor de albine ares-au efectuat lucr5ri, carne-tul pune la indemina un sis.tern simplu de simboluri cepoate fi h s u ~ i t u u$urin@de cat re apicultor. Credemc5 acest carnet de stupin5se va dovedi In timp unpretios ajutor Pn munca api-cultorilor, fie ei profesioniqti,fie amatori.alts lucrare ievit5 recentde sub teascul tipografic vi-ne s5 rrispund5, de aseme-nea. inte resu lui cresclnd alapicultorilor pentru cartea de

specialitate bazat5 pe o bo-gat5 informatie. Este vorbadespre br o~ ur a ernarea al-binelor , autor ing. Ion Mi-loiu.

Continuind cu aceasti5 no-u5 aparitie actiunea sustinu-t5 de hbogiltire $i diversi-


27/30

ficrlre a tip5riturii destinateapicultorilor actiune in-scriss in progi-amul de dez-voltare a apiculturii En acestcincinal, In conformitate cuindicatiile $i orientsrile tra-sate de c5tre conducerea su-perioad5 de partid $i de statRedaqia publicapilorapicole a Asociatiei Cresc5-torilor de Albine din R.S.RomPnia reu$e$te s i Selec-teze i s5 reuneascfi pentrucei interesati, Intr-un spa-tiu restrins, proeedeele celemai corespunzfitoare de En-tretinere $i lngrijire a fami-liilor de albine in perioadade iernare, potrivit conditi-ailor locale. Probleme cum arf i : intensificarea crevteriipuietului, calitatea hranei,pregstirea rezervelor de

miere $i p5stur5, hr5mreade completare, amplasareacuibului n vederea ierngrii,izolarea termicfi a cuibuluisint tratate succint $i Pntr-unlimbaj accesibil oricsrui ci-titor de catre autorul bro-$urii. Ar fi aici p a t e loculsfi recornandam pentru vi-itoare lucr5ri de acest ge r~ ichiar autorului brovurii defat5 mai mult5 preocuparepentru forma p rezenthii ma-terialului, deoarece orice pu-blicatie $i In special cea deorientare $tiintificSi hseam-nil, fa final, un aport laim-bogatirea culturii noastre inansamblu. Este meritoriu fap-tul c5 fiind la prima sa lu-crare autorul se achitficu con$tiinciozitate de asigu-rarea Inc5rcAturii informa-

tiohale $i de tratare cu ri-goare 9tiintlficB a subiectu-lu i propus $i, pe aceast5 ca- \l e fi dorim succes fn mtinuare.Cu acest articol Incheiemprezentarea activitgtii de di-verslficare $i fmbog5tire te-maticfi a tipfiriturii cu spe-cific apicol Pntreprinsl Inanul 1986 de c5tre AsociatiaCresc5torilor de Albine dinR.S. Romlnia, exprimlnd Increderea c5 lucr5rile editatevor veni In sprijinul maseilargi de apicultori din taranoastr5 u o bogat5 paleainformational5 $i c5, n ace-la$i timp, ele vor atrage totmai multi amatori pentruaceast5 nobil5 ocupatie spredes fs~ura rea unei sustinuteactivitsti de apicultor.,

DEZINFECTI CU PROPOLISfN POLONI

Albinele acoper5 cu un strat subtire depropolis fntreg interiorul stupului $i rnaiales spatiile Inguste precum $i eventualeleerBpBturi, ca sedii ale unor posibile focarede infectie. Fiind $i r8u conduc5tor de tem-perafur5, propolisul de pe peretii stupuluiprotejeazi albinele fmpotriva frigului iarna,sau Impotriva ~Silduri i excesive vara.

Primgvara, apicultorii I$i curBt5 stnpii $iuneori P ayd cu lampa de sudur5. In felulacesta ei lndepHrteazSi stratul de propolis,facilitind atacul bacilllor asupra familieide albine sau, In cel mai bun caz, impu-nind albinelor o pierdere de timp $i deenergie pentru refacerea acestui strat.

Inspirati de utilizarea pe care albinele odau propolisului, precum $i de articolul,Propolisul In apicultur5 apzru t in Pcelo-vodstvo (iunie 1982) sub semnfitura luiK. G. Mucha, tot mai multi apicultori po-lonezi folosesc propolisul In dezfnfectia stu-pilor, procedlnd in felul urm5tor :

Stupii goliti de albine sint curatati, ar$i

cu lampa de benzing $i expu$i la aer 4872 ore pentru a se debarasa de mirosurinepl5cute. Dup5 aceea, peretii $i fundul lorca $i ramele noi, sint unse cu extract alcoo-lic de propolis, folosind acest SCop opensula iau un tampon. La nevoie. spatiilemici sau cr5pSiturile slnt astupate cu pro-polis moale cu ajutorul anei spatule.Extractul alcoolic de propolis se prepargdin amestecul a 100 g propolis farimitat fn400 ml alcool etilic la 96%. Sticla trebuies5 fie agitat5 periodic timp de 10-15 mi-nute, pe parcursul trei zile. DupSi filtrare,solutia poate s5 fie folosiE.

Pentru un stup nou, cantitatea de extractnecesar este de 60 ml. Pentru un stup carea fost ocupat cu albine, necesarul este de40 ml.

In ce priveste capacitatea albinelor de areinnoi propolisul sustras de apicultor, pro-fesorul Poprawko a constatat cfi stupii am-plassti lntr-o psdure de plop $i mesteacfinau adunat in medie 59 g propolis In timpulintregylui sezon, cu aceasE muncB fiindocupate zilnic circa 50 de albine.( O l e w i n s k i T a d e u s z . I n : Revue

r an~a i s ed apicutture, ian., 1985, p. 37)


28/30

Autorul relatea25 despre ctilatoria sa InHimalaia Sud. La 8 km de oras, el a vtizutstupi la o altitudine de 2 000 m, aceastafiind cota maxima pentru apicultur8. $asestupi Sn gr5dina gazdei sale acopereau ne-voile de m&re ale familiei, furnizfnd vi unprisos ce era vIndut la tfazar. Stupii semti-nau cu ai novtri, eeva mai mici $i Sn8ltatila 1,30 m pe t&ru$i un$i cu ulei ar s saurFi~in8 lmpotriva furnicilor. Albinele sfntcerana; foarte bllnde, rAspSndite fn lntreagaIndie. Unele sfnt purtstoare de Varroa, carenu pare s5 produca pagube. Recoltareamierii se face Sn doua perioade : aprilie-iunie, miere limpede $i lichid5, provenipdde la arbori fructiferi (cireqi, meri, porto-cali) $i de la mirodenii. De cind cu folosireaerbicidelor $i pesticidelor fn plantatiile deceai, aceasta sursa este compromis5. Vineapoi i recoltarea rin stoarcerea faguri-lor. ceea ce oblig5 gbinele sl-$i monstru-iascti celulele. Randament : 5-7 kg de co-lonie. Musonul din iunie-august constituieperioada de repaus, dar ponta continuti. Inseptembrie stupii roiesc, iar roii sfnt cap-turati. Din octombrie p3n5 In decembrie areloc un a1 doilea cub, rovenind din jun$l5,

care dB o miere coloratti, groasa, vlndut8scump $i folositLl mai ales In scopuri me-dicinale (tuberculoz5). M m h e destulti nstupi pedtru a putea ierna familia.(L e u c h t, T h. In : Zmkerfreund, nr. 9, 1985)

CAPCANA PENTRU MOLIADE CEARAIn tirnpul sezonuldi trecut, au fost folositeborcane d e un Litru Pn care s-a pus cvas(bautur5 alcooliCZi obtinutB prin ferment*rea orzului sau a unor fructe acide). Aces-te capcane au fost avezate pe capacul stu-pilor sau Sn locurile unde se pgstreazl ra-mele. Mirosul cvasului atrage moliile car e,cad In borcane. l$i moaie aripile $i numai pot sti ias5. impul rnarelui cules,albinele nu reactioneazs la mirosul cvasu-

lui ; In perioadele 'sarace, borcanele sPntacoperite cu o foaie de polietilen5. fn pri-mele zile au fost nurn5i-ati 30-70 fluturi,apoi nurharul lor descrevte. Rezulti o eco-nomie de timp $i materiale privind luptaulterioars lmpotriva ggselnitei.( C u pa v y (Zh. I.). In : Pcelovodstvo, nr.9 1985)Dr. I. 0.

INFORMAM C ~ T O R ~ I REVISTA I cu L u R A N R o M N I APUBLICA ANUNTURI DE MICA PUBLICITATE PENTRU MSJZAiRI I CUM-PARARI DE MATERIALE I UTILAJE APICOLE, ROIURI 1 FAMILII DE ALBINE CtT SAU FARA STUPI, PAVILIOANE APICOLE ETCCostul unui cuvlnt este de 5 lei. Se primesc minimum 10 cuvinte. Pentru alt ca-racter de litera se aplic5 o majorare de 20a/o iar pentru fnchiderea textului inohenar se aplicZi o majorare de 30 fat3 de costul total a1 anuntului simplu.Ancnturile se primesc de c5tre redactia noastrti, str. Iulius Fucik nr. 17 sector 2cod. 70231 Bucure~tf,cont. 45.96.01.4 B.A.I.A. ucursala municipzului B wresi , cu mentiunea pentru mica publicitate , prin scrisoare $i mandat po~talde la solicitantii din provihcie $i personal de la solicitantji din capi2al5.VIND pavilion cu 36 familii $i 17 locuri goale pentru sfamilii ajutatoare, GrigoreIon, Craiow. Teld. 941 186493 (30)VIND pavilion apicol ireprowbil cu sau far& albine, capacitatea 80 stupi. Brilila,str. Victoriei 38, Wefon 40938 (31)


29/30

ucrari apicole nluna ianuarie

A PRIVII(JD BUN IERN RE AFAMnIILOR DE ALBINEDac5 stupii s h t amplasati pe o vatrasupravegheatii, la adgpost de vinturile do-minante, iar familiile de albine slnt binegregatite din toamnh, iernarea acestora sepetrece normal, far3 a mai necesita depla-sari dese in stupin& (aflat5 de obicei ladistanp mare de cas5) sau interventil Instupi (contraindicate ca regulil $i a1 carorrezultat este Indoielnic dac3 ne gPndim ladificultatea interpretarii corecte a zumzetu-lui albinelor qi la absenta unei camere Pn-calzite apropiere) ; dictonul "este maieficace a preveni decit a trata" fiind vala-bil $i n acest caz. In mgsura in care oon-ditiile de mai sus nu au fost asigurate laiimpul potrivit, fie prin forta Smprejurs-

rilor sau din nepricepere, buna iernare aalbinelor trebuie urmariti pe parcuds $iasigurat5 prin urmatoarele masuri :deplasarea la stupin5 dupH ninsori a-bundente vi cursfirea zspezii de la urdiniygent m a preveni astuparea ulterioarli aacestuia cu gheatH. TndepGrtarea zapezii(sau a ghetii) de la urdinis $1 din fa@ stu-pilor trebuie facut2 cu grij5, pentru a evitahvituri ce ar deranja albinele ;deplasarea la stupins tn zilele ca tem-aeraturi de peste 12C $i Ensorite, pentru astimula zborul de curstire a1 albinelor. Sti-

mula rea se face prin ridicarea capacelor qiasternutului de sub ele, astfel TxTclt caldurasoarelui s5 ajungg mai u$or la albine, pring o d i ~ o r au printre scfndurile acestuia. $iaceast5 lucrare se va face In linivte, pentrunu deranja inutil familiile mai slabe pre-cum $i acea parte din albinele familiilorputernice care nu vor ieqi din stupi. Pentruevita pierderea albinelor care se a$az& pefipadti, este necesar ca fnainte de bcepe-Tea operatiei de stimulare sii se curete zB-gada de pe capacele qi din fata stupilor,sau s& se a$tearn5 peste ea paie, frunze,ziare sau alte materiale uscate.

Cu ocazia acestor deplasgri (sau mai desdac5 stupina este situat.5 n apropiere) se

va controla integritatea stupilor, prezenpPgratiilor la urdiniqe, neastuparea acestoracu albine moarte, precum $i resturile careeventual se gasesc pe sclndura de zbor.In cazul cind stupii prezinta

apicultura in romania 1986 nr.12 decembrie

Documents