Stiri 29 noiembrie 2019, prima parte CURSUL DE SCHIMB29.11.2019

1 EUR 4.7781

1 USD 4.3425

Alertă meteo ANM! Cum va fi vremea în decembrie! Anunțul meteorologilor pentru Cărciun și Revelion Claudiu Popa 29 noiembrie 2019

Anunț important al meteorologilor cu privire la vremea din luna decembrie. Află în rândurile de mai jos cum va fi vremea de Crăciun și Revelion. Specialiștii anunță ce se va întâmpla în perioada imediat următoare.

Administraţia Naţională de Meteorologie a anunţat cum va fi vremea în decembrie. Meteorologii ANM spun că în decembrie vom avea parte de temperaturi mai ridicate decât normalul acestei perioade. Se anunţă valori ridicate ale temperaturilor atât de Sfântul Nicolae, cât şi de Crăciun. Cantitățile de precipitații vor fi excedentare la început de decembrie.

ESTIMĂRI METEOROLOGICE PENTRU INTERVALUL 2 – 30 decembrie 2019

Săptămâna 02.12.2019 – 09.12.2019Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice și nordvestice, iar în regiunile estice va fi deficitar. În restul teritoriului cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Săptămâna 09.12.2019 – 16.12.2019Temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile.-0:29

Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi excedentare în regiunile intracarpatice, dar mai ales în nordul extrem al țării, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale ale perioadei.

1

Săptămâna 16.12.2019 – 23.12.2019Temperaturile medii se vor situa peste cele specifice acestei perioade, pe întreg teritoriul României.Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Săptămâna 23.12.2019 – 30.12.2019Mediile valorilor termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice acestei perioade, în toate regiunile.Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, în toată țara.

Ministrul Agriculturii:   Trebuie să elaborăm un program naţional strategic pentru perioada 2021-2027 Financial Intelligence   29 noiembrie 2019,

Ministerul Agriculturii, împreună cu fermierii, trebuie să elaboreze un program naţional strategic pentru perioada 2021-2027 care să cuprindă o strategie şi un set de intervenţii cu efect pozitiv pentru toţi actorii din domeniul agriculturii şi ai industriei alimentare, a declarat vineri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Forumul Internaţional al Marilor Fermieri – RALF.

„Noi, administraţia, împreună cu dumneavoastră avem şi o obligaţie foarte mare faţă de consumatori care au dreptul să consume alimente produse responsabil, alimente sănătoase, dar şi faţă mediu, practicând o agricultură cât mai puţin agresivă, cât mai puţin invazivă, o agricultură mai prietenoasă. Cred că rolul nostru, al Ministerului, nu este acela de a vă spune ce şi cum să faceţi. Cu siguranţă dumneavoastră ştiţi mai bine acest lucru. Nu este nici acela de a vă raporta producţiile pe care dumneavoastră le obţineţi. Este acela de a rămâne un arbitru echidistant care prin acţiunile sale să nu contribuie el însuşi la concurenţa neloială, la distorsionarea pieţei. Asta vom

2

încerca să facem în perioada următoare când împreună cu fermierii, cu mediul asociativ, în urma unei analize swot şi a unei analize socio-economice trebuie să elaborăm un program naţional strategic pentru perioada 2021-2027 care să cuprindă o strategie şi un set de intervenţii cu efect pozitiv pentru toţi actorii din domeniul agriculturii şi ai industriei alimentare din România”, a declarat Adrian Oros, potrivit Agerpres.

El a afirmat că Ministerul Agriculturii are obligaţia de a susţine toate domeniile din agricultură şi toate categoriile de fermieri, indiferent de mărimea lor.

„Pe considerentul că dumneavoastră, fermierii mari, contribuiţi la securitate alimentară, aplicaţi standarde înalte şi vă asumaţi şi riscuri mult mai ridicate, noi, Guvernul, pledăm pentru introducerea voluntară a plafonării plăţilor tocmai din acest considerent. Dar trebuie să recunoaştem că este nevoie şi de o susţinere consistentă a fermelor de familie pentru a deveni competitive în raport cu fermele de familie din restul Europei şi de a transforma în mod accelerat acele multe zeci de mii de ferme de subzistenţă ca să devină ferme comerciale, ferme sustenabile”, a precizat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii a a subliniat că este important să ieşim din paradigma exportului de materie primă şi importăm masiv produse alimentare.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚIE-BONUS pentru FERMIERII ROMÂNI! BANII PE HECTAR, LA PLATA FINALĂ! agrointeligenta.ro28 noiembrie 2019 20:20Comisia Europeană va rambursa 467 milioane de euro fermierilor europeni, în conformitate cu regulamentul publicat ieri, pe 27 noiembrie. Dedusă inițial din bugetul pentru anul 2019 pentru susținerea veniturilor fermierilor în cadrul politicii agricole comune (PAC), această sumă a fost alocată rezervei de criză agricolă din acest an.

Rezerva de criză nu a fost necesară în 2019, deși sectorul agricol s-a confruntat cu situații provocatoare în acest an. De exemplu, au fost instituite măsuri de sprijin suplimentare pentru a ajuta fermierii afectați de vremea extremă din această vară.

Decizia înseamnă că sumele deduse din plățile directe în acest an pot fi rambursate fermierilor de către statele membre începând cu 1 decembrie 2019.Conceptul de rezervă pentru criză agricolă și mecanismul de rambursare a acesteia au fost convenite în reforma PAC din 2013. A fost aplicat pentru prima

3

dată în anul bugetar 2014. Deducerea se aplică numai pentru sprijinul de venit de peste 2.000 EUR și nu se aplică încă Croației pentru anul bugetar pentru 2019. Acest lucru se datorează procesului de încadrare treptată a nivelurilor de sprijin post-aderare la UE. Pentru Croația, care a aderat la uniune în 2013, sprijinul pentru venituri din cadrul PAC nu este încă complet complet.

Conform anexei de mai jos, României urmează să îi fie returnată suma de circa 18,27 de milioane de euro ce va fi distribuită fermierilor care au venituri de peste 2.000 de euro din subvenții. Conform informațiilor Agrointeligența – AGROINTEL.RO, cuantumul ce va reveni fiecărui fermier eligibil va fi stabilit în perioada următoare, urmând ca subvenția-bonus să le fie virată fermierilor în același timp cu plata finală pe hectar.

PLĂȚI AVANS APIA! CE LE-A TRANSMIS DIRECTORUL PINTEA TUTUROR FUNCȚIONARILOR DIN ȚARĂ!agrointeligenta.ro28 noiembrie 2019 20:09Premieră la APIA! Funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au reușit în acest an să transfere către fermieri peste 1 miliard de euro din subvențiile agricole care se acordă în avans pentru anul 2019.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a intrat în posesia unui mesaj transmis de directorul general al APIA, Adrian Pintea, către colegii săi din toată țara, în care le transmite mulțumiri pentru efortul depus în slujba fermierilor.

”Stimați colegi! Iată că am reușit împreună să finalizăm Campania de plăți în avans, aferentă cererilor depuse în anul 2019. A fost un an extraordinar, pe care cu bucurie vi-l anunț ca fiind primul din istoria APIA în care am reușit să acordăm plăți directe, FEGA, peste 1 miliard de euro. Acest lucru se datorează în primul rând implicării dumneavoastră , a fiecăruia dintre noi pe aria lui de competență.

Plăti în avans 2019, astfel :TOTAL : 1.319..329.374,71 EURO– FEGA : 1.014.596.682,87 EURO– FEADR : 254.177.965,45 EURO– BN1 : 50.554.726,39 EUROVă felicit și vă mulțumesc tuturor pentru devotament și implicare”, este mesajul șefului APIA.

APIA mai poate autoriza la plată doar astăzi și mâine avansul din subvențiile pentru Campania 2019, urmând ca de luni 2 decembrie să înceapă plata regulară pentru acest an cu termen de finalizare 30 iunie 2020

4

ULTIMA ORĂ DE LA GUVERN! BANI pentru PLĂȚILE FERMIERILOR! Agroinfo  28 noiembrie 2019 - SUMĂ APROBATĂ DE GUVERN. Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, a declarat, în această seară, că a fost aprobată suma de 70 de milioane de lei pentru plățile care trebuie făcute către fermierii care beneficiază de ajutorul de minimis la tomate. Cuantumul ajutorului este de 3.000 de euro pentru 1.000 mp cultivați cu tomate în spații protejate.

Un program cu care se lăuda fostul Guvern PSD,  la care tot făcea referire, dar pentru care nu a lăsat bani este Programul Tomata. În rectificarea bugetară pentru anul 2019 a trebuit să includem 70 de milioane de lei pentru Programul Tomata, ca să fie făcute aceste decontări, a declarat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, după ședința Guvernului, ținută joi, 28 noiembrie 2019, de la ora 17.

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească, în acest moment, pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an pentru tomate sunt:

•Să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1000 mp;•Să obțină o producție de minimim 2 kg de tomate/mp și să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafața de teren menționată;•Să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în sere și solarii.

Anul acesta, ca să-și încaseze ajutorul, fermierii înscriși în acest program au avut obligația de a comercializa cantitatea minimă de tomate până la data de 15 iunie.

Ajutorul de minimis pentru roșii cultivate în spații protejate a fost gândit de fosta guvernare social-democrată pentru o perioadă de 4 ani și ar trebui să continue și în 2020.

CRESCĂTORII AU RATAT AVANSUL! GUVERNUL A UITAT DE SUBVENȚIA APIA PE BOVINE! agrointeligenta.ro28 noiembrie 2019

5

Fermă de vaci

Dezamăgire! Crescătorii de animale au așteptat până în ultimul moment ca pe ordinea de zi din ședința de astăzi a Guvernului să intre, pe lista suplimentară, și ordinul pentru aprobarea sumelor necesare plății sprijinului cuplat. Acest lucru nu s-a întâmplat astfel că fermierii care au vaci sau bivolițe la sprijnul cuplat nu mai pot beneficia de avansul APIA.

Funcționarii APIA mai pot autoriza plăți pentru avansul din subvenții până pe 30 noiembrie inclusiv. Dacă Guvernul aproba în această după-amiază plafoanele pentru achitarea sprijinului cuplat la bovine și bubaline, cu un efort s-ar fi putut autoriza la plată pentru avans și unii fermieri care încasează SCZ. În lipsa unei decizii pentru sumele totale, APIA nu poate stabili oficial cuantumul subvențiilor pe cap de animal și nici să autorizeze plăți în avans pe aceste scheme. Rămâne ca fermierii care au de luat SCZ să așteapte direct plata finală care va fi demarată de luni, 2 decembrie.Campania de plăți pentru avans se apropie de sfârșit. Ea a început pe 16 octombrie și se poate derula până pe 30 noiembrie, inclusiv. Se achită 70% din schemele de plăți directe și 85% din plățile compensatorii din măsurile prin PNDR.

APIA anunţă finalizarea campaniei de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cereri unice în 2019 A.M. Miscellanea / 29 noiembrie Campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat vineri, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 miliarde de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), informează Agerpres.

Din totalul autorizat la plată, în perioada 16 octombrie - 29 noiembrie 2019, suma de 1,319 miliarde de euro au reprezentat plăţi efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) plus cofinanţare de la Bugetul Naţional, pentru un număr de 732.905 de fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului.

De asemenea, 16,55 milioane euro au însemnat măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

6

"Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (...) menţionăm că suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând plăţi în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans", precizează APIA.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1,943 miliarde de euro.

APIA a finalizat plata avansului! Sumele virate in conturile fermierilor In nov. 29, 2019  19 0

Campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat vineri, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 miliarde de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). ”Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că la data de 29.11.2019 a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019.

Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Astfel, suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 este de 1,335 miliarde euro, din care:

Campania 2019 în sumă de 1,319 miliarde euro, plăți efectuate din Fondul Europeande Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru DezvoltareRurală (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul Național, pentru un număr de 732.905fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili

7

la plataavansului;

Măsuri de piață, comerț exterior, promovarea produselor agricole și ajutoare de statîn suma de 16,55 milioane euro.

De asemenea, menționăm că suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând plăți în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

Pe această cale, Directorul General al agenției, domnul Adrian PINTEA, dorește să mulțumească întregii echipe APIA pentru acest record instituțional, care este rodul profesionalismului, al dedicării și al eforturilor susținute ale personalului, atât de la nivelul central, cât și al centrelor județene și locale ale agenției.

Reamintim totodată că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.”, se arată în comunicatul APIA

APIA anunță finalizarea plăților în avans pentru cererile unice depuse în 2019 SIMONA DAN 29 NOIEMBRIE 2019Campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat vineri, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 miliarde de euro, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă.

Din totalul autorizat la plată, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, suma de 1,319 miliarde de euro au reprezentat plăţi efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) plus cofinanţare de la Bugetul Naţional, pentru un număr de 732.905 de fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului.

De asemenea, 16,55 milioane euro au însemnat măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

„Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală

8

legate de suprafaţă şi de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (…) menţionăm că suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând plăţi în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans”, precizează APIA.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1,943 miliarde de euro.

AFIR si FINANTARI

Asigurarea agricola cu prima subventionabila

   Incepand cu 01.04.2019 intra in vigoare Submasura 17.1 – Prime de asigurare a culturilor, animalelor si plantelor, prin care se subventioneaza prima de asigurare (55% sau 70%, in functie de dimensiunile fermei). Masura este parte integranta a Programului national de dezvoltare rurala 2014-2020, program finantat de Uniunea Europeana (83,45%) si Guvernul Romaniei (16.55%)

Groupama Asigurari ofera un produs complet, modular in functie de acoperirea dorita si care respecta conditiile de acordare a subventiilor.

9

Criterii de eligibilitate

Criterii de eligibilitate pentru fermieri

Sa fie fermieri activ Sa utilizeze terenuri agricole Sa asigure intreaga suprafata a unei culturi Sa plateasca integral (anticipat sau esalonat in rate) prima de asigurare

Criterii de eligibilitate pentru contractul de asigurarePentru a beneficia de subventionarea primei de asigurare trebuie indeplinite urmatoarele criterii: 

Riscuri asigurate:

In functie de riscurile la care este supusa cultura ta, poti alege una dintre variantele de mai jos:

1. grindina, ploaie torentiala, furtuna, vijelie sau furtuna puternica, uragan, tornada

2. grindina, ploaie torentiala, furtuna, vijelie sau furtuna puternica, uragan, tornada, inghet tarziu de primavara

3. grindina, ploaie torentiala, furtuna, vijelie sau furtuna puternica, uragan, tornada, inghet tarziu de primavara si inghet timpuriu de toamna

Fransiza atinsa de 20%: se despagubesc doar pierderile de productie, calculate la nivelul intregii suprafete a culturii asigurate, care depasesc 20% din productia asigurata/ ha

Productia asigurata: media productiilor din ultimilor 3 ani sau a 3 ani din 5 excluzand productia cea mai mare, respectiv cea mai mica

10

Mentionarea in polita de asigurare a primei de asigurare totale/ primei de asigurare eligibile/ primei de asigurare neeligibile

Suprafata asigurata: este obligatoriu sa se asigure toata suprafata culturii

Ce culturi se asiguraSe pot asigura atat culturile de toamna cat si culturile de primavara.

Ce riscuri acopera

Riscuri eligibile de baza:

- grindina- ingheturi (de primavara/de toamna)- ploi torentiale- furtuna- uraganPrima aferenta riscurilor este subventionabila 

Riscuri eligibile suplimentare:

- seceta- arsita- inghet de iarna - ploi excesive si de lunga durata (pentru culturile de toamna si culturile de primavara)Prima aferenta riscurilor este subventionabila 

Riscuri suplimentare neeligibile:

- incendiu din orice cauza- alunecari de terenPrima aferenta riscurilor nu este subventionabila

Avantaje

Personalizat si flexibil - corelarea nivelului de risc cu fransiza si prima de asigurare

- poti alege din cele 3 clase de riscuri asigurate (1,2,3) varianta pe care o consideri potrivita pentru cultura ta;

11

- poti completa clasa de risc aleasa cu una din clauzele speciale de risc (eligibile suplimentare si suplimentare neeligibile);- ai posibilitatea de a incheia polita de asigurare cu o alta alta fransiza atinsa (mai putin de 20%), cu plata diferentei de prime. 

Instrumentare simplificata a dosarelor de dauna

Intreaba de Asigurarea agricola cu prima subventionabila in reteaua noastra de profesionisti, agentii si parteneri, la Alo Groupama sau trimite un e-mail la asigurariledauroade@groupama.ro .Pentru avizarea daunei apeleaza Alo Groupama: 0374-110-110, mai multe detalii in legatura cu pasii de urmat si documentele de care ai nevoie gasesti aici.

AFIR: fonduri europene pentru procesarea produselor pomicole Noiembrie 29, 2019

Scopul investitiilor sprijinite in cadrul acestei submasuri este acorda pentru investitii corporale și necorporale in cadrul intreprinderilor de prelucrare și comercializare a fructelor și marketingul produselor din fructe

Obiectivele submasurii 4.2a:

modernizarea și crearea de unitati de procesare; introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și

procese tehnologice; creșterea valorii adaugate a produselor din sectorul pomicol; imbunatatirea controlului intern al calitatii; creșterea numarului de locuri de munca;

12

– scaderea consumului de energie și a emisiilor de GES.

Beneficiarii care pot solicita sprijin nerambursabil prin aceasta submasura sunt:

Intreprinderile micro, mici, mijlocii și mari, definite conform legislatiei nationale in vigoare;

Cooperativele și grupurile de producatori care realizeaza investitii corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene (TFUE), cu exceptia produselor pescarești.

 Sprijinul nerambursabil se va acorda dupa cum urmeaza:

Intreprinderi micro și mici –  intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depași:

600.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care acopera tot lantul alimentar;

900.000 euro pentru investitiile care acopera tot lantul alimentar (colectare,  depozitare, conditionare,  procesare și comercializare);

Intreprinderi mijlocii – intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depași:

800.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

1.100.000 euro pentru investitiile care conduc total un lant alimentar integrat (colectare, depozitare, conditionare, procesare și comercializare).

Intreprinderi mari – intensitatea sprijinului este de 40% din totalul cheltuielilor eligibile, fara a depași:

1.000.000 euro pentru proiectele care nu presupun investitii care conduc la un lant alimentar integrat;

1.500.000 euro pentru investitiile care conduc la un lant alimentar integrat; Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20 de puncte procentuale, in urmatorul caz: • Operaţiuni sprijinite in cadrul PEI. *

13

AFIR: fonduri europene pentru Grupurile de Actiune Locala. Care este valoarea sprijinului Noiembrie 26, 2019Grupurile de Actiune Locala sau grupurile de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala pot accesa sprijinul financiar aferent sM19.3 – Pregatirea si implementarea activitatilor de cooperare ale GAL, prin care pot primi suma maxima de 200.000 de euro.

Scopul acestei submasuri este finantarea proiectelor de cooperare transnationala (dintre Romania si alte state europene) si de cooperare interteritoriala (in cadrul teritoriului Romaniei) intre GAL-uri din Romania si parteneriatele de tip DLRC (Dezvoltare Locala plasata sub Responsabilitatea Comunitatii)  sau alte parteneriate, ca de exemplu un grup de parteneri publici si privati locali pe un teritoriu rural/urban, care implementeaza o strategie de dezvoltare locala.

Sprijinul din cadrul acestei sub- masuri este oferit pentru:

– Componenta A – Asistenta tehnica pregatitoare, pentru proiectele de cooperare ale GAL-urilor selectate;

– Componenta B – Implementarea activitatilor de cooperare ale GAL-urilor selectate.

Beneficiarii submasurii 19.3 sunt Grupurile de Actiune Locala autorizate de AM PNDR pentru perioada de programare 2014-2020.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 200.000 de euro/ GAL, cumulat pentru proiectele de asistenta tehnica pregatitoare si proiectele de cooperare.

Valoarea maxima a sprijinul nerambursabil pentru componenta A va fi dupa cum urmeaza:

– 5.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare transnationala;

– 2.000 euro pentru intentia de a desfasura proiecte de cooperare interteritoriala.

Intensitatea sprijinului pentru proiectele de cooperare este de pana la 100%.

14

Noiembrie 28, 2019AFIR: credite agricole pentru sectorul vegetal si cel zootehnicActualitate | Credite bancare | Finanţări şi asigurări | Pe scurt | RomâniaInstrumentul Financiar (IF) este definit conform prevederilor articolului 38 din Regulamentul nr 1303/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare si reprezinta orice instrument financiar, inclusiv, fara a se limita la imprumuturi, leasing, garantii si contra-garantii, investitii de capital, investitii de cvasi-capital sau investitii de tip mezanin in folosul Destinatarilor Finali.

Destinatarul final este o persoana juridica sau o persoana fizica autorizata conform legislatiei in vigoare, care se incadreaza in categoria de beneficiari eligibili definiti conform submasurilor mentionate mai jos, care primeste sprijin financiar prin Instrument Financiar.

Submasurile in cadrul carora va fi disponibil sprijinul prin instrumente financiare sunt:

– sM 4.1 si sM4.1a – „Investitii in exploatatii agricole/ pomicole”;

– sM 4.2 si sM 4.2a – „Investitii pentru procesarea/ marketingul produselor agricole/ pomicole;

– sM 6.4 – „Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole”;

– proiectele, care corespund submasurilor mentionate mai sus, finantate prin LEADER.

Prin IF se acorda:

credite pentru cofinantarea privata aferenta proiectelor finantate prin intermediul submasurilor mentionate mai sus

credite de sine statatoare (fara proiect PNDR) pentru operatiunile eligibile care se incadreaza in submasurile mentionate mai sus.

In cazul combinarii grantului cu creditul de cofinantare PNDR, trebuie respectata rata maxima a intensitatii sprijinului (ESB [Echivalent Subventie Bruta] + grant) aplicabila proiectului/ beneficiarului in cauza:

pentru sM 4.1, conform prevederilor Regulamentului nr. 1305/ 2013, cu modificarile si completarile ulterioare

15

pentru sM 4.1a, sM4.2, sM4.2a, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare;

pentru sM 6.4, conform prevederilor PNDR, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ghidului solicitantului, precum si valoarea maxima a sprijinului conform prevederilor Regulamentului nr. 1407/ 2013 cu privire la ajutorul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare.

De asemenea, in cazul sM 4.2, sM4.2a si sM6.4 trebuie respectate si prevederile Ordinului nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”.

In cazul creditului de sine statator, trebuie respectate urmatoarele conditii:

pentru SM 4.1 si sM4.1a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile;

pentru sM4.2 si sM4.2a, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta rata standard a sprijinului public in cadrul submasurii, respectiv 50% din totalul cheltuielilor eligibile, precum si prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis ”Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

pentru sM 6.4, ESB aferent creditului acordat prin IF va respecta prevederile Regulamentului nr 1407/ 2013 cu privire la sprijinul de minimis, cu modificarile si completarile ulterioare (maximum 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali) transpus prin Ordinul nr 1353/ 2018 pentru instituirea schemei de ajutor de minimis „Imprumuturi cu partajarea riscului la nivel de portofoliu finantate din PNDR”;

MADR aloca noi sume pentru agricultura romaneasca. Cine va beneficia de acesti bani Noiembrie 28, 2019Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale informeaza ca, in data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu urmatoarele destinatii:

– 95.854.316 lei pentru plata masurilor delegate de AFIR catre APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv:

– 36.823.555 lei – agromediu si clima

16

– 6.916.807 lei –  agricultura ecologica

– 52.113.954 lei – plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale,

sumele alocate reprezentand avansul in procent de 85% din valoarea totala a drepturilor de plata a beneficiarilor;

– 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru scoli ce consta in distributia in cadrul unitatilor scolare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

– 6.211.120 lei reprezentand prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate in perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

– 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a productiei de usturoi;

– 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a crescatorilor de porci din rasele Bazna si/sau Mangalita in vederea producerii carnii de porc.

Facem precizarea ca plata catre beneficiari va fi efectuata de APIA si DAJ-uri in perioada imediat urmatoare.

MADR vrea să lanseze a 3-a sesiune de depunere a cererilor în cadrul Schemei de ajutor de stat ”Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”  SIMONA DAN 28 NOIEMBRIE 2019

Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale are în vedere lansarea celei de a 3-a sesiuni de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Schemei de ajutor de stat ”Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor” în perioada 2 martie – 15 mai 2020.Pentru asistență tehnică în ceea ce privește identificarea terenurilor forestiere și elaborarea dosarului tehnic, potențialii beneficiari se pot adresa experților

17

de la centrele județene APIA, precum și experților Gărzii Forestiere (GF), atât în perioada premergătoare sesiunii (lunile decembrie, ianuarie și februarie) cât și pe parcursul acesteia. „Cu toate acestea, potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Dosarul tehnic nu poate fi depus la GF, în vederea avizării, mai târziu de 30 aprilie 2020;, precizează MADR.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităților Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier național, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani și vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat:

1. Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște, pentru care beneficiarul primește 38 euro/an/ha pentru întreaga suprafață inclusă în angajament,

2. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, pentru care beneficiarul primește 137 euro/an/ha pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2 (Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul1).

Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%.

Pentru suprafețele mai mari de 500 ha se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăților va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru pachetul 1 este de 100 ha. Proprietarii de terenuri forestiere care dețin suprafețe mai mici  și/sau care nu îndeplinesc condițiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcțional (TI – conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.

Informații detaliate privind condițiile de accesare a schemei de ajutor de stat pot fi obținute la centrele județene ale APIA, precum și prin consultarea Ghidului solicitantului și a documentelor de implementare aferente sesiunii 3, publicate pe site-ul APIA

18

ALTELE

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a fost în vizită la ANSVSA agrointeligenta.ro 28 noiembrie 2019 20:54

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), dr. Adrian Oros, a efectuat o vizită la sediul ANSVSA, se arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Cu acest prilej, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a purtat discuții cu președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu și s-a adresat personalului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

La eveniment a fost prezent și președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România (CMVR), prof. Viorel Andronie.

Mesajul transmis de către ministrul MADR, dr.Adrian Oros, a fost unul de colaborare instituțională, profesională și normalitate.

În intervenția sa președintele Autorității, a prezentat proiectul pe care dorește să-l implementeze, orientat pe trei direcții: combaterea pestei porcine africane, elaborarea unor pachete legislative noi pentru sănătatea animalelor și siguranța alimentelor și, cea mai importantă, cea de consolidare a imaginii instituției.

La rândul său, președintele CMVR și-a exprimat dorința fermă pentru unitatea profesiei, pentru colaborare și sprijin reciproc.

19

Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis târgul dedicat Zilei Naționale a României Vineri, 29 Noiembrie 2019

Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis oficial astăzi, 29 noiembrie 2019, împreună cu secretarul de stat Emil Dumitru, târgul dedicat Zilei Naționale a României, „Mâncăm și trăim românește”.

Cu această ocazie, ministrul a înmânat grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.  

În acest context, ministrul a declarat: ”Târgul de produse tradiționale pe care l-am organizat în curtea Ministerului cu prilejul Zilei Naționale a României este un mesaj simbolic pe care vrem să-l transmitem țăranului român, fermierului român, tuturor celor care trăiesc în mediul rural, tuturor celor care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiționale, care datează din timpuri străvechi. Aceste produse tradiționale, alături de țăranii ospitalieri și gospodari din mediul rural, alături de tradițiile care încă se mai păstrează și de peisajele din satul românesc fac mult bine imaginii României și suntem datori să susținem acest lucru.

Avem aici un exemplu de lanț scurt, unde producătorul/ procesatorul se întâlnește direct cu consumatorul, fără intermediari. Este un concept larg răspândit în Europa, la noi mai puțin, dar credem că merită să sprijinim acest demers pentru că este o activitate, în primul rând mai sănătoasă atât pentru producătorii și procesatorii mici cât și pentru consumatori. Noi, Ministerul, ca și autoritate publică susținem acest tip de activitate, iar autoritățile locale au obligația să identifice produsele care pot deveni branduri locale și să sprijine necondiționat producătorii locali”.

20

De asemenea, ministrul a precizat că la acest moment există 727 de produse tradiționale înregistrate pe scheme de calitate românești și 7 înregistrate pe scheme europene. Totodată, ministrul a adăugat că alte 4 produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană: cașcavalul de Săveni - IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata cu icre de știucă de Tulcea - IGP (Indicație Geografică Protejată), salata tradițională cu icre de crap - STG (Specialitate Tradițională Garantată), plăcinta dobrogeană – IGP (Indicație Geografică Protejată).

Totodată, ministrul Oros a mulțumit producătorilor pentru întreaga activitate, pentru curajul de care dau dovadă în industria produselor agroalimentare românești, precum și pentru calitatea produselor oferite. Oficialul a evidențiat, de asemenea, importanța promovării în rândul tinerilor a consumului de produse românești prin intermediul educației, atât în școli cât și în familie.

După ce a vizitat standurile expozanților de la sediul MADR, ministrul a urat ”La mulți ani !” tuturor țăranilor români, fermierilor și tuturor celor care activează în industria alimentară.

Produsele tradiționale reprezintă un adevărat brand de țară care, pus în valoare, poate aduce beneficii economice mediului rural și economiei naționale. Pentru promovarea calității produselor din industria alimentară, MADR a elaborat și implementează legislația cu privire la rețetele consacrate românești, acestea reprezentând  standarde folosite în urmă cu mai mult de 30 de ani, care devin obligatorii pentru cei care doresc aderarea la aceasta schemă voluntară, astfel fiind garantată calitatea. Imagini la pagina https://www.madr.ro/comunicare/5725-ministrul-nechita-adrian-oros-a-deschis-targul-dedicat-zilei-nationale-a-romaniei.html .

Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis târgul dedicat Zilei Naţionale a României B.B. Miscellanea / 29 noiembrie

21

Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis oficial, împreună cu secretarul de stat Emil Dumitru, târgul dedicat Zilei Naţionale a României, "Mâncăm şi trăim româneşte". Cu această ocazie, ministrul a înmânat grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, "Cârnaţi de Pleşcoi" şi "Telemea de Sibiu", se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

În acest context, ministrul a declarat: "Târgul de produse tradiţionale pe care l-am organizat în curtea Ministerului cu prilejul Zilei Naţionale a României este un mesaj simbolic pe care vrem să-l transmitem ţăranului român, fermierului român, tuturor celor care trăiesc în mediul rural, tuturor celor care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiţionale, care datează din timpuri străvechi. Aceste produse tradiţionale, alături de ţăranii ospitalieri şi gospodari din mediul rural, alături de tradiţiile care încă se mai păstrează şi de peisajele din satul românesc fac mult bine imaginii României şi suntem datori să susţinem acest lucru.

Avem aici un exemplu de lanţ scurt, unde producătorul/ procesatorul se întâlneşte direct cu consumatorul, fără intermediari. Este un concept larg răspândit în Europa, la noi mai puţin, dar credem că merită să sprijinim acest demers pentru că este o activitate, în primul rând mai sănătoasă atât pentru producătorii şi procesatorii mici cât şi pentru consumatori. Noi, Ministerul, ca şi autoritate publică susţinem acest tip de activitate, iar autorităţile locale au obligaţia să identifice produsele care pot deveni branduri locale şi să sprijine necondiţionat producătorii locali".

De asemenea, ministrul a precizat că la acest moment există 727 de produse tradiţionale înregistrate pe scheme de calitate româneşti şi 7 înregistrate pe scheme europene. Totodată, ministrul a adăugat că alte 4 produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană: caşcavalul de Săveni - IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata cu icre de ştiucă de Tulcea - IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata tradiţională cu icre de crap - STG (Specialitate Tradiţională Garantată), plăcinta dobrogeană - IGP (Indicaţie Geografică Protejată), mai precizează sursa.

22

Produsele tradiţionale reprezintă un adevărat brand de ţară care, pus în valoare, poate aduce beneficii economice mediului rural şi economiei naţionale. Pentru promovarea calităţii produselor din industria alimentară, MADR a elaborat şi implementează legislaţia cu privire la reţetele consacrate româneşti, acestea reprezentând standarde folosite în urmă cu mai mult de 30 de ani, care devin obligatorii pentru cei care doresc aderarea la aceasta schemă voluntară, astfel fiind garantată calitatea.

Cum explică vicepremierul Raluca Turcan tăierile de după rectificarea bugetară: Educaţia, Transporturile şi Agricultura nu pierd niciun leu. Banii nu au existat în realitate

Alexandru Costea 29.11.2019, 15:04 429

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, vineri, că Educaţia, Transporturile şi Agricultura nu pierd niciun leu, pentru că banii care apăreau în dreptul acestor ministere nu au existat niciodată în realitate, ci doar pe hârtie şi că ”Adevărul trebuie spus: guvernul PSD a lăsat în aer domenii critice”

”Ca să clarificăm ce-i cu această rectificare: PSD a construit un buget bazat pe prognoze mincinoase şi a alocat bani doar pe hârtie, în realitate nu au fost scrise proiecte, nu au fost depuse cereri de finanţare şi nu s-a dorit cheltuirea banilor gratuiţi de la UE. Rectificarea bugetară rezolvă situaţia critică în care se găseau la final de an mai multe domenii lăsate de guvernul PSD fără bani. Vor fi astfel alocate fonduri pentru plata pensiilor şi a salariilor din sistemul public, dar şi a drepturilor de asistenţă socială. Primăriile vor primi bani pentru a plăti toate cheltuielile legate de asistenţă socială, cheltuieli puse în seama primarilor de Guvernul PSD. Adevărul trebuie spus: guvernul PSD a

23

lăsat în aer, fără finanţare, domenii critice”, a scris pe Facebook Raluca Turcan.

Ea a adăugat că, în total, peste 6,5 miliarde de lei vor fi alocate pentru ”acoperirea găurilor” la bugetul de sănătate şi la cel al asigurărilor sociale.

”În plus, în ultimele două săptămâni s-au recalculat jumătate din dosarele de la Casa de Pensii. Astfel, au mai fost alocate 46 milioane de lei pentru plata pensiilor recalculate pentru luna viitoare. S-au prevăzut şi 70 milioane lei pentru programul Tomata. Program cu care PSD s-a lăudat, dar pe care a uitat să îl bugeteze. Educaţia, Transporturile şi Agricultura nu pierd niciun leu. Banii care apăreau în dreptul acestor ministere nu au existat niciodată în realitate, ci doar pe hârtie. Erau bani pentru proiecte cu finanţare europeană pentru care Guvernul PSD nu a mişcat un deget să le implementeze”, a mai precizat vicepremierul.Potrivit Ralucăi Turcan, la Educaţie, bugetul a fost diminuat cu o sumă trecută doar pe hârtie, inexistentă în realitate, pentru un proiect european, “România modernă, România digitală”, pentru care Guvernul PSD nici măcar nu a întocmit documentaţia, la Transporturi, fondurile europene au fost alocate doar pe hârtie pentru infrastructură, iar, în realitate, Guvernul PSD a blocat sau a reziliat acele contracte, iar în Agricultură, investiţiile din fonduri europene nerambursabile pentru intervalul 2014 – 2020 au eşuat.

”În mai puţin de trei săptămâni de la instalare, Guvernul PNL a identificat urgent resursele bugetare care nu mai puteau fi utilizate până la finalul anului, din cauză că proiectele nu au fost demarate. Aceste resurse au fost rapid realocate către domeniile care aveau nevoie stringentă de bani. Acesta este adevărul despre situaţia financiară a ţării, iar românii trebuie să-l cunoască. De acum încolo, s-a terminat cu falsificarea informaţiilor despre bugetul ţării”, a conchis Raluca Turcan.

Problemele Registrului Genealogic, puse în dezbatere la MADRMeatmilk vineri, 29 noiembrie, 2019

În data de 26 noiembrie 2019, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc întâlnirea între reprezentanții MADR și unele asociații conducătoare de Registre Genealogice și care efectuează Controlul Oficial al Producțiilor (COP), în vederea discutării problemelor legate de aplicarea prevederilor privind HG 1179, act normativ ce reglementează acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menținerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

24

 La întâlnirea condusă de ministrul Nechita-Adrian Oros și secretarul de stat Florian Emil Dumitru au participat experți din cadrul direcțiilor de specialitate MADR, precum și membri ai federațiilor și asociațiilor crescătorilor de animale și fermieri. Ministrul Nechita-Adrian Oros a evidențiat rolul și scopul asociațiilor conducătoare de Registre Genealogice și care efectuează COP, de a maximiza performanțele productive realizate în urma ameliorării și de a utiliza corect si eficient fondurile alocate. De asemenea, ministrul consideră necesară îmbunătățirea serviciilor oferite de către asociații, astfel încât acestea să beneficieze de o încredere sporită în rândul fermierilor.  Ministrul a subliniat ca este necesar sa fie sprijiniți fermierii autentici care practică agricultura de generații. La rândul său, secretarul de stat Dumitru a insistat pe analizarea realizării programelor de ameliorare și evaluarea performantelor productive obținute în urma aplicării acestor programe.

Totodată, s-a pus accent pe perfecționarea activității de ameliorare a asociațiilor și pe identificarea de variante pentru alocarea de sume suplimentare pentru creșterea rezistenței la boli prin ameliorare genetică. Secretarul de stat i-a informat pe cei prezenți că analizele genomice pot fi realizate în laboratorul   ANZ și i-a îndemnat pe membrii asociațiilor să transmită propuneri pentru îmbunătățirea modului de lucru privind efectuarea acestor analize. În urma discuțiilor s-a agreat organizarea de întâlniri între experți ANZ, MADR și asociațiile conducătoare de Registre Genealogice care efectuează lucrări de COP pentru discutarea activităților și măsurilor viitoare ce se impun în acest sector.

25

BY LANTULALIMENTAR  2019-11-29  

Plenul Camerei Deputaților a votat în 27 noiembrie 2019 Legea 148/2019 pentru modificarea OG 42/2004, prin care medicii veterinari de liberă practică vor încasa lunar, din bugetul ANSVSA, suma de 10.000 de lei, dacă ”deţin maximum 2 contracte și efectuează un program zilnic de 8 ore în exploataţiile nonprofesionale pe o rază de 30 km, astfel încât să existe un număr minim de animale ce atinge 300 de Unități Vită Mare”. Totodată, direcțiile sanitar-veterinare sunt obligate să încheie cu medicii veterinari concesionari contracte pentru o durată de 5 ani, durata contractelor de până acum fiind 4 ani.Inițiativa legislativă a aparținut deputatului PSD, Dănuț Păle, iar printre semnatari s-a numărat și actualul ministru al Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, care a fost, până la numirea în guvernul Orban, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Totodată, Oros este medic veterinar de profesie și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrain-Nechita Oros

Propunerea 148/2019 a fost asumată de 68 de senatori și deputați de la PSD, PNL, UDMR, PMP și câte un deputat de la USR și ALDE.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil inițiativa, dar guvernul Dăncilă nu a susținut-o, motivând că suma acordată ( 5000 lei/lună la vremea aceea, ulterior a fost mărită la 10.000 lei/lună ) nu se

26

justifică. Președintele Klaus Werner Iohannis a refuzat să promulge legea și a trimis-o spre reexaminare.

Legea a fost adoptată în 27 noiembrie 2019 și urmează să ajungă din nou pe masa președintelui, care, potrivit Constituției României, nu mai are dreptul să o respingă a doua oară.Alexandru Stănescu, președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, fost coleg cu actualul ministru al Agriculturii, a salutat pe pagina sa de facebook adoptarea noii legi, exprimându-și bucuria că inițiativa fostului său coleg liberal a avut succes: ”…doresc să le mulțumesc tuturor colegilor deputați pentru ajutorul acordat în realizarea acestui demers! Mă bucur că am demonstrat încă o dată faptul că în Comisia pentru Agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice nu există culoare politică!”

Încă o castă de bugetari speciali: Indemnizație pentru medicii veterinari concesionari DE ADELINA SAHLEAN | 29.11.2019 –

Plenul Camerei Deputaților a votat în 27 noiembrie Legea 148/2019 pentru modificarea OG 42/2004, prin care medicii veterinari de liberă practică vor încasa lunar, din bugetul ANSVSA, suma de 10.000 de lei, dacă ”deţin maximum 2 contracte și efectuează un program zilnic de 8 ore.

Această indemnizație de la stat se adaugă onorariilor primite de acești veterinari de la fermieri în cadrul contractelor obișnuite.

La acest moment, estimările arată că în țară există câteva mii de medici veterinari concesionari.

27

Totodată, direcțiile sanitar-veterinare sunt obligate să încheie cu medicii veterinari concesionari contracte pentru o durată de 5 ani, durata contractelor de până acum fiind 4 ani, scrie LantulAlimentar.ro.

Inițiativa legislativă a aparținut deputatului PSD Dănuț Păle, iar printre semnatari s-a numărat și actualul ministru al Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, care a fost, până la numirea în guvernul Orban, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. Totodată, Oros este medic veterinar de profesie și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Propunerea 148/2019 a fost asumată de 68 de senatori și deputați de la PSD, PNL, UDMR, PMP și câte un deputat de la USR și ALDE.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil inițiativa, dar guvernul Dăncilă nu a susținut-o, motivând că suma acordată (5000 lei/lună la vremea aceea, ulterior a fost mărită la 10.000 lei/lună ) nu se justifică. Președintele Klaus Werner Iohannis refuzase să promulge legea în primă fază și a trimis-o spre reexaminare.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat marți că implementarea generalizată a after–school-ului în școli și masa caldă se vor realiza cu finanțare europeană.

Turca, care coordonează activitățile ministerelor Educației și Fondurilor Europene în guvernul Orban, a declarat că a discutat cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, despre acordarea unei finanțări europene complementare pentru programe educaționale incluzive.

28

Anunțul after–school-ului generalizat în școlile din România și a introducerii mesei calde în clase vine la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea ce reduce cu cel puțin 5 numărul de ore pe care elevii îl vor face în gimnaziu. După ce, inițial, a declarat că reducerea orelor în gimnaziu înseamnă tăieri de discipline, ministrul Educației, Monica Anisie, a revenit ulterior și a vorbit despre menținerea posturilor profesorilor, prin generalizarea programului after school.

Implementarea generalizată a after–school-ului în școli și masa caldă se vor realiza cu finanțare europeană, a anunțat în această dimineață Raluca Turcan. Vicepremier care coordonează activitățile ministerelor Educației și Fondurilor Europene în guvernul Orban, Turcan a declarat că a discutat cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, despre acordarea unei finanțări europene complementare pentru programe educaționale incluzive.

Anunțul after–school-ului generalizat în școlile din România și a introducerii mesei calde în clase vine la o zi după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea ce reduce cu cel puțin 5 numărul de ore pe care elevii îl vor face în gimnaziu. După ce, inițial, a declarat că reducerea orelor în gimnaziu înseamnă tăieri de discipline, ministrul Educației, Monica Anisie, a revenit ulterior și a vorbit despre menținerea posturilor profesorilor, prin generalizarea programului after school.

Amintim că Raluca Turcan a inițiat în 2015 un proiect de lege care prevedea acordarea lunar a unui tichet de 200 de lei pentru elevii din învățământul primar care ar fi vrut să urmeze programul “Școala după școală”, după cum relata HotNews.ro la acea vreme. Anunțul făcut de vicepremierul Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook:

“Agendă de bună-guvernare: 300 de milioane de euro din fonduri europene, salvate de la dezangajare, plus încă 200 de milioane de euro atrase suplimentar.

Am discutat, în această dimineață, soluții concrete cu ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloș, pentru:

Acoperirea costurilor suplimentare pentru investiții generate de sectorul construcții ca urmare a OUG 114, prin realocarea a 200 de milioane de euro din fonduri europene;

29

Racordarea la apă și canalizare a zonelor rurale care nu beneficiază de aceste facilități, prin alocarea a 500 milioane euro pentru cofinanțare. Fondurile europene nefolosite vor fi, de asemenea, redirecționate pentru domeniul transporturilor si pentru regenerare urbană;

Finanțare europeană complementară pentru programe educaționale incluzive, precum cel de After–School generalizat și alimentație în școală;

Investiții pentru cabinetele medicilor de familie, printr-un program special de sănătate finanțat din bani europeni;

Constituirea a 8 complete regionale specializate pentru judecarea cauzelor care au drept obiect contestații la procedurile de achiziție publică. În acest fel, vor putea fi judecate rapid cauzele care țin pe loc investițiile;

Racordarea la gaze a gospodăriilor din mediul urban și racordarea la rețeaua de curent electric în mediul rural, prin implementarea unui Program pilot cu finanțare europeană”.

Vicepremier fără portofoliu în Guvernul Orban, Raluca Turcan a primit în coordonare activitatea unor ministere-cheie: ministerele Educației și Cercetării, Sănătății, Justiției, Dezvoltării și Administrației, Fondurilor Europene, Culturii și Muncii.

……………………….

LEGISLATIV

 Deloitte: Noi provocări fiscale pentru companiile care activează în România meatmilk joi, 28 noiembrie, 2019

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Alexandru Simion, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România Experții Deloitte au remarcat o tendință în controalele fiscale derulate în ultima perioadă la societăți care fac parte din grupuri, fie ele românești sau străine. Este vorba de cheltuielile refacturate sau prestate acestor societăți de la societatea-mamă sau societatea-fanion a grupului, care, de regulă, asigură anumite servicii suport la un nivel centralizat. Astfel, cheltuielile cu serviciile facturate de acționari sunt tot mai des considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit în cadrul controalelor. Aceste cheltuieli sunt mai degrabă încadrate la capitolul

30

„costuri ale acționarilor”, pe motiv că ar fi realizate în beneficiul acționarilor, și nu în cel al societății care beneficiază de respectivele servicii. Atenție, sunt vizate atât multinaționalele, cât și companiile locale cu filiale în țară sau în străinătate Așadar, modelul de gestionare a afacerilor specific grupurilor de companii, prin care se centralizează anumite funcții care apoi sunt refacturate către fiecare societate din grup, este în continuare pus sub semnul întrebării de către autoritățile fiscale. Este important de menționat faptul că nu sunt vizate doar companiile multinaționale, ci și cele locale care au filiale în țară sau peste hotare. În consecință, este o tendință care afectează inclusiv antreprenorii români care au dezvoltat un grup de firme și care, în interesul eficienței, apelează la sinergia rezultată din serviciile suport centralizate. Este vorba, desigur, de servicii din zona de consultanță strategică, management de proiect, tehnologia informației, resurse umane, asistență juridică etc. sau orice alte servicii suport care în general se pretează centralizării. Ce sunt costurile acționarului? Costurile acționarilor sunt definite încă din prima variantă a Codului Fiscal, din 2003, și menținute și în varianta actuală, dar și în liniile directoare privind prețurile de transfer emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (i.e. Ghidul OCDE). Ele reprezintă costurile de administrare, management, control, consultanță sau funcții similare care sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societății-mamă. Acestea se referă la activități pe care societatea-mamă le desfășoară pentru propria activitate economică și mai puțin pentru beneficiul filialelor. În acest caz, filialele pot avea doar un beneficiu incidental, considerat nematerial. Codul Fiscal prevede că nu poate fi cerută o remunerație pentru aceste activități doar în baza argumentului că sunt entități afiliate. Este nevoie și de alte argumente pentru a justifica facturarea acelor costuri, cum ar fi argumentul prestării efective a unui serviciu către filială. Exemple concrete de costuri nedeductibile și costuri deductibile În unele cazuri, abordarea de costuri ale acționarului ar putea fi justificată. Spre exemplu, dacă luăm în considerare costurile pentru pregătirea și

31

auditarea situațiilor financiare ale filialei din România în conformitate cu principiile contabile din Statele Unite (i.e. US GAAP) sau cele internaționale (i.e. IFRS), aceste costuri ar putea fi considerate ale acționarilor, pe considerentul că se fac, în general, în beneficiul grupului. Dacă însă vorbim de activități care au un efect pozitiv asupra activității din filială (de exemplu, bugetarea proiectelor, construirea unui sistem de urmărire a indicatorilor de performanță etc.), aceste costuri sunt evident în beneficiul societății și ele ar trebui să fie deductibile. Alte exemple includ costuri de recrutare, programe de pregătire a angajaților, consultanță privind politicile de remunerare, pregătirea de proceduri interne pentru siguranța și sănătatea angajaților etc. De asemenea, serviciile privind tehnologia informației, punerea la dispoziție de sisteme (i.e. servicii IT), serviciile privind comunicările interne/externe și cele suport în relații publice, serviciile de marketing (de exemplu, pregătirea de broșuri sau clipuri publicitare) sau asistența juridică (furnizarea unor modele de contracte) aduc valoare filialelor, deci pot fi considerate cheltuieli deductibile la nivelul acestora. Legislația s-a îmbunătățit, însă insuficient Lucrurile se complică în Romania atunci când costurile acționarilor cuprind și cheltuieli suport. Separarea între costurile acționarilor și serviciile suport aferente este uneori dificilă și poate crea confuzie. De aceea, ar fi binevenită clarificarea acestei separări în legislația fiscală din România. Legislația în domeniu a fost îmbunătățită gradual.Mai întâi, a fost eliminată cerința privind elementele obligatorii cuprinse în structura contractului ca document justificativ, iar, începând cu 2016, s-ar părea că s-aflexibilizat regula generală de deducere a cheltuielilor (cheltuieli realizate în scopul afacerii). Cu toate acestea, însă, mai sunt aspecte interpretabile care necesită clarificări, pentru a permite grupurilor de societăți să acționeze în lumina obiectivelor de sinergie, fără a se teme de consecințe fiscale negative. În aceste condiții, este recomandabil ca orice model de centralizare a diverselor funcții administrative să fie însoțit de un plan de afaceri, de o procedură de lucru și de un sistem simplu și practic de documentare a tranzacțiilor. Astfel de bune practici scad riscul ca, în cadrul unei inspecții fiscale, cheltuielile respective să fie considerate nedeductibile și puse în categoria așa-ziselor costuri ale „acționarului”.

32

Legislaţie românească

Ordinul nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Modificat de Ordin 212/2019 la 29.11.2019

Ordinul nr. 198/2019 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Abrogat de Ordin 212/2019 la 29.11.2019 Publicat în Mof I nr. 962 din 29.11.2019. A intrat în vigoare la 29.11.2019

Ordinul nr. 133/2019 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSAPublicat în Mof I nr. 962 din 29.11.2019. A intrat în vigoare la 29.11.2019

Ordinul nr. 212/2019 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANREPublicat în Mof I nr. 956 din 28.11.2019. A intrat în vigoare la 29.11.2019

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 133/2019 la 29.11.2019

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004 ) (Ediţia specială în limba română, cap. 03, vol. 56, p. 71), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 282 din 04.11.2019. A intrat în vigoare la 04.11.2019

33

Hotărârea nr. 55/2019 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT) 2021-2027: stimularea talentului şi a capacităţii de inovare a Europei - COM (2019) 330, Camera Deputaţilor Publicat în Mof I nr. 956 din 28.11.2019. A intrat în vigoare la 28.11.2019

Hotărârea nr. 56/2019 privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Institutul European de Inovare şi Tehnologie (reformare) - COM (2019) 331, Camera Deputaţilor Publicat în Mof I nr. 956 din 28.11.2019. A intrat în vigoare la 28.11.2019

Regulamentul nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Va fi modificat de Regulament 669/2018; Regulament 1480/2018 la 01.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1842/2019 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte noi modalităţi de ajustare a alocării cu titlu gratuit a cotelor de emisii din cauza modificării nivelului de activitate, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 282 din 04.11.2019. A intrat în vigoare la 04.11.2019

………………….

... citeste si partea a doua.

34