apa din cer ajunge in adancuri si din …dinamicii apei în campul gravita ţional terestru (g r) pe...
TRANSCRIPT
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
1/18
APA DIN CER
AJUNGE IN ADANCURI SI DIN ADANCURI
LA ROBINET
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 2
1. BAZA DE DATE .................................................................................................................. 3
1.1. Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă ..................................................... 3
1.2. Datele pentru managementul sistemului lac –baraj ...................................................... 4
1.3. Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lac ......................................................... 5
2. BILANTUL HIDROLOGIC ................................................................................................... 6
2.1. Evapotranspiraţia reală ................................................................................................ 7
2.2. Modulul de infiltrare ...................................................................................................... 8
2.3. Debitul curgerii totale ................................................................................................... 9
2.4. Viteza medie a curgerii totale ....................................................................................... 9
3. PROBLEME ALE LACULUI DE ACUMULARE ..................................................................10
3.1. Presiunea pe baraj ......................................................................................................10
3.2. Timpul necesar umplerii cu apa a lacului de acumulare ..............................................11
3.3. Timpul necesar colmatarii lacului cu sedimente ..........................................................12
4. DISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTE .................................................................................14
4.1. Debitele de lichid distribuite în sistemul de conducte ..................................................15
4.2. Debitul solid în suspensie pe conducta spre microhidrocentrală .................................16
CONCLUZII ..............................................................................................................................18
SUCCESE NEBANUITE ! .........................................................................................................18
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
2/18
INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE
Obiectivele temei pentru examenul de HIDRAULICA SUBTERANA vizează evaluarea dinamicii apei în campul gravitaţional terestru ( g
r) pe un traseu simplificat care porneste din
atmosfera, sub forma de precipitatii, şi se încheie la turbina unei microhidrocentrale sau la robinetul de la o staţie de îmbuteliere a apei potabile sau minerale.
Apa din precipitaţii ( P ), la contactul cu suprafata terenului urmeaza două trasee distincte :
• traseul superficial, pe versanţi şi în reţeaua hidrografică (curgerea superficială respectiv curgerea totală)
• traseul subteran, în formatiunile geologice permeabile (curgerea subterană)
Potenţialul energetic utilizat pentru miscarea apei pe ambele trasee este :
g
V
g
pz
⋅+
⋅+=
2
2
ρϕ
Tema vă propune ambianţa a două investiţii care utilizează apa si potenţialul ei energetic:
• lacul de acumulare (Fig.1) pentru care principalii parametri necesari proiectării sunt:
o debitul curgerii totale care asigură sursa de apă pentru lac
o timpul umplerii lacului până la cota proiectată
o diagrama presiunilor pe baraj
o debitul de sedimente antrenat în lac prin alunecare pe substrat solid
o timpul de colmatare a lacului de acumulare
• distribuţia apei din lacul de acumulare printr-un sistem de conducte spre două utilităţi:
o microhidrocentrală pentru care trebuie estimate :
� debitul masic/volumic de apă care ajunge la microhidrocentrală prin conducta de aducţiune
� debitul masic/volumic de sediment transportat în suspensie prin conducta de aducţiune a microhidrocentralei
o alimentare cu apă pentru care trebuie calculate :
� debitul de apă care ajunge la captare prin conducta de aducţiune
� diametrul conductei care asigură debitele pentru cele două utilităţi
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
3/18
1.1.1.1. BAZA DE DATEBAZA DE DATEBAZA DE DATEBAZA DE DATE
Baza de date pentru realizarea obiectivelor temei este cosntituită din trei grupe de date:
• Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă care alimentează lacul de acumulare
• Datele pentru managementul sistemului lac-baraj
• Datele pentru proiectarea distribuţiei apei din lacul de acumulare.
1.1.1.1.1.1.1.1. Datele Datele Datele Datele pentru estimarea resurselpentru estimarea resurselpentru estimarea resurselpentru estimarea resurselor naturalor naturalor naturalor naturaleeee de apăde apăde apăde apă
Datele pentru estimarea resurselor naturale de apă care alimentează lacul de acumulare sunt datele de intrare în ecuaţia bilanţului hidrologic (Tabelul 1.1) al zonei lacului de acumulare. Zona de alimentarea a lacului coincide în mare parte cu cu bazinul de recepţie al râului care este barat pentru realizarea lacului de acumulare.
CATEGORIE DE ESTIMARE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL
Conductivitate hidraulică K
Cota culcuş acvifer în P1 z1
Cota culcuş acvifer în P2 z2
Cota culcuş acvifer în P3 z3
Sarcina piezometrică în P1 H1
Sarcina piezometrică în P2 H2
BILANTUL HIDROLOGIC Sarcina piezometrică în P3 H3
Distanţa dintre P1-P2 L
Distanţa dintre P1-P3 x3
Suprafaţa bazinului hidrografic SBH
Precipitaţii medii P
Temperatura T
Laţimea talvegului b
Grosimea curentului de apă h
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
4/18
1.2.1.2.1.2.1.2. Datele pentru Datele pentru Datele pentru Datele pentru managementul managementul managementul managementul sistemului sistemului sistemului sistemului laclaclaclac ––––barajbarajbarajbaraj
Datele pentru managementul sistemului lac-baraj permit estimarea timpului de umplere cu apă a lacului de acumulare, evaluarea presiunilor pe baraj, timpul de colmatare a lacului cu sedimente.
CATEGORIE DE ESTIMARE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL
Diametru mediu granule minerale D
Densitate sediment Ro_sed
Acceleraţie gravitaţională g
Limită vestică perimetru Xmin
Limită estică perimetru Xmax
Limită sudică perimetru Ymin
Limită nordică perimetru Ymax
X_Coronament_BARAJ XCB
COTA_Coronament_BARAJ CCB
X_Fundatie_BARAJ XFB
COTA_Fundatie_BARAJ CFB
X minim profil VE X_V
Y minim profil VE Y_V
MANAGEMENTUL X maxim profil VE X_E
SISTEMULUI Y maxim profil VE Y_E
LAC-BARAJ Cota nivel maxim in lac C0
Cota nivel etiaj CNET
Cota talveg la baraj CTB
Limită vestică zonă LAC Xmin_LAC
Limită sudică zonă LAC Y_min_LAC
Limită estică zonă LAC X_max_LAC
Limită nordică zonă LAC Y_max_LAC
Harta topografică a zonei H_TOPO
Densitate apă Ro_apa
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
5/18
1.3.1.3.1.3.1.3. Datele pentru Datele pentru Datele pentru Datele pentru proiectarea proiectarea proiectarea proiectarea distridistridistridistribuţibuţibuţibuţieieieiei apei din lacapei din lacapei din lacapei din lac
Datele pentru proiectarea distribuţiei prin conducte a apei din lacul de acumulare (Tabelul
1.3.) sunt utilizate pentru evaluarea debitelor de apă, diametrelor conductelor şi a debitului solid transportat în suspensie.
Datele precizează geometria sistemului de conducte (Fig.6), carateristicile conductelor şi ale sedimntelor antrenate în suspensie pe sistemul de conducte.
Tabelul 1.3. Datele pentru calculul distributiei apei prin conducte
CATEGORIE DE ESTIMARE DENUMIRE PARAMETRU SIMBOL UM
Cota la sorbul conductei 1 C1 m
Cota bifircaţiei conductei 1 C123 m
Cota la capătul conductei 2 C2 m
DISTRIBUTIA APEI DIN
LAC PRIN Cota la capătul conductei 3 C3 m
CONDUCTE Proiecţia conductei 1 pe orizontală X0 m
Proiecţia conductei 3.1 pe orizontală X1 m
Proiecţia conductei 2 pe orizontală X1+X2 m
Proiecţia conductei 3.2. pe orizontală X2+X3 m
Diametrul conductei 2 D2 m
Diametrul conductei 3 D3 m
Diametrul granulelor în suspensie Ds m
ATENTIE ! Toate valorile din baza de date sunt exprimate în
sistemul internaţional de unităţi (SI).
Utilizarea formulelor empirice impune restrictii speciale în privinţa unităţilor de măsură utilizate. Respectaţi-le şi reveniţi la sistemul internaţional (SI) numai pentru unităţile de măsură ale
rezultatele obţinute !
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
6/18
2.2.2.2. BILANTUL HIDROLOGICBILANTUL HIDROLOGICBILANTUL HIDROLOGICBILANTUL HIDROLOGIC
Obiectivul bilanţului hidrologic este evaluarea debitului unui rau (Q -debitul de apă care
curge pe talvegul râului) ce urmează să fie barat pentru realizarea unui lac de acumulare
(Fig.1.).
Curgere superficiala
Curgere subterană
Curgere totala
LAC ACUMULARE
BARAJ
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
7/18
Ecuaţia bilanţului hidrologic anual, în forma cea mai simplă este:
YwEP ++=
în care
Q - debitul anual al curgerii totale ;
an
m3
P -precipitaţiile medii anuale;
an
m
E -evapotranspiraţia;
an
m
w -modulul de infiltrare atmosferică ;
an
m
BHS
QY = coloana echivalentă a curgerii totale pentru bazinul hidrografic;
an
m
BHS - suprafata bazinului hidrografic [ ]2m
2.1.2.1.2.1.2.1. Evapotranspiraţia realăEvapotranspiraţia realăEvapotranspiraţia realăEvapotranspiraţia reală
Evapotranspiraţia este prima componentă a bilanţului hidrologic care se poate măsura cu ajutorul lizimetrului şi estima cu diverse relaţii empirice. Recomandă utilizarea relaţiei(L.Turc) :
+
=an
mm
L
P
PE
T
ra ;
9,02
2
in care
P -precipitatiile medii anuale
an
mm
205,025300 mmT TTL ⋅+⋅+=
mT - temperatura medie [ ]C0
Evapotranspiraţia este cantitatea de apă care revine în atmosferă datorită evaporării apei care cade pe suprafaţa morfologică sau a lacurilor/ râurilor şi transpiraţiei plantelor. Evaluarea prin relaţia empirică a lui L.Turc poate conduce la erori de estimare de 40-50%.
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
8/18
2.2.2.2.2.2.2.2. Modulul de infiltrareModulul de infiltrareModulul de infiltrareModulul de infiltrare
Modulul de infiltrare ( w ) poate fi estimat cu ajutorul modelului matematic al curgerii staţioane, neconservative, plan verticale, din acviferele cu nivel liber, omogene si izotrope pe baza cunoaşterii a trei cote ale nivelului piezometric ( 321 ,, HHH ) pe o secţiune paralelă cu
direcţia de curgere (Fig.2).
Pentru calculul modulului de infiltrare ( w ) este necesara şi cunoaşterea conductivităţii hidraulice a terenurilor permeabile ( K ) relaţia de calcul fiind:
( ) ( )
−⋅
−−
−⋅
−⋅=
33
2
3
2
1
3
2
2
2
1
xLx
hh
xLL
hhKw
Profilul piezometric al acviferului poate fi estimate cu relaţia:
( )ii
i xLK
xwx
L
hhhh −⋅
⋅+⋅
−−=
2
2
2
12
1
în care
ih -grosimea acviferului pentru orice secţiune i plasată la distanţa ix de piezometrul P1
Fig.2. Sectiune pentru calculul modulului de infiltrare (w)
1H
1h
1z
3h
3z2z
2h
L
3x
3H
3H
P1 P2 P3
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
9/18
2.3.2.3.2.3.2.3. Debitul curgerii totale Debitul curgerii totale Debitul curgerii totale Debitul curgerii totale
Debitul curgerii totale, cel care alimenteaza lacul de acumulare, se calculează pe baza ecuaţiei bilanţului hidrologic anual.
( )[ ] BHSwEPQ ⋅+−=
FACULTATIV !!!
La o examinare atentă a condiţiilor morfologice şi geologice în care este amplasat lacul de acumulare se poate sesiza că:
• bazinul hidrografic al râului este constituit parţial din roci impermeabile şi în consecinţă pe suprafaţă respectivă nu se produce infiltrare iar partea din precipitaţii care nu se evaporă se transformă în totalitate în curgere totală ;
• apa infiltrată în subteran realimentează răul pe malul stâng şi creşte debitul curgerii totale
Debitul estimat cu ecuaţia bilanţului hidrologic în forma simplificată conduce la o valoare
subestimată a debitului curgerii totale.
Datele puse la dispoziţie permit studenţilor « riguroşi » să încerce o estimare mai precisă a debitului curgerii totale. Aştept cu interes soluţiile lor !!!
2.4.2.4.2.4.2.4. Viteza medie Viteza medie Viteza medie Viteza medie aaaa curgerii totalecurgerii totalecurgerii totalecurgerii totale
Pentru o secţiune de curgere de forma dreptunghiulară cu o lăţime data (b ) şi o
grosime a curentului de apa măsurată ( h ) se poate estima viteza medie a apei ( apaV ) in
talvegul râului ce va fi barat, cu relaţia :
hb
QVapa
⋅=
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
10/18
3.3.3.3. PROBLEMEPROBLEMEPROBLEMEPROBLEME ALEALEALEALE LACULUI DE ACUMULARELACULUI DE ACUMULARELACULUI DE ACUMULARELACULUI DE ACUMULARE
Principalele probleme ale lacului de acumulare sunt legate stabilitatea barajului sub presiunea exercitată de apa din lac, durata de umplere cu apă a lacului până la cota maximă proiectată şi durata de colmatare cu sedimente a lacului.
3.1.3.1.3.1.3.1. Presiunea pe barajPresiunea pe barajPresiunea pe barajPresiunea pe baraj
Barajul este solicitat pe ambele părţi de presiunea exercitată de apă (Fig.3):
• în bieful amonte cota apei este cea corespunzatoare nivelului maxim (CO)
• în bieful aval cota apei este cea corespunzătoare nivelului de etiaj (CNET)
Pentru simplificare se consideră suprafaţa barajului plană atât în bieful amonte cât şi în bieful aval (Fig.4)
CO: Nivel maxim apa in lac
CNET: Nivel etiaj
CTB: Cota talveg la baraj
Fig. 3. Calculul presiunilor pe paramentul amonte al barajului
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
11/18
Trasarea diagramei presiunilor hidrostatice pe baraj se face în ipoteza că greutate volumetrică a apei este aceeaşi atât în bieful amonte cât şi în aval.
3.2.3.2.3.2.3.2. Timpul necesar umplerii cu apa aTimpul necesar umplerii cu apa aTimpul necesar umplerii cu apa aTimpul necesar umplerii cu apa a lacului de acumularelacului de acumularelacului de acumularelacului de acumulare
Estimarea timpului necesar umplerii cu apă a lacului de acumulare până la cota maximă proiectată se bazeză pe:
• Volumul lacului estimat din:
o Modelul digital al terenului pe baza hărţii totpografice a zonei de amplasare a barajului (Fig.1)
o Poziţia barajului (Fig.1):
o Cota maximă a apei in lac (Fig.3)
• Debitul mediu al curgerii totale estimat în paragraful anterior
• Timpul de umplere cu apă a lacului este:
totalacurgeremediuDebitul
lacVolumumplereTimp
___
__ =
CO
CTB
CNET
Fig.4. Schematizarea suprafetei barajului pentru calculul diagramei presiunilor hidrostatice
asupra barajului
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
12/18
3.3.3.3.3.3.3.3. TTTTimpul necesar impul necesar impul necesar impul necesar colmatariicolmatariicolmatariicolmatarii lacului lacului lacului lacului cucucucu sedimentesedimentesedimentesedimente
Estimarea timpului de umplere cu sedimente a lacului va lua în considerare numai sedimentele antrenate prin alunecare în contact
cu substratul solid (Fig.5) şi presupune următoarea succesiune de calcule:
• Viteza de antrenare a
sedimentelor
o Panta hidraulică medie a raului barat (J)
o Raza hidraulică a talvegului râului barat (Rh)
o Viteza medie de antrenare a sedimentelor ( mediessV _ ):
[ ] [ ]mRmDm
JRD
RV h
hmediess ;;
sec;26
6
1
_
⋅⋅
⋅=
o Viteza minimă de antrenare a sedimentelor ( 0ssV ):
( ) [ ]cmDcm
gDgcm
Vss ;sec
;6,015sec
0
+⋅⋅=
• Debitul de sediment
o Grosimea minimă de apă corespunzătoare vitezei minime ( 0h )
2
3
_
00
⋅=
mediess
ss
V
Vhh
Fig.5. Model conceptual al antrenării prin alunecare
pe substrat solid a sedimentelor.
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
13/18
o Debitul unitar de fluid pentru viteza minimă ( 0q )
000 ssVhq ⋅=
o Debitul unitar de fluid pentru viteza medie(q)
mediessVhq _⋅=
o Debitul unitar solid masic ( sq )
( ) [ ]mmDqqJD
qs ;7000
02
3
−⋅=
o Debit TOTAL solid MASIC (Qs)
bqQs s ⋅=
o Debit TOTAL solid VOLUMIC (Qv)
sed
sV
bqQ
ρ
⋅=
• Timpul de colmatare cu sediment a lacului
VOLUMICsolidTOTALDebitul
lacVolumcolmatareTimp
___
__ =
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
14/18
4.4.4.4. DISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTEDISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTEDISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTEDISTRIBUTIA APEI PE CONDUCTE
Distribuţia apei din lacul de acumulare spre cele două utilităţi presupune cunoaşterea geometriei sistemului de conducte (Fig.6), caracteristicile materialului din care sunt construite conductele şi caracteristicile sedimentelor care pot fi transportate în suspensie.
Cele două utilităţi sunt :
• Microhidrocentrala, la capătul conductei 2
• Alimentarea cu apa, la capătul conductei 3 (cu cele două tronsoane: 3.1 şi 3.2)
Managementul apei din lacul de acumulare pentru cele două utilităţi presupune două etape :
• Calculul debitelor de lichid pe conducte (conductele 1, 2 şi 3)
• Calculul debitului solid transportat în suspensie pe conducta de aducţiune către microhidrocentrală (conducta 2)
1
2 3
3H2H
1H
Fig.6. Sistemul de conducte pentru distribuirea apei din lacul de acumulare
C0
X3 X0 X1 X2
C123
C2
C3
C1
3.2
3.1
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
15/18
4.1.4.1.4.1.4.1. Debitele Debitele Debitele Debitele de lichid de lichid de lichid de lichid distribuitedistribuitedistribuitedistribuite în sistemul de conducteîn sistemul de conducteîn sistemul de conducteîn sistemul de conducte
Calculul debitelor de lichid pe sistemul de conducte ramificate se face pe baza celor două principii fundamentale ale hidrodinamicii:
• Principiul conservării energiei exprimat de sistemul de ecuaţii :
⋅+⋅=
⋅+⋅=
⋅=
32
3
2
312
1
2
13
22
2
2
212
1
2
12
12
1
2
11
LK
QL
K
QH
LK
QL
K
QH
LK
QH
• Principiul conservării masei exprimat de ecuaţia:
321 QQQ +=
În ecuaţiile sistemului conservării energiei, modulii de debit ( 321 ,, KKK ) sunt în funcţie de diametrul conductelor ( 321 ,, DDD ) cu
un coeficient Manning : 013,0=n (Tabelul 4.1).
Pentru calcul debitelor 321 ,, QQQ şi a diametrului conductei 1 ( 1D ) în
condiţiile respectării principiului conservării energiei se utilizează ecuaţiile sistemului :
⋅−⋅=
⋅−⋅=
⋅=
3
1
2
1
2
1
3
333
2
1
2
1
2
1
2
222
1
111
L
L
K
Q
L
HKQ
L
L
K
Q
L
HKQ
L
HKQ
Tabelul.4.1. K=f(D)
D[mm] K[litri/sec]
50 8.46
75 24.94
100 53.72
125 97.4 150 158.4 175 238.9 200 341.1
225 467
250 618.5 300 1006 350 1517 400 2166 450 2965
500 3927
600 6386 700 9632 750 11580 800 13750
900 18830
1000 24930
1200 40550 1400 61160 1600 87320 1800 119500 2000 158300
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
16/18
Succesiunea calculelor pentru determinarea debitelor 321 ,, QQQ şi a diametrului 1D este :
• Se calculează debitele 321 ,, QQQ conform sistemului care exprimă conservarea energiei
pentru un diametru 1D oarecare (se recoamdă utilizarea diametrului conductei 2 : 2D
care este cunoscut).
• Se stabileşte prin încercări valoarea modulului de debit care asigură respectarea principiului conservării masei ( 321 QQQ += ) ;
• Se stabileşte corelaţia dintre modulul de debit şi diametrul conductei (Fig.7) :
375,0448,22 KD ⋅=
• Se determină diametrul 1D
corespunzător modulului de debit care asigură respectarea principiului conservării masei pe baza corelaţiei :
375,0448,22 KD ⋅=
4.2.4.2.4.2.4.2. Debitul solidDebitul solidDebitul solidDebitul solid în suspensieîn suspensieîn suspensieîn suspensie pe conducta spre microhidrocentralăpe conducta spre microhidrocentralăpe conducta spre microhidrocentralăpe conducta spre microhidrocentrală
Desprinderea unei particule solide de pe substrat se face atunci când forţa portantă ( yF )
este mai mare decât forţa masică ( GF ; Fig.6.12):
Gy FF >
Fig.7. Corelaţia dintre modulul de debit şi diametrul conductelor cu 013,0=n
Fig.6.12. Deplasarea in regim hidrodinamic a unei sfere in suspensie, intr-o conductă
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
17/18
Evaluarea debitului solid în suspensie pe conducta 2, spre microhidrocentrală, presupune următoarea succesiune de calcule:
• evaluarea vitezei de antrenare în suspensie a sedimentelor o calculul pantei hidraulice a conductei
L
CCJ
infsup−=
o calculul razei hidraulice a conductei de aducţiune
4
dRh =
o calculul vitezei medii de antrenare a particulelor:
JRRn
V hh ⋅⋅⋅= 6
11
• evaluarea debitului în suspensie o calculul debitului total al suspensiei
curgereSectiuneVQsuspensie _⋅=
o calculul vitezei de sedimentare în regim hidrostatic
−⋅
⋅
⋅= 1
18
2
apa
sSsed
DgV
ρ
ρ
ν
o calculul procentului de sediment în suspensie ([cm] şi [sec] in formulă şi rezultă p în [%])
4
5
2
4lg
3
1
⋅
⋅⋅⋅−=
h
S
S
hS
sed R
D
D
RDg
V
Vp
o calculul debitului masic solid în suspensie
ssuspensiesolidMASIC
pQQ ρ⋅⋅=
100_
o calculul debitului volumic lichid al suspensiei
−⋅=
1001_
pQQ suspensielichidVOL
Hidraulică subterană examen-2017 Daniel SCRADEANU
18/18
CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII
Concluziile trebuie să fie un comentariu al rezultatelor obţinute, rezultate care să fundamenteze o evaluare a eficienţei economice a celor două obiective:
� realizarea lacului de acumulare
� distribuţia apei din lac pentru
• microhidrocentrală
• alimentarea cu apă
FACULTATIV!!!
Viitorii manageri sunt invitaţi să:
• identifice factorii care determină creşterea profitului adus de:
o lacul de acumulare
o distribuţia apei din lac pentru
� microhidrocentrală
� alimentare cu apă
• stabilească o listă a costurilor ce trebuie cunoscute pentru o evaluarea corectă a profitului adus de :
o lacul de acumulare
o distribuţia apei din lac pentru
� microhidrocentrală
� alimentare cu apă
SUCCESE NEBANUITESUCCESE NEBANUITESUCCESE NEBANUITESUCCESE NEBANUITE !!!!