Stiri 8 octombrie 2020, prima parte

Cursul de schimb 08.10.2020 1

EUR 4.8741

1 USD 4.1468

ALERTA METEO! Cod portocaliu de furtuni si ploi abundente pana sambata 8 octombrie 2020

Furtuni și ploi abundente în mai multe zone din țară, în următoarele zile! Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod galben și Cod portocaliu valabilă până sâmbătă dimineața în aproape toată țara.

Potrivit meteorologilor, un Cod portocaliu va fi în vigoare în intervalul 8 octombrie, ora 11:00 – 9 octombrie, ora 3:00, în judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Buzău, Covasna şi în zona de munte a judeţelor Prahova şi Braşov. În aceste zone, va ploua temporar abundent. Cantităţile de apă acumulate în zonele menționate vor depăşi 40 – 70 litri/mp.

De asemenea, în acelaşi interval de timp, în 18 județe din Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Moldova, estul și sudul Transilvaniei și nord-estul Olteniei, va fi în vigoare o avertizare Cod galben de vreme instabilă. În aceste zone vor fi averse cu caracter torenţial, descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25 – 30 litri/mp şi, izolat, 40 – 50 litri/mp.

Meteorologii mai avertizează că un al doilea Cod portocaliu va fi valabil vineri, între orele 3:00 – 21:00, în judeţele Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa. În zonele afectate va ploua temporar abundent, iar cantităţile de apă acumulate vor depăşi 40 – 70 litri/mp.

Totodată, în intervalul 9 octombrie, ora 3:00 – 10 octombrie, ora 3:00, judeţe din Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi local în Carpaţii Orientali şi Meridionali sunt vizate de o avertizare Cod galben de ploi însemnate cantitativ.

1

Aversele torenţiale se vor manifesta în 11 județe, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor depăşi 25 – 35 l/mp şi, izolat, 40 – 50 l/mp.

Agrometeo: vreme mai calda decat normalul perioadei si precipitatii in toata tara octombrie 8, 2020 Sursa: ANM

In urmatoarele zile, vremea din majoritatea regiunilor va fi mai calda decat normalul acestei perioade, cu temperaturi medii cuprinse intre 21 si 23 de grade Celsius. De asemenea, precipitatiile vor fi prezente in toata tara, pe parcursul intregii perioade analizate, se arata in prognoza agrometeo ANM, valabila in intervalul 09-14 octombrie.

Caracteristici meteorologice

Sub aspect termic, perioada se va caracteriza printr-o vreme în general mai caldă decât în mod obişnuit, în aproape toată țara. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 8…22°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…6°C, la nivelul întregului teritoriu.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 13..25°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între 3…18°C, în toate regiunile. Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 şi 10 cm va oscila între 11…23°C, limite favorabile însămânţărilor la orz şi grâu, precum şi parcurgerii fazelor de germinare, răsărire și apariția primelor frunze la culturile de toamnă.

Se întrevăd ploi locale sub formă de aversă, dar și torențiale, însoţite de descărcări electrice și intensificări ale vântului, în majoritatea zonelor de cultură. Izolat, cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

În stratul de sol 0-20 cm (ogor), rezerva de apă va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime în Maramureș, cea mai mare parte a Moldovei, Transilvaniei și Banatului, local în nordul, nord-vestul, vestul și sudul Munteniei, izolat nordul și sud-estul Crișanei. Conținutul de umiditate din sol se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Oltenia și Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Crișana și Muntenia, sudul și izolat estul Moldovei și al Transilvaniei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

2

Ca urmare, procesele biologice ale speciilor de toamnă se vor desfăşura pe ansamblu în bune condiții, în special pe suprafețele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi bună şi medie, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive, precum şi pe terenurile unde se vor menține deficite de umiditate în sol.

La cultura de porumb va fi posibilă definitivarea fazei de maturitate deplină (80-100%), extinzându-se şi chiar finalizându-se lucrările de recoltare, în cea mai mare parte a țării.

Sfecla de zahăr va parcurge acumularea zahărului în rădăcină, maturitatea deplină și recoltarea, iar la cartof se va definitiva recoltarea, îndeosebi în nordul şi centrul ţării.

În toate plantaţiile, la pomii fructiferi şi viţa de vie se vor semnala maturarea rodului/boabelor/lemnului, îngălbenirea/căderea frunzelor, precum şi recoltarea. Rapiţa semănată până la această dată se va afla la germinare-răsărire (10-100%) şi apariţia primelor frunze (10-60%), plantele prezentând o stare de vegetaţie, în general medie şi slabă.

La orzul şi grâul de toamnă se va continua însămânţarea îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului, iar la culturile înfiinţate până în prezent se va înregistra germinarea şi răsărirea (10-40%). Lucrările agricole specifice campaniei de toamnă (recoltare, eliberarea terenurilor de resturile vegetale, pregătirea patului germinativ, semănat, etc.) vor evolua în general normal, exceptând zilele cu precipitații.

Recomandari de specialitate

Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale şi efectuarea arǎturilor adânci de toamnǎ;

Urgentarea lucrǎrilor de pregătire a patului germinativ şi a semǎnatului în epoca optimǎ, în special pe terenurile cu o bunǎ aprovizionare cu apǎ a solului;

Finalizarea lucrǎrilor de recoltare la produsele agricole de sezon de pe ultimele suprafeţe.

ANM: Alertă de ploi abundente! Județele unde cantitățile de apă pot depăși 70 litri/mp! Ramona Dascălu - 8 octombrie 2020 Ploi abundente în mai multe zone din țară! Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a emis astăzi, joi – 8 octombrie, mai multe avertizări cod galben şi cod portocaliu de ploi însemnate cantitativ pentru mai multe regiuni ale ţării, unele valabile până vineri noapte, iar

3

altele până sâmbătă dimineaţă.

AVERTIZARE METEOROLICĂ COD GALBEN Interval de valabilitate: 08 octombrie, ora 11:00 – 09 octombrie, ora 03:00 Fenomene vizate: ploi însemnate cantitativ Zone afectate: conform textului și hărții

În intervalul menționat, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei, local în Moldova, estul și sudul Transilvaniei, precum și în nord-estul Olteniei vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, se vor semnala descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25…30 l/mp și izolat 40…50 l/mp.

AVERTIZARE METEOROLOGICĂ COD PORTOCALIU Interval de valabilitate: 08 octombrie, ora 11:00 – 09 octombrie, ora 03:00 Fenomene vizate: ploi abundente Zone afectate: județele Iași, Vaslui, Bacău, Vrancea, Buzău, Covasna și zona de munte a județelor Prahova și Brașov

În județele Iași, Vaslui, Bacău, Vrancea, Buzău, Covasna și zona de munte a județelor Prahova și Brașovva ploua temporar abundent, iar prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 40…70 l/mp.

4

AVERTIZARE METEOROLICĂ COD GALBEN Interval de valabilitate: 09 octombrie, ora 03:00 – 10 octombrie, ora 03:00 Fenomene vizate: ploi însemnate cantitativ Zone afectate: conform textului și hărții

În intervalul menționat, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, sud-estul Transilvaniei și local în Carpații Orientali și Meridionali vor fi averse ce vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 25…35 l/mp și izolat 40…50 l/mp.

AVERTIZARE METEOROLOGICĂ COD PORTOCALIU Interval de valabilitate: 09 octombrie, ora 03:00 – 09 octombrie, ora 21:00Fenomene vizate: ploi abundente Zone afectate: județele Ialomița, Călărași, Constanța

În județele Ialomița, Călărași, Constanța va ploua temporar abundent, iar prin acumulare cantitățile de apă vor depăși 40…70 l/mp.

APIA si SUBVENTII

UE ia în calcul plafonarea sau reducere plăţilor directe pentru fermieri în noua Politica Agricolă Comună. Fermierii români consideră că este nevoie de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme Florentina Niţu 08.10.2020,

În contextul în care atât PAC 2021-2027 (Politica Agricolă Comună), cât şi CFM (Customised Farm Management) sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19, reprezentanţii UE propun plafonarea plăţilor directe pentru fermieri şi de reducerea fondurilor pentru dezvoltare rurală.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, cu peste 700 de membri, susţine că România nu poate fi de acord cu forma propusă de Comisia Europeană pentru plafonare în general şi la un nivel atât de mic (60.000 – 100.00 euro/fermă/an). Astfel, a semnat împreună cu alte 10

5

asociaţii europene de profil o poziţie comună prin care cere decidenţilor europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăţilor directe pentru fiecare stat membru, se arată într-un comunicat de presă.

„Limitarea sau reducerea plăţilor directe va duce în multe părţi ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului şi preţuri mai mari la alimente”, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Conform celor 11 asociaţii din centrul şi estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie şi degresivitate a plăţilor directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, deoarece penalizează fermierii care au investit şi dezvoltat ferme; ameninţă competitivitatea UE în sectorul agroalimentar faţă de ţările terţe; va limita dezvoltarea şi investiţiile în sectorul agroalimentar; va duce la fragmentarea fermelor; în unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creşterea inutilă a preţurilor arendei, penalizând toţi fermierii, se arată în documentul Clubului Fermierilor Români.

Ei consideră că este nevoie de garantarea accesului egal la finanţare pentru toate tipurile de ferme, iar noua PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanţată în mod adecvat şi capabilă să răspundă necesităţii de securitate alimentară, precum şi la aşteptările şi cerinţele de protecţie a mediui şi adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile şi incerte, este esenţial să dăm fermierilor noştri o viziune clară şi durabilă şi să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investiţiilor şi recunoaştere societală”, susţine consorţiul de asociaţii europene din domeniul agricol.

Cele 11 organizaţii europene ale fermierilor care semnează documentul sunt: Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Camera Agrară a Republicii Cehe, Asociaţia Agricolă a Republicii Cehe, Camera Agricolă şi Alimentară Slovacă, Iniţiativa de Afaceri Agricole şi Alimentare, Confagricoltura Italia, Consiliul Agricol Danez, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Cereale din Bulgaria, Camera de Agricultură şi Comerţ din Estonia, „Parlamentul Fermierilor” Letoni şi Asociaţia Lituaniană a  Companiilor Agricole.

Fermierii din România, mesaj clar la Bruxelles: Acces egal la subvenții pentru toate tipurile de ferme! agrointeligenta.ro - 8 octombrie 2020

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă anunță că a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună

6

prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către Clubul Fermierilor Români, cele 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene consideră că propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;

Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;

Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;

Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;

În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

7

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Camera Agrară a Republicii Cehe Asociația Agricolă a Republicii Cehe Camera Agricolă și Alimentară Slovacă Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare Confagricoltura, Italia Consiliul Agricol Danez Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria Camera de Agricultură și Comerț, Estonia „Parlamentul Fermierilor” Letoni Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Afaceri de la zero. Raluca Răileanu, economist, a deschis în 2019 un magazin online sub eticheta „fără plastic“, iar acum pregăteşte deschiderea unui magazin fizic în Cluj-Napoca 08.10.2020, 00:07 Autor: Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-raluca-raileanu-economist-a-deschis-in-2019-un-19625534

Terrawell a pornit cu un portofoliu de 70 de produse şi a ajuns la 250, dar estimează să încheie anul cu 300 de repere.

8

Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero anul trecut businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără amabalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august a deschis un magazin online.

„Am început ca un business mic, dar creştem. Niciunul dintre produsele noastre nu conţine plastic şi am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Eu am încercat să evit plasticul pe plan personal şi am văzut că putem fără el. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor“, povesteşte Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell.

Ea spune că în portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea ne-voie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a prins teren mai repede decât pe plan local.

În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară), sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili) şi antreprenoarea îşi propune ca până la finalul anului să aibă 300 de produse fără ambalaj din plastic.

„Sunt într-un roller coaster şi sunt abia la început. (...) Nu m-am gândit ini-ţial că o să mă ajute atât de mult online-ul, dar pandemia a fost o coincidenţă pozitivă. Iar acum, deşi mulţi se mută în online, eu vreau să deschid magazin fizic în centrul Clujului, pentru că am crescut mai repede decât ne-am aşteptat. Creştem de la investiţia iniţială de sub 3.000 de euro anul trecut la o cifră de afaceri de 150.000 de lei în 2020“, mai spune Raluca Răileanu.

Ea spune că investiţia în locaţia fizică vine în principal din vânzările generate de magazinul online, 90% din profit fiind reinvestit. Clienţii com-paniei sunt în principal persoane fizice, iar în medie bonul este 150 de lei de persoană şi majoritatea clienţilor revin. Produsele sunt trimise în toată ţara, iar cele mai mult livrări au loc în Bucureşti, explică antreprenoarea. „Nu am investit suficient în promovare, iar fără prezenţă fizică, nu ştiu foarte mulţi din Cluj de noi.“

9

Fondatoarea Terrawell susţine că pandemia de COVID-19 a fost o perioadă de nelinişte, pentru că nimeni nu ştia ce se va întâmpla, clienţii au devenit mai chibzuiţi, dar au cumpărat în continuare produse şi „când am văzut că lucrurile nu sunt atât de negre şi se stabilizează, am prins curaj să ne extindem“.

„În ceea ce priveşte extinderea, dacă la un moment dat mi-am dorit să am o reţea, acum aştept să văd cum evoluează piaţa, abia peste un an o să pot să îmi dau seama dacă merită să deschid şi în alte oraşe“, a afirmat antreprenoarea din Cluj-Napoca.

Raluca Răileanu crede că cele mai importante cinci trăsături ale unui antreprenor sunt intuiţia, curajul, încrederea, valoarile proprii şi impactul pozitiv al businessului său asupra societăţii. „Creşterea va fi stabilă, mă gândesc să fac profit, dar şi să am un impact în comunitate.“

„Sper ca oamenii să-şi dea seama de impactul plasticului asupra naturii, asupra ecosistemului în care trăim. Mă bucur că lumea este tot mai implicată şi axată pe schimbările pozitive. Eu observ o diferenţă. Oamenii sunt bucuroşi că au alternative şi sunt conştienţi că există. Mă aştept să crească produsele sustenabile. Cred că în doi ani numărul antreprenorilor din acest domeniu se va dubla, pentru că este necesar să contribuim la reducerea consumul de plastic“, a mai spus Raluca Răileanu.

10

11

Directorul General APIA, Adrian Pintea participă la Conferința directorilor agențiilor de plăți din UE octombrie 8, 2020 agrimanet

Directorul General APIA, domnul Adrian PINTEA, participă în perioada 8-9 octombrie 2020, la cea de 48-a Conferință a directorilor agențiilor de plăți din Uniunea Europeană, eveniment organizat online prin intermediul platformelor electronice de comunicare, în contextul exercitării de către Germania a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Conferința directorilor agențiilor de plăți din Uniunea Europeană este un eveniment informal bianual, organizat în cadrul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, destinat, în primul rând, directorilor agențiilor de plăți din toate statele membre ale UE și statele candidate, dar care se bucură totodată de participarea reprezentanților unor instituții europene de prestigiu, precum Comisia Europeană și Curtea de Conturi Europeană.

Evenimentul reprezintă platforma ideală pentru întărirea dialogului și a cooperării între agențiile de plăți ale UE în vederea îmbunătățirii proceselor și a rezultatelor punerii în aplicare a politicii agricole comune (PAC).

În cadrul conferinței din această toamnă principalele teme ale dezbaterilor vizează ultimele evoluții și provocările cu care statele membre se confruntă în contextul pandemiei de Coronavirus, dar și posibilele soluții pentru o gestionare eficientă a situației de criză, precum și stadiul negocierilor privind noua Politică Agricolă Comună post 2020 și impactul acestora asupra activității agențiilor de plăți europene.

UE, finantare mai mare pentru apicultura europeana, de anul viitor octombrie 8, 2020 Ministrul Agriculturii: ”Nu suntem de acord cu plafonarea subventiilor” România nu este de acord cu plafonarea subvențiilor!

12

Declarația tranșantă îi aparține ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, care a precizat pentru Radio Someș că o plafonare a subvențiilor nu este corectă față de fermierii mari, care au făcut investiții si au credite mari. În schimb, oficialii au găsit o altă soluție pentru a veni și în slujba micilor fermieri și a fermelor de familie, astfel încât să dezvolte acest sector în viitorul exercițiu financiar.

“Am identificat, împreună cu mediul asociativ, câteva priorități pe care la vom prinde în Planul Național Strategic și le vom finanța. În primul rând, consolidarea fermelor de familie. Noi avem o specificitate. Dacă în toată Europa, ferma de familie este baza agriculturii, noi avem 840.000 de ferme din care doar 50-60 de mii sunt ferme viabile, comerciale, dar unele foarte mari. Avem cele mai mari ferme din Europa, ferme de chiar 40.000 de hectare.

În același timp, avem cam 740.000 de ferme de subzistență. De fapt, acestea sunt gospodăriile populației, pe care nu le putem considera ferme comerciale, pentru că o familie nu ar putea trăi doar din venitul acelei ferme. De regulă, aceste gospodării sunt întreținute și de alte salarii sau pensii. Noi dorim ca în această perioadă de 7 ani, să consolidăm aceste ferme, acolo unde se dorește, astfel încât cei care fac această agricultură să treacă la stadiul de fermă comercială. Vom finanța acest lucru în PNS, astfel încât să scurtăm timpul în care se petrece această schimbare”, a precizat Adrian Oros pentru Radio Someș.

În loc de plafonare, plată redistributivă

Șeful MADR a subliniat că, în loc de plafonare, România va aplica o plată redistributivă, astfel încât să sprijine micii fermieri fără a-i dezavantaja pe cei mari.

”S-a vorbit foarte mult timp de plafonare. Noi nu suntem de acord cu plafonarea subvențiilor, pentru că i-ar dezavantaja pe cei care au făcut foarte multe investiții, care au rate, care au leasing-uri. În schimb, am găsit o modalitate pe care o s-o aplicăm, să facem o plată redistributivă. Din suma totală pentru plăți directe, 13 miliarde, o să luăm un procent pe care o să-l realocăm fermelor mici, astfel încât să venim acolo cu o finanțare mai

13

consistentă, fără a plafona subvențiile pentru fermele mai mari. Dorim să-i ajutăm pe cei mici și medii fără a-i afecta pe cei mari”, a subliniat Oros.

Comisia Europeana planuieste sa creasca finantarea pentu apicultura in perioada 2021-2027, a anuntat europarlamentarul roman, Daniel Buda, in urma unei discutii cu comisarul european pentru agricultura, Janusz Wojciechowski.

Uniunea Europeana sprijina in prezent sectorul apicol prin intermediul politicii agricole comune (PAC), in special prin programele nationale din domeniul apiculturii.

„Aceste programe contin opt masuri concentrate in mod clar pe imbunatatirea conditiilor generale de productie si comercializarea produselor apicole, cum ar fi asistenta tehnica pentru apicultori, monitorizarea pietei si combaterea agresorilor si a bolilor specifice stupilor”, se arata intr-un raspuns transmis de comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala, Janusz Wojciechowski, la o interpelare a europarlamentarului Daniel Buda.

Oficialul roman aduce in discutie si faptul ca productia de miere inregistrata de Romania a scazut cu 15-20% in acest an, comparativ cu 2019, din cauza conditiilor meteo nefavorabile.

„De asemenea, si alte state membre au inregistrat scaderi semnificative a productiei de miere de albine. Spre exemplu, in Croatia a fost declarata stare de dezastru natural, dupa ce au fost descoperite covoare de albine moarte”, arata Daniel Buda.

„Anul acesta a adus o serie de provocari pentru apicultori, productia europeana de miere fiind compromisa. Am adresat Comisiei Europene o intrebare, in baza procedurilor parlamentare de care dispun, in care am solicitat sa imi transmita instrumentele de care dispune pentru a veni in sprijinul apicultorilor europeni si pentru a nu creste deficitul comercial al Uniunii Europene in relatie cu marii producatori de miere din lume”, mai scrie oficialul.

14

Cu toate ca UE este unul dintre cei mai mari producatori de miere din lume, piata este invadata de produse contrafacute, vandute la un pret mai mic. Conform autoritatilor europene, un kilogram din cinci vandute in Europa nu respecta standardele UE.

Mai mult, apicultorii europeni sunt afectati si de utilizarea pe scara larga a unor pesticide care sunt otravitoare pentru albine.

„Pentru a stopa pierderea biodiversitatii, Comisia va lua masuri pentru a reduce cu 50% utilizarea generala a pesticidelor chimice si riscul reprezentat de acestea precum si utilizarea pesticidelor mai periculoase pana in 2030”, mai spune comisarul Janusz Wojciechowski.

Albinele sunt extrem de importante pentru industria alimentara din UE, dat fiind ca peste 80% din plante si trei sferturi din productia alimentara depind de polenizarea facuta de aceste insecte.

15

16

Seceta a afectat peste 1.1 mil ha culturi Viorela Pitulice oct. 8, 2020

Culturile de primăvară vor fi afectate de secetă pe o suprafaţă de aproximativ un milion de hectare după ce culturile semănate în toamnă au fost, de asemenea, afectate pe mai mult de 1,1 milioane hectare, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

“Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafaţă de peste 1,1 milioane de hectare, din nefericire, şi culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafaţă destul de mare.

Nu avem încă cifrele dar, din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate şi aici mă refer în primul rând la porumb şi la floarea-soarelui.

Sigur că noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul şi am încercat ca aceste compensări să fie cât mai echilibrate, să le direcţionăm şi către alte sectoare de activitate, către aproape tot ceea ce înseamnă zootehnie, dar şi legumicultură sau pomicultură, astfel încât să fim aproape de fiecare domeniu al agriculturii”, a

17

declarat Adrian Oros în cadrul unei videoconferinţe pe teme de agricultură.Cel mai probabil banii pentru fermieri vor veni la următoarea rectificare bugetară, când vor fi plătite și restul sumelor pentru culturile de toamnă distruse de secetă, potrivit conducerii MADR.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat la începutul lunii octombrie că peste 27.800 de fermieri primesc ajutorul de stat pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, suma totală ridicându-se la 849,99 milioane de lei.

Director APIA: Condiție obligatorie pentru ca fermierii să încaseze avansul din subvenție! Ramona Dascălu - 8 octombrie 2020

Plata avansului APIA, condiționată de finalizarea controalelor! Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt pe ultima sută de metri în ceea ce priveşte finalizarea documentaţiilor depuse de fermieri şi acordarea la timp a avansului pentru subvenţiile agricole şi a sprijinului cuplat în zootehnie la ovine şi caprine. Directorul APIA Caraș-Severin, Dumitru Stepanescu a declarat că, potrivit informaţiilor oficiale, prima tranşă de bani va intra în conturile fermierilor începând cu finalul săptămânii viitoare, adică vineri – 16 octombrie, dar numai dacă controalele administrative, adică controalele pe teren, atât clasice cât și cele prin teledetecție, vor fi finalizate și introduse în baza de date a APIA.

”Ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, își dorește ca un număr cât mai mare de fermieri, începând cu 16 octombrie 2020, să poată beneficia de aceste plăți în avans. Plățile se acordă pentru suprafața agricolă și un avans pentru sprijinul cuplat în zootehnie la ovine și caprine. Deci, pentru sectorul vegetal se acordă plată în avans la schema unică pe suprafață, la plata redistributivă, la plata pentru înverzire și plata pentru tinerii fermieri. Aceste plăți pot fi efectuate doar dacă noi finalizăm controalele administrative, adică controalele pe teren, atât clasice cât și cele prin teledetecție și introduse aceste rapoarte în baza noastră de date. Suntem optimiști că vom reuși să finalizăm și să avem în prima zi un număr semnificativ de fermieri care să poată beneficia de acest avans. Avansul pentru terenurile agricole este undeva la 70% din totalul subvenției pe suprafață”, a spus Dumitru Stepanescu pentru radioresita.ro.

Dumitru Stepanescu a mai subliniat că, plăţile privind avansurile se vor acorda până la sfârşitul lunii noiembrie, ca apoi din decembrie să înceapă plăţile finale.

18

CÂND INTRĂ PRIMA TRANȘĂ DE BANI ÎN CONTURILE FERMIERILOR! ANUNȚ FĂCUT DE UN DIRECTOR APIA! Agroinfo 08 octombrie 2020

PLATA AVANSULUI LA SUBVENȚIILE APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) lucrează, în această perioadă, la finalizarea controalelor administrative pentru cererile unice depuse de fermieri anul acesta. Un director APIA anunță când va intra prima tranșă de bani în conturile agricultorilor români.

Directorul APIA Caraș Severin, Dumitru Stepanescu a declarat pentru Radio Reşiţa că, potrivit informaţiilor oficiale, prima tranşă de bani va intra în conturile fermierilor începând cu finalul săptămânii viitoare:

Ministrul agriculturii, domnul Adrian Oros, își dorește ca un număr cât mai mare de fermieri începând cu 16 octombrie 2020 să poată beneficia de aceste plăți în avans. Plățile se acordă pentru suprafața agricolă și un avans pentru sprijinul cuplat în zootehnie la ovine și caprine. Pentru sectorul vegetal se acordă plată în avans la schema unică de plată pe suprafață, la plata redistributivă, la plata pentru înverzire și plata pentru tinerii fermieri. Aceste plăți pot fi efectuate doar dacă noi finalizăm controalele administrative, adică controalele pe teren, atât clasice, cât și cele prin teledetecție și introduse aceste rapoarte în baza noastră de date. Suntem optimiști în Caraș Severin că vom reuși să finalizăm și să avem în prima zi un număr semnificativ de fermieri care să poată beneficia de acest avans.

Avansul pentru terenurile agricole este undeva la 70% din totalul subvenției pe suprafață, a declarat șeful APIA Caraș Severin, pentru Radio Reșița.

Vă reamintim cuantumul pe hectar pentru plățile directe pe suprafață:

19

AFIR si FINANTARI

IMM-urile pot accesa finanțări de la CEC Bank în cadrul schemei de granturi pentru companiile afectate de COVID-19 8 octombrie 2020 CEC Bank,  instituția financiară cu cea mai lungă tradiție și cea mai extinsă rețea teritorială din România, a semnat convenția cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, devenind astfel partener în cadrul schemei de ajutor de stat prin care IMM-urile afectate de pandemia COVID-19 pot avea acces la fonduri nerambursabile pentru activitatea curentă și pentru investiții.

”CEC Bank susține economia României. Avem cea mai extinsă rețea teritorială și astfel putem acorda suport și consiliere de specialitate în orice zonă a României. Suntem  partenerul principal în relația cu peste 120.000 de companii care au obținut finanțări de la CEC Bank, marea majoritate fiind IMM-uri. Suntem bucuroși că am fost selectați pentru implementarea acestui program de granturi pentru IMM-uri și vom depune toate eforturile astfel încât companiile afectate de pandemia COVID-19  să aibă acces cât mai rapid și facil la finanțarea de care au nevoie”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte – director general al CEC Bank.

Prin această schemă de ajutor de stat, IMM-urile a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, inclusiv prin măsuri administrative de limitare a activității, pot obține finanțări nerambursabile, din fonduri europene, prin Programul Operațional Competitivitate2014-2020și din fonduri de la bugetul de stat, pentru cheltuielile curente și/sau pentru proiecte de investiții. Bugetul total alocat acestei scheme de ajutor de stat este de 1 miliard de euro.

Pentru accesarea granturilor, solicitanții trebuie să se înregistreze și să depună cererea de finanțare în format electronic pe site-ul granturi.imm.gov.ro, alegând inclusiv banca parteneră.

CEC Bank este una dintre cele 7 bănci partenere în implementarea acestui program,  efectuând virarea sumelor aferente ajutorului de stat în conturile dedicate ale beneficiarilor. De asemenea, la solicitarea beneficiarilor, pentru proiectele de investiții, CEC Bank poate acorda credite punte până la decontarea de către Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri. Creditele punte pot acoperi până la 100% din valoarea cheltuielilor eligibile aprobate, având costuri reduse. În plus, CEC Bank poate asigura credite pentru cofinanțarea proiectelor.

Cei interesați de accesarea acestei scheme de sprijin, pot obține consiliere și informații detaliate privind criteriile de eligibilitate și tipul de cheltuieli

20

finanțate prin cele 48 de birouri de consiliere IMM și Fonduri Europene existente în sucursalele județene ale CEC Bank și în sucursalele Băncii din București.

Credite CEC Bank pentru implementarea proiectelor de investiții

CEC Bank acordă credite pentru cofinanțarea proiectelor de investiții și credite punte – pentru acoperirea cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor.

Costurile pentru creditele punte sunt foarte avantajoase: rata anuală a dobânzii este ROBOR 3M+ 2%, la care se adaugă comisionul de analiză (0,5% din valoarea creditului), de acordare (0,75%) și de gestiune (0,75%). În mixul de garanții pentru accesarea creditului punte sunt acceptate echipamentele /bunurile achiziționate în cadrul Programului, precum și garanții de stat, în baza convențiilor încheiate de CEC Bank cu FNGCIMM,  Fondul European de Investiții (garanții Cosme).

Plafoanele maxime ale granturilor pentru investiții sunt între 50.000 și 200.000 de euro, în funcție de nevoile de finanțare ale proiectelor, iar solicitanții trebuie să asigure cofinanțare pentru minimum 30% din valoarea cheltuielilor eligibile, în cazul proiectelor din regiunea București-Ilfov, respectiv 15% – în cazul proiectelor din celelalte regiuni de dezvoltare.

Finanțările punte pot fi acordate pe o durată de maximum 2 ani.

Derularea granturilor pentru capital de lucru

IMM-urile a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID și care dispun de un certificat de situații de urgență în acest sens, pot obține granturi între 2.000 de euro și 150.000 de euro pentru finanțarea capitalului de lucru (ex. chirie, stocuri, datorii furnizori utilități etc). Granturile se vor acorda sub formă de sume forfetare, beneficiarii având obligația de a depune un raport de progres cu cheltuielile efectuate. Pentru acest tip de ajutor de stat, CEC Bank pune la dispoziție conturile dedicate necesare derulării schemei de ajutor de stat.

Microgranturi de 2.000 de euro

IMM-urile fără salariați, dar și PFA-urile sau cabinetele medicale pot obține microgranturi în valoare de 2.000 de euro pentru susținerea cheltuielilor cu stocurile, chiriile, acoperirea datoriilor față de furnizorii de utilități. Suma va fi plătită o singură dată, după semnarea acordului de ajutor de stat și după obținerea aprobărilor necesare. Pentru acest tip de ajutor de stat, CEC Bank

21

pune la dispoziție conturile dedicate necesare derulării schemei de ajutor de stat.

Amânarea plăţii ratelor ar putea continua şi în 2021. Ministerul Finanţelor şi băncile încearcă să ajungă la un acord Ministerul Finanţelor Publice caută, împreună cu băncile, o soluţie pentru amânarea plăţii ratelor pentru clienţii băncilor după 1 ianuarie 2021, a declarat, joi, ministrul de resort, Florin Cîţu, la "Banking Forum Online", menţionând că una dintre variante poate fi prelungirea sistemului actual,scrie Agerpres 08 oct, 2020 | Agerpres

"Aş vrea să amintesc iarăşi un program care a fost o negociere nu foarte simplă, amânarea ratelor pentru clienţii băncilor, persoane fizice şi persoane juridice, cu până la 9 luni. Este cel mai generos program din Uniunea Europeană. A fost greu pentru că înseamnă costuri pentru sistemul bancar pe care acesta le-a acceptat în aceste condiţii dificile, dar uite că a funcţionat. Sunt peste 330.000 de clienţi care au beneficiat de aceasta facilitate şi acum bineînţeles ne gândim împreună cu sistemul bancar, şi aceasta este discuţia care urmează: ce facem după 1 ianuarie.

Este clar că economia încă nu şi-a revenit şi s-ar putea să avem în continuare nevoie de astfel de facilităţi, şi atunci trebuie să găsim, tot împreună, soluţii după perioada de 1 ianuarie, ca nici sistemul bancar să nu sufere, nici clienţii băncilor şi nici economia. Ideea este că aşa cum am lucrat s-a văzut clar că poţi să menţii economia, să ai şi creştere şi veţi vedea că în trimestrul III vom avea o creştere economică faţă de trimestrul II şi per ansamblu, atunci când te asiguri că toţi cei care participă la acest proces economic nu sunt afectaţi negativ sau nu sunt cei care susţin tot costul. Am încercat să împărţim tot costul acestei crize şi să-l suportăm toţi, nu numai o anumită parte din economie", a declarat Florin Cîţu.

Întrebat care sunt opţiunile avute în vedere, Ministrul Finanţelor Publice a menţionat că se poate recurge la o prelungire a sistemului actual sau se poate merge pe cazuri specifice. "Ne uităm la mai multe variante, dar putem să ne gândim la o prelungire a acestei perioade. Dar, repet, acestea sunt scenarii pe care trebuie să le lucrăm cu sistemul bancar. Putem să plecăm de la o prelungire până la variante care sunt mai soft, pe anumite cazuri specifice unde vedem clar că oamenii nu pot. Sunt anumite sectoare în economie unde clar nu pot să-şi revină, oamenii rămân în şomaj tehnic, sau poate sunt închise datorită deciziilor guvernului şi atunci este nevoie de ajutor şi putem veni să susţinem. Deci pornim de la această variantă, în care putem să prelungim poate o perioadă sistemul actual şi până la variante mai soft.

22

Luăm toate aceste variante în calcul. Aş vrea întâi să vedem, împreună cu sistemul bancar, efectele: ce s-a întâmplat până acum, ce costuri au însemnat aceste nouă luni aproape şi ce putem să vedem în viitor. Iarăşi este important, pentru că noi am putut să luăm această măsură în urma deciziei EBA (Autoritatea Bancară Europeană n.r.) în care băncile nu erau forţate să facă provizioane", a afirmat Cîţu. De asemenea, şeful de la Finanţe a susţinut că în 2020 s-a văzut că relaţia cu sistemul bancar poate fi una benefică pentru toate părţile implicate, iar "atunci când eşti onest, există reciprocitate".

"Tot anul acesta 2020 a arătat că relaţia cu sistemul bancar poate să fie una benefică pentru toată lumea, şi pentru stat şi pentru sistemul bancar. A fost o relaţie în care pornim după o guvernare care a atacat sistemul bancar foarte mult şi a avut de suferit. Am văzut clar că atunci când eşti onest, nu doar cu sistemul bancar, dar cu tot sectorul privat, există reciprocitate. Şi în acest an în care am avut nevoie de finanţare eu zic că relaţia cu sistemul bancar se vede clar în randamente mai mici pentru stat, ne-am împrumutat la dobânzi din ce în ce mai mici, dar şi o creştere a creditării în condiţii foarte dificile. Aţi amintit două programe. Eu spun că IMM invest este clar cel mai de succes program implementat în România în ultimii 30 de ani. Se derulează prin intermediul sistemului bancar. E adevărat că a început mai dificil pentru că numărul de cereri a fost foarte mare dintr-o dată şi noi şi sistemul bancar a trebuit să ne ajustăm şi să facem un sistem informatic mai bun, dar funcţionează astăzi.

Deci eu zic că arată clar că a fost o relaţie bună", a mai spus Florin Cîţu. Guvernul a aprobat, luna trecută, normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, ce stabilesc condiţiile în care creditorii aprobă solicitările, perioada de amânare şi perioada de prelungire a creditelor amânate, iar în cazul împrumuturilor ipotecare, modul de eşalonare şi garantare a dobânzilor.

Pentru creditele ipotecare, perioada pentru care se acordă facilităţile de suspendare la plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane se stabileşte conform opţiunii debitorului, ce poate fi exprimată o singură dată, şi este cuprinsă între o lună şi 9 luni, fără a putea depăşi data de 31 decembrie 2020. Scadenţa ultimei rate incluse în perioada de suspendare la plată este cel mai târziu data de 31 decembrie 2020.

23

Creditorul aprobă solicitarea debitorului care declară pe proprie răspundere că i-au fost afectate veniturile proprii şi/sau veniturile aferente familiei debitorului, direct sau indirect, de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19 faţă de nivelul înregistrat anterior declarării stării de urgenţă, şi se afla in imposibilitatea de a onora obligaţiile de plată aferente creditului. Poate beneficia de acordarea facilităţii de suspendare a obligaţiei de plată a ratelor debitorul care transmite solicitarea către creditor cel mai târziu în 45 de zile de la intrarea în vigoare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, respectiv până la jumătatea unii mai. Prevederea se aplică tuturor debitorilor, persoane fizice sau firme.

Banca Transilvania simplifică paşii pentru antreprenorii care se înscriu în programul de granturi 8 octombrie 2020,

Contul la BT poate fi deschis 100% online de firmele şi PFA-urile care nu sunt clienţi BT şi au un singur asociat, iar toate tranzacţiile în/din contul de grant BT sunt gratuite 

Banca Transilvania este pregătită să distribuie granturi din fonduri europene destinate susţinerii antreprenorilor şi să asigure derularea rapidă a programului, potrivit unui comunicat de presă.

În comunicat se mai precizează: “Banca se aliniază iniţiativei guvernamentale de derulare simplă, online, a acestui program prin aplicarea celor mai bune practici BT din cadrul altor programe guvernamentale şi mobilizarea resurselor necesare.

Banca Transilvania transferă antreprenorului banii de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în maxim 7 zile.

Pentru microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii, respectiv PFA-urile care aleg BT ca bancă parteneră, Banca Transilvania a pregătit facilităţi pentru ca majoritatea etapelor să se deruleze online, fără deplasarea obligatorie la bancă:

După demararea oficială a înscrierilor online în programul de granturi, firmele şi PFA-urile care nu sunt clienţi BT – dar care au un singur asociat – pot deschide tot online cont curent, prin NEO Cont. Clienţii BT care nu au online banking vor primi în mod automat

Banca deschide automat subconturile de grant clienţilor BT după ce primeşte lista beneficiarilor de la Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. De asemenea, informează în această etapă firmele respective prin SMS şi e-mail.

24

Toate tranzacţiile în/din subcontul de grant BT sunt gratuite. În fiecare etapă de derulare a programului de granturi, Banca

Transilvania va folosi mijloacele electronice, SMS-ul şi e-mail-ul pentru a anunţa în timp real clienţii referitor la încasarea grantului în subcontul dedicat, apropierea termenului de utilizare a granturilor, respectiv obligativitatea întocmirii şi trimiterii Raportului de Progres.

Pentru firmele care aleg să beneficieze de granturi pe Măsura a 3-a, de până la 200.000 de euro pentru investiţii, Banca Transilvania este pregătită să ofere credite-punte şi, după caz, credite pentru cofinanţare.

Antreprenorii au la dispoziţie un chatbot, Raul de la BT, prin care pot afla informaţii non-stop şi despre programul de granturi, prin Facebook Messenger, Skype şi pe WhatsApp (prin adăugarea în lista de contacte a numărului de telefon 0757 080 006).

Banca Transilvania a pregătit informaţii online pentru antreprenorii care doresc să aleagă BT ca bancă parteneră, iar detaliile pregătite de Guvern pot fi accesate, de asemenea, online.

Programul – iniţiat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – este destinat susţinerii firmelor şi economiei. Antreprenorii cu afaceri afectate de contextul generat de pandemie pot beneficia de finanţări între 2.000 şi 200.000 de euro prin Programul Operaţional Competitivitate 2014 – 2020. Programul are trei scheme de finanţare: microgranturi, granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri şi granturi pentru investiţii pentru IMM-uri”.

ADR Sud-Vest Oltenia organizează seminare online de informare pentru potențialii beneficiari în cadrul apelului de proiecte pentru Prioritatea de investiții 2.2 7 octombrie 2020

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia organizează, în zilele de 8 și 15 octombrie, seminare online de informare pentru potențialii beneficiari în cadrul apelului de proiecte pentru Prioritatea de investiții 2.2 – „Sprijinirea creării şi extinderea capacităților avansate de producție şi dezvoltarea serviciilor” a POR 2014-2020.

25

Acest apel se adresează întreprinderilor mici și mijlocii din mediul urban sau întreprinderilor mijlocii din mediul rural.

Investițiile finanțabile vizează construirea și extinderea spațiilor de producție sau servicii, precum și dotarea cu active corporale și necorporale.

Valoarea finanțării nerambursabile este cuprinsă între 1,5 și 6 milioane de euro.

Proiectele pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS, în perioada 30 octombrie 2020, ora 12:00 – 30 noiembrie 2020, ora 12:00.

Evenimentele de informare se vor derula prin intermediul aplicației Cisco Webex și vor avea o durată de aproximativ 60 de minute.

Dacă sunteți interesați să participați la aceste seminare, vă rugăm să completați Formularul de înscriere, accesând următorul link: //docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSe2sSWGD-E8Ho0J2CL4hZsDZwCb52vS82Qfvofjb7fWl7

Ulterior, veți primi detalii privind desfășurarea acestora.

ALTELE

ZF Agropower. „Noi vrem pământ“: cresc vânzările de terenuri agricole mari, de peste 30 de hectare, pentru prima dată după pandemie, din cauza secetei. Ministerul Agriculturii a avizat pe 1 octombrie vânzarea unui teren de 40,7 hectare pentru un preţ de 7.000 de euro/ha

08.10.2020, Florentina Niţu

♦ La începutul lunii octombrie au fost vândute două terenuri ce au o suprafaţă cumulată de aproape 80 de hectare şi o valoare totală de peste 3 milioane de lei ♦ În septembrie a mai fost vândut un teren de 42 de hectare cu peste 800.000 de lei ♦ Ultimele trei tranzacţii avizate de Ministerul Agriculturii sunt primele vânzări de terenuri agricole mari după pandemie, mai exact după data de 11 mai.

26

Vânzările de terenuri agricole mari „s-au dezmorţit“, forţat, după aproape jumătate de an de pauză, odată cu venirea toamnei fermierii români scoţându-şi proprietăţile la vânzare, din cauza secetei care le-a produs pierderi mari şi a lipsei de capital de a continua activitatea, susţin oamenii de afaceri din acest sector.

Ministerul Agriculturii a avizat în prima zi din luna octombrie vânzarea unui teren de 40,7 hectare în valoare de aproape 1,4 mil. lei, în localitatea Stejaru, judeţul Tulcea, care a fost cumpărat de compania Extra Belmari, producător de cereale, de la o persoană fizică, Stere Bela. Preţul de vânzare per hectar a fost de 34.000 de lei (circa 7.000 euro).

„Din cauza secetei fermierii mici îşi vând terenurile şi noi încercăm să cum-părăm la preţ mai bun şi să ne menţinem pe piaţă“, spun reprezentanţii com-paniei Extra Belmari, contactaţi de ZF. Firma, înfiinţată în 2011, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,8 mil. lei, din care 2,6 mil. lei au fost profit net, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Camerele Agricole vor prelua toate atribuțiile Direcțiile Agricole Judetene octombrie 8, 2020 agrimanet

Adrian Oros a fost invitat la Radio Someș, unde a vorbit, printre altele si despre importanța Camerelor Agricole și despre modul în care ar trebui să funcționeze acestea

”Una dintre priorități ar trebui să fie constituirea camerelor agricole. Camerele agricole, care există în toată Uniunea Europeană în afară de România, sunt niște entități private care reprezintă cu adevărat interesul agricultorului, pentru că ele sunt formate doar din agricultori. Acolo nu are ce să caute statul. Și atunci, ei agricultorii între ei se înțeleg mult mai bine ca să-și rezolve niște probleme pe care statul nu numai că nu le rezolvă, dar de multe ori mai tare le încurcă.

Am spus-o. Va fi una dintre prioritățile Guvernului constituirea acestor camere agricole. Ele există în toate Europa, ideea s-a pornit acum 10 ani și nu știu de ce s-a oprit. Dacă se făceau acum 10 ani, acum era viabile, erau

27

consolidate, iar foarte multe dintre problemele pe care astăzi le discutăm cu fermierii ar fi fost rezolvate.

Camerele agricole ar trebui să înglobeze și interesele asociațiilor, și interesele fiecărui agricultor în parte. Practic, tot ce se întâmplă în agricultura și industria alimentară dintr-un județ ar trebui să fie reprezentat de o entitate privată, aleasă de ei – Camerele Agricole”, a subliniat Adrian Oros.

Vor dispărea Direcțiile Agricole

”Eu am spus-o întotdeauna: în momentul în care camerele agricole se vor dezvolta, vor dispărea Direcțiile Agricole. Pentru că Direcțiile Agricole nu există nicăieri în Europa. Toată agricultura din România este o agricultură privată, iar ea este gestionată de 14.600 de angajați ai statului. Sigur, sunt activități care trebuie să rămână ale statului, reglementarea și controlul, dar partea de organizare și promovare trebuie să fie a fermierilor. În concepția mea, Camerele Agricole vor trebui să preia toate atribuțiile pe care le au acum Direcțiile Agricole. 

De aceea, la început vom plăti noi angajații camerelor agricole, iar apoi, în mod regresiv, pe măsură ce ele se vor consolida, în 5-10 ani, vor ajunge să trăiască pe banii din cotizațiile membrilor. Atunci statul se retrage, toate atribuțiile le preia Camera Agricolă și veți vedea ce atunci, camerele agricole vor putea rezolva probleme care acum par de nerezolvat”, a subliniat ministrul Oros.

Emil Dumitru, promisiune pentru legumicultori: ”Depozite in mai multe zone din Romania” 8 octombrie 2020

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, s-a întâlnit astăzi cu legumicultorii din județul Olt, pentru a discuta despre problemele acestora, dar și despre soarta Casei de Comerț Agroalimentar Unirea. În cadrul evenimentului organizat de Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, oficialul MADR a vorbit despre reorganizarea Casei Unirea, astfel încât aceasta să-i ajute în mod real pe producători.

28

Potrivit lui Emil Dumitru, Casa Unirea nu se va mai ocupa de comerțul cu amănuntul, ci va încerca să achiziționeze produsele pentru vânzare angro. În acest sens, secretarul de stat le-a promis legumicultorilor că vor fi construite depozite în mai multe zone ale țării.

”Casa de Comerț Unirea o să fie reorganizată. Ea nu se va mai ocupa cu desfacerea și comerțul cu amănuntul, ci se încearcă achiziția pentru vânzare angro. Se vor înființa depozite în mai multe zone ale țării pentru achiziții. Casa Unirea trebuie să devină eficientă și să nu se mai repete episoadele de până acum, când erau două magazine care consumau mai mult decât produceau

”Legumicultorii trebuie să se asocieze pentru a deveni mult mai eficienți și a se putea adapta cerințelor pieței. Ei trebuie să intre într-o nouă etapă, să calibreze, să ambaleze și să eticheteze marfa”, a mai subliniat Emil Dumitru.

Ion Păunel, organizator al acestei întâlniri, a precizat că legumicultorii români au nevoie de o astfel de structură, pentru a-i ajuta să-și comercializeze produsele. Potrivit lui, legumicultura are nevoie de programe solide, susținute de Ministerul Agriculturii.

”Legumicultorii au nevoie de desfacere și avem nevoie de Casa Unirea. Vrem ca această entitate să lucreze pentru fermieri. Sperăm ca prin Casa Unirea să intrăm mai ușor în marile lanțuri de magazine. De asemenea, legumicultura are nevoie, în momentul de față, de programe solide care să fie susținute de MADR”, a subliniat Ion Păunel, președinte SPA Olt.

Adrian Oros: ”Micii fermieri cumpara inputuri mai scump decat fermierii mari” 8 octombrie 2020

Fermierii mici cumpără inputuri mai scump decât marii fermieri, susține ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros. Într-un interviu acordat pentru Radio Someș, acesta a vorbit despre discrepanța dinte micii și marii fermieri în ceea ce privește forța de negociere, și a subliniat că singura soluție pentru a o reduce este asocierea. În opinia șefului MADR, micii agricultori trebuie să formeze cooperative, pentru a putea procesa și vinde mai bine produsele.

29

”O mare problemă este reprezentată de producătorul mic și procesatorul mic. Ei, având o putere de negociere foarte mică, nu reușesc niciodată să-și vândă producția toată și la niște prețuri competitive. Pe de altă parte, și când negociază procurarea unor inputuri, la fel, le cumpără la niște prețuri mult mai mari decât un producător mare.

Singura soluție realistă este asocierea economică – cooperativele. Noi vom finanța în continuare și vom stimula cooperativele. Chiar acum vin de la o întâlnire din localitatea Rebra, unde m-am întâlnit cu foarte mulți oameni. Este o zonă montană, sunt foarte mulți producători mici, au ovine și bovine, iar laptele și produsele pe care le produc, nu reușesc să le vândă la prețuri competitive. Sunt mulți, dar slabi din punct de vedere al negocierii. Singura soluție este asocierea, astfel încât să-și proceseze laptele și apoi să-și vândă produsele împreună. Acest lucru este valabil în toate sectoarele din agricultură”, a subliniat ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Robert Chioveanu (ANSVSA): ”Trebuie sa constientizam dezastrul economic in care ne aflam” 8 octombrie 2020

Directorul ANSVSA, declarații de ultimă oră! Pesta porcină africană (PPA) continuă să se extindă pe teritoriul României și să decimeze efectivele de porci din întreaga țară. Dezastrul economic produs de acest virus este fără precedent, iar industria cărnii de porc din România este în cădere liberă. Despre acest subiect a vorbit și președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

”Într-adevăr, astăzi avem un număr de 520 de focare pe teritoriul României. Sunt afectate 40 de județe. Anul trecut aveam 1.700 de focare, anul acesta avem 520, dar asta nu înseamnă că virusul a scăzut și nu-și mai face treaba acolo unde se instalează. Lupta cu virusul PPA nu este numai în sarcina ANSVSA. Putem spune că ANSVSA, fără sprijinul celorlalți factori implicați – Ministerul de Interne, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, asociațiile crescătorilor de porci – fără sprijinul acestora, noi nu putem rezolva această problemă.

30

Am dat o nouă abordare la nivel național, legată de modul cum acționăm într-un focar, cum acționăm în zona de restricții, cum acționăm în zona de supraveghere și cum implicăm și celelalte autorități în a ne sprijini, pentru a controla și eradica acest virus.

ANSVSA nu este vinovatul de serviciu pentru acest virus PPA. Am încercat să facem tot ce ne stă în putință, dar măsurile care se iau, se iau împreună cu autoritățile locale competente, cu Ministerul de Interne, planul pentru control și eradicare a PPA la mistreți se face împreună cu Ministerul Mediului”, a precizat Robert Chioveanu pentru AGRO TV.

Șeful ANSVSA a subliniat că, pe lângă mistreții care reprezintă vectorul principal de transmitere a PPA, și oamenii au un aport foarte mare în creșterea numărului de focare.

”În 2019 aveam 1.700 de focare. În perioada martie-mai 2020, în cele trei luni de zile în care am avut starea de urgență, în care s-a limitat pe cât posibil circulația oamenilor, s-a văzut foarte clar că nu au mai apărut focare. Am avut în luna mai 270 de focare. Am stins foarte multe focare din 2019, am ajuns să deblocăm foarte multe ferme în luna mai. Din evaluările noastre de risc, ne așteptam la o explozie în lunile august și septembrie și ne așteptam să avem undeva la peste 1.000 de focare. Avem acum 520 de focare și suntem total nemulțumiți de felul în care se acționează și conlucrarea între autoritățile locale, fermieri și instituțiile statului.

Trebuie să conștientizăm pericolul și mai ales dezastrul economic în care de aflăm. Acest virus produce un mare dezastru în industria de profil! Pagubele economice sunt imense. Ca și comparație, pot să spun că sunt pagube mult mai mari decât în cazul virusului Sars-Cov-2”, a subliniat președintele ANSVSA, Robert Chioveanu.

România deține primul loc din Uniunea Europeană ca pondere a angajaților aflați în risc de sărăcie Perspective România deține primul loc din Uniunea Europeană ca pondere a angajaților aflați în risc de sărăcie Profit.ro scris astăzi, România deține primul loc din Uniunea Europeană ca pondere a celor aflați în risc de sărăcie dintre persoanele ocupate, cu un procent de 15,7% în 2019, în condițiile în care media UE era de 8,9%, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. "Deși situația s-a mai îmbunătățit din 2015, continuăm să înregistrăm cele mai mari ponderi din UE ale angajaților expuși riscului de sărăcie", precizează sursa citată. În anul 2015, ponderea celor aflați în risc de sărăcie era de 18,8%, scrie Agerpres. Trei bănci comerciale, vizate de atacuri de tipul \

31

Pe de altă parte, România ocupă al doilea loc în UE în ceea ce privește ritmul de creștere a productivității, după Irlanda, în condițiile în care din 2010 până în prezent creșterea este de 42,6%. "Ideea conform căreia munca îți asigură bunăstarea și, implicit, oamenii săraci sunt cei care nu vor să muncească, este mai puțin adevărată în România decât oriunde în Europa. Toate aceste lucruri se întâmplă deși în ultimii ani productivitatea angajaților din România a crescut în mod considerabil", comentează autorii infograficului.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 93/2020 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2020, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Va fi abrogat de Ordin 176/2020 la 01.11.2020

Ordinul nr. 176/2020 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2021, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE Publicat în Mof I nr. 916 din 08.10.2020. Va intra în vigoare la 01.11.2020

Hotărârea nr. 105/2020 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind efectuarea de studii clinice şi furnizarea de medicamente de uz uman care conţin organisme modificate genetic sau care constau în organisme modificate genetic şi care sunt destinate tratării sau prevenirii COVID-19 - COM (2020) 261 final, Senatul României Publicat în Mof I nr. 913 din 07.10.2020. A intrat în vigoare la 07.10.2020

Ordinul nr. 4659570/2020 privind instituirea carantinei zonale în comuna Cuca, judeţul Galaţi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 914 din 07.10.2020. A intrat în vigoare la 07.10.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 1419/2020 de modificare a anexei II la Regulamentul

32

(CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte utilizarea acidului ascorbic (E 300) şi a acidului citric (E 330) pe legumele albe destinate prelucrării ulterioare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 326 din 08.10.2020. Va intra în vigoare la 28.10.2020

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1201 al Comisiei din 14 august 2020 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune şi a răspândirii în interiorul acesteia a Xylella fastidiosa (Wells et al.) (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 269 din 17 august 2020 ), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 326 din 08.10.2020. A intrat în vigoare la 08.10.2020

Regulamentul nr. 1417/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de cambulă cenuşie în zona NAFO 3NO pentru navele care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 326 din 08.10.2020. Va intra în vigoare la 09.10.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1418/2020 privind autorizarea extractului saponificat de ardei roşu (Capsicum annuum) (capsantină) ca aditiv furajer pentru pui pentru îngrăşare, specii minore de păsări de curte pentru îngrăşare, găini ouătoare şi specii minore de păsări de curte ouătoare (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 326 din 08.10.2020. Va intra în vigoare la 28.10.2020

………………….

INTERNE

33

34

35

Europarlamentarul Daniel Buda: Cultura de rapiță va fi puternic sprijinită în noua PAC! Agrointeligența - 08 octombrie 2020

Condițiile climatice din ultima perioadă au afectat producția de rapiță din Uniunea Europeană, anul acesta prognoza fiind în scădere accentuată, sub mediile istorice. Pe acest fond, europarlamentarul Daniel Buda a cerut Comisiei Europene să-i fie comunicată strategia Uniunii Europene în ceea ce privește susținerea culturilor de rapiță de pe piața europeană.

Intervenția sa a fost postată pe pagina oficială de Facebook și a fost preluată de Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”Producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi puternic sprijinită în noua PAC!

Experții de la Stratégie grains au actualizat estimările pentru producția de rapiță din UE, dar și din Marea Britanie pentru sezonul 2020-2021, de la 17,02 milioane de tone la 16,68 milioane de tone. Astfel, prognoza

36

actualizată este mai mică decât cea din sezonul precedent și este minimă, din 2006 încoace. Prognoza în scădere este cauzată de condițiile meteorologice cum ar fi seceta și înghețurile de primăvară înregistrate în mai multe țări europene, precum și de micșorarea suprafețelor însămânțate cu culturi oleaginoase în UE. Experții preconizează, de asemenea, lipsa ofertei de rapiță în UE în sezonul viitor, deoarece creșterea prognozată a importurilor de culturi oleaginoase (până la 6 milioane de tone) nu va putea compensa pe deplin reducerea producției brute a acestei culturi.

Astfel, am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, în care am solicitat să îmi comunice strategia Uniunii în ceea ce privește susținerea culturilor de rapiță de pe piața europeană”, a scris Daniel Buda.

Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a primit răspunsul de la Janusz Wojciechowski, Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Acesta a confirmat faptul că producția de rapiță din Uniunea Europeană a scăzut într-adevăr sub mediile istorice. În consecință, producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi puternic sprijinită în noua Politică Agricolă Comună (PAC).

”Politica agricolă comună (PAC) este orientată către piață, iar sprijinul acordat fermierilor a trecut de la sprijinirea prețului de piață pentru produse la sprijinul direct pentru venituri, decuplat de producție. Fermierii europeni, inclusiv cultivatorii de semințe de rapiță, au beneficiat de plăți directe decuplate în cadrul PAC începând cu 2005.

Dinamica pieței, inclusiv producția și comerțul exterior, depinde de o multitudine de factori – inclusiv de situația meteorologică greu de anticipat – și este normal să se observe variații ale ofertei. Producția de rapiță din UE a scăzut într-adevăr sub mediile istorice, în timp ce producția de floarea-soarelui și de soia se situează mult deasupra mediei pe cinci ani. Condițiile de însămânțare nefavorabile din toamna trecută au accentuat această situație. A plouat prea târziu ca să se încheie semănarea semințelor de rapiță în fereastra optimă, afectând atât producătorii din UE (nordul Franței, Germania, nord-estul Sloveniei, România, Bulgaria, Ungaria și Spania), cât și pe cei din vestul Ucrainei.

În conformitate cu propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC, un nou model de performanță propus va permite statelor membre să elaboreze o combinație de măsuri obligatorii și voluntare, în funcție de obiectivele și nevoile lor, precum și în ceea ce privește obiectivele PAC. În acest cadru,

37

producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi concepută și sprijinită în consecință. În ceea ce privește disponibilitatea importurilor, tarifele de import sunt stabilite în prezent la zero și, prin urmare, nu mai pot fi reduse”, a transmis europarlamentarul Daniel Buda prin mesajul său.

Răvășitul Oilor 2020, sărbătoarea care vrea să învingă pandemia! Se ține pe 9-11 octombrie! Ionel Văduva - 8 octombrie 2020

Răvășitul Oilor – o sărbătoare tradițională care vrea să învingă pandemia! În plină perioadă în care ciobanii coboară cu turmele de oi din mulți pentru a fi redate proprietarilor, în intervalul 9-11 octombrie se va desfășura în județul Bacău, în stațiunea Slănic-Moldova cea de-a V-a ediție a sărbătorii „Răvășitul Oilor” sau „Alesul Oilor”. Evenimentul urmează să aibă loc la Ferma „Stâna Dacilor” de pe Muntele „Bolovanu”.

De-a lungul celor trei zile de activități își va deschide porțile și un târg cu produse pentru toate gusturile, dar și o inedită expoziție de animale, scriu cei de la Deșteptarea.ro. Vorbim de un adevărat festin culinar, cu bucate alese, cum sunt: pastrama de oaie, bulzul, brânzeturi de tot soiul și multe alte surprize pregătite la ceaun.

38

„De la producători cu produse animaliere, lactate, brânzeturi ori alte produse proaspete, naturale, din propriile gospodării, la fermieri cu fructe de grădină sau de pădure, cu toții vor onora așa cum se cuvine această sărbătoare a muntelui și a toamnei”, precizează organizatorii.

De asemenea, meșteri populari din zona stațiunii și din împrejurimi își vor expune obiectele tradiționale din ceramică, obiecte de port popular, țesături, sculpturi etc, iar ca la orice sărbătoare, atmosfera va fi întregită de muzică și voie bună.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Primăria orașului-stațiune Slănic-Moldova.

Virusul pestei porcine se extinde în Buzău ANA FELEA Miscellanea / 08 octombrie

Un fermier a pierdut peste 8000 de suine, în mai puţin de o lună

Un crescător de porci din judeţul Buzău a pierdut două ferme de suine în care avea peste 8000 de capete în mai puţin de o lună. Buzoianul avea două exploataţii comerciale în localităţile Zărneşti şi Amaru. În prima fermă creştea porcii mari pentru comercializare, iar cea de la Amaru erau animalele de reproducţie şi tineretul.

Drama crescătorului a început la mijlocul lunii septembrie când şi-a găsit primele animale moarte. În urma analizelor a constatat că suinele erau infestate cu virusul pestei porcine. Atunci Direcţia de Sănătate Publică a luat decizia uciderii a tuturor celor peste 1700 de capete.

În urmă cu o zi, virusul a fost depistat şi în cea de a doua fermă de la Amaru. Aici pierderea financiară este şi mai mare dat fiind faptul că numărul animalelor era de aproape 3 ori mai mare. În total peste 6.500 de animale. Aici primele semne de boală au apărut în urmă cu câteva zile când, la fel, au fost găsite mai multe animale moarte. În urma analizelor prelevate s-a constatat că şi restul porcilor au pestă porcină.

"Virusul a fost depistat la o fermă de reproducţie din comuna Amaru care are acelaşi administrator cu ferma de la Zărneşti unde avem deja înregistrat un focar unde au fost afectate 1751 de capete. În momentul sosirii echipajului, la Amaru am găsit deja 35 de porci morţi, urmând ca restul animalelor din fermă, respectiv 6.551 , să fie ucisi de DSV Buzău", a declarat pentru sansanews.ro. Iulian Moca, purtător de cuvânt DSV Buzău

39

Virusul pestei porcime se extinde în Buzău şi în rândul gospodăriilor, iar cea mai afectată comună este Glodeanu Sărat. Aici, la începutul acestei săptămâni a fost depistat un nou focar, la o gospodărie aflată în apropierea celorlalte focare deja existente.

"La momentul sosirii un porc era mort, iar unul a fost ucis preventiv, pentru că cel găsit mort avea semne clare de boală. Exploataţia se află în vecinătatea celor în care au fost declarate alte focare de boală", a spus purtătorul de cuvânt DSV Buzău.

Astfel, în prezent pesta porcină la porcul domestic evoluează în 4 localităţi din judeţul Buzău, respectiv Calvini, Zărneşti, Glodeanu Sărat şi Amaru, cu un număr de 7 focare (dintre care 5 în exploataţii nonprofesinale şi 2 în exploataţii comerciale) şi 64 cazuri la mistreţ din 18 fonduri de vânătoare.

Pentru a preveni răspândirea virusului, medicii veterinari vin cu o serie de recomandări.

"Subliniem din nou obligaţiile şi responsabilităţile crescătorilor de porcine. Anunţaţi imediat medicul veterinar de apariţia oricăror semne de boală sau mortalitate la porcii din gospodărie. Se interzice creşterea liberă a porcinelor domestice în vecinătatea pădurilor precum şi pe suprafaţa gropilor de gunoi şi în raza acestora, în scopul evitării contactului cu populaţia de porci mistreţi. Creşteţi porcii în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise, cu respectarea condiţiilor de igienă, microclimat şi bunăstare. Nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă sau in pădure; este recomandat chiar că, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică. Nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, de la intermediari fără a fi identificaţi şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate, Este interzisă scoaterea din gospodărie a cărnii de porc şi produselor provenite de la aceştia. Nu comercializaţi carnea proaspătă şi produsele din carne de porc rezultate din taierea porcinelor în exploataţia proprie ( consumul acestor produse se face numai în exploataţia respectivă, după examenul de specialitate asigurat de către medicul veterinar arondat)", au spus reprezentanţii DSV Buzău.

De asemenea, reprezentanţii DSV solicită cetăţenilor care desfăşoară diverse activităţi în păduri pe raza judeţului Buzău să anunţe autorităţile cu privire la orice caz de mortalitate la mistreţ identificat cu această ocazie pentru că în Buzău sunt deja numeroase focare şi la porcul mistreţ, care la rândul lui poate deveni vector de transmitere a virusului.

40

Până în prezent, în judeţul Buzău au fost stinse 104 focare. În total la nivelul judeţului au fost eliminaţi de la debutul bolii şi până în prezent un total de 16.056 de porci domestici şi 64 porci mistreţi afectaţi de boală. Proprietarii animalelor afectate de PPA vor fi despăgubiţi de stat în condiţiile prevăzute de lege .

Fermierii își folosesc propriile surse de apă pentru irigații? octombrie 8, 2020 agrimanet

Fermierii își folosesc propriile surse de apă pentru irigații? Propunem modificări legislative care să încurajeze fermierii să își folosească propriile surse de apă pentru irigații. 

Trebuie încurajati fermierii să utilizeze în mod optim și pe deplin si alte surse de irigații dincolo de cele existente în prezent.

Propunem simplificarea procedurilor administrative și extinderea utilizării apelor subterane și a apelor de suprafață pentru irigații și alte necesități agricole. 

Propunem utilizarea apelor subterane pentru irigații, pentru care sa se aplice un regim de notificare în locul unui regim de autorizație. 

Propunem ca fermierii înregistrați să aibă dreptul la extragerea gratuită a apei, putandu-se stabili o cantitate zilnica in funcție de suprafața lucrată, în scopuri agricole. 

Cantitățile zilnice propuse sunt conforme cu normele medii pentru irigarea, a plantelor perene și a semințelor oleaginoase esențiale. 

Scutirea de la taxă va permite fermierilor să investească în modernizarea și construcția instalațiilor de alimentare cu apă și irigare.

Vreau sa cumpăr o vacă din Germania! Cum fac? octombrie 8, 2020 agrimanet Nelu Popescu – un fermier “de Germania”. Avand o experienta de 7 ani in fermele din Germania, primind foarte multe intrebari referitoare la modul in care se pot achizitiona juninci sau vaci cu lapte din Germania, domnul Nelu Popescu ne aduce cateva lamuriri, cu precadere din nordul Germaniei , zona in care isi desfasoara activitatea,

41

Asadar: Nu v-as sfatui sa cumparati juninci gestante, parerea personala, e ca mai bine sa cumparati o vaca la prima lactatie, fatata de 2 luni si care a avut in aceste luni facut controlul laptelui! Cand cumparati veti sti sigur cantitatea de lapte , grasimea, proteina etc a animalului respectiv! Plus ca imediat cum intra pe poarta fermei, incepeti sa recuperati din investitie!

Puteti cumpara si juninci, dar exista un mic risc – ca juninca sa nu semene cu mama ei campioana sau in unele cazuri sa mulgeti doar 3 sferturi sau…

De vandut, vand doar fermierii bagati in controlul laptelui si cei care sunt trecuti in registrul rasei, restul vand doar catre abator.

Sunt fermieri care vand personal din curte sau fermieri care vand printr-o asociatie a lor si fac acest lucru fiind consateni cu ferme apropiate!

De ce vand asa? El cand are de vandut, nu se da peste cap unde sa vanda, ci pur si simplu anunta asociatia, care gaseste clienti fie ca sunt din sat, din regiune, din Germania, din Turcia sau Africa!!!

Cum puteti cumpara?

In zona unde sunt eu sunt cam 3 variante:

Direct din ferma, prin aceste firme(asociatii de servicii in agricultura) si prin licitatie!

Sa le luam la rand:

Direct de la fermier

Direct din ferma,e o varianta simpla la prima vedere, dar absolut complicata si sigur imposibila pentru un strain! De ce? In primul rand, oricat de multe juninci are in grajd un fermier vă v-a prezenta doar 2-3 spre vanzare. Trebuie sa alergati sute de kilometri pentru a strange 10 vacute! De unde stiti cine vinde? De unde stiti unde e ferma? In majoritatea cazurilor va

42

trebuie o programare sa va intalniti cu fermierul (poate sa fie plecat cand va duceti dvs sau, pur si simplu, stă in casa si nu vine la dvs in curte). Exista bariera lingvistica, pentru o buna negociere trebuie sa stiti limba germana, plus ca poate, incercand sa negociati in engleza, ironic sau nu veti fi atentionat ca va aflati in Germania si trebuie sa vorbiti limba germana.

Licitatii

Varinta de cumparare la licitatie e iarasi dificila din punct de vedere financiar! Dai un ban, dar stai in fata!!! Aceleasi firme de care am vorbim organizeaza licitatii de animale, dar aici sunt aduse numai exemplare deosebite, campioane si viitoare campioane, iar pretul este pe masura, astfel ca nemtii vor ridica pretul licitant mult peste pretul de start!

Sa zicem ca ati cumparat prin una din cele 2 modalitati de mai sus, acum ce faceti? Acte de la doctorul veterinar, probe de sange, carantina la plecare, transportul, pauza de pe drum (in Ungaria de obicei), cum le rezolvati???

Asa ca ramane singura si ce-a mai usoara varianta, cumpararea prin aceste firme, care printre altele:

cunosc fermierii din zona lor de activitate, stiu unde sunt animalele, merg cu dvs pe la toate fermele, negociaza pentru dvs, ei sunt platiti de dumneavoastra, țin cu dumneavoastra, nu cu neamtul,

desi e de-al lor, se ocupa de intocmirea actelor si formalitatilor pentru export, vor colecta animalele pentru dvs si le vor pregati pentru transport, vor asigura transportul catre Romania.

Cam atat am avut de spus,sper ca am fost de ajutor. In 2016 din ferma unde lucrez au plecat catre Romania cateva juninci in zona Teius Alba, asadar doritorii pot cauta acolo lamuriri si pareri despre animalutele din Germania!

Pentru a evita orice neplaceri, precizez ca nu pot recomanda nici o astfel de firma ce se ocupa cu astfel de servicii, insa pot spune doar atat ca pretul unui animal creste cu 100-200 euro prin aceste firme, asa ca, sfatul meu, cumparati prin ei cu 1200-1400 euro decat de la neamt din ferma cu 1500.

Producția de rapiță a scăzut sub mediile istorice octombrie 8, 2020 agrimanet Producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi puternic sprijinită în noua PAC!

43

Experții de la Stratégie grains au actualizat estimările pentru producția de rapiță din UE, dar și din Marea Britanie pentru sezonul 2020-2021, de la 17,02 milioane de tone la 16,68 milioane de tone. Astfel, prognoza actualizată este mai mică decât cea din sezonul precedent și este minimă, din 2006 încoace.

Prognoza în scădere este cauzată de condițiile meteorologice cum ar fi seceta și înghețurile de primăvară înregistrate în mai multe țări europene, precum și de micșorarea suprafețelor însămânțate cu culturi oleaginoase în UE. Experții preconizează, de asemenea, lipsa ofertei de rapiță în UE în sezonul viitor, deoarece creșterea prognozată a importurilor de culturi oleaginoase (până la 6 milioane de tone) nu va putea compensa pe deplin reducerea producției brute a acestei culturi.

Ca urmare a acestei situatii, domnul eurodeputat Daniel Buda am adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, în care “am solicitat să îmi comunice strategia Uniunii în ceea ce privește susținerea culturilor de rapiță de pe piața europeană. Janusz Wojciechowski, Comisar European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală mi-a confirmat faptul că producția de rapiță din UE a scăzut într-adevăr sub mediile istorice. În consecință, producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi puternic sprijinită în noua PAC”.

Răspunsul integral al Comisarului Wojciechowski este:

„Politica agricolă comună (PAC) este orientată către piață, iar sprijinul acordat fermierilor a trecut de la sprijinirea prețului de piață pentru produse la sprijinul direct pentru venituri, decuplat de producție. Fermierii europeni, inclusiv cultivatorii de semințe de rapiță, au beneficiat de plăți directe decuplate în cadrul PAC începând cu 2005.

Dinamica pieței, inclusiv producția și comerțul exterior, depinde de o multitudine de factori – inclusiv de situația meteorologică greu de anticipat – și este normal să se observe variații ale ofertei. Producția de rapiță din UE a scăzut într-adevăr sub mediile istorice, în timp ce producția de floarea-soarelui și de soia se situează mult deasupra mediei pe cinci ani. Condițiile de însămânțare nefavorabile din toamna trecută au accentuat această situație. A plouat prea târziu ca să se încheie semănarea semințelor de rapiță în fereastra optimă, afectând atât producătorii din UE (nordul Franței, Germania, nord-estul Sloveniei, România, Bulgaria, Ungaria și Spania), cât și pe cei din vestul Ucrainei.

În conformitate cu propunerea Comisiei pentru viitoarea PAC, un nou model de performanță propus va permite statelor membre să elaboreze o

44

combinație de măsuri obligatorii și voluntare, în funcție de obiectivele și nevoile lor, precum și în ceea ce privește obiectivele PAC. În acest cadru, producția de semințe oleaginoase, în special producția de rapiță, va fi concepută și sprijinită în consecință. În ceea ce privește disponibilitatea importurilor, tarifele de import sunt stabilite în prezent la zero și, prin urmare, nu mai pot fi reduse.” sursa foto: Ion Olteanu Constantin

Botosaniul, mai bogat cu doua noi produse traditionale – siropul si otetul de trandafiri 8 octombrie 2020 Autor: Daria Diaconiuc

În județul Botoșani sunt atestate două noi produse tradiționale. Mihaela Rusu are o plantație de trandafiri și a scos pe piață mai multe produse care sunt căutate și apreciate de cumpărători. Acum a primit atestate pentru două dintre acestea. 

”Judeţul Botoşani este mai bogat cu încă două produse tradiţionale. Aparţin unui producător de pe malul Prutului, care plantează trandafiri. A acreditat oţetul de trandafiri şi sirop de trandafiri”, spune Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani.

Mihaela Rusu mai are de altfel atestat încă un produs tradiţionale, este vorba de dulceaţa de trandafiri. Este un produs foarte căutat și extrem de apreciat la târguri și expoziții, în toate localitățile nu a fost cu ele. 

Ce trebuie spus este faptul că toate produsele sunt realizate manual şi respectă reţetele tradiţionale ale zonei, Mihaela Rusu fiind singura din zona Moldovei care reuşeşte să menţină şi să exploateze o plantaţie de trandafiri.

De exemplu, dulceața de trandafiri ”Deliciul Mihaelei” este un produs atestat tradițional, obținută din soiul Rosa Damascena, un trandafir cu un parfum inconfundabil, responsabil pentru aroma intensă a preparatului și pentru culoarea de vis.

45

“Petalele de trandafiri sunt o sursă naturală de vitamina A, B, C, D, E și K, calciu, fier, zinc, fosfor, multiminerale, multivitamine. Conțin o gamă largă de antioxidanți, pectină, acid malic, ulei eteric, taninuri. Consumate sub formă de dulceață sau ceai, petalele de trandafiri ajută la buna funcționare a proceselor interne ale organismului și a sistemului nervos central”, explică Mihaela Rusu. 

Dulceața de trandafiri este recomandată după mese și la culcare în afecțiunile respiratorii, pentru întărirea căilor respiratorii și a plămânilor, pentru eliminarea mucozităților și ușurarea expectorației adaugă Mihaela Rusu. 

Alexandru Stănescu: Este foarte important ca atât hipermarketul, cât și producătorul să-și respecte contractul De Viorela Pitulice oct. 8, 2020

Relația hipermarket- producător român a cunoscut de-a lungul timpului destule suișuri și coborâșuri, dacă putem spune așa. În ciuda tuturor discuțiilor mai mult sau mai puțin aprinse dintre cele duă părți, toată lumea este de acord că un comerț civilizat nu poate să existe fără o relație transparentă între comerciant și producător.

Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, spune că este foarte important ca atât hipermarketul, cât și producătorul român să stea împreună la aceeași masă și să-și rezolve problemele de orice natură ar fi ele.

‘În relația hipermaket – producătorul român cred că ar fi foarte important ca asociația hipermarketurilor, dar și cea a producătorilor români să stea la o masă și să discute toate problemele care apar în această relație. Eu am discutat cu fiecare separat. Fiecare are dreptate, dar atâta timp cât nu vom putea să-i punem la aceeași masă, sigur  lucrurile nu se vor rezolva. Din câte știu eu, și politicile hipermarketurilor sunt politici economice și ei au interes să facă vânzare. Produsele românești sunt agreate la raft și de hipermarketuri, dar apare o chestiune de logistică între producător și hipermarket”, a declarat pentru FoodBiz Alexandru Stănescu.

Iar dacă fiecare își respectă angajamentele asumate în contract, atunci chiar nu are de ce să apară probleme.

“Dacă totul se face printr-un contract, este foarte important ca fiecare să respecte acel contract. Când vorbim de contract, bineînteles, vorbim și de calitatea produsului care vine de la producător către hipermarket, dar și de obligațiile hipermarketului și mă refer aici la plata la o anumită perioadă de timp”, a mai spus Alexandru Stănescu.

46

Mai multe însă despre rețelele de retail moderne din România, dar si despre drumul parcurs de produsele românești până la raft veți putea afla în cadrul conferinței organizate în data de 28 octombrie în cadrul manifestarilor BucharestFoodSummit, cu tema: Evoluția rețelor de retail moderne. Influența asupra producției naționale alimentare și de băuturi, și produselor locale.

Participă printre alții

George Scarlat, Secretar de Stat, MADR Paul Anghel, Director general ANPC Jean Valvis, Antreprenor, Valvis Holding Daniel Botanoiu, Fermier, consultant în afaceri agricole Valeriu Tabară, Președinte, ASAS Dimitrie Muscă, Președinte, Combinatul Agroindustrial Curtici

https://youtu.be/0OjUfkO-SnE

O companie românească produce folie de ambalare din trestie-de-zahăr : Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE, Poluare 8 October 2020

Compania românească M&M Product din Râșnov lansează, în premieră pe piața din România, o folie termo ecosustenabilă „I’m green”, din polietilenă verde, având ca resursă trestia-de-zahăr.

Materia primă folosită la fabricarea polietilenei „I’m green” este etanolul obținut din trestia-de-zahăr. Sursa biologică, regenererabilă este un biopolimer care oferă amprentă favorabilă de carbon pentru că, prin cultivarea ei, produce oxigen și reduce CO2 din atmosferă.

47

Folia are proprietăți tehnice superioare, iar la sfârșitul duratei de viață poate fi reciclată în aceleași lanțuri dezvoltate deja pentru polietilena convențională; înlocuirea polietilenei convenționale cu cea verde nu necesită investiții în utilaje noi de ambalare.

Produsele din gama „the smart green”, din care face parte și această folie, se adresează tuturor producătorilor și platformelor de logistică care doresc să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la ocrotirea mediului înconjurător, în același timp cu eficientizarea procesului de ambalare.

M&M Product activează pe piața din România din 1994, deține o platformă la Râșnov (producție și depozit central) și operează în țară prin 5 puncte de lucru regionale: București, Cluj, Craiova, Bacău, Timișoara.

Produsele și soluțiile the smart green respectă filosofia companiei, bazată pe principiul celor 4e de înaltă performanță: economic, eficient, eco-sustenabil și easy to apply (ușurință în utilizare).

„Încă de la început, deviza noastă a fost nouă ne pasă, de aceea obiectivul nostru cel mai important a fost și este performanța. Oferim soluții customizate prin experiență și inteligență aplicată: auditare, evaluare și testarea soluțiilor superioare oferite. De-a lungul celor 25 de ani de existență, ne-am asumat rolul de inovatori și pionieri pe piața din România, promovând soluții care reduc consumul de mase plastice și fabricând folii din plastic ecosustenabile. the smart green este răspunsul nostru la nevoia acută de ocrotire a mediului înconjurător, este soluția pentru diminuarea gazelor cu efect de seră prin folosirea cât mai redusă a maselor plastice provenite din petrol”, declară Melinda Mureșan, General Manager M&M Product.

Legea terenurilor: arendaşii pierd drepturi Dumitru Nedelcu 08 octombrie 2020

Cum va influenţa noua lege a tranzacţiilor cu terenuri piaţa funciară? Va putea fi cumpărat pământul mai ieftin? Cine va reuşi să mai cumpere terenuri agricole în noul cadru legislativ?

Votată de plenul Parlamentului României în şedinţa din 3 iunie, sesizată la Curtea Constituţională, care a declarat-o constituţională în întregime, şi promulgată, în cele din urmă, de preşedinte, noua lege a tranzacţiilor cu terenuri agricole din extravilan îşi va produce efectele în această toamnă. Opinii despre acest act legislativ au fost deja exprimate, pe ici, pe colo, de experţi. Revista Ferma a publicat, de asemenea, articole despre acest subiect,

48

dar publicul larg încă nu conştientizează efectele pe care aplicarea legii le va avea în piaţa funciară, acolo unde unii vând, alţii cumpără, iar cei care vând sunt de regulă cetăţeni români, iar cei care cumpără sunt, nu puţini, tot cetăţeni români. Revin, aşadar, cu o nouă lectură a legii.

 NOUL LOC AL ARENDAŞULUI

 Am prezentat într-un articol anterior lista preemptorilor, care s-au înmulţit considerabil faţă de preemptorii menţionaţi în Legea 17/2014 pe care o modifică legea actuală, 175/2020. Ştim bine că în România, suprafeţe considerabile sunt lucrate în arendă, iar printre aceşti arendaşi se află şi cetăţeni străini. Până acum, arendaşii, români sau străini, deţineau locul al doilea în ordinea preemptorilor, după coproprietari. Numeroase acte de vânzare-cumpărare au fost încheiate între proprietar şi arendaş. Noua lege enumeră printre preemptori numai pe arendaşii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării. Bun, dar ce mai are de făcut arendaşul unui teren pe care proprietarul vrea să-l vândă, dar arendaşul respectiv nu mai lucrează şi un teren vecin cu cel scos la vânzare? După cum e formulată legea, acesta are de aşteptat să se pronunţe toţi preemptorii!

 

 PREVEDERI CU UN EVIDENT CARACTER RESTRICTIV

 Numai dacă preemptorii nu sunt interesaţi să cumpere, îi vine şi arendaşului rândul la cumpărare. Dar nu în orice condiţii. Iată ce scrie în lege: ”Arendaşul care doreşte să cumpere terenul agricol arendat situat în extravilan trebuie să deţină această calitate în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare la sediul primăriei”. Fie că este persoană fizică, persoană juridică sau asociaţie de persoane fizice, fie persoană juridică, cu acţionariat altă persoană juridică, arendaşul trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat/situată pe teritoriul naţional, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

49

Prevederile acestea au un evident caracter restrictiv. După punerea în aplicare a legii, un cetăţean străin abia venit în ţară nu va mai avea posibilitatea să cumpere teren agricol în România, decât după cinci ani de la stabilirea domiciliului/reşedinţei pe teritoriul românesc. Totodată, un arendaş străin care se află cu domiciliul în ţară de mai puţin de 5 ani nu are deocamdată dreptul să cumpere pământ. Trebuie să mai aştepte!

 CETĂŢENI STRĂINI CU DREPT DE CUMPĂRARE

 Deşi am mai precizat într-un articol publicat într-un număr anterior, găsesc util să reamintesc că de dreptul de a cumpăra pământ agricol în România nu se bucurau toţi cetăţenii străini, ci numai anumite categorii, după cum au fost stabilite prin Legea 17/2014, în baza tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Aceştia sunt cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) sau ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat care este parte la ASEE sau în Confederaţia Elveţiană. Statutul este valabil şi pentru persoanele juridice.

 PIAŢA FUNCIARĂ, LA COTITURĂ?

 Prezenţa acestor categorii de investitori în agricultura românească a dinamizat piaţa funciară. Preţul unui hectar de teren agricol în extravilan a crescut simţitor de la un an la altul. Micii proprietari, dar şi cei care aveau terenuri mai întinse, au profitat de noul impuls funciar şi şi-au vândut fie tot pământul, fie numai o parte, acelor cumpărători străini, menţionaţi anterior, la preţuri la care nici nu visaseră înainte. Toată lumea a profitat de această situaţie: micul proprietar român, fiindcă a obţinut cea mai mare sumă posibilă în piaţa liberă de la un moment dat; investitorul străin, fiindcă s-a văzut proprietar de teren într-o ţară cu o agricultură dinamică, aşa cum e agricultura românească; notarii români; statul român, fiindcă a încasat taxe şi impozite.

50

Mai puţin încântaţi, ba chiar deranjaţi de-a binelea, au fost marii fermieri români, fiindcă s-au văzut concuraţi la ei acasă. Noua lege pare să le dea satisfacţie, deşi, am văzut, în calitate de arendaşi mai au de aşteptat până se pronunţă rudele şi afinii, adică toate neamurile celui care vinde. 

SE VA IEFTINI PĂMÂNTUL?

 Vom asista oare şi la o scădere a preţului unui hectar de teren agricol? Un răspuns sigur nu îmi permit să formulez, dar cred că accesul dificil pe piaţa funciară al unor investitori străini dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru a deveni proprietari va conduce şi la o scădere a preţurilor în piaţa funciară agricolă. Avantaj la cumpărător, iar acest cumpărător poate fi o rudă, un investitor român într-o plantaţie de viţă-de-vie, un arendaş sau proprietar vecin, un tânăr fermier român, un arendaş străin aflat în ţară de mai mult de cinci ani. Ce vor face, însă, cei care erau dispuşi să vândă terenul? Cel mai probabil nu se vor mai obosi să-l vândă. Îl vor da în arendă, iar contractele de arendă, în noile condiţii legislative, vor avea clauze şi mai drastice pentru micul proprietar.

Click AICI şi vezi ce spun analiştii pieţei funciare despre efectele legii 175/2020 asupra tranzacţiilor cu terenuri agricole! un articol de DUMITRU NEDELCU

România a exportat aproape 3,4 milioane de tone de porumb boabe în primele şase luni din acest an J.P. Miscellanea / 08 octombrie

România a exportat o cantitate de 3,377 milioane de tone de porumb boabe în primele şase luni din acest an, în creştere cu peste 28% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) furnizate la solicitarea Agerpres.

Încasările din aceste exporturi realizate în ţările intra şi extracomunitare au înregistrat un avans de 25,3%, până la 665,45 milioane de euro.

51

În primul semestru al anului trecut au fost exportate 2,63 milioane de tone de porumb boabe, în valoare de 531 milioane de euro.

Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, porumbul se află în topul livrărilor pe pieţele externe, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, la fel ca şi în perioada similară a anului trecut, fiind urmat de grâu şi meslin, relatează Agerpres.

Pe de altă parte, în perioada analizată, România a şi importat porumb, pe care ulterior, în cea mai mare parte, l-a exportat către alte pieţe. Astfel, în primele şase luni din aceste an a adus din afară 858.020 de tone de porumb, în valoare de 201,03 milioane de euro.

România a obţinut anul trecut o producţie de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scădere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) faţă de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. Anul acesta seceta a distrus peste 3 milioane de hectare cu culturi agricole, porumbul fiind una dintre cele mai afectate culturi.

În 2019, România s-a situat pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe, relevă datele Institutului Naţional de Statistică.

AUREL NIEȘ: CRESC VACI DE PE VREMEA CÂND NU ERAU SUBVENȚII! CE MI-A SPUS APIA CÂND AM CERUT AJUTORUL DE 7.000 DE EURO? Agroinfo 08 octombrie 2020

VOCEA ADEVĂRATULUI CRESCĂTOR. Fermierul Aurel Nieș din comuna Șicula, județul Arad, crește vaci încă de pe vremea când nu existau subvențiile agricole. Crescătorul are 86 de vaci pentru care ar trebui să primească suma maximă, 7.000 de euro. Animalele au vârsta de minim 24 de luni la data de 1 iulie 2020 și sunt înregistrate în exploatația agricolă la aceeași dată. Ce i-au spus cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) când a depus cererea?

Fermierul Aurel Nieș lucrează circa 90 de hectare de teren agricol și are o fermă de vaci de lapte rasa Holstein. Din ferma sa, 86 de vaci îndeplinesc condițiile pentru acordarea ajutorului Covid-19 pe Măsura 21. Potrivit cuantumului stabilit de APIA pentru acest ajutor, fermierul ar trebui să încaseze suma maximă, 7.000 de euro. Când s-a dus la APIA cu cererea însă, surpriză! Crescătorului i s-ar fi spus că va fi eligibil doar dacă se modifică Ghidul Măsurii 21. Se pare că fiecare dă propria interpretare acestui Ghid al solicitantului ajutorului Covid-19 și nu există la nivelul

52

APIA o interpretare unitară. Aurel Nieș nu este de ieri crescător de vaci, are ferma de animale încă din 1989 și nu este de ieri înregistrat în baza de date APIA și nici ferma nu și-a făcut-o peste noapte doar ca să primească subvenții. El a crescut bovine încă de pe vremea când nu se primea un leu subvenție pentru așa ceva.

Am vaci de dinainte de revoluția din decembrie 1989. Când au apărut codurile de exploatație, de la DSVSA, cu Registrul Național al Exploatațiilor și Sistemul de Identificare și Inregistrare a animalelor, eu am avut animalele pe persoană fizică și am predat laptele la procesator ani de zile. După 7-8 ani de dat laptele la procesator, ne-a spus că dacă nu ne facem PFA (persoană fizică autorizată n.r.) sau ceva, nu ne mai ia laptele. Mi-am făcut întreprindere individuală. Apoi, au apărut subvențiile. Prima dată, când s-au dat subvențiile pe cap de animal, pe cotă de lapte, mi-a dat subvenția pe persoană fizică pentru vaci și pe întreprindere individuală pentru pământ.

După câțiva ani de zile, mi-a băgat toată subvenția pe întreprindere individuală, cei de la APIA mi-au zis atunci că nu mai pot să-mi dea în două părți, că toată subvenția să mi-o dea pe întreprindere individuală, inclusiv pe cap de vacă, pe cotă de lapte.

Și acum, am fost săptămâna trecută pentru ajutorul Covid-19 și inginerul care e la noi, la APIA Arad, mi-a zis că nu poate să-mi dea. Că dacă-mi dă pe persoană fizică, pe CNP, pe buletin, nu am altă subvenție, nu am pământ pe CNP, subvenție pentru pământ. Dacă-mi dă pe firmă, nu am animalele pe firmă. De la DSV (direcția sanitară veterinară n.r.), când am făcut firma, mi-au zis că nu trebuie să trec și vacile, nici la APIA. Mi-au zis  și cei de la APIA că e în regulă cum e. Inginerul de la APIA mi-a spus că nu numai eu sunt în cauză, mi-o zis că e mai multă lume ca mine și că a sunat la București și a întrebat pe nu știu cine de la ei și că nu se poate să-mi dea ajutorul, a declarat fermierul Aurel Nieș, exclusiv pentru AGROINFO.

Fermierul a depus cererea unică anul acesta la APIA, iar în cererea depusă, care este unică, atât pentru vegetal, cât și pentru zootehnie, sunt trecute terenul, dar și vacile. În baza de informații APIA figurează și cu teren și cu vaci. NU ar trebui să existe nicio piedică pentru ca fermierul să beneficieze de cei 7.000 de euro. APIA are ca bază de informații cererile unice depuse de fermieri.

Crescătorul Aurel Nieș ar avea dreptul la cei 7.000 de euro. O sumă mai mică decât suma pe care ar fi primit-o dacă ar fi fost încadrat în categoria crescătorilor cu peste 90 de bovine femele adulte. El primește 7.000 de euro, sub 100 de euro pe cap de vacă, și un mare crescător, cu 91 capete eligibile la plată, primește 9.100 de euro, adică 100 de euro pe cap de vacă.

53

Am 86 de vaci care sunt eligibile și aș lua suma maximă, 7.000 de euro. Și aici ne-o defavorizat, la ăla care are peste 90 îi dă 9.000 de euro, dar la ăla care are 86 îi dă 7.000 de euro. I-au favorizat pe ăia mari care, de regulă, sunt străini, mai mulți străini decât români, ne-a spus crescătorul.

Cererea fermierului Aurel Nieș pentru ajutorul de 7.000 de euro a fost înregistrată de APIA, dar sub semnul întrebării, pentru că i s-a spus că nu se știe deocamdată dacă va beneficia de bani.

Cei de la APIA mi-au spus: lasă cererea aci, dar nu știm, numai dacă se modifică ceva, altfel nu o să primești. Dacă-mi caută pe întreprindere individuală, acolo nu am vaci. Am dus adeverința de la medicul veterinar și acolo vacile sunt trecute pe persoană fizică și cei de la APIA de asta se leagă, a adăugat crescătorul.

ATENȚIE! Crescătorii de animale care sunteți în această situație, la APIA sunt înregistrate cererile voastre unice pentru subvențiile aferente acestui an. Această cerere stă la baza acordării ajutorului Covid-19 pe Măsura 21. De fapt, în Ghidul Măsurii 21, în condițiile pentru acordarea ajutorului este specificat că solicitanții trebuie să aibă depusă cererea unică la APIA anul acesta sau anul trecut. Cei care nu au depus cererea unică anul acesta sau anul trecut NU sunt eligibili pentru plata ajutorului pe Măsura 21.

Am depus cererea la APIA încă din primul an când s-or dat subvenții, din 2007, de atunci sunt în baza de date APIA, ne precizează crescătorul.

În discuția pe care AGROINFO a avut-o cu ing. Mirela Paraschiv, șef Serviciu Măsuri Specifice APIA Hunedoara, pentru a lămuri diferite situații în care se află crescătorii care solicită acest ajutor, domnia-sa ne-a spus că un fermier care deține animale și exploatează teren, este de ajuns să aibă cererea unică la APIA depusă doar pentru teren. ATENȚIE! Nici măcar nu este nevoie să aibă solicitate la plată animalele ca să primească acest ajutor.

Dacă are cerere pentru teren înseamnă că se încadrează la condiția de fermier activ deoarece a cerut plata pe suprafață și nu are niciun impediment faptul că nu a solicitat plăți pe zootehnie. Va veni cu acel extras (adeverință n.r.) de la medicul veterinar din care rezultă numărul de capete de femele bovine cu vârsta de minimum 24 de luni la data de 1 iulie 2020 sau femele ovine/caprine, cu vârsta de minim 12 luni la data de 1 iulie 2020 și se încadrează fără discuție dacă are mai mult de 5 capete, în cazul bovinelor, sau 50 de capete, în cazul ovinelor și caprinelor, a explicat ing. Mirela Paraschiv, exclusiv pentru AGROINFO.

54

Cu atât mai mult, crescătorul Aurel Nieș, și alți crescători care sunt în situația lui, care au cerut subvenții anul acesta și pentru animale se încadrează, potrivit Ghidului Măsurii 21 și celor spuse de APIA, la plata ajutorului Covid-19. Că animalele sunt pe persoană fizică și terenul pe întreprindere individuală, cererea unică este depusă și semnată de fermierul Aurel Nieș și-n această cerere figurează atât terenul, cât și animalele. Animalele nu sunt pe numele altcuiva, într-o altă fermă.

INDUSTRIE ALIMENTARA

ZF 15 minute cu un antreprenor. Ovidiu Spînu, fondatorul Super Lactis: Ne dorim să consolidăm tot ceea ce înseamnă vânzare online. În timpul pandemiei acest segment a crescut foarte mult 08.10.2020, 00:06 Miruna Diaconu

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-ovidiu-spinu-fondatorul-super-lactis-19607812

♦ Ovidiu Spînu este administratorul companiei Super Lactis, din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care produce lactate din lapte de capră sub brandul La Colline ♦ Vânzările către HoReCa ale companiei producătoare de brânzeturi au înregistrat o scădere de 50% în perioada martie aprilie.

Ovidiu Spînu, fondator al companiei Super Lactis, spune că odată cu venirea pandemiei vânzările online de produse au crescut considerabil, astfel că în perioada următoare el îşi doreşte să consolideze acest canal. Produsele La Colline se găsesc printre altele pe site-ul dedicat deschis în urmă cu cinci ani de  companie. Până recent, acest canal de vânzări nu a reprezentat o parte importantă în business.

„Noi ne dorim să consolidăm tot ceea ce înseamnă vânzare online. Cred că va fi multă cerere în segment pe viitor. Avem de vreo cinci ani un magazin online, care odată cu criza generată de pandemie aproape că a explodat. Credem în comerţul online, dar totodată credem şi în HoReCa. Oamenii vor să mănânce cât mai mult afară şi sunt mai puţin dispuşi să gătească acasă“,

55

spune Ovidiu Spînu, fondator al companiei Super Lactis, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Ovidiu Spînu este administratorul Super Lactis, din localitatea Feleacu, judeţul Cluj, care produce lactate din lapte de capră sub brandul La Colline. Antreprenorul a intrat în această afacere alături de soţia sa în urmă cu 12 ani, când a decis să producă brânzeturi de capră fine, diferite de ceea ce se găsea la acea vreme în gastronomia românească.

„Am beneficiat de o experienţă pe care am avut-o în Franţa în urmă cu 30 de ani, unde am învăţat că brânza de capră se vinde la un preţ mare. Nu exista festivitate fără şampanie şi brânză de capră în Franţa. La acea vreme, în România capra era considerată vaca săracului. În anii care au urmat am observat însă că peste tot în lume a crescut ponderea brânzeturilor fine“, spune Ovidiu Spînu.

Antreprenorul a intrat în această afacere alături de soţia sa, amândoi de profesie medici veterinari. La momentul în care cei doi antreprenori au debutat pe piaţa brânzeturilor fine existau doar câteva astfel de produse aduse din import. „Piaţa românească se împărţea între caşcaval şi telemea, iar de multe ori brânza se făcea din amestec de lapte de la mai multe specii“, explică antreprenorul.

Ovidiu Spînu spune că în urmă cu câţiva ani s-a gândit la achiziţionarea unei ferme, dar un partener de afaceri olandez i-a explicat faptul că dezvoltarea unei astfel de afaceri este o chestiune de durată, astfel că pentru a aduce o fermă la nivelul dorit e nevoie de cel puţin 10 ani.

Vânzările companiei au fost semnificativ afectate odată cu izbucnirea pandemiei, astfel că vânzările către HoReCa au scăzut cu 50% în perioada martie-aprilie. De asemenea, produsele La Colline erau trimise la export tot în HoReCa în ţări precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, dar pentru că pandemia a impactat direct industria turismului, restaurantele nu au mai avut nicăieri în lume la fel de mulţi clienţi. Astfel, vânzările producătorului de brânză au scăzut. Declinul din perioada martie-aprilie, marcată de lockdown peste tot în lume, spune antreprenorul, nu mai pot fi compensate.

În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 3,7 milioane de lei, în creştere cu 3,6% faţă de anul anterior, un profit de aproape 600.000 de lei, mai mult decât dublu faţă de 2018, şi un număr mediu de 15 angajaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

56

Compania produce anual circa 200 de tone de lactate sub formă de lapte de capră, iaurt, kefir şi mai multe tipuri de brânză, pe care le vinde la nivel naţional în retail şi în magazine de proximitate, în magazinul de la poarta fabricii, în HoReCa, dar şi exportă în peste zece ţări. Materia primă folosită pentru fabricare produselor lactate provine de la ferme din regiunea Transilvaniei, mici afaceri familiale cu care compania a încheiat parteneriate.

Producătorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM din Reghin, controlat de familia Oltean, mizează pe o creştere de 10% a afacerilor în 2020 Laurentiu Cotu 08.10.2020

Mircea Oltean, CEO al IRUM Reghin: Fabrica noastră se află într-un proces continuu de retehnologizare şi de creştere a capacităţilor de producţie. Din fericire, momentan ne menţinem active toate planurile de dezvoltare.

„Implementăm un proiect de peste 9 milioane de euro pentru mărirea capacităţilor de producţie a utilajelor agricole şi forestiere“.

Producătorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM, controlat de familia Oltean din Reghin, estimează pentru anul în curs o creştere de 10% a afacerilor faţă de 2019, când compania a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 87 mil. lei (18,4 mil. euro), potrivit site-ului Ministerului Finanţelor. IRUM a realizat anul trecut un profit net de aproximativ 6,4 mil. lei (peste 1,3 mil. euro), având un număr mediu de 438 de angajaţi, conform datelor publice.

„În contextul evenimentelor neprevăzute de anul acesta, putem estima o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10% faţă de 2019. Ca majoritatea com-paniilor, putem spune că pentru o perioadă de timp am fost afectaţi din cauza epidemiei de coronavirus, însă am încercat să căutăm soluţii pentru a continua activitatea. În acest sens, pe lângă activităţile clasice am reuşit să scoatem pe piaţă o nouă gamă de tractoare agricole“, a declarat pentru ZF Transilvania Mircea Oltean, CEO al IRUM Reghin.

57

ZF Agropower. Maraton pe teren arabil: „În agricultură este ca în fotbal, în septembrie - noiembrie este vremea transferurilor. Anul acesta este neaşteptat de alert nivelul de recrutări“. Salariul mediu pentru o funcţie de director zonal de vânzări este de aproape 1.300 de euro net şi salariul maxim poate ajunge la 3.800 de euro net Florentina Niţu 07.10.2020,

Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive: Este mai uşor cu 50% să găsesc specialişti pentru Ungaria şi este mai ieftin cu 30% la experienţă şi expertiză egale.

Fereastra de trasferuri a angajaţilor din agrobusiness a fost deschisă cu putere la începutul acestei toamne, nivelul de recrutări al companiilor de profil, în special pentru specialişti în domeniul vânzărilor de inputuri agricole, fiind neaşteptat de alert, susţine Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.

„În agricultură este ca în fotbal, în septembrie - noiembrie este vremea trans-ferurilor, perioada de „intermercato“. Este un puternic fenomem de tranziţii în precampanie. Anul acesta este neaşteptat de alert nivelul de recrutări. 2020 a fost cel mai crunt an agricol din ultimii 20-30 de ani, din cauza secetei, care a redus cu 30-40% producţia totală de cereale, fiind afectate şi culturile de toamnă şi de primăvară. Anumite organizaţii se reaşază acum, în speranţa unui an mai bun în 2021. Sunt iniţiative menite să compenseze în anul ce urmează pierderile din acest an“, spune Florin Constantin.

Procesatorul de carne Sergiana Prodimpex din Braşov a ajuns la afaceri de 187,8 mil. lei, plus 9,5% Laurentiu Cotu 07.10.2020,

Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 728 de angajaţi.

Procesatorul de carne Sergiana Prodimpex, din localitatea Poiana Mărului, judeţul Braşov, parte a grupului Sergiana, controlat de antreprenori locali, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de peste 187,8 mil. lei (39,6 mil. euro), în creştere cu 9,5% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. 

58

Compania a avut anul trecut un profit net de 2,7 mil. lei (570.000 de euro), în scădere cu aproximativ 63% faţă de anul precedent, când câştigul net al Sergiana Prodimpex a fost de circa 4,4 mil. lei (946.000 de euro), arată datele publice. 

VIDEO Piscicultura, in COLAPS! Ce se intampla cu bursa de peste? 8 octombrie 2020 Binecunoscutul plan de la furcă la furculiță are un corespondent și în piscicultură, mai ales dacă vorbim despre drumul pe care peștele îl parcurge din apă – Dunăre, să zicem, până ajunge pe masa consumatorului. Calea este anevoioasă, pentru că de la năvod până la raft se mai încurcă ițele. De aceea, se cere urgent găsirea numitorului comun care să apere interesul tuturor, mai ales că la un moment dat, multe speranțe erau puse în bursa de pește.

https://youtu.be/mDskAXfoEHo

59

lantulalimentar 2020-10-08

Uniunea Europeană a exportat, în perioada ianuarie – iulie 2020, pe piața fostului stat membru o cantitate totală de 247 589 tone de brânzeturi, mai puțin cu 40.415 tone decât în aceeași perioadă a anului trecut și mai puțin cu 29.400 tone decât în ianuarie – iulie 2018, potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană.

În aceeași perioadă, Uniunea Europeană a importat din Marea Britanie 82 209 tone, cu 1301 tone mai puțin decât în ianuarie 2019 și cu 1025 tone mai puțin decât în 2018.

Prin urmare, europenii nu se dau în vânt după brânzeturile englezești, dar englezii, după Brexit, își văd diminuat accesul la brânzeturile sosite din statele alături de care au fost, în UE, până de curând.

Desigur, rămâne să vedem care va fi volumul exporturilor de brânzeturi europene în Marea Britanie de-a lungul întregului an. În ultimii trei ani 2017 – 2019, exporturile de brânzeturi europene au crescut pe piața din UK: 478 611 t, 482 332 t, respectiv 504 643 tone, dar scăderea din primele șapte luni ale acestui an a fost mai mare decât creșterea înregistrată între 2017 – 2019.

Principalul furnizor de brânzeturi dintre statele comunitare este Irlanda, care a vândut pe piața englezească 63. 702 t, în primele șapte luni ale acestui an și 138 480 t în 2019. Alți furnizori sunt: Franța ( 86 456 t în 2019 ), Germania ( 68 899 t în 2019 ), Olanda ( 32 187 t în 2019 ).

România a vândut pe piața englezească, în perioada ianuarie – iulie 2020, o cantitate de 846 tone, Marea Britanie devenind astfel cea mai importantă piață din afara UE pentru brânzeturile românești. Statele Unite au trecut pe locul 2, cu 260 de tone, în primele șapte luni ale acestui an.

Anul trecut, România a vândut în Marea Britanie 1 110 t, iar în SUA 523 t. Pe locul trei, anul trecut, s-a situat Libanul, unde au ajuns 365 t.

FIT4FOOD 2030 – Policy Lab Romania By RO.aliment October 8, 2020 Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si IBA Bucuresti au organizat o serie de

60

evenimente tip workshop – Policy Labs cu scopul, pe de o parte, de a reuni partile interesate (de pe lantul alimentar) pentru a sprijini politicile din domeniul alimentar si nutritional si, pe de alta parte, de a facilita legaturile cu sistemele alimentare europene.

Conform Programului National pentru Dezvoltare Durabila 2014-2020 care acopera intreg teritoriul Romaniei, 61.3% din acesta este teren agricol, 28.3% paduri iar 10.4% este atribuit localitatilor, apelor, drumurilor, cailor ferate si terenurilor neproductive.Din totalul suprafetei tarii, aproximativ 87.1% reprezinta zona rurala, cu 45% din populatia totala a Romaniei (2012).

Industria alimentara din Romania ruleaza un capital de 10 miliarde de euro anual, cu o contributie de 8% din PIB si ofera aproximativ 200,000 de locuri de munca , potrivit ROMALIMENTA. Cele mai importante sub-sectoare sunt: subsectorul pentru procesare a carnii – 1.3 miliarde euro, panificatie – 1.1 miliarde euro, bauturi non-alcoolice 1 miliard euro. De asemenea, o contributie importanta o reprezinta sectorul pentru productia carnii – 840 milioane euro si sectorul pentru produse lactate – 800 milioane euro. Numarul de agenti economici care lucreaza in industria alimentara depaseste usor 10.000 de unitati.

Puncte tari ale sistemului alimentar din Romania:

Pozitia georgrafica Capacitatea manageriala Personal calificat Calitatea produselor si proceselor Schimbul de experienta in cercetare si dezvoltare tehnologica Cooperarea dintre sectorul public si cel privat Diversificarea produselor

Puncte slabe ale sistemului alimentar din Romania:

Nu exista o orientare clara la nivel international Capacitate financiara scazuta

61

Intelegerea slaba dintre cercetatori si industrie complica proiectele comune

Lipsa colaborarilor formale dintre actorii de pe lantul alimentar Retea slaba de actori publici

Cele mai importante provocari ale sistemului alimentar din Romania:

Fragmentarea terenurilor/fermelor Programe de instruire insuficiente pentru resursa umana care opereaza

in sectorulagroalimentar

Migrarea populatiei de la sate si imbatranirea acesteia Relatii precare intre factorii de decizie politica si celelalte parti

interesate alesistemelor alimentare

Insuficiente cunostinte pentru a atrage fonduri de cercetare&dezvoltare

Lipsa proiectelor/programelor de valorificare a deseurilor alimentare Slaba colaborare dintre cercetare si industrie Nivel scazut de aplicare a tehnologiilor inovatoare Proiecte de cercetare si dezvoltare insuficiente privind securitatea

alimentara, nutritia alimentara, siguranta alimentelor Suport tehnic si financiar insuficient Apreciere si sprijin insuficient pentru IMM-uri Nivel scazut de implementare a metodelor de productie durabile in

functie denecesitatile conditiilor locale, pietelor si cerintelor consumatorilor

Sprijin redus pentru fermierii vulnerabili

Seria de evenimente Policy Lab in Romania:

1. 18 Mai 2018 | Ministerul Educatiei si Cercetarii | Tematica: Constientizarea siintelegerea sistemului alimentar (prioritati, bariere, provocari in cercetareasecuritatii alimentare si nutritiei);

2. 11 Octombrie 2018 | Hotel Ramada, Sibiu – Ingredients Show | Tematica:Constientizarea si intelegerea sistemului alimentar – viziune a sistemului alimentardin Romania pentru 2030 si dupa;

62

3. 21 Mai 2019 | USAMV, Bucuresti – Circularitatea si eficienta resurselor sistemelor alimentare | Tematica: Risipa alimentara si siguranta alimentara;

4. 1 Octombrie 2019 | Departamentul pentru Dezvoltare Durabila, Guvernul Romaniei | Tematica: Identificarea si deschiderea celor mai utile cai de comunicare sicolaborare interministeriala precum si intre ministere si organizatiile de cercetaredin domeniu cu scopul de a sprijini si eficientiza sistemul alimentar national;

5. 27 Februarie 2020 | IBA Bucuresti – Eficientizarea sistemelor alimentare prinutilizarea de tehnologii curate | Tematica: existenta strategiilor nationale si aplanurilor pentru reducerea si prevenirea risipei alimentare; nivelul risipeialimentare, masurile actuale implementate, aderarea la strategiile/recomandarileeuropene; stabilirea colaborarilor dintre sectorul public si cel privat;

6. 5-9 Octombrie 2020 |On-line – Ingredients Show | Tematica: colaborarea strânsăîntre părțile interesate și factorii de decizie din domeniile: alimentație, nutriție,sănătate și mediu pentru a analiza situația actuală a întregului lanț alimentar șipentru a defini schimbările/activitățile/politicile care trebuie efectuate/implementate cu scopul de a adapta lanțul alimentar la tendințele de evoluție și pentru a stabili o nouă strategie de cercetare pentru perioada 2021-2030.

Impactul celor 6 workshop-uri:Cresterea gradului de constientizare cu privire la sistemul alimentar precum si la politicile si initiativele de cercetare- dezvoltare-inovare pe aceasta tema.

... hai, citeste si partea a doua ...

63