anul viii » nr. 373 astérix [i obélix: datul `n ... · aventurile lui s-au v`ndut `n mai multe...

$: ANUL VIII » NR. 373 Astérix [i Obélix: Datul `n ... · aventurile lui s-au v`ndut `n mai multe sute de milioane de exemplare `n `ntreaga lume. {i, fiindc\ Astérix dovede[te$
La Jihlava,prin tunelultimpului

Iulia Blaga

Jihlava (se pronun]\ Ihlava) e unora[ de 50.000 de locuitori dinsud-estul Cehiei, unde se desf\-[oar\ de 16 ani un festival inter-na]ional de film documentar totmai cunoscut `n Europa. Ca s\ajungi la cl\direa care g\zdu-ie[te comandamentul festivalu-lui, ai de parcurs un ora[ fanto-matic, ireal pentru cineva ateri-zat dintr-un Bucure[ti isteric.

» pag. 11

ANUL VIII » NR. 373 » 3 – 9 noiembrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

CRONIC| DE CARTE

OO lluunngg\\ssccrriissooaarreeddee ddrraaggoossttee

Florin Irimia

~ndr\gostitul re`nva]\ s\scrie. Iar ceea ce citim e olung\ scrisoare adresat\,aparent, iubitei lui, Saba,cea care ̀ n chiar prima lorzi ̀ mpreun\ e b\tut\ cruntde nemilosul ei tat\.

» pag. 10

Citi]i un dosar de Drago[ Cojocaru `n paginile 8-9

Dup\ dealuri,f\r\ ur\ [ip\rtinire

Olti]a C`ntec

C`nd am aflat c\ Dup\ dealuri allui Cristian Mungiu dureaz\ 150de minute, impulsul ini]ial a fosts\ cer un loc la marginea r`ndului,l`ng\ culoar, ca s\ pot ie[i dac\ m\plictisesc. Nu a fost nevoie: filmulte captiveaz\, te ]ine atent [i emo-]ionat p`n\ la ultimul cadru.

» pag. 7

Datul `n spectacol

Dup\ o jum\tate de secol de existen]\, micul gal Astérix se ]ine foarte bine. Un nou filmav`ndu-l ca erou a debutat `n aceast\ toamn\ pe marile ecrane, `n vreme ce albumele cuaventurile lui s-au v`ndut `n mai multe sute de milioane de exemplare `n `ntreaga lume.{i, fiindc\ Astérix dovede[te o s\n\tate `nfloritoare, p\rintele s\u, Albert Uderzo, a fostde acord s\ predea [tafeta unei noi genera]ii de autori...

Avanpremier\

Florina Ilis –Vie]ileparalele

Suplimentul de cultur\ public\`n avanpremier\ un fragment dinvolumul Vie]ile paralele de Flori-na Ilis, care va ap\rea `n cur`ndla Editura Cartea Româneasc\, ̀ ncolec]ia Proz\ .

» pag. 12-13

Univers BD:

Astérix [i Obélix:predarea [tafetei

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 373 » 3 – 9 noiembrie 2012

2 » actualitate

PPEE SSCCUURRTTDan Lungu cite[te la München

Miercuri, 7 noiembrie, de la ora 19.00, la Biblioteca Francez\ a In-stitutului de Filologie Romanic\ al Universit\]ii Ludwig-Maximi-lians din München (Ludwigstraße nr. 25), Dan Lungu, unul dintrecei mai iubi]i [i mai tradu[i scriitori români contemporani, vasus]ine o lectur\ public\ din romanele de succes publicate la Edi-tura Polirom: Raiul g\inilor, S`nt o bab\ comunist\! [i ~n iad toatebecurile s`nt arse. Evenimentul ini]iat de profesorii Departamentu-lui de Literatur\ al Universit\]ii din München va avea loc `n ca-drul seminarului Die rumänische Literatur der Gegenwart ( Lite-ratura român\ contemporan\ ) [i se adreseaz\ profesorilor, stu-den]ilor Sec]iei de Limba [i Literatura român\ [i celor ai Institu-tului de Romanistic\. Recent, `n programul seminarului a fost in-trodus romanul Raiul g\inilor, bestseller ap\rut la Polirom `n treiedi]ii (2004, 2007, 2010). Discu]ia va fi moderat\ de Aurelian Merlan,iar Horst Weich va citi `n limba german\ un fragment din Raiulg\inilor, volum tradus `n Fran]a, Slovenia, Austria, Italia, Spania[i Bulgaria. Dar cea mai tradus\ carte a lui Dan Lungu r\m`ne p`n\la ora actual\ S`nt o bab\ comunist\!, ale c\rei drepturi de traduce-re au fost v`ndute `n zece ]\ri.

Poeeziilee naivee [i seentimeentalee ale luiDan Sociu intr\ la Bastilia

Vineri, 9 noiembrie, de la ora 18.30, la Libr\ria Bastilia (Pia]a Ro-man\ nr. 5) din Bucure[ti, Dan Sociu va citi din Poezii naive [i sen-timentale, cel mai nou volum ap\rut sub semn\tura sa la EdituraCartea Româneasc\, `n colec]ia Poezie . Lectura va fi urmat\ de undialog cu Bogdan-Alexandru St\nescu. Acesta afirma despre autorc\ reu[e[te s\ ̀ mpace ̀ n poemele sale ambele categorii schilleriene:este, `n acela[i timp, un poet naiv, pentru c\ rezoneaz\ la fenome-nele lumii exterioare [i le mut\ `n text f\r\ a modifica nimic,aparent, dar [i un poet sentimental-reflexiv a c\rui privire percepecu acuitate pelicula `n care se `nvele[te lumea. Poetul sentimentalDan Sociu crede `n importan]a interpret\rii. Interpretarea fiind,aici, hermeneutic\ [i act histrionic .

Noul volum de versuri al lui Dan Sociu surprinde punctele vul-nerabile ale celebrei dihotomii schilleriene, plas`nd `n centrul ar-tei poetice multiplele euri creatoare ale autorului. Opozi]iile setopesc [i se reg\sesc `n miezul dur al poemelor, f\r\ s\ `[i piard\for]a individual\. Nu s`nt dou\ c\r]i cu acela[i autor, ci s`nt dou\personalit\]i poetice care se confrunt\ `n aceea[i carte. Sociu po-et naiv [i Sociu poet sentimental.

Simona Sora `[i lanseaz\ HoteelUniveersal la C\rture[ti Verona

Miercuri, 14 noiembrie, la ora 19.00, la Libr\ria C\rture[ti Verona(Str. Arthur Verona nr. 13-15) din Bucure[ti va avea loc lansarearomanului de debut al Simonei Sora, Hotel Universal, ap\rut re-cent `n colec]ia Ego. Proz\ a Editurii Polirom. Vor prezenta PaulCernat, Eugen Negrici [i Mircea Vasilescu, `nt`lnirea fiind modera-t\ de Daniel Cristea-Enache.

Fic]iune autobiografic\ [i exerci]iu spiritual, Hotel Universaleste romanul unei lumi disp\rute, o lume amestecat\, cosmopolit\ [icrud\, `ns\ cu valorile esen]iale intacte. La `nceput, Hotelul Univer-sal se afla exact `n centrul Bucure[tilor, se spune. Loc straniu, cunenum\rate cotloane [i pivni]e `ncurcate, hotelul de pe Gabroveni aavut mai multe vie]i: a ars de c`teva ori, s-a ref\cut [i a fost martorulunor dramolete consemnate `n cronicile vremurilor. A supravie]uit,cu multe modific\ri, perioadei comuniste, iar dup\ 1989 a devenitc\min studen]esc, tr\ind o a treia via]\, la fel de imprevizibil\, p`n\s\ fie revendicat de fo[tii s\i proprietari [i `nchis recent. Acestaeste centrul romanului Simonei Sora despre care Sanda Cordo[afirm\ c\ e un roman extraordinar, cu o fraz\ rar\, unduioas\,ambigu\ (somnambul\?) [i, `n acela[i timp, de mare precizie, cumpu]ini o au `n scrisul românesc; pe umerii acesteia, Simona Sora aconstruit o lume unic\, r\v\[itoare, un veac ([i mai bine) de matri-arhat (`n care [i b\rba]ii s`nt mai cur`nd femei), ]esut subtil [i pro-fund, senzorial, fantasmal [i spiritual, un veac sc\ldat `n melanco-lie [i o lume care e, `n acela[i timp, dezechilibrat\ [i armonioas\.Senza]ia pe care am avut-o la lectur\ a fost una de frumuse]er\v\[itoare, de[i n-ar trebui s\ uit\m complexitatea, foile [i stra-turile acestei lumi, ad`nca lor relevan]\ uman\ [i istoric\ .

Venea din timpul diez deBogdan Suceav\ ajunge`n libr\riile Fran]eiTradus `n limba francez\cu sprijin ICR, romanulVenea din timpul diez deBogdan Suceav\ (EdituraPolirom, 2004) ajunge `nlibr\riile Fran]ei pe 9noiembrie.

Cristina Hermeziu

Scriitorul, matematician la Univer-sitatea Fullerton din California,a fost prezent `n capitala Fran]eila lansarea organizat\ de ICR Pa-ris pe 23 octombrie, `n colaborarecu editura francez\ Ginkgo. La se-rata literar\ au participat auto-rul Bogdan Suceav\, traduc\toareaDominique Ilea, editorul ReynaldMongne, scriitorul Michel Crépu,director al revistei Revue des DeuxMondes , [i publicistul Daniel Ilea.Evenimentul face parte dintr-o se-rie de `nt`lniri literare organizatede ICR Paris pentru a da mai mul-t\ vizibilitate actualit\]ii editoria-le române[ti `n Fran]a, `n perspec-tiva Salonului c\r]ii din 2013, un-de România va fi ]ar\ invitat\.

R`zi nervos citindu-l pe BogdanSuceav\ , a explicat publicistulDaniel Ilea. Este o carte despreidentitatea na]ional\ la români aceasta ar fi nota muzical\. E `n-s\ o carte `n cheie diez, despredelirul identit\]ii na]ionale la ro-mâni a concluzionat el. R`sul ner-vos `]i las\ la sf`r[it un gust deprimejdie , a ]inut s\ precizeze edi-torul c\r]ii, Reynald Mongne.Aceasta pentru c\ România luiBogdan Suceav\ apare `n romanuls\u ca o gr\din\ care-[i cultiv\sectele, o cresc\torie de mi[c\riprimejdioase. Autorul convingeprin faptul c\ a proiectat o lumi-n\ nemiloas\ asupra a ceea ce arputea deveni orice democra]ie,

inclusiv a noastr\ , a argumentateditorul de la Ginkgo.

Traduc\toarea: „o lectur\-[oc“

Bogdan Suceav\ a recunoscut c\s-a documentat intens pentruacest roman al României anilor90, pentru a atinge c`t mai multe

aspecte ale societ\]ii [i a r\spun-de propriilor sale reflec]ii: M-ainteresat, de exemplu, s\ pun pro-blema coniven]ei `ntre politic\ [ireligie, cu aceast\ `ntrebare con-cret\ `n minte: `n ce m\sur\ sanc-tificarea lui {tefan cel Mare puteaajuta social-democra]ia `nainteaalegerilor electorale `n Româniaanilor 90? , a detaliat autorul.

Romanul a fost tradus `n fran-cez\ de Dominique Ilea, cea carea g\sit, de altfel, [i editorul fran-cez interesat de universul satirical lui Bogdan Suceav\. C`nd mis-a propus s\ traduc c`teva pa-gini ale romanului Venea din tim-pul diez pentru catalogul progra-mului TPS al ICR la Salonul decarte 2010 de la Paris, m-am pome-nit antrenat\ `ntr-o lectur\-[oc,unde r`sul irezistibil alterna cufiori pe [ira spin\rii [i cu un gustamar, ca dup\ o lectur\ swiftia-n\ , poveste[te traduc\toarea.

Nu m-am mai putut opri p`n\ n-am tradus ultimul r`nd din roman,`nainte chiar de a avea vreo per-spectiv\ de editare `n Fran]a.S`nt cu at`t mai bucuroas\ c\ edi-tura Ginkgo s-a oferit s\-l publi-ce , a declarat ea. Provocarea tra-ducerii a venit mai ales din t\lm\-cirea stilului lui Bogdan Suceav\,sofisticat arhaizant. Ca traduc\-toare, am avut drept challengemai cu seam\ pasajele cumul`ndterminologia [tiin]ific\ cu umo-rul involuntar al teoreticienilor

deliran]i, precum [i cele cu par-fum arhaic «cronic\resc» , a afir-mat Dominique Ilea.

Romanul Venu du temps dièsede Bogdan Suceav\ a fost publicatla editura francez\ Gingko cu sus]i-nerea financiar\ a programului TPSderulat de ICR prin CENNAC `n2011. Cartea a mai fost tradus\ [ipublicat\ `n Ungaria, Bulgaria [iStatele Unite.

» „România lui BogdanSuceav\ apare `n roma-nul s\u ca o gr\din\care-[i cultiv\ sectele, ocresc\torie de mi[c\riprimejdioase. Autorulconvinge prin faptul c\ aproiectat o lumin\nemiloas\ asupra a ceeace ar putea deveni oricedemocra]ie, inclusiv anoastr\“ – ReynaldMongne, directorulediturii Ginkgo.

Bogdan Suceav\ este n\s-cut `n 1969 la Curtea de Ar-ge[. Este membru al UniuniiScriitorilor din România,dar [i matematician. Pred\la California State Universi-tydin Fullerton, Statele Unite.

La Editura Polirom amai publicat: Imperiul gene-ralilor t`rzii [i alte istorii(2002), Bunicul s-a `ntors lafrancez\, istorii (2003), Mi-runa, o poveste (2007), Vin-cent nemuritorul (2008),Noaptea c`nd cineva a muritpentru tine, roman (2010).

Veronica D. Niculescu

Primul pas important pentru suc-cesul unui documentar antropolo-gic este g\sirea unui personaj in-teresant. Iar realizatorii Noosfe-rei l-au g\sit: acesta este suficientde excentricul profesor de socio-logie Nicolae Dumitru, cunoscutpoate mai degrab\ ca N.S. Dumi-tru. Ileana St\nculescu [i ArtchilKhetagouri ne ofer\ un portret com-plex, urm\rindu-[i personajul [i la[coal\, [i acas\, [i pe puntea fragi-l\ dintre profesie [i familie, p\trun-z`nd cu gra]ie `n intimitatea unuiom care numai indiferent nu poa-te l\sa spectatorul.

Dar haide]i s\ vedem cum su-na sinopsisul de catalog al filmu-lui: Iubirea adev\rat\ este posi-bil\. Asta le spune profesorul desociologie Nicolae Dumitru stu-den]ilor s\i. Dar cum poate fi g\-sit\? Profesorul [i-a dezvoltat pro-pria teorie, bazat\ pe cercetare[tiin]ific\ [i pe propriile predic]iiasupra viitorului. Cu toate aces-tea, `n via]a lui particular\, lucru-rile au luat adesea o turnur\ di-ferit\ [i teoria lui nu a fost `ntot-deauna de ajutor. Fiecare e[ec dinc\snicii i-a afectat [i m\rimea apar-tamentului `n care locuie[te, aces-ta mic[or`ndu-se cu fiecare divor].C`nd, `n cele din urm\, profesorul`nt`lne[te dragostea adev\rat\,

teoria lui pare a se adeveri... p`n\c`nd via]a `[i spune din noucuv`ntul .

La [coal\, plan[e [iviitor

Avem a[adar un personaj care tr\-ie[te `n cele dou\ lumi: la [coal\[i acas\, dar care duce cu el `n dor-mitor teoriile pe care le pred\, `ncare crede at`t de mult. La [coal\,N.S. Dumitru vine cu ni[te plan[e`nvechite de carton [i pare s\ pre-dea o teorie sofisticat\. Noosfera`ns\ exist\ `n teorii de foarte multtimp, at`t de mult, `nc`t cuv`ntulse afl\, bine-mersi, [i `n DEX, a[a:

Ansamblu al sistemelor de infor-ma]ie, cunoa[tere [i valorizare spe-cifice fiin]ei umane , zice sec dic-]ionarul. Anun]at\ de Pierre Teil-hard de Chardin ̀ nc\ din 1922 drept

sfera g`ndirii umane colective ,cu apogeu `n Punctul Omega,noosfera apare [i `n teoriile luiVladimir Vernadsky ca a treia din-tr-o succesiune de faze de dezvol-tare a P\m`ntului, dup\ geosfer\[i biosfer\. Cunoa[terea uman\ arfi cea care transform\ fundamentalbiosfera. La Teilhard, noosferaeste constituit\ de interac]iuneamin]ilor umane [i va evolua spreo imens\ unificare, culmin`nd cuPunctul Omega, care ar reprezen-ta chiar scopul istoriei, climaxul

g`ndului, al con[tiin]ei. Iar aici ne`nt`lnim cu Don DeLillo [i al s\uroman Punctul Omega.

Cu aplica]ii `n iubire

Profesorul Dumitru le vorbe[te stu-den]ilor, care stau propti]i `n pixincapabili s\ noteze ceva, despreera care va sosi [i care va fi o epo-c\ a iubirii. Profesorul Dumitruplaneaz\ numai [i numai `n jurulacestei teme. Marile iubiri, le spu-ne profesorul, nu vor mai fi excep-]ii, ci regul\. Luna de miere, cualte cuvinte, va dura un infinit.Ne vom `nt`lni cu to]ii perecheaideal\, f\r\ eforturi.

Acas\ `ns\... Acas\ `nseamn\un spa]iu tot mai restr`ns. De pri-ma sa so]ie, profesorul Dumitru adivor]at cu mul]i ani `n urm\. Ah,`[i zice, dac\ a[ fi [tiut atunci ce[tiu acum... Rusoaic\, cea dint`i so-]ie a disp\rut a[a cum a venit. Ceade-a doua, ̀ ns\, locuie[te [i acum,dup\ divor], tot aici, la dep\rtarede un zid. Un zid le separ\ casa `ndou\ iar `n buc\t\rie, jum\tatede raft a r\mas la ea, jum\tate la el.

Aceast\ a doua so]ie, `nc\ fru-moas\ [i absolut `ndr\gostit\ (poa-te ea fiind singura din acest filmcare nu crede, ci tr\ie[te trup [isuflet `n acea noosfer\ a mariloriubiri), se uit\ pe vechile scrisoride dragoste, l\crimeaz\, st\ lipi-t\ de zid [i ascult\. Ascult\. Fi-indc\ dincolo de zid, `mpreun\ cub\rbatul iubit, acum se afl\ o atreia femeie, ̀ nc\ nu so]ie, dar multmai t`n\r\. ~ns\ [i de aceasta seva desp\r]i profesorul `nainte ca

film\rile s\ apuce s\ se termine... Ova anun]a dintr-odat\ c\ luna demiere s-a terminat.

Precum Richard Elster, persona-jul lui DeLillo, care la [aptezeci[i trei de ani se izoleaz\ merg`nds\ locuiasc\ o vreme `ntr-o cas\din de[ert, unde timpul st\ `n loc,[i al nostru profesor de sociologiese izoleaz\ undeva `ntr-o cas\ lamunte, unde nu vrea s\ aud\ de ni-meni [i nu vrea s\ schimbe o vorb\cu nimeni, [i unde pretinde c\ num\n`nc\ nimic timp de aproxima-tiv o lun\. La ̀ ntoarcere, afl\m c`tekilograme a sl\bit, iar el afl\ dela a doua so]ie ce facturi mai s`ntde pl\tit. Fiindc\, totu[i, s`ntem`n România, cu noosfer\ sau nu.

„Dragostea nu `ncape`ntre ziduri“

Ileana St\nculescu [i Artchil Khe-tagouri au reu[it s\ fac\ un filmcu toate ingredientele unui docu-mentar bun. Publicul l-a adorat peprofesorul Dumitru, care predala Universitatea Tehnic\ de Con-struc]ii Bucure[ti, [i a vrut, la fi-nalul proiec]iei, s\ afle mai mul-te. {i astfel a aflat c\ profesorul s-apensionat, [i-a amenajat o camer\la demisol [i s-a izolat [i mai bi-ne, ca s\ scrie despre noosfer\. Esingur.

Premiul acordat la Astra FilmFest a fost justificat de juriu astfel:Orice deliberare despre iubire na[-

te controverse. A fost [i cazul mem-brilor juriului, care [i-au declaratsentimentele pentru mai multedintre filme. Pentru c\ dragostea

nu `ncape `ntre ziduri, pentru c\zidurile z\g\zuiesc trei iubiri,pentru umorul intrinsec al abor-d\rii [i pentru o realitate univer-sal\, chiar dac\ este descoperit\`n România, pentru subtilitateaportretiz\rii personajelor [i pen-tru o munc\ bine f\cut\, juriul a-cord\ Premiul «Realit\]i româ-ne[ti» filmului Noosfera, de IleanaSt\nculescu [i Artchil Khetagouri .

Filmul a avut premiera mon-dial\ la Festivalul Interna]ionalde Film Documentar Amsterdam(IDFA) anul trecut, `n competi]iapentru filme de mediu-metraj, a-v`nd o durat\ de 55 de minute.


actualitate « 3

Noosfera româneasc\Ce leg\tur\ poate fi `ntre Astra Film Fest [i DonDeLillo? ~ntre un documentar românesc [i o carteamerican\? Noosfera. Punctul Omega. Vorbim desprefilmul pe care am ales s\ `l vizion\m `ntr-o diminea]\de festival [i s\ `l prezent\m acum: Noosfera. Filmului is-a acordat Premiul „Realit\]i române[ti“ la recent`ncheiata edi]ie a Astra Film Fest, festivalulinterna]ional al filmului documentar de la Sibiu.

Cine s`ntrealizatorii

Ileana St\nculescu, n\scut\ ̀ n1976 `n România, a c`[tigat `n2004, la IDFA, Premiul pentrudebut cu Podul peste Tisa. ~n2006, filmul s\u Satul [osete-lor a figurat printre cele treinominaliz\ri ̀ n competi]ia Jo-ris Ivens, sec]iunea festivalu-lui IDFA pentru lungmetrajdocumentar.

Artchil Khetagouri este unregizor de film documentardin Georgia care a studiat film[i televiziune `n Olanda [i a ob-]inut `n anul 2007 premiul pen-tru debut Prix Regards Neufsla festivalul Visions du réel Nyon/Elve]ia pentru filmuldocumentar Akhmeteli 4.

Noosfera. Punctul Omega de Ileana St\nculescu [i Artchil Khetagouri a c`[tigat Premiul „Realit\]i române[ti“ la Astra Film Fest

Imagine din Noosfera. Punctul Omega, de Ileana St\nculescu [i Artchil Khetagouri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 373 » 3 – 9 noiembrie 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Nume de cod: cefalocordat.Dac\ ar fi avut o altfel decoard\, ar fi candidat `n a-ceast\ toamn\ la parla-mentare . Cu el [i fra]ii luidin ape, natura nu a fost lafel de darnic\ precum a fostcu oamenii: i-a d\ruit obiat\ coard\ dorsal\. Deta-liul anatomic `l face cam lafel de [mecher ca o r`m\, pu-]in mai nenorocit dec`t unpe[te onorabil [i infinit maiam\r`t dec`t un om. Cu toa-te astea, dac\ ar putea vorbi,probabil ar spune c\ aretotu[i coloan\ vertebral\.Chit c\ lumea rea a biologiei

`l mai porecle[te [tiin]ific [iacraniat .

Nume de cod: c`nt\re]. Lo-cul na[terii: România. Genmuzical: nu are nici o impor-tan]\. Important e c\ dom-nul c`nt\re] adun\ oameniiprin pie]e [i prin s\li. Decele mai multe ori, mamaGheea i-a dat [i talent. {i,spre deosebire de cefalocor-date, are [i un alt tip de coar-d\: una vocal\. Ba chiar maimulte. C`nt\re]ii fiind, spredeosebire de singuraticii a-crania]i, forme de via]\ orga-nice c`t se poate de sociabile,intr\ `n contact, vr`nd-ne-

vr`nd, cu diver[i politicieni.Azi ]ii un concert electoral,mìne te vede lumea la un bo-tez, poimìne cine mai [tiece ]i se poate `nt`mpla?

}i se poate ̀ nt`mpla, c`nt\-re] fiind, s\ ]i se i]easc\ de-opalm\ orzul ̀ n tine [i s\ crezic\ po]i deveni politician. Dom-nul [ef de filial\ `]i face, `n-tr-o bun\ zi, o propunere pecare n-o po]i refuza: ce-ar fis\ devii tu, maestre, parla-mentar? Lumea te [tie, te a-preciaz\, poate `]i mai pira-teaz\ de pe Internet [i discu-rile, ai, dom le, suficient\ no-torietate `nc`t s\ c`[tigi un

loc `ntr-un fotoliu de la Palat.Nu ai mai f\cut politic\? Ma-estre, o s\ ai timp suficients-o faci ̀ n urm\torii patru ani!

Acesta este mecanismulsimplu prin care mul]i c`n-t\re]i români au ajuns ̀ n Par-lament. Irina Loghin-rasdaq[i Ion Dol\nescu au fost pri-mii dintr-un lung [ir carese completaz\, toamna asta,cu unii ce de-abia acum spe-r\ la un loc c\ldu] `n frun-tea colegiilor `n care candi-deaz\. Nu conteaz\ c\ ma-joritatea nu au nici m\caro minim\ experien]\ `npolitic\, nemaivorbind de

vetusta tez\ cu au f\cutceva pentru comunitate? .Nu pare s\ aib\ nici un felde importan]\ c\ unii ne-aumai oferit [i momente je-nante. Jenante pentru ei.V\ spune ceva numele Vic-tor Socaciu? Da, exact, estedomnul acela cunoscut cafost so] al doamnei MarinaAlm\[an, care a vrut s\ deao lege prin care s\ aperelimba român\ de limba en-glez\. Ce face partidul pe ca-re cu onoare proletar\ `l re-prezint\? ~i mai ofer\ [ansa

unui tur de patru ani, `n locs\-l at`rne de propriul s\ug`tleg\u. Am zis g`tleg\udin respect pentru domnulSocaciu: poate mìne vreas\ apere limba român\ [ide limba francez\.

S`ntem, dup\ cum se ve-de, un popor tare iubitor demuzic\. Altfel, poate nu le-amda nici o [ans\ Ionelei Pro-dan, domnului Cici din tru-pa Sistem ori lui MihaiSturza, de la forma]ia Hi-Q.Cu Hi-Q-ul st\m bine. IQ-uleste problema.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Cvartet de coarde `n Ro minor

4 » opinii

Ce n-a func]ionat, cum s-a ajunsaici, unde s-a rupt lan]ul de iubi-re dintre prima televiziune dinvia]a ta (cum suna un slogan maivechi al TVR) [i public n-ar trebui

s\ fie un mare mister. De fapt, egreu de conceput c\ s-a putut ̀ nt`m-pla un asemenea accident, relevant,f\r\ doar [i poate, la scara istorieimedia de dup\ 1989.

De la Televiziunea Român\ Libe-r\ la Televiziunea lui Elwis S\ftoiuau trecut mai bine de dou\ decenii.La conducere s-au perindat maimulte personaje, `n foarte pu]inedintre cazuri pre[edintele direc-tor general duc`ndu-[i mandatul cucare a fost ̀ nvestit de Parlament labun final. Din p\cate, istoria TVRse confund\ cu agitata istorie ascenei noastre politice, plin\ deneprev\zut, de lovituri sub cen-tur\ sau parlamentare, de isterie[i nep\sare.

Fiecare viitoare putere a clamat,din opozi]ie, nevoia de a depoliti-za o institu]ie media fundamenta-l\ a ]\rii. To]i [i-au dorit, la nivel

declarativ, ca Telejurnalul s\fie ca la BBC, iar nu ca la Gazetade Perete a Palatului Victoria,Cotroceni etc. Nimeni n-a izbutit.Din dou\ motive: tenta]ia de acontrola mesajul propagat de(alt\dat\) un vehicul media deneconcurat (mai ales gra]ie trans-misiei terestre) [i deoarece s-au g\sittot timpul `n TVR (nu mul]i) jur-nali[ti dispu[i s\ adopte dictonul

capul plecat sabia nu-l taie .~n vreme ce marea majoritate

a angaja]ilor TVR [i-au v\zut deproiectele pentru care primeau, pel`ng\ recunoa[terea publicului,premii peste premii la concursu-rile de specialitate, o minoritate,str`ns unit\ `n jurul diferitelornuclee de conducere, a avut o cutotul [i cu totul alt\ agend\: satis-facerea orgoliilor [i intereselorde imagine ale potenta]ilor zilei.

De la fata bine inten]ionat\ decare pomenea Adrian N\stase `ncelebrele stenograme de la PSDdin 2004 [i p`n\ la moderatoriiagrea]i pentru lungile [i deseletalk-monologuri televizate ale pre-[edintelui B\sescu de mai an, pei-sajul a fost la fel de trist.

Odat\ cu apari]ia televiziuniiprin cablu sau prin satelit [i la sa-te, ̀ ntr-un peisaj concuren]ial acerb,TVR a `nceput `ncet, dar sigur s\dispar\ din aten]ia privitorilor. UnEtno TV sau chiar Taraf s`nt maiprizate la ]ar\ acum dec`t {tirileTVR, dup\ cum inventivitatea `nmaterie de divertisment a lucr\-torilor din TVR s-a transferat, lacel mai ̀ nalt nivel, c\tre televiziu-nile private concurente. Toate ma-rile sta]ii TV na]ionale lucreaz\

cu oameni [coli]i `n televiziuneapublic\. Au luat din TVR caima-cul , cum s-ar spune.

De profesioni[tii programelorculturale nu s-a atins nimeni cunici o ofert\, `ns\. Ace[tia au con-tinuat s\ produc\ documentare,emisiuni [i s\ `[i respecte ni[a.TVR Cultural, cu toate defectelesale, a fost o astfel de oaz\ pentruace[tia. C\ TVR 2 Cultural nu vafi deloc aceea[i M\rie cu alt\ p\-l\rie e evident acum, dup\ ce jur-nalistul C\t\lin Tolontan ne-a dez-v\luit pe cine are `n vedere dom-nul Elwis pentru a ocupa [efiaposturilor publice: Corneliu Ca-lot\, profil de servicii secrete, a-propiat al lui Mele[canu, pafarist aljurnalisticii, dup\ expresia maiveche a lui Petre Barbu din «Ade-v\rul», are mari [anse s\ ocupefunc]ia de director al TVR1 .

C`nd auzi Corneliu Calot\, tea[tep]i s\ r\sar\ direct `n direct[i Cornelius Ro[iianu, Nicolae Me-linescu sau, de ce nu, Marina Al-m\[an. A[adar, lucr\torii din do-meniul gospod\riei comunales`nt chema]i s\ asigure securita-tea deplin\ a instala]iilor de a-provizionare cu ap\ potabil\ [iap\ industrial\. Re`nnoim apeluladresat popula]iei de a folosi apapentru b\ut numai dup\ ce s-auluat m\surile igienice corespun-z\toare (Cornelius Ro[iianu, laTVR, decembrie 89).

Pornit s\ reformeze TVR-ul,domnul S\ftoiu are acum [an-sa de a `ngropa pe vecie o insti-tu]ie, repet, vital\ `n peisajul me-dia de la noi.

„Accidentul“ TVRIdei pe contrasensGeorge Onofrei

Except`nd Parlamentul României, poate nici o alt\ institu]ie destat nu a ajuns s\ fie at`t de antipatizat\, la nivel public, precumTeleviziunea Român\. O televiziune public\, cu tradi]ie, cuArhiv\ de Aur, cu resurse destul de mari, profesioni[ti cuduiumul, ancorat\ `n trendul european, ar trebui s\ st`rneasc\orice altceva `n afara unei reac]ii de respingere.

» Din p\cate, istoria TVR se confund\ cu agitataistorie a scenei noastre politice, plin\ deneprev\zut, de „lovituri“ sub centur\ sauparlamentare, de isterie [i nep\sare. Fiecare viitoareputere a clamat, din opozi]ie, nevoia de a depolitizao institu]ie media fundamental\ a ]\rii. To]i [i-audorit, la nivel declarativ, ca „Telejurnalul“ s\ fie cala BBC, iar nu ca la Gazeta de Perete a PalatuluiVictoria, Cotroceni etc. Nimeni n-a izbutit.


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din Petrila

Regret foarte pu]ine lucruri dinperioada comunist\. Nu am niciun fel de nostalgii colectiviste. Nuse tr\ia mai bine, nu eram mai li-ni[ti]i, nu ne sim]eam mai siguripe strad\. Doar egaliza]i ̀ n umilin-]a noastr\ comun\.

~ns\ un lucru ̀ l regret cu t\rie: nu-m\rul mic de ma[ini de pe str\zi.De ma[ini mici, proprietate perso-nal\. De[i puhoiul de autovehicu-le de azi indic\ prosperitate saucel pu]in o ridicare a standarduluide via]\. {i nu ma[inile `n sinem\ sup\r\. Mecanismele nu s`ntnici vinovate, nici nevinovate. S`nt`n afara eticii. {i a[a ar [i r\m`nedac\ nu ar fi conduse de [oferi.

De [oferii români, ca s\ fiu maiexact. Subcategoria aceea de fiin]eumane mutante (s`nt convins c\s`nt mutante!), c\rora contactul cuvolanul unei ma[ini le d\ aceea[isenza]ie pe care trebuie s-o fi avut

Omul P\ianjen c`nd a fost mu[catde p\ianjenul mutant [i a devenitsuprauman. Doar c\ [oferul romândevine de obicei subuman. O partedin creier i se scurtcircuiteaz\. E ca[i cum omul obi[nuit, devenit [ofer,[i-ar ceda o halc\ din umanitatet\bl\riei motorizate pe care oconduce. Iar t\bl\ria, cum spuneam,nu are nici sentimente, nici reflexe,nici coduri morale [i nu ì pas\dac\ zdrobe[te sub ro]i oase [ic\rnuri de oameni.

Mai simplu (dar mai brutal): [o-ferii români s`nt [oferi pro[ti.Printre cei mai pro[ti [oferi din Eu-ropa conform statisticilor, `n 2010România s-a num\rat printre ]\ri-le cu cel mai mare num\r de mor]i`n urma accidentelor rutiere din ̀ n-treaga Uniune European\. Ne `n-trec doar [oferii greci, fra]i `ntruincon[tien]\ cu cei români, cu di-feren]a c\ rata accidentelor mor-tale din Grecia a sc\zut `n acel ancu 30%, ̀ n vreme ce ̀ n România sc\-derea a fost doar de 3%, cea maimic\ din UE.

E drept c\ ̀ n România avem dru-muri proaste. E o combina]ie defactori mortali: pe drumuri proas-te, `ntre]inute de o administra]ieproast\, circul\ milioane de [o-feri pro[ti. Probabil c\ exist\ [i[oferi pricepu]i, `ns\ [i ei ajung`n astfel de statistici din cauzacelorlal]i fiindc\ de prost e greus\ te fere[ti.

De vreo s\pt\m`n\ stau cu fri-ca `n s`n. ~n ultimele luni am pe-trecut c`teva s\pt\m`ni `n Split,Croa]ia, [i alte c`teva `n Austria,

la Viena. Astfel de [ederi, chiar da-c\ nu prea lungi, mi se par acumo fr\gezire a pietonului `n fa]a[oferului român cam a[a cumhr\ne[ti [i `mbl`nze[ti v`natul `n-tr-un teren de v`n\toare, pentrua-l aduce ulterior mai u[or `n b\-taia pu[tii. ~n Split [i `n Viena, [o-ferii `ncetineau imediat ce vedeaupietonul `n fa]a zebrei, preg\tin-du-se (sau nu) s\ traverseze. Dac\exista vreun semafor, ì respectauluminile la secund\, iar c`nd sef\cea verde, a[teptau p`n\ ce ulti-mul pieton ajungea pe trotuar [iabia apoi porneau. Un astfel decomportament adoarme reflexeleoric\rui pieton român.

Iar apoi m-am trezit `napoi `nTimi[oara, unde `n ultimele do-u\ luni au fost omor`]i pe zebr\c`]iva pietoni complet nevinova]i,inclusiv un copil. Dau s\ trec [i oma[in\ v`jìe pe l`ng\ mine. Segr\bea, n-a v\zut, eu de ce n-ambelit ochii? Pe alt\ zebr\, o ma[in\alunec\ lent spre o t`n\r\ ce gr\-be[te pasul. M\ uit la [ofer: `ntr-om`n\ ]ine un celular, cu cealalt\scotoce[te prin torpedou [i privi-rea ̀ i e a]intit\ ̀ n jos. Alt\ dat\ trecpe ultimele secunde de verde de lasemafor [i `n spatele meu o ma-[in\ ambaleaz\ [i porne[te. M\ uitla [ofer: st\ cu ochii spre semaforulpietonilor, p`ndind ro[ul de acolo [iignor`nd intervalul de siguran]\g`ndit `ntre cele dou\ semafoare.~n clipa urm\toare, ma[ina v`jìepe l`ng\ paltonul meu. Uf! Am sc\-pat [i de data asta. {oferul claxo-neaz\ `ns\ scurt [i des, a repro[.Las\, `mi zic eu, poate c\ data vii-toare ai mai mult noroc. Mai s`ntat`]ia pietoni, at`tea treceri cu [if\r\ semafoare! {i apoi m\ g`ndescce sens funebru a c\p\tat familia-ra denumire de zebr\ . E loculunde se v`neaz\, terenul de safarial ferici]ilor posesori de permisede portma[in\.

{tiu, e o exagerare. Nu peste tote a[a. Dar `n general, cum o arat\[i statisticile, românii s`nt [oferipro[ti. {i, dac\ tot veni vorba, [i v`-n\tori pro[ti. Noroc c\ v`nat estedestul: [i prin p\duri, [i pe str\zi.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Permis deportma[in\

» ~n România avemdrumuri proaste. E ocombina]ie de factorimortali: pe drumuriproaste, `ntre]inute de oadministra]ie proast\,circul\ milioane de[oferi pro[ti. Probabil c\exist\ [i [oferi pricepu]i,`ns\ [i ei ajung `n astfelde statistici din cauzacelorlal]i – fiindc\ deprost e greu s\ tefere[ti.


6 » muzic\

Toscanini [i OrchestraOperei La Scala.~nregistr\ri rare [i inedite

M-am g`ndit la gestul lui ArturoToscanini citind, ascult`nd [ivizion`nd produc]ia mediatic\bucure[tean\ `n jurul s\rb\tori-rii dirijorului George Georgescu.Distan]a calitativ\ dintre cei doimuzicieni este, probabil, de lacer la p\m`nt, dar nu asta este denatur\ s\ deranjeze ast\zi unprivitor al scenei muzicale [icritice române[ti de la oarecaredep\rtare. Ceea ce impresionea-z\ nepl\cut s`nt elogiile nem\su-rate, cu alur\ de cult, care excludorice privire critic\ [i referiri,cump\tate, documentate, la isto-rie; cea a dirijorului, cea a Filar-monicii bucure[tene, cea a evo-lu]iei vie]ii muzicale române[tidin anii 20 ai secolului trecutp`n\ `n prezent, cea a mo[tenirii,`n bine [i `n r\u, l\sate de dirijo-rul român.

Pentru a nu mai spune c\ p`n\ast\zi lipse[te orice monografie[tiin]ific\ serioas\ despre Geor-ge Georgescu, lipse[te o edi]ie ro-mâneasc\ a `nregistr\rilor sale,dup\ cum, `n general, lipsesc cutotul edi]ii de discuri ale dirijori-lor români contemporani lui, ca-re s\ permit\ o discu]ie serioas\comparativ\, iar pentru simplulmeloman posibilitatea de a-[i cu-noa[te cu adev\rat eroii. Nu-mifac iluzii, `n contextul actual, c\ a-cest tip de edi]ii vor ap\rea m`ine;dimpotriv\! Dar c`t de utile ar fini[te colec]ii realizate profesionist,din arhive, remasterizate, consa-crate `nregistr\rilor unor dirijorica George Enescu sau ConstantinSilvestri, de exemplu, a[a cum auprocedat prietenii mei cehi cuVáclav Talich [i Karel Ančerl! A-bia atunci, probabil, se va puteavedea cine merit\ ca numele s\-ifigureze la o... pia]et\, un scuar, opia]\, pe un bust sau pe o statuie!

G`ndul la Toscanini nu mi-avenit `nt`mpl\tor. Dintr-o scurt\c\l\torie `n Italia central\ am re-venit toamna aceasta cu o m`n\de discuri, `ntre care cel mai pre-]ios este un set de patru CD-uri,publicat de editorii de la OperaLa Scala, la Milano. Titlul s\u estesimplu [i evocator: Toscanini [iOrchestra Operei La Scala. ~nregis-tr\ri rare [i inedite (LSB00094072).Pe l`ng\ ̀ nregistr\ri, toate din pe-rioada postbelic\ [i o parte a lorcunoscute de pe alte discuri semi-legale, setul este pre]ios pentru co-lec]ionari fiindc\ este `nso]it de unlivret bibliofil, cu studii `n italia-n\ [i englez\, de 130 de pagini [icam tot at`tea fotografii.

Except`nd cele cca 13 min. ver-diene (din I Vespri Siciliani [i Tra-viata), realizate `n studio la 8 au-gust 1951, la Milano, restul impri-m\rilor s`nt live [i rememoreaz\,`n ordine cronologic\, presta]iiale orchestrei conduse de Tosca-nini la Lucerna, `n Elve]ia, la 5 [i7 iulie 1946 (Richard Strauss, res-pectiv Beethoven [i Wagner), unconcert extraordinar de la 16 sep-tembrie 1948 `n beneficiul fondu-lui de ajutorare a fo[tilor instru-menti[ti de la Scala (cu piese deRossini, Verdi, Ceaikovski [i Ta-blourile dintr-o expozi]ie ale luiMusorgski, `n orchestra]ia luiRavel), concertul inaugural al

celui de-al XII-lea Festival inter-na]ional de muzic\ contempo-ran\ [i al celei de-a III-a Toamnemuzicale vene]iene de la 10 sep-tembrie 1949 (cu un program Sme-tana, Richard Strauss, Cherubi-ni, Wagner) [i concertul extraor-dinar, cel de adio, al lui Toscani-ni, la 19 septembrie 1952, din nou`n beneficiul fondului de pensiial Scalei, cu unul din programelelui celebre, exclusiv wagnerian.

Chiar dac\ sunetul las\ de do-rit pe unele din aceste imprim\ri,`ntregul este o m\rturie emo]ionan-t\ a artei unui patriarh al dirijo-ratului din prima jum\tate a se-colului al XX-lea. Dup\ cum emo-]ionante s`nt [i c`teva din amin-tirile incluse `n livret ale unuiadin restauratorii s\lii Operei mi-laneze, distrus\ de bombe [i ref\-cut\ rapid, `n decurs de un an,imediat dup\ r\zboi, un restau-rator aflat `n sal\ la ora primelorrepeti]ii pentru concertul de redes-chidere de la Scala. Toscanini lespunea instrumenti[tilor: S`nte]i`nc\ buni solda]i... [...] Nu, dragiprieteni, c`nta]i, c`nta]i, c`nta]i,nu doar intona]i. Trebuie `ntot-deauna s\ c`nta]i [i s\ sus]ine]ifiecare not\, acesta este lucrulcel mai important... . La `ncheie-rea repeti]iei, cer`ndu-[i scuze pen-tru a-i fi chinuit pe instrumen-ti[ti, dirijorul le spunea c\ o cl\-dire trebuie s\ aib\ funda]ii pu-ternice [i c\ ele s`nt cu at`t mainecesare dac\ este nevoie s\ seridice p`n\ la `n\l]imile sublimeale lucr\rii lui Debussy, La Mer.{i conchidea cu umor, potrivit no-telor lui Franco Abbiati din livre-tul discului, iar capul meu este celal unui zidar [care pune r`nduride c\r\mizi]. P\trat .

~ntr-un gest de respect [i re-cuno[tin]\, la 5 decembrie1949, Arturo Toscanini,celebrul [ef de orchestr\ alItaliei, care de la ̀ nceputulanilor ’30 a refuzat s\ maidirijeze sub regimulmussolinian, pentru a alegeapoi exilul [i a nu se mai `n-toarce `n ]ara natal\ p`n\ la`ncheierea celui de-al DoileaR\zboi Mondial, era numitde pre[edintele statului,Luigi Einaudi, senator pevia]\. Toscanini r\spundeala telegrama primit\ la NewYork: „Cel ce v\ scrie esteun b\tr`n artist italian [...] [iv\ rog s\ `n]elege]i c\aceast\ anun]at\ numire casenator pe via]\contrasteaz\ profund cusentimentele lui [i c\ esteobligat, cu tot regretul, s\refuze onoarea. Ocolind `n-totdeauna colectareaonorurilor, a titluriloracademice [i a decora]iilor,mi-ar pl\cea s\-mi sf`r[esczilele ̀ n aceea[i simplitate `ncare am tr\it `ntotdeauna.[...] V\ rog s\ considera]idorin]a mea numai `nspiritul simplit\]ii [i almodestiei care o inspir\, [inu ca un gest lipsit decurtoazie sau arogan]\“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Sigur n-o s\ fiu pe gustul multorascult\tori de rock, iar faniiTherion s-ar putea s\-mi aruncecu vitriol pe pagina internetic\unde se va posta textul de fa]\.Nici eu nu m\ simt bine subpielea proprie la reac]ia trezit\de noul album, Les Fleurs du Mal,2012, pus `n circula]ie sub licen-]\ exclusiv\ End of the Light.Nu cred s\ fi avut prea des ase-menea disconfort de receptare.Ce zic eu prea des !? Probabilc\ niciodat\ nu m-a instigat vre-un disc s\ dau cu el de macadam,a[a cum a reu[it acesta! Iar mo-tivul mi se pare suficient de ener-vant ca s\-l consemnez aci: sue-dezii au ales o modalitate ieftin\de-a banaliza rockul, prelu`nd oidee fumat\ [i duc`nd modelul mu-zical ABBA la perfec]iune; v\ laspl\cerea disec]iei!

Unul dintre poncifurile reli-giei cre[tine, a c\rui amploare `nEvul Mediu era tot at`t de marec`t [i credin]a, e construit pe ide-ea vinov\]iei femeii, de la Evapornit\ [i niciodat\ oprit\. C`tenume de personaje istorice, c`tefic]iuni literare, c`te pove[ti, mi-turi sau legende au g\sit ilustra-re, uneori `n picturi de cea mailarg\ notorietate?! Se sparieg`ndul, vorba cronicarului. Vi-ziunea damnat\ nu s-a limitat lacinul c\lug\resc, la oamenii bi-sericii, ale c\ror acuza]ii g\seaujustificare `n ideologia inculca-t\ de apartenen]a la sistem. Ne-fasta idee s-a r\sp`ndit ca propa-gand\ oficial\, de sus `n jos, dela elita conduc\toare, misogin\[i `ncuiat\ la minte, de[i nu lip-sit\ de `nv\]\tur\, la clasele lu-cr\toare, ]inute ̀ n ignoran]\. Nici`n secolul Luminilor, nici ulte-rior, abera]ia nu s-a [ters. Abiaacum vreo sut\ de ani femeileau ob]inut drept de vot `n ceamai avansat\ democra]ie. Des-pre islam, despre unele diviziuni

ale acestei credin]e ce n-a `n-semnat mereu obscurantism [idiscriminare, nu e cazul s\ dis-cut aci. Dar c`t s\ privim indife-ren]i la ̀ mpingerea femeii ̀ ntr-unrol de aproape sclav\? {i oarecine s\ `nl\ture anomalia?

C\ femeia este deseori tratat\ca simplu obiect de pl\cere, pen-tru masculi [i nu numai (veziindustria porno [i toate devia]i-ile, unele socotite manifest\ri define]e), e o realitate. C`nd baniidicteaz\, nu te po]i opune cu ar-gumente logice, iar tenta]ia c`[-tigului bag\ o serie impresionan-t\ de intelectuali `n gr\madacelor ce justific\ denejustifica-tul prin virtu]ile artei, prin libe-ra exprimare, prin regulile na-turii, care, vezi bine, este amo-ral\, indiferent\ [i implacabil\.A, c\ frumuse]ea e for]a care sal-veaz\ omenirea, iar femeia estefrumoas\ prin defini]ie? Da, darf\r\ frumuse]ea ra]iunii care fil-treaz\ toate astea, ce-am avea?

Frumosul e o categorie estetic\,dar frumuse]ea se degradeaz\`n timp, deci femeile trebuie res-pectate c`t s`nt tinere [i merit\`nlesniri, apoi menopauza, mun-ca, boala, suferin]a le fac de ne-consumat! Nimic nou, nu? Alt-fel zis, exploatare...

Aceste platitudini circul\ `ntoat\ lumea, sub o form\ sau alta.M\ a[teptam ca tocmai rockerii,considera]i oameni cu minte des-chis\ [i IQ mai ridicat, s\ respin-g\ barbaria. Majoritatea chiarau f\cut-o, [i e lung [irul celorcare s-au (z)b\tut pentru inte-gralitatea drepturilor fiin]ei u-mane, indiferent de sex [i alte ta-buuri. Or, ce vedem pe copert\,ce auzim de pe CD-ul `n discu-]ie? Prelu\ri symphonic-heavyale unor compozi]ii le[inate deprovenien]\ parizian\ (Gains-bourg `n principal), la mod\prin anii 60, cu versuri `n limbafrancez\, cu acela[i numitor co-mun: femeia, floarea r\ului! Pro-duc]ia este meritorie ca dinami-c\, echilibrat\ instrumental [imixat\ f\r\ compromis. C\r]u-lia, `mp\nat\ cu lucr\ri artisti-ce de Saturno Buttò, sus]ine a-ceea[i tem\ de-o cras\ banalita-te [i jenant\ atitudine, iar mizaevident erotic\ nu-i salt\ valoa-rea peste nivelul acceptabilului.Tot pe-acolo se situeaz\ [i noultitlu Therion, dac\ `l compar\mcu seria trecutelor discuri.

Banalit\]i(in?)evitabile

www.suplimentuldecultura.ro

Imaginea e filmat\ din interioruldubei care-i duce pe p\rintele Co-rogeanu [i pe cele c`teva m\icu]ede la Tanacu s\ dea seam\ `n fa]aprocurorului. Apoi curge genericulde final pe fundalul sonor al unuic`ntec de leag\n american. C`ntatla un moment dat, `n cursul filmu-lui, de una dintre protagoniste.

Trebuia neap\rat s\ v\d filmul.Avusesem invita]ie la premier\, la

Victoria , dar am declinat-o. ~ncinematograful acela am fost ul-tima oar\ la Undeva la Palilula allui Silviu Purc\rete [i atunci amjurat c\ acolo nu mai intru. Ai sen-za]ia c\ te `ntorci `n urm\, `ntr-oetap\ timpurie a cinematografiei,cu frig, miros de vechi, mucegai,cu vreo 900 de locuri `n sal\, nici-odat\ ocupate toate de la Titanic`ncoace. A[a c\ m-am dus la multi-plex, s`mb\t\, la ora 13, eram maipu]ini `n sal\ dec`t ap\reau pe e-cran, dar a meritat. Trebuia s\ v\dDup\ dealuri, cum ziceam. Citisemromanele documentare ale Tatia-nei Niculescu Bran, v\zusem spec-tacolul f\cut de Andrei {erban cu

Academia lui itinerant\, Spoveda-nie la Tanacu, m\ ocupasem de adu-cerea lui la Ia[i, `n 2008, eram cu-rioas\ cum e filmul.

Moartea Alinei erevelatoare pentru oRomânie intrat\ `n vrie

Tatiana Niculescu Bran a avut oidee briliant\ c`nd a documentat`ngrozitoarea `nt`mplare de la M\-n\stirea Tanacu, care a ]inut lunila r`nd prima pagin\ a ziarelor [iprime-time-ul televiziunilor. C\r-]ile ei au respectat cu profesiona-lism canonul genului, prezent`ndcazul din unghiuri diverse, `n `n-treaga lui complexitate, f\r\ s\ deaun verdict românesc. Adev\rul estec\ moartea cumplit\ a Alinei, t`n\-ra care nu-[i g\sea locul `n lume,pentru care nimeni, nici familia,nici societatea, prin institu]iileei casa de copii, spitalul , nicim\n\stirea, nu avea solu]ie, e re-velatoare pentru o Românie intra-t\ ̀ n vrie, ̀ n care individualit\]i degenul acesta s`nt condamnate la

suferin]\ [i dispari]ie. Dramatiza-te chiar de autoare, care are condeiascu]it [i [tie c`t de ap\sat ori demoale s\-l foloseasc\, romanele audevenit textul unui spectacol de tea-tru documentar. Regizorul Andrei{erban a selectat tineri actori dintoat\ ]ara cu care a lucrat `n cursulunui laborator desf\[urat la Cluj-Napoca [i New York, apoi, pentruspectacolul propriu-zis, la TeatrulOdeon din Bucure[ti. Ranforsat cuimagini video surprinse de MirelBran chiar la schitul din Vaslui,red`nd m\rturiile celor implica]i,Spovedanie la Tanacu impresionaprin aceea[i grij\ a `nf\]i[\rii f\r\sentin]\ a faptelor. Fiecare repre-zenta]ie era urmat\ de scurte dis-cu]ii cu publicul, pe de o parte, des-pre produsul artistic, pe de alt\parte, despre Tanacu `n sine.

Dup\ dealuri a evitatexagerarea senza]ionalului[i c\derea `n comercial

Ca s\ fiu sincer\, m-am mirat c\nici un cineast nu a abordat su-biectul mai devreme. S`nt totu[i7 ani, ce coinciden]\, filmul luiMungiu e ca o pomenire la 7 ani abietei Alina, alienat\ de suferin]\,

ucis\ prin r\stignire [i slujbe deexorcizare. Ucis\, de fapt, pu]inc`te pu]in, zi de zi, din momentulc`nd propria mam\ a abandonat-ola orfelinat, aspirat\ `ntr-un sis-tem neglijent cu cei f\r\ ap\rare.Cel mai mare pericol al unui filmde acest fel e exagerarea senza]io-nalului [i c\derea `n comercial.Dup\ dealuri le-a evitat f\r\ doar[i poate, plas`ndu-se `n zona reu-[itei estetice. Scenariul, scris deregizor [i premiat la Cannes, p\s-treaz\ atent echilibrul `n redareafaptelor reale, prezent`nd versiu-nile tuturor p\r]ilor, nel\s`nd locconcluziilor pripite, tezismului ca-re ar fi cobor`t produc]ia `n cate-goria neinteresant\ . Cu o remar-cabil\ parcimonie `n utilizareavorbelor arta cinematografic\ eimagine [i ac]iune, iar Mungiu [tieasta foarte bine , lungmetrajulcreeaz\ o atmosfer\ specific\, de-velop`nd o comunitate cu normeproprii, aceea de dup\ dealuri, rup-t\ de lumea civil\, `nchis\ [i, iat\,ciudat\, care `n]elege `ntr-un felpropriu, nu `ntotdeauna potrivit,ceea ce li se ̀ nt`mpl\ oamenilor. Re-plicile se aud doar at`t c`t e nece-sar pentru redarea situa]iei, l\s`ndepicul [i vizualitatea s\ se exprime.Filmul are cursivitate [i o logic\impecabile, structur`nd cronologic,cauzal evenimentele, excluz`nd pate-tismul [i pasta groas\, respect`ndprimul amendament din poeticaaristotelic\: arta e mimesis.

O cronic\ filmic\impecabil\

Personajele au un croi impecabil,s`nt verosimile, puternice. Fiecare

se individualizeaz\ `n crochiuri,configur`nd `mpreun\ un portretal României prin c`teva fizionomiicaracteriale. Film\rile alterneaz\cadrele generale cu cele de detaliupe ac]iunile personajelor, cu rela-tiv pu]ine prim-planuri. Deloc `n-t`mpl\tor, c\ci realizatorii aufost interesa]i `n primul r`nd decontextul care a generat situa]ia[i a permis ca o via]\ s\ fie curma-t\ at`t de brutal. Ochiul camereide filmat te face martor direct, deparc\ ai fi fost acolo.

Distribu]ia nu include staruri,iar ideea de a lucra cu actori maipu]in ori deloc roda]i pe mareleecran are avantajul prospe]imii,al stilului interpretativ netributar`nc\ metodelor care, oric`t ar fi debune, sf`r[esc prin limitare. CristinaFlutur [i Cosmina Stratan au fostvalidate prin laurii de la Cannes,dar to]i actorii au `n]eles cum s\dozeze buna m\sur\. S-a mers peun stil de joc interiorizat, auster,dar cu at`t mai conving\tor; pe untempo a[ezat, pentru unii poate prealent, dar perfect adecvat evenimen-telor prezentate.

Filmul lui Cristian Mungiu emo-]ioneaz\ p`n\ la cutremurare, f\r\s\ arate cu degetul. E o cronic\ fil-mic\ impecabil\. Dup\ dealuri diag-nosticheaz\ o serie semnificativ\de probleme sociale ale Românieiultimelor decade. {i, lucru impor-tant, le prezint\ inteligibil [i pen-tru str\inii care vor viziona filmul,f\r\ parabole [i metaforiz\ri inu-tile, cu realismul [i obiectivitateaimpuse de o produc]ie inspirat\ deun caz adev\rat. Pentru c\ `n pa-tria noastr\ realitatea dep\[e[teadesea fic]iunea!

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

C`nd am aflat c\ Dup\ dealuri al lui Cristian Mungiudureaz\ 150 de minute, impulsul ini]ial a fost s\ cer unloc la marginea r`ndului, l`ng\ culoar, ca s\ pot ie[i dac\m\ plictisesc. Nu a fost nevoie: filmul te captiveaz\, te]ine atent [i emo]ionat p`n\ la ultimul cadru, osplendid\ imagine a unui parbriz `mpro[cat cu m`zg\,amestec de z\pad\ ce `ncepe s\ se topeasc\ [iantiderapant.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 373 » 3 – 9 noiembrie 2012

» Realizatorii au fostinteresa]i `n primul r`ndde contextul care agenerat situa]ia [i apermis ca o via]\ s\ fiecurmat\ at`t de brutal.Ochiul camerei de filmatte face martor direct, deparc\ ai fi fost acolo.

Dup\ dealuri, f\r\ ur\ [i p\rtinire


Drago[ Cojocaru

La sf`r[itul anului 2011, grupul Ha-chette, care editeaz\ `n prezent a-venturile lui Astérix, a anun]at ocifr\ record de v`nz\ri: 350 de mi-lioane de exemplare `n `ntreagalume, de la prima apari]ie ̀ ncoace.Puse cap la cap, acestea ar face dedou\ ori `nconjurul P\m`ntului!

Calculul ì apar]ine lui AlbertUderzo, care s-a amuzat teribil s\adune cifrele. Hai s\ spunem , ex-plic\ el, c\ un album are o grosimede 7 milimetri. Asta `nseamn\ 2.450de kilometri, deci de 766 de ori ̀ n\l-]imea turnului Eiffel. Dac\ a[ez\malbumele pe l\]ime (adic\ 22,5 cm),ob]inem 78.750 km, deci aproapede dou\ ori lungimea ecuatorului.~n ce prive[te greutatea, dac\ lu\m

`n calcul o medie de 36 de grame pealbum, rezult\ 12.600 de tone, deci400 de camioane a c`te 35 de tone .

Dilema lui Uderzo

Uderzo se amuz\ f\c`nd aceste cal-cule, dar alt\ cifr\ i-a dat cu ade-v\rat b\t\i de cap cei 85 de anide via]\ pe care tocmai i-a `mpli-nit. O v`rst\ la care, vrei nu vrei,te g`nde[ti s\ ie[i, `n sf`r[it, la pen-sie, dup\ o glorioas\ activitate `nfolosul celei de-a 9-a arte.

Ce se `nt`mpl\ `ns\ cu eroiiunei serii atunci c`nd creatoriilor se retrag sau dispar? Ies, lar`ndul lor, la pensie sau, dimpo-triv\, trec `n grija altor autori? ~nSUA, unde personajele s`nt, `n co-v`r[itoare majoritate, proprietateaeditorilor, lucrurile s`nt simple.~n banda desenat\ francez\ `ns\,autorii au un cuv`nt mai greu despus `n ce prive[te soarta copii-lor lor.

BD-ul din Hexagon ofer\ nume-roase exemple. Hergé a l\sat culimb\ de moarte ca nimeni s\ nuse ating\ de Tintin editorii voredita, la nesf`r[it, acelea[i [i ace-lea[i albume. Morris [i Edgar Ja-cobs au avut alt\ abordare. A[a seface c\ aventurile lui Lucky Luke [iale lui Blake & Mortimer continu\[i ast\zi, cu succes, purt`nd semn\-turile unor noi echipe de scenari[ti.

Unic t\tic al lui Astérix dup\moartea, la sf`r[itul anilor 70, atovar\[ului s\u, scenaristul RenéGoscinny, Uderzo a stabilit ini]ialca seria s\ se opreasc\ odat\ cu ie-[irea lui la pensie. Chiar scrisesemasta, negru pe alb, `n testamentulmeu , recunoa[te desenatorul, mer-geam pe linia lui Hergé, care a re-fuzat ca personajul s\ ì supravie-]uiasc\. Pe urm\, am realizat c\nu s`nt chiar singur pe lume. De e-xemplu, Anne Goscinny (fiica luiRené [i coproprietar\ a m\rcii Asté-rix) nu era de acord cu mine. {i

avea dreptate. Mai exista [i o cere-re impresionant\ din partea citi-torilor. Toat\ lumea `mi spunea c\nu am dreptul s\ ì privez de noiaventuri ale eroului lor favorit.{i ei aveau dreptate fiindc\, laurma urmei, personajul Astérixle apar]ine `n egal\ m\sur\ .

Ceart\ `n familie

Povestea pas\rii [tafetei nu afost chiar simpl\ [i lini[tit\. Uder-zo [i Goscinny i-au creat pe Astérix,Obélix et Cie `n 1959, iar succesulseriei a fost rapid [i considerabil.~mpreun\, cei doi au realizat 26de albume de benzi desenate, din1961 p`n\ la dispari]ia, `n 1977, alui Goscinny. Pus `n fa]a unei uri-a[e dileme, Uderzo a ales, `n celedin urm\, s\ continue seria singur,asum`ndu-[i [i scrierea scenari-ilor. A mai scos, astfel, `nc\ opt al-bume, p`n\ `n 2008, c`nd a anun]atc\ se opre[te definitiv.

~ntre timp, dup\ moartea lui Re-né, Uderzo s-a certat cu editorulseriei Astérix, grupul Dargaud. Aurmat un proces lung (a durat a-proape 15 ani), iar desenatorul apublicat singur albumele din se-rie, la editura lui personal\, Al-bert René. Odat\ cu retragerea sa,a decis s\ v`nd\ drepturile asupralui Astérix grupului Hachette, iaracesta l-a convins s\ fie de acordca aventurile micului gal s\ con-tinue sub pana altor autori.

Aceast\ decizie s-a dovedit a ficontroversat\ pentru mul]i. ~n vre-me ce Anne Goscinny s-a declarat`nc`ntat\, chiar fiica lui Uderzo,Sylvia, care de]ine 20% din drep-turile de autor, s-a scandalizat. Ea[i-a acuzat tat\l c\ a cedat ispiteibanilor [i chiar a `ncercat s\ ob]i-n\ o decizie judec\toreasc\ princare Uderzo s\ fie declarat inaptde a-[i gestiona afacerile.

Fanii lui Astérix v\d [i bune-le, [i relele unei astfel de decizii.

8 » dosar

Univers BD:

Astérix [i Obélix:predarea [tafeteiDup\ o jum\tate de secolde existen]\, micul galAstérix se ]ine foartebine. Un nou film av`ndu-lca erou a debutat `naceast\ toamn\ pe marileecrane, `n vreme cealbumele cu aventurile luis-au v`ndut `n mai multesute de milioane deexemplare `n `ntreagalume. {i, fiindc\ Astérixdovede[te o s\n\tate`nfloritoare, p\rintele s\u,Albert Uderzo, a fost deacord s\ predea [tafetaunei noi genera]ii deautori...

Albert Uderzo `mpreun\ cu personajele sale, care l-au f\cut celebru `n `ntreaga lume

Uderzo [i Goscinny nu i-au desenatdoar pe Astérix [i Obélix. Anterior, ei l-au creat pe indianul Oumpah-Pah

Pe de o parte, aventurile erouluilor preferat vor continua; pe dealta, trebuie s\ se resemneze c\nici unul dintre autorii originarinu va mai semna noile albume.

Mo[tenitorii [i paznicultemplului

Dar cine ar putea continua seriaAstérix la acela[i nivel de exce-len]\ cu care ne-a obi[nuit Uder-zo, singur sau `n colaborare cuGoscinny? O `ntrebare grea carei-a fr\m`ntat pe fani [i pe autor`n egal\ m\sur\.

Solu]ia a venit din partea gru-pului Hachette care, anul trecut,a ales o echip\ format\ din sce-naristul Jean-Yves Ferri, desena-torul Frédéric Mébarki [i ThierryMébarki (pentru culori), nume a-flate de presa francez\ la cap\tulunei adev\rate anchete jurnalis-tice. Din partea sa, Uderzo a fost`nc`ntat, cu at`t mai mult cu c`tlucra de mai mul]i ani `mpreun\cu fra]ii Mébarki, `n atelierul s\u.V`rsta f\cuse ca m`na desenato-rului s\ nu mai fie la fel de sigur\,iar fra]ii fuseser\ angaja]i s\ tra-g\ `n tu[ plan[ele cu Astérix. C`tdespre scenarist, Uderzo a fostde-a dreptul entuziasmat [i a asi-gurat c\ acesta este un maestrual umorului [i c\ el `nsu[i a r`s cuhohote c`nd noul autor i-a povestitideea viitorului album Astérix.

De acum `nainte, rolul meu vafi s\ veghez ca natura personaje-lor s\ nu fie tr\dat\. Voi fi gardia-nul templului , asigura celebruldesenator `ntr-un interviu acor-dat anul trecut lui Le Figaro .

Dar preluarea unei francize deaur este mai grea dec`t pare laprima vedere. {i, dup\ doar c`te-va luni, Frédéric Mébarki a cedatsub presiunea lucrului la o serieat`t de important\. Abia `n oc-tombrie anul acesta s-a g\sit de-senatorul care s\ `i preia sarcini-le: Didier Conrad, un nume ̀ n Fran-]a ([i pu]in spre deloc cunoscut `nrestul lumii). Conrad este un vir-tuoz al desenului, iar plan[ele salede p`n\ acum aduc pu]in cu ope-ra lui André Franquin, un motivca el s\ fie ales de Uderzo pe postde succesor.

Cu asemenea tehnicieni lac`rma produc]iei [i cu Uderzo pepost de supraveghetor, munca pe[antierul noului Astérix a fost re-luat\ cu spor. Anul viitor, un noualbum cu aventurile micului gal vaie[i `n libr\rii [i se va vedea dac\aceast\ nou\ echip\ a [tiut s\ g\-seasc\ ingredientele corecte pentru

po]iunea magic\ a succesului.

Indianul de dinainteagalului

~ntre timp, Hachette i-a f\cut luiUderzo o mare surpriz\: reedita-rea integralei Oumpah-Pah, o seriede aventuri umoristice ale unuiindian american, prima colabora-re cu René Goscinny.

Aventurile lui Oumpah-Pah aufost realizate `nainte de Astérix[i, din p\cate, `n fa]a succesuluimicului gal, ele au trebuit opritedup\ numai cinci volume.

C`nd ne-am imaginat aceast\ se-rie, `n paginile revistei «Tintin»care apar]inea editurii belgieneLe Lombard, nu am cunoscut suc-cesul , `[i aminte[te Albert Uder-zo, am vrut s\ o reeditez `n 1995,la propria mea editur\, dar lumean-a fost prea `nc`ntat\ de aceast\idee. E greu de explicat insuccesulunei serii .

La vremea respectiv\, autoriierau rup]i `ntre redac]iile re-vistelor Tintin [i Pilote pen-tru care realizau Astérix [i erausili]i s\ livreze cinci plan[e pes\pt\m`n\. Prin urmare, cu tris-te]e, Goscinny [i Uderzo au tre-buit s\ renun]e la Oumpah-Pah...Ini]iativa celor de la Hachetteface ca acest personaj, b\tr`n [i elde jum\tate de secol, s\ `[i g\-seasc\ drumul spre o nou\ gene-ra]ie de cititori.

M\car acum, unii vor afla c\n-am desenat numai Astérix toat\via]a , a comentat Albert Uderzo.


dosar « 9


Americanii [i europenii se bat pentru Millenium

Uria[a b\t\lie dintre SUA [i Europa pe terenul adapt\rii `n benzidesenate a cunoscutei trilogii semnate de suedezul Stieg Larsson,Millenium, va ap\rea `n BD `n SUA, `n noiembrie, `n vreme cevarianta european\ este prev\zut\ pentru martie 2013.

De]in\torii drepturilor de autor pentru romanele lui Larssonau fost genero[i `n ceea ce prive[te permisiunea adapt\rii `n BD aacestei trilogii de mare succes `n libr\rii ([i la cinema). ~n Eu-ropa, drepturile au fost achizi]ionate de editura Dupuis, care in-ten]ioneaz\ s\ o arunce pe pia]\ `n mai multe volume, publicatela distan]\ de [ase luni unul de cel\lalt. Scenarizat\ de SylvainRunberg [i desenat\ de Homs, Millenium, varianta francez\, se a-nun]\ deja ca o adaptare reu[it\.

Peste ocean, seria Millenium va face obiectul mai multor gra-phic novels ce vor ap\rea la editura Vertigo, realizate de maimul]i autori de renume din Statele Unite.

~n acest timp, se pare, suedezii a[teapt\ s\ v`nd\ japonezilordrepturile pentru adaptarea `n manga. Asta `nseamn\, noteaz\ ceide la site-ul ActuaBD , c\ cele trei norme mondiale ale benziidesenate se vor `nfrunta pe terenul aceleia[i adapt\ri. VersiuneaUS, industrial\ [i eficace, versiunea european\, mai «literar\» [icu un estetism asumat, [i versiunea japonez\, care va privilegiaprobabil ac]iunea [i interac]iunile sentimentale `ntre protagoni[ti.Trei moduri de a spune aceea[i poveste .

Interesant este c\ produc]iile Vertigo s`nt publicate `n Fran]ade editura Urban Comics, ceea ce `nseamn\ c\ b\t\lia Milleniumse va purta chiar `n Hexagon.

Stan Lee, erou de desen animat

Celebrul p\rinte al supereroilor Marvel devine, la r`ndul s\u, per-sonaj. Pe 26 octombrie, studiourile Disney au lansat trei noi seri-ale de anima]ie bazate pe personajele Marvel, iar Lee apare capersonaj `n seria Ultimate Spider-Man, `n rolul unui `ngrijitor dela liceul unde `nva]\ t`n\rul Om-P\ianjen. Este prima oar\ c`ndStan Lee devine personaj, el fiind p`n\ acum doar un obi[nuit alapari]iilor `n filmele de cinema ce adapteaz\ aventurile eroilors\i, de la Cei 4 fantastici la R\zbun\torii.

N\scut `n 1928 din p\rin]i emigra]i din România, Stan Lee a de-venit cel mai important creator american de comics-uri cu su-pereroi, fiind p\rintele unor personaje celebre precum Omul-P\ianjen sau X-Men. Retras din activitate, Lee locuie[te `nprezent la Los Angeles `mpreun\ cu so]ia sa [i c`inii lor [i a de-venit o adev\rat\ mascot\ [i purt\tor de cuv`nt pentru edituraMarvel.

Vikingul Thorgal se stabile[te `n Elve]ia

Unul dintre cele mai de succes personaje de band\ desenat\ euro-pean\ r\m`ne r\zboinicul Thorgal, creat de polonezul GrzegorzRosiński, cu aventuri publicate `n mai multe zeci de volume. Unasemenea triumf a fost celebrat recent de municipalitatea dinDelémont, capitala cantonului elve]ian Jura, unde se va deschideun muzeu dedicat operelor lui Rosiński . De asemenea, autori-t\]ile locale au anun]at [i inten]ia lor de a lansa `n viitorul apropiatun festival BD de dimensiuni interna]ionale .

Aceste proiecte ar trebui realizate p`n\ `n iulie 2014, la timppentru cea de a 725-a aniversare a ora[ului Delémont.

Mitt Romney, garan]ia unui „apocalips zombi“

Joss Whedon, regizorul [i scenaristul filmului R\zbun\torii, aie[it recent `n lumina reflectoarelor pentru a sus]ine candidatu-ra lui Mitt Romney la Casa Alb\. Whedon a `nregistrat un mesajvideo `n care arat\ ce puncte comune are, apocaliptic vorbind ,cu candidatul republican.

Ca mul]i liberali americani , spune Joss Whedon, am fost `n-c`ntat c`nd Obama a c`[tigat `n urm\ cu patru ani. Lumea de azieste `ns\ diferit\, iar Mitt Romney este un candidat diferit, cu vi-ziunea [i determinarea necesare pentru a `ndrepta aceast\ ]ar\ pedrumul spre un apocalips zombi. Romney este preg\tit s\ dea pes-te cap asigur\rile de s\n\tate, educa]ia, serviciile sociale [i altedrepturi care, odat\ `nc\lcate, vor garanta s\r\cie, [omaj, supra-popula]ie, boli, adic\ toate ingredientele necesare pentru creareaunei lumi de co[mar, populat\ cu mor]i vii .

Succes planetar

Seria Astérix [i Obélix se bu-cur\ de un succes monumen-tal `n Europa [i `n lume, maipu]in `n Statele Unite. ~n afa-r\ de cele 350 de milioane dealbume v`ndute p`n\ acum,seria a dat na[tere la zece fil-me de anima]ie, patru filme cuactori [i un parc tematic de ma-re succes. Mai mult, a inspirat[i numele primului satelit lan-sat `n spa]iu de Fran]a.

A[ezate unul l`ng\ cel\lalt pe l\]ime, toate albumele Astérix publicate vreodat\`nsumeaz\ 78.750 km, deci aproape de dou\ ori lungimea ecuatorului

{{TTIIRRII BBDD


10 » carte

Florin Irimia

B\iatul ì ofer\ fetei o rodie p`rgu-it\, iar ea, mai t`rziu, `ntr-o liva-d\ plin\ de pomi [i r`ndunici, `lr\spl\te[te cu un s\rut fugar peobraz. Apoi adorm `mbr\]i[a]i, iarc`nd se trezesc, e ca [i cum s-ar fitrezit `ntr-o lume `n care iubirea`nc\ nu s-a inventat.

Cincisprezece ani mai t`rziu,b\iatul, acum un b\rbat de aproa-pe treizeci de ani, str`mb, `mpu]i-nat, pentru care fiecare mi[carea devenit un efort, este eliberat din`nchisoare. A trecut prin toate tor-túrile [i umilin]ele prin care pottrece un trup [i un psihic, a deve-nit un expert `n suferin]\ [i groa-z\, corpul s\u o hart\ detaliat\ a

durerii. Dar chiar [i a[a, a reu[its\-[i p\streze inocen]a intact\. Ino-cen]a [i bun\tatea, m\rinimia fa-]\ de c\l\i, dorul fa]\ de persoanaiubit\, bucuria simpl\ la vedereaunui copac plin cu fructe. Ceea cenu-nseamn\ c-a uitat bezna uria[\care l-a `mpresurat, `nghi]it [i de-vorat din prima zi pe care a petre-cut-o `n `nchisoare. Doar c\ aleges\ nu se g`ndeasc\ la asta, cea maidificil\ alegere pe care a f\cut-ovreodat\.

O lung\ scrisoareadresat\, aparent, iubitei

Abbas, un fost poet de curte (fostpentru c\ vremurile s-au schim-bat [i poezia nu mai are c\utare`ntr-o lume a r\zboaielor), devinesalvatorul nea[teptat al acestuipribeag. C`nd `l g\se[te, pr\bu[itpe drumul ce duce `nspre satul `ncare s-a n\scut, b\rbatul e mai multmort dec`t viu. Abbas `l ia cu elacas\ [i astfel, ajutat de un doctor,de prezen]a unei copile f\r\ ast`m-p\r [i de grija constant\ a acestuipoet, `ndr\gostitul `ncepe s\-[i re-vin\. E ca [i cum un cìne b\tut `n-va]\ s\ se `ncread\ din nou `n oa-meni. Trupul vrea s\ accepte, darparc\ mintea refuz\ s\ se laseconvins\. Progresele s`nt mici, pl\-p`nde ca [i oasele lui. Apoi, ̀ [i amin-te[te (nu uitase cu adev\rat nicio-dat\) c\ familia lui avea o livad\pe care i-ar pl\cea s-o revad\. ~[iaminte[te r`ndunicile [i sentimen-tul de libertate o iluzie cu carese ̀ mpresura c`nd le vedea zbur`nd,

ni[te s\ge]i negre [i iu]i, completinofensive.

~ntr-o zi, `[i face curaj [i plea-c\ s\ se `nt`lneasc\ cu trecutul.Din nefericire, familia sa nu mailocuie[te acolo. ~ntr-un fel [tia asta.Din fericire, livada `nc\ mai exis-t\. E la fel de roditoare ca acum mul]iani. Din nefericire, nu mai este lafel de `ngrijit\ precum fusese c`nd-va. Treptat, `ndr\gostitul `[i faceun obicei s\ se strecoare printrecopaci [i s\ petreac\ acolo c`tevaore de tihn\. Pe vremuri, pentruun scurt moment, aceasta ì fuseseEden. Acum, e doar o simpl\ liva-d\. {i totu[i, e livada lui. Pentruc\ aici `nc\ mai locuiesc aminti-rile sale de pe vremea c`nd lumeanu devenise un loc al tenebrelor.Ajutat de severa Alifa, feti]a luiAbbas care a r\mas orfan\ de ma-m\, `ndr\gostitul re`nva]\ s\ scrie.Iar ceea ce citim e o lung\ scrisoa-re adresat\, aparent, iubitei lui, Sa-ba, cea care `n chiar prima lor zi`mpreun\ e b\tut\ crunt de nemi-losul ei tat\.

Trimis la `nchisoarepentru c\ credea `ndragoste

De fapt, to]i au fost b\tu]i `n ziuaaceea. B\iatul, fata, dar [i tat\lei, atunci c`nd `ndr\gostitul n-amai putut s\-[i priveasc\ iubitacoc`rj`ndu-se sub loviturile primi-te de la un monstru care-[i spunep\rinte. De aceea a [i ajuns `n`nchisoare, trimis acolo de furiaunui om ce nu credea `n dragoste.

Trimis acolo pentru vina de a ficutezat s\-i arate contrariul.

Parte evocare, parte testament,scrisoarea ne este `n primul r`ndadresat\ nou\, cititorilor, c\ci dela un moment dat devine clar c\Saba n-o va citi niciodat\. Dar poa-te c\ asta conteaz\ mai pu]in. ~nfond, `n fiecare din noi s\l\[luie[teo Saba, ca un duh neconsolat, ju-m\tate dorin]\, jum\tate durere,care din timp `n timp `[i face sim-]it\ prezen]a. Un lucru, `ns\, eclar: scrisoarea trebuie citit\. Eat`ta zbucium `n ea, at`ta furie,dar [i `mp\care, at`ta triste]e, dar[i duio[ie, dar mai presus de toateat`ta singur\tate, `nc`t, `n timp ce-ocite[ti, `]i vine parc\ s\ iei pagini-le `n mìni ca s\ le alini.

Peter Hobbs, ~n livad\, r`ndunicile,traducere de Mihaela Negril\, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, EdituraPolirom, 2012, 192 de pagini, 22.95 lei

~ntr-un s\tuc din nordulPakistanului, un b\iats\rac, de numaipaisprezece ani, se`ndr\goste[te de frumoasafiic\ a unui activist politicdin regiune. Cei doi nu [tiunimic „despre grani]elecare despart lumeaadul]ilor“ sau despre faptulc\ „lumea e format\ dinziduri [i gratii“, care maide care mai `nalte [i maigroase pentru c\, de fapt,nu exist\ o singur\ „lume“,ci mai multe, fiecare culegile [i or`nduirile sale.

Nu [tiu dac\ ve]i gusta ce-am ales pentru jubiloteca des\pt\m`na asta. Dar poanta s-a ivit pe nepus\ mas\ [i ab\tut la puncte ca surpri-z\ orice subiect: cimitirulanimalelor din Bucure[ti,`n rim\ discret\ cu ziuamor]ilor. Am aflat despreel la Sinaia, `n toiul uneipauze de lucru academic,c`nd Adrian Stoicescu, lec-tor la Literele din capital\,ne-a povestit ghidu[ ce te-m\ de studiu la etnologieurban\ le-a dat studen]iloriarna trecut\. S\ cercetezecimitirul pentru animaledin {oseaua C\]elu. Dev\zut, studen]ii au v\zutmulte: alei, parcele pentru

locurile de veci, pl\ci fune-rare cu poze, statui, flori,lum`n\ri, juc\rii. Plus uncolumbariu pentru urnelecu cenu[\. Au f\cut foto-grafii, au cules informa]ii,au comentat textele de pepl\ci. Iar tizul Adrian mi-adat raportul + foto. A[a amaflat c\ cel mai mic animal`ngropat acolo e un pe[ti-[or, iar cel mai mare unponei de la Zoo; c\ totul er`nduit cu mare grij\ [isim]\m`nt, exact ca pentruoameni; [i c\ pe internetraiul animalelor `]i taiemaul. Ce s\ zic? Pentru c\am avut o gr\mad\ de pi-sici, doi papagali [i m-amlipit de Kenzo, c\]elul veci-nilor, pot s\ `n]eleg orice.

A[a le-am [i luat pe toate:cu `nduio[are [i cu `nc\ceva, greu de prins `n cu-

vinte, f\r\ s\ m\ `mpiedicde magnificul, cotropitorulkitsch. Iat\ c`teva spicuiri.

Pentru Bruno, care `npoz\ pare un setter, familiaa d\ltuit `n marmur\ un a-crostih; setteri]a Beauty aremorm`ntul n\p\dit de coro-ni]e, flori, globuri, iar r`n-durile de adio de pe plac\s`nt semnate de mami, buni[i motanul Pepi; Betty (unmops), boxerul Rudy, Salvi(cani[), Rocky (cìne-lup) [iRex (buldog) `[i str\juiescmormintele chiar ei, `nchip de statui sau basorelie-furi. To]i au fotografii: cor-bul Belu]u, papagalul Rocky,pe[ti[orul f\r\ nume, m`]ul}icu, zis [i Scor]i[oar\, mo-tanul negru Fizz, c\]elu[aFrosa, Mo, porcu[orul de Gu-ineea, un iepure cu numele

ascuns de frunze, Lessy B\-gioi (1994-2008), Dora Dog.La c\p\tì, st\p`nii le-au pi-tulat printre ghirlande, brazi`mpodobi]i, lampioane, lu-m`n\ri, tot soiul de juc\rii:cei mai mul]i s`nt veghea]ide `ngeri albi care se roag\,dar [i de pitici, mo[cr\ciuni,porumbei de por]elan. ~ntr-untop 10 s-ar putea c\]\ra foar-te sus morm`ntul lui Toto,cu urm\torul text: Babari-c\, Babuinu , Biju, Capsato-ru , Americanu , Inimioar\,Babsic\, Salamu merg\tor,toate `ntr-un singur sufletnumit TOTOLIC|, b\ie]elulperfect (22. VIII, 1993-11 VI.2008) . Dar [i sepultura luiSalvi, cum intri, pe mijloc.

Secretul Adrianei

Adriana Babe]iRaiul lui Salvi

O lung\ scrisoare de dragoste


» ~ndr\gostitul re`nva]\ s\ scrie. Iar ceea ce citim e o lung\ scrisoare adresat\, aparent, iubitei lui, Saba, cea care `n chiar prima lor zi `mpreun\ eb\tut\ crunt de nemilosul ei tat\.

Iulia Blaga

Jihlava seam\n\ mult cu Sibiulsau cu orice alt ora[ transilvan alanilor 80 (e greu s\ ]i-l imaginezi`n 1860, c`nd la doar c`teva luniGustav Mahler [i familia lui s-aumutat `n el), cu deosebirea c\ maiare un Billa, un Kaufland, pre-cum [i bancomate [i c\ `n maga-zine g\se[ti mai multe produse de-c`t conserve de pe[te sau compo-turi. Altfel, pu]ini oameni pe stra-d\ (iar c`nd apar, arat\ ca ie[i]idin comunism), pu]ine ma[ini(`n consecin]\, pu]ine semafoa-re), iar troleibuzele nu au nume-re, ci litere. (Ca s\ ajung din ora[la hotel luam troleibuzul E caredup\-amiaza nu circula dec`t dedou\ ori pe or\.) La aceast\ at-mosfer\ ireal\ a contribuit [i fap-tul c\, pe c`nd `n Bucure[ti erau18 grade, la Jihlava am prins, `n24 octombrie, prima ninsoare dinan dar ninsoare-ninsoare, cuz\pad\ care `n trei ore s-a a[ezatde-o palm\ pe p\m`nt [i copii

ie[i]i dezbr\ca]i `n strad\, ]ip`ndde bucurie.

Trei români `n festival

~n alt\ ordine de idei, la Jihlavamerg [i români. Nu [tiu cum afost `n al]i ani, dar `ntre 23 [i 28octombrie 2012 am num\rat doartrei. Regizorul [i produc\torulAlexandru Solomon a avut unproiect nou `n sec]iunea Distri-bution Forum, produc\torul Aure-lian Nica de la HBO România avenit ca industry , iar regizoa-rea s`rb\ Ivana Mladenovic, carelocuie[te la Bucure[ti, a venit cudocumentarul ei despre tineri pu[-c\ria[i, Turn Off the Lights, pro-dus de Strada Film, realizat aproa-pe ̀ n acela[i timp cu Eu c`nd vreaus\ fluier, fluier [i prezentat dejala Tribeca [i TIFF. Dac\ despreTurn Off the Lights se [tie deja `nRomânia, despre Tarzan s Testi-cles, dup\ cum sun\ `n român\ ti-tlul viitorului documentar al luiAlexandru Solomon, nu s-a auzit

nimic. Dup\ Kapitalism Re]etanoastr\ secret\, Solomon a dorits\ fac\ altceva. Dar, de[i trece gra-ni]a [i ajunge `n Abhazia, desco-per\ tot ceva asem\n\tor Româ-niei (de acum 15 ani) [i, de[i pesubiectul respectiv s-au mai f\-cut filme, acesta i s-a p\rut at`t debun, `nc`t nu l-a putut l\sa din m`-n\. Dup\ trei vizite de documen-tare `n Abhazia, Solomon e `n dez-voltare cu un film pe care ̀ l nume[-te hibrid despre rela]ia dintremaimu]\ [i om, plec`nd de la ex-perien]a celebrului institut [tiin-]ific din Abhazia, `nfiin]at `n 1927,unde s-a `ncercat, printre altele,chiar `ncruci[area om-maimu]\[i unde exist\ `nc\ (ba[ca se mai[i lucreaz\ `ntr-o a[a ruin\) cunos-cuta Colonie de maimu]e (undeanimalele aduse acum c`teva zecide ani au fost aclimatizate cu di-ficultate). Alexandru Solomon vaproduce acest documentar de lung-metraj prin HiFilm Productions[i vrea s\ `nceap\ film\rile varaviitoare.

Cumva inspirat de la cuvinte-le lui Alain Resnais cinematogra-phy is always documentary inone way or another , Festivalulde la Jihlava se str\duie[te s\ o-fere o palet\ c`t mai cuprinz\toa-re de evenimente pe l`ng\ sec]iu-nile competitive av`nd [i publicpe m\sur\, `n special studen]i pra-ghezi care vin `n vacan]\ [i m\n`n-c\ filme peste sandvi[ul cu parizer(la proiec]ii se st\ [i pe jos).

Evenimente speciale [iinvita]i speciali

Printre altele, festivalul a organi-zat acum o retrospectiv\ ChrisMarker, lans`nd o monografie aacestuia, a programat trei specta-cole de teatru documentar prezen-tate de studen]ii de la Departamen-tul de Teatru Alternativ [i de P\-pu[i DAMU [i l-a adus pe scri-itorul chinez Gao Xingjian, care

a primit Nobelul pentru literatu-r\ `n anul 2000 (`n locul lui GelluNaum, care fusese propus de sec-]ia român\ a Pen Club-ului). GaoXingjian e un domn firav, care vor-be[te bine francez\ (doar e cet\-]ean francez din 1997), dar foarte`ncet, [i care la Jihlava a venit `ncalitate de cineast. Pe l`ng\ operasa de dramaturg, Gao e [i poet, pic-tor, regizor de teatru, traduc\tor(a tradus Beckett [i Ionesco, dat\fiind afinitatea lui pentru teatrulabsurd), cineast. De fapt, ultimapozi]ie a fost cea care i-a asiguratbiletul de Jihlava pe l`ng\ Pre-miul Nobel, normal , dar numaiumbra Nobelului putea s\ te re]i-n\ din c\scat la proiec]ii. Ocazionatde organizarea `n 2003 a AnuluiGao la Marsilia, filmul prezentatde Gao Xingjian `n premier\ abso-lut\ la Jihlava amestec\ frag-mente din repeti]iile unor spec-tacole montate de el cu momentemoderno-simpatice `n care aces-

ta se joac\ cu cinemaul ca un copilcare descoper\ culorile. Ce spuneGao Xingjian e `ntr-un anume felmai interesant dec`t ce arat\ pe e-cran ([i mai interesante erau fe]e-le a]ipite ale spectatorilor `n tim-pul proiec]iei), de[i de la ideile des-pre cinema p`n\ la cinema e o dis-tan]\: Po]i face cinema `n depli-n\ libertate a[a cum scrii poezie,f\r\ ajutorul nara]iunii; cinemaulse bazeaz\ pe dualitatea auz-v\z,dar el nu e doar audiovizual, deoa-rece include [i cuvintele [.a.m.d. .Gao Xingjian a m\rturisit c\ ascris primul scenariu la v`rsta de18 ani [i c\ nu a avut atunci banis\-[i realizeze visul, acela de a facefilme anormale , necomerciale.

Un film danez despre ofat\ [i o siren\

Nu [tiu care a fost balan]a de fil-me normale [i anormale din `n-treg festivalul, dar pe ultima sut\de metri a acestui text m\ gr\besc

s\ scriu dou\ vorbe, trei prostiidespre She Sings, un film danezrealizat de Caroline Sascha Cogez& Dechen Roder, filmat `n Bhutan[i prezentat la Jihlava `n sec]iu-nea Opus Bonum. E povestea uneifete de 19 ani care particip\ la unconcurs de televiziune gen Ame-rican Idol , unde alege s\ c`ntemuzic\ popular\ veche. Autorii opreiau c`nd concursul deja `ncepe[i ne-o arat\ `n 48 de minute p`n\c`nd e eliminat\ dup\ al nu [tiu c`-telea baraj (Caroline Sascha Co-gez avea s\ spun\ pe urm\ c\ aufilmat pur [i simplu la plesneal\,`n func]ie de evenimente). Ce e reu-[it `n film vine din inteligen]a cucare autorii monteaz\ materialul,extr\g`nd din via]\ exact esen]a a[a cum se spune c\ `n via]\ nu ned\m seama de praguri dec`t dup\ce le trecem. La primul nivel g\simemo]ionanta poveste de cre[terea unei tinere frumoase, talentate[i s\race (dar s\r\cia nu e nicio-dat\ eviden]iat\), care viseaz\ s\dea lovitura c`[tig`nd acel concursde televiziune. Dar fata e speriat\c\ nu va c`[tiga [i, ca s\-[i fac\ cu-raj, o tot invoc\ pe bunica ei, carea murit mai demult [i de care o`ntreab\ obsesiv pe sora bunicii.Vrea s\ afle am\nunte mai alesdespre povestea cu sirena, pe ca-re aceasta a v\zut-o `n r`u [i carear\ta exact ca ea, doar c\ aveacoad\ de pe[te. Bunica era o feme-ie cu totul special\, avea talente pecare al]ii nu le aveau, dar [i-a pier-dut harul c`nd a `nceput s\ poves-teasc\ `n jur `nt`lnirea cu sirena.Filmul `nainteaz\ cotind printreamintirile cu sirena/bunica [i emo-]ia unei noi etape de concurs [i schi-]eaz\ desenul delicat al unei cre[-teri (de care probabil c\ nici autoriin-au fost con[tien]i), dar [i tapiseriadiscret\ a unei societ\]i tradi]iona-le, budiste, `n care influen]ele oc-cidentale s`nt tot mai sim]ite.


carte « 11

La Jihlava,prin tunelultimpuluiJihlava (se pronun]\ Ihlava) e un ora[ de 50.000 delocuitori din sud-estul Cehiei unde se desf\[oar\ de 16 ani un festival interna]ional de film documentartot mai cunoscut `n Europa. Dar p`n\ s\ ajungi lacl\direa care g\zduie[te comandamentul festivalului (ocas\ alb\ veche, frumos restaurat\, unde exist\ biroulde pres\, biroul pentru „industry“, cafeneaua [i EastSilver Market – t`rgul de filme organizat de Instituteof Documentary Film), ai de parcurs un ora[fantomatic, ireal pentru cineva aterizat dintr-unBucure[ti isteric.

She Sings, un film danez realizat de Caroline Sascha Cogez & Dechen Roder


12 » avanpremier\

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulVie]ile paralele de FlorinaIlis, care va ap\rea `ncur`nd la Editura CarteaRomâneasc\, `n colec]ia„Proz\“.

– Fragment –

13, Aprodul anun]\ pe coridor:S\ intre Eminescu Mihai!R\sucindu-se pe jum\tate `n

scaune, spectatorii de la parteruldin sala mare a Ateneului `[i `n-dreptar\ privirile `nspre cele dou\intr\ri principale. La fel f\cur\[i spectatorii a[eza]i `n lojile cir-culare. Nu se [tie exact pe unde vafi adus `n\untru poetul na]ional.Se scurg c`teva minute `n t\cere.Cu to]ii `l a[teapt\ `nfrigura]i peEminescu. Expresia de mirare depe chipurile tuturor, o mirare a-mestecat\ cu oarecare ne`ncrede-re [i spaim\, dar [i cu speran]a c\,`n sf`r[it, `l vor vedea pe poetul na-]ional, nu las\ nici o urm\ de `n-doial\ asupra st\rii emo]ionale aspectatorilor. Audierile anterioareale martorilor, ̀ n care, nu o dat\, seafirmaser\ lucruri cu dou\ `n]e-lesuri, produseser\ `n mintea mul-tora dintre cei prezen]i confuzie[i incertitudine. Se a[tepta ca pre-zen]a lui Eminescu s\ aduc\ une-le clarific\ri `n privin]a acelor con-troverse [i, pentru ideologii regi-mului, confirmarea speran]elor pecare [i le puseser\ `n patriotismul[i buna-credin]\ a poetului na]io-nal. ~n vederea atingerii scopului(m\rturisirea public\ a adeziunii),se autorizase folosirea tuturormijloacelor necesare persuad\rii

lui Eminescu [i a oric\ror strata-geme, dac\ va fi cazul, de c`[tiga-re a `ncrederii acestuia. ~n plus,organizatorii sperau ca audiereapoetului s\ serveasc\ drept lec]iede `ndreptare (intimidare) a tutu-ror intelectualilor [i oamenilorde cultur\ care mai aveau c`te ce-va de c`rtit ̀ mpotriva regimului de-mocratic din ]ara noastr\. Chiardac\ numele lui Eminescu ap\reagravat sus, pe cupol\ (`n cercul delitera]i ai neamului), pu]ini `[i`ndreptaser\ privirile `ntr-acolosau, date fiind circumstan]ele, armai fi `ndr\znit s-o fac\. Pe de al-t\ parte, responsabilii evenimen-tului avuseser\ grij\ ca fresceleistorice din sala mare a Ateneu-lui (`n special cele care-i repre-zentau pe Hohenzollernii tr\d\-tori), precum [i cupola (admira-bil [i bogat decorat\) s\ fie c`tmai slab luminate, `n a[a fel `nc`ts\ nu se disting\ din scenele is-torice reprezentative ale neamu-lui dec`t ceea ce era, din punct devedere ideologic, valabil (Traian da, {tefan cel Mare da, MihaiViteazul da). ~n sal\ rumoareaera `n cre[tere. A[teptarea devenitot mai `ncordat\. Imensa cupol\a s\lii de concert absorbea parc\fiorul frem\t\tor, reverber`ndu-l`n valuri de c\ldur\ fierbinte, ceeace-i determina pe unii spectatoris\ recurg\ la batiste ca s\-[i [tear-g\ frun]ile transpirate, s\ impro-vizeze evantaie. ~n schimb, la al-]ii, albi de spaim\, se putea obser-va un fel de `mpietrire a tr\s\tu-rilor, iar boabele de sudoare ce leap\reau pe frunte erau, f\r\ `n-doial\, reci, de ghea]\. Se poatepresupune c\ acel m\re] [i incre-dibil spectacol se adresa, ̀ n primulr`nd, acestora din urm\ care, din

diferite motive sau cauze, ezitaus\ se pun\ cu tot talentul [i `ntrea-ga lor putere creatoare la dispozi-]ia regimului, eforturile propagan-dei oficiale de a le c`[tiga (for]a) a-deziunea fiindu-le, dac\ nu fatale(deocamdat\), cel pu]in, multora,insuportabile.

Dup\ c`teva momente bune dea[teptare, aprodul, c\ruia (pare-se)i-au parvenit `ntre timp unele in-forma]ii de natur\ oficial\, anun-]\ `ntr-un stil c`t se poate de sec ([icu efect devastator) c\ numitulEminescu Mihai nu se poate pre-zenta la [edin]\ deoarece organe-le responsabile au constatat dece-sul acestuia. Imediat dup\ acestanun], un individ sobru, `mbr\cat`n costum negru, `nainteaz\ pe u-nul din culoarele s\lii de concert(cel din dreapta) [i, f\r\ grab\,urc\ pe scen\, `ndrept`ndu-se `n-spre mas\. Cu aceea[i `ncetinea-l\ studiat\ `n mi[c\ri `nm`neaz\celui ce conducea [edin]a un docu-ment (copia actului de deces alpoetului). Cei trei indivizi cu fe]ede inchizitori care se aflau la ma-s\ (pre[edintele de tribunal careconducea [edin]a [i doi instruc-tori cu propaganda de la Comite-tul Central) analizeaz\ actul, `l ac-cept\ ca fiind valabil [i, lu`nd `nconsidera]ie noua informa]ie, sesf\tuiesc `n [oapt\ asupra proce-durilor ce trebuie urmate `n ase-menea situa]ie. Dup\ c`teva mo-mente de dezbateri, cel ce juca ro-lul pre[edintelui completului dejudecat\ decide ca [edin]a s\-[ireia cursul, solicit`nd ca, `n absen-]a inculpatului, s\ intre reprezen-tan]ii s\i legali. O nou\ t\cere sea[ternu asupra s\lii de spectacola Ateneului. Era o t\cere nelini[-titoare, lipsit\ de aer, sufocant\.

Nimeni nu `ndr\znea s\ mi[te, ni-meni nu-[i mai `ntoarse capul `n-spre intr\ri, privirile tuturor fi-ind a]intite `nainte, `nspre tuburi-le marii orgi de pe scen\ sau, ne[ti-ut, `n gol. Abia dac\ se auzeau fo-ieli, scaune sc`r]ìnd scurt, c`teun vag acces de tuse, dar tot acelamestec nel\murit de zgomote g`-tuite rapid nu f\cea dec`t s\ inten-sifice `ntr-un fel alarmant `ncorda-rea a[tept\rii.

Aparenta lini[te fu `ntrerupt\de sunetele pe care, f\r\ nici o ur-m\ de `ndoial\, le producea un felde c\rucior cu ro]i tras `ncet pe osuprafa]\ tare, de ciment sau mar-mur\. Acel zgomot r\zb\tea dis-tinct de undeva de afar\, de pe hol,st`rnind semne de uimire [i irita-re printre cei prezen]i `n sal\. ~nmintea pre[edintelui [edin]ei `[if\cu loc imaginea Vetei, femeiade serviciu de la Tribunal, careavea obiceiul s\-[i transporteustensilele (g\leat\, teu, m\tur\etc.) cu un c\rucior mic, de fier,pe dou\ ro]i. Nu putea fi vorba de-c`t de o alt\ Vet\ [i aici, la Ateneu.F\cu un scurt semn `nspre gardi-anul de la u[\, ca s\ ias\ [i s\ so-licite femeii de serviciu s\ fac\ li-ni[te. Acesta ie[i prompt. Cu to-]ii a[teptau `ncorda]i `ncheiereacu succes a misiunii gardianului[i ca zgomotul iritant s\ dispar\,dar, `n ciuda acelor `ndrept\]itesperan]e, zgomotul de ro]i se in-tensific\, p\r`nd chiar s\ se apro-pie. Pre] de c`teva momente nu semai auzi nimic, f\c`ndu-i pe to]is\ respire oarecum u[ura]i, dar,imediat dup\ aceea, zgomotul, cutoate c\ se mai atenuase, reveni, ̀ nmod surprinz\tor [i, oarecum, ne-a[teptat, `n mijlocul lor. Imediat,`n sala mare a Ateneului, pe cu-loarul din dreapta, `[i f\cu apari-]ia un c\rucior cu patru ro]i (dinacelea `n care ]iganii colectori defier vechi ̀ [i transport\ marfa). Doiindivizi voinici, dup\ toate apa-ren]ele de la Securitate, `mbr\ca]i`n civil, `mpingeau cu destul\ difi-cultate acel vehicul care, rul`nd pemocheta ro[ie din sal\, se dovediceva mai pu]in zgomotos ca `nain-te. Totu[i, pesemne c\ mecanismuluneia dintre ro]i nu func]iona cumtrebuie, fiindc\ un sunet ascu]it,sup\r\tor (ca de fluier\toare) con-tinua s\ se aud\, irit`ndu-i `n spe-cial pe cei mai sensibili cu nerviisau cu un sim] muzical prea ele-vat. Dar nu at`t neobi[nuita apari-]ie atrase aten]ia [i st`rni uimireaasisten]ei, c`t statuia care, bine an-corat\ cu ni[te funii groase, tronanemi[cat\ `n c\ruciorul cu patruro]i. Era o statuie reprezent`ndu-lpe Eminescu aproape nud. ~n ju-rul [oldurilor cineva ì `nf\[urase,petrec`nd-o `n mai multe r`nduri,o p`nz\ alb\ care-i ajungea p`n\

sub genunchi, l\s`ndu-i gambelepicioarelor goale.

~n Sal\ se produse o rumoarede nedescris. Spectatorii afla]i `nscaunele de la parter, oameni delitere, scriitori, critici, redactori[u[otesc `ntre ei. Fiecare vorbe[tecu vecinul din fa]\, din spate, dinst`nga sau din dreapta. Cei maimul]i s`nt `ngrozi]i [i, `n m\sura`n care cineva are `ncredere `n ve-cinul cu care discut\, acuz\ abu-zul f\r\ precedent al puterii, pre-cum [i m\surile absurde de inti-midare la care ajunsese s\ recurg\dac\ se folosea ̀ n odioasa-i propa-gand\ p`n\ [i de efigiile mor]ilor.Unii dintre ace[ti one[ti specta-tori ar fi vrut s\ ias\, s\ p\r\seas-c\ sala, dar, `ntre timp, u[ile fuse-ser\ `nchise. Nu se mai punea pro-blema plec\rii, cu at`t mai mult cuc`t frica ì cuprinsese pe to]i, para-liz`ndu-le orice act de `ndr\zneal\individual\.

Al]ii, `ns\, ceva mai nep\s\tori[i foarte curio[i (oamenii noi ai re-gimului), s-au ridicat `n picioareca s\ vad\ mai bine minunea. Ceimai sceptici s`nt de p\rere c\ sta-tuia, de[i bine executat\, nu-i preaseam\n\ lui Eminescu, c`t des-pre ̀ ndr\zneala artistului de a-l re-prezenta nud, cu umerii goi ([i, sepoate presupune, cu sexul la ve-dere dac\ n-ar fi fost p`nza alb\care s\-l acopere), asta nu puteafi dec`t un nou [i elocvent semnal culturii decadente, burgheze, alec\rei forme `nc\ nu fuseser\, de-finitiv, st`rpite de vigilen]a pro-pagandei. Se [tia c\ marele artistemerit primise o comand\ ca s\execute o statuie de bronz a luiEminescu (pentru a fi plasat\ `nfa]a Ateneului), dar, date fiind `m-prejur\rile de notorietate `n careintrase `n conflict cu autorit\]ile,distrug`ndu-[i, `ntr-un acces fu-ribund, dou\ lucr\ri (statuile luiAndreescu [i Luchian), noua co-mand\ (Eminescu), dac\ mareleartist st\ruia s\-l reprezinte pe po-etul na]ional ̀ n acea manier\ ireve-ren]ioas\, provocatoare, nu puteas\ aib\ dec`t soarta nefericit\ a ce-lor precedente [i, `n general, soar-ta tuturor operelor necorespunz\-toare (confiscarea [i distrugerea).Statuia lui Eminescu, adus\ `nacea clip\ `n Sala Ateneului (di-rect din atelierul sculptorului), p\-rea nefinisat\ (probabil c\ artistulmai lucra la ea) deoarece, pe alo-curi, anumi]i mu[chi ai pieptului,ai bra]elor ie[eau cam prea vizibil[i grosolan `n eviden]\. ~n schimb,frumo[ii umeri goi, sculpturali,precum [i tr\s\turile senine alefe]ei (dup\ modelul fotografieidin tinere]e) dovedeau, chiar dinacel stadiu al lucr\rii, c\ artistulera decis s\ nu piard\ din vederenici un detaliu al portretului fizic

AUTOAREA

FLORINA ILIS s-a n\scut pe 26 august 1968. A debu-tat `n anul 2000 cu o carte de haikuuri, Haiku [icaligrame, o inedit\ combina]ie de poezie [icaligrafie (Rodica Fren]iu fiind autoarea caligra-melor), urmat\ la scurt timp de dou\ romane, Co-bor`rea de pe cruce (2001) [i Chemarea lui Matei(2002). Consacrarea i-o aduce `n 2005 cel de-al treilearoman, Cruciada copiilor, ap\rut la Editura CarteaRomâneasc\ [i distins cu numeroase premii (CarteaAnului 2005, Premiul pentru Proz\ al Uniunii Scriito-rilor din România, Premiul Ion Creang\ acordat deAcademia Român\, Premiul Courrier Internationalpentru cea mai bun\ carte str\in\ etc.). A mai publi-cat: romanul Cinci nori colora]i pe cerul de r\s\rit(Editura Cartea Româneasc\, 2006, Atmosphere Libri,Roma, 2012), volumul de teatru Lec]ia de aritmetic\(Editura Echinox, 2006) [i studiul Fenomenul Sci-ence Fiction `n cultura postmodern\. Fic]iunea cy-ber-punk (Editura Argonaut, 2006). Romanul Crucia-da copiilor a fost tradus `n limbile: ebraic\, ma-ghiar\, spaniol\, italian\, francez\. Este membr\ aUniunii Scriitorilor din România.

Florina Ilis – Vie]ile paralele


al modelului [i s\ nu precupe]eas-c\ nici un efort pentru execu]iac`t mai des\v`r[it\ a statuii.

~n scaunele din cele dou\ r`n-duri circulare care `nconjurau sala(mai precis, `n loji), tineri munci-tori, `mbr\ca]i `n salopete (adu[ila spectacol cu autobuzele), se `n-trebau nedumeri]i: Cine e? |sta-iEminescu? Ce mic e! Oare de ce l-au`nvelit `n p`nz\ de la brù `n jos?Doar n-o fi gol?! {i, devota]i p`n\la cap\t principiului s\n\tos c\arta trebuie s\ educe, s\ formezespiritele [i s\ arate publicului o fa-]\ voioas\ (a[a ca `n frescele dinc\minele culturale), etic\ [i con-structiv\, muncitorii se indignar\,vocifer`nd, m`rìnd. Jos arta bur-ghez\! Misiunea pentru care fuse-ser\ selecta]i [i adu[i acolo lefusese explicat\ pe scurt cu 20 deminute `naintea `nceperii [edin-]ei. Tot ce aveau de f\cut era s\fie aten]i la semnele instructori-lor [i s\ strige sloganurile `nv\]atede dinainte. Degetul ar\t\tor ridi-cat `n sus `nsemna: Tr\iasc\ Par-tidul! Iar degetul ar\t\tor `ndrep-tat `n jos se traducea prin Huooo!C`nd semnul fu dat, cu to]ii ̀ ncepu-r\ `n cor s\ huiduie. Huooo! Mi-titelule! Sifiliticule! Muncitoriise ridicaser\ din scaune, amenin-]\tori, cu pumnii azv`rli]i `n aer.Cu siguran]\, unii dintre ei, dac\s-ar fi aflat undeva pe o strad\, arfi f\cut gestul de a se apleca dup\o piatr\ [i de a o arunca `n direc-]ia indicat\ de conduc\tori. Fe]elelor c\p\tar\ expresii dure, violen-te, de arunc\tori de pietre [i insulte.

Pre[edintele [edin]ei se foie[te`n scaun, solicit`nd zadarnic t\ce-re. Bate `n mas\ cu palma (nu arecioc\nelul). Ce e asta? Se `ntoar-ce c`nd spre unul, c`nd spre cel\-lalt instructor politic (de la Comi-tetul Central) care `l secondau la[edin]\. Le cere, din priviri, l\mu-riri. Sarcina celor doi propagan-di[ti de la Centru era ca scenariulstabilit de dinainte s\ decurg\ con-form planului, ace[tia asigur`n-du-se c\ fiecare ]int\ pe care [i-opropuseser\ urma s\ fie atins\f\r\ nici o abatere. Dar de pefe]ele lor impasibile pre[edintele[edin]ei nu putu percepe marelucru.

Atunci, unul dintre geala]ii care`mpingeau c\ruciorul, pesemnecel mai mare `n grad, se adres\direct instan]ei cu o voce din ca-re r\zbatea mul]umirea celui cetocmai s-a achitat de un ordin di-ficil [i cu probleme: L-am adus,s\ tr\i]i! Mort-copt, a[a cum mi s-aordonat!1 Procurorul acuz\rii (`npicioare, pe scen\) nu `n]elege niciel ce `nseamn\ toat\ povestea as-ta. Vrea l\muriri, dar nu [tie cuis\ le cear\. Ce se `nt`mpl\?, se `n-treab\ nedumerit, privind cum c\-ruciorul cu patru ro]i se rostogo-le[te pe podeaua u[or `nclinat\,`nspre scen\. A[teapt\ curios s\vad\ cum vor reu[i securi[tii s\-lurce pe podium. Profit`nd de tul-burarea general\, un individ `m-br\cat `n costum `nchis la culoa-re se ridic\ din primul r`nd descaune (unde [edeau granguriiregimului) [i se apropie `n mersde felin\ de scen\. Ca s\ nu atrag\aten]ia, prefer\ s\ urce prin partealateral\, st`nga. Ajung`nd sus, `[if\cu loc (scr`[nind din din]i) prin-tre un contrabas, o harp\ [i o alt\dr\cie din ansamblul orchestreifilarmonicii (organizatorii nu avu-seser\ timp s\ goleasc\ scena dup\repeti]ii), `nconjur\ masa [i se o-pri `n spatele pre[edintelui [edin-]ei. ~[i puse m`na alb\, gr\su]\,pe sp\tarul scaunului acestuia, du-p\ care ì [opti ceva la ureche. Pri-virile am`ndurora se ridicar\ pen-tru scurt timp `nspre fereastrasituat\ `n partea lateral\ a sceneiunde, `n mod obi[nuit, se realizau`nregistr\rile radio. Din spatele sti-clei fumurii, un b\rbat `n picioare(masiv, dup\ toate aparen]ele) f\cuun scurt semn cu m`na. Apoi, ceidoi de pe scen\ revenir\ la discu]ialor. D`nd din cap, semn c\ ar fi`n]eles, pre[edintele [edin]ei apro-b\ tot ce-i spune importantul per-sonaj de la structura de v`rf a par-tidului (membru al Biroului poli-tic). Scurtul dialog (mai precis:trasarea noilor ordine) nu dur\ de-c`t foarte pu]in, iar marea majori-tate a celor prezen]i abia dac\ se-sizaser\ vreo mi[care sus, pe po-diumul judec\torilor.

Spectatorii nici n-ar fi pututobserva acel dialog, deoarece o-chii tuturor erau ̀ ndrepta]i ̀ nspre

c\ruciorul cu statuia lui Emines-cu, care ajunsese l`ng\ cele dou\sau trei trepte de la baza scenei.Cu to]ii erau preocupa]i de ce so-lu]ie vor adopta securi[tii ca s\urce c\ruciorul. Se a[teptau s\-ivad\ b\t`ndu-[i capul, transpi-r`nd, neputincio[i, cer`nd `nt\riri.Unii muncitori din loji se [i ve-deau alerg`nd s\ le dea o m`n\ deajutor, s\ pun\ um\rul, a[a cumerau obi[nui]i, din uzin\. Dar, spredezam\girea general\, totul de-curse foarte simplu, deoarece ceidoi securi[ti, dup\ ce dezlegar\funiile, s\ltar\ statuia pe umeri(aten]i s\ nu se desfac\ p`nza dinjurul coapselor), unul de picioa-re, cel\lalt de cap, [i o urcar\ pescen\. O plasar\ `n dreapta meseijudec\torilor. U[urin]a cu careofi]erii `ndeplinir\ totul `ndrept\-]i asisten]a s\ trag\ concluzia c\modelul fusese realizat la o scar\mult mai redus\ dec`t va ar\ta ori-ginalul [i dintr-un material ce nupunea probleme de manevrare [ideplasare. Huooo!, se auzi din lo-jile ce `ncercuiau sala ca un brùde fier. Huooo! Mititelule! Pesimis-tule! La moarteeee!

~ntre timp, rec\p\t`ndu-[i st\-p`nirea de sine (de[i `l treceau su-dori reci), dar, mai ales, ]in`nd s\confirme c\ nu degeaba era cunos-cut drept cel mai de temut judec\-tor din ]ar\, pre[edintele [edin]eise adres\ sever unuia dintre ofi]e-rii care-l aduseser\ pe poet, tun`ndca din ceruri. Arunc\-i ceva peumeri! Nu vezi c\-i gol?! Ultimulcuv`nt, gol , r\sun\ cu putere [iprecizie `n aer, cre`nd un ecou desunete, aproape muzical, amplifi-cat [i de acustica excep]ional\ as\lii. Ofi]erul, neg\sind nimic la`ndem`n\, `[i d\du jos haina nea-gr\ [i o puse pe umerii statuii.Atunci, pe o u[\ lateral\, care d\-dea direct `n scen\, fu introdus ne-potul lui Eminescu, ultimul vl\star

al familiei. Acesta, docil, se opri`n picioare l`ng\ statuie. Avea s\-lreprezinte pe celebrul s\u unchi.O mai f\cuse de at`tea ori, `n pesteo sut\ de localit\]i unde a fost in-vitat s\ se `nt`lneasc\ cu minerii,]\ranii colectivi[ti, lucr\toriidin fabrici, cu elevi, studen]i [icu osta[i22...

Mul]umit, pre[edintele [edin-]ei se `ntoarse spre public. Privi]int\, `n fa]\, spre loja oficial\,goal\, [i, cu o voce puternic\, au-toritar\, ceru lini[te. ~i lipsea cio-c\nelul de la tribunal, dar, chiar [i`n absen]a bine cunoscutelor lovi-turi, sala amu]i ca hipnotizat\.Dup\ care, f\r\ nici o alt\ remar-c\, d\du curs relu\rii procedurilor.

S\ `nceap\ rechizitoriul!

CARTEA

Florina Ilis reconstituie, `ntr-un roman-documentcare sfideaz\ legile timpului, mai mult de 150 de anidin via]a lui Mihai Eminescu antum\ [i postum\ ,din secolul al XIX-lea p`n\ `n prezent, a[a cum a fostea tr\it\, consemnat\, idealizat\, maculat\, imagi-nat\. Via]a, boala [i moartea poetului continu\ s\ fieun subiect actual de dispute, de `ntreb\ri f\r\ r\s-puns, de teorii ale conspira]iei. Poetul a fost un geniu?A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspira]ie?A fost asasinat? Etc. etc. ~ntr-un efort dramatic de ase apropia de adev\r, Florina Ilis recurge la nenum\-rate documente autentice, foi medicale de observa-]ie, surse apocrife, jurnale, legende urbane, m\rturiiale contemporanilor, coresponden]\, manuscriseolografe, dosare [i note informative ale Siguran]ei [iale Securit\]ii, dezbateri aprinse `n reviste de cul-tur\, cotidiene [i bloguri, dar [i la jocul subtil alimagina]iei. Un geniu poetic precum Eminescu, alec\rui vie]i paralele , pe c`t de reale istoric, pe at`t demetafizic visate, se confund\ cu `ns\[i Româniamodern\, avea nevoie de o imagina]ie pe m\sur\, ca-pabil\ s\ viseze, dincolo de epoci, ca `ntr-o metempsi-hoz\ na]ional\, documentele de arhiv\ ale unei

poli]ii politice f\r\ v`rst\.

Florin Irimia, O fereastr\ `ntunecat\, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia„Ego. Proz\“, Editura Polirom, 216 pagini, 22.95 lei

O fereastr\ `ntunecat\ poate fi considerat un avertisment, un strig\t dedisperare, o viziune sumbr\ asupra trecutului, prezentului [i viitorului.

Mircea B\trânu, un scriitor ratat ce tr\ie[te `ntr-un Bucure[ti apoca-liptic, distrus de un Mare Cutremur [i populat de fiin]e monstruoase, es-te protagonistul acestui roman straniu, sumbru, al c\rui fantastic are `nspecial rolul de a poten]a evenimentele istorice descrise. ~nt`lnirea luiMircea cu Edi Florian, un detectiv particular evreu din interbelic, care,printr-un neobi[nuit concurs de `mprejur\ri, este numit Pre[edinte alConsiliului de Mini[tri, prilejuie[te intrarea `n istoria c\r]ii, dar [i `n is-toria mare. Un roman `nceput de un b\rbat, victim\ a pogromului dinianuarie 1941 din Bucure[ti, continuat, dup\ moartea lui, de Olgu]a, so-]ia sa, martor\ a pogromului de la Ia[i din vara aceluia[i an, [i terminatde un narator f\r\ nume care peste ani va trebui s\ dea socoteal\ pentruscrierea lui `n fa]a unui alt Tribunal al Poporului.

Simona Sora, Hotel Universal, carte publicat\ [i `n edi]ie di-gital\, colec]ia „Ego. Proz\“, Editura Polirom, 272 de pagini,27.95 lei

Fic]iune autobiografic\ [i exerci]iu spiritual, Hotel Uni-versal este romanul unei lumi disp\rute, o lume ames-tecat\, cosmopolit\ [i crud\, `ns\ cu valorile esen]ialeintacte.

Se spune c\, la `nceput, Hotelul Universal se afla exact`n centrul Bucure[tilor. Loc straniu, cu nenum\rate cot-loane [i pivni]e `ncurcate, hotelul de pe Gabroveni a avutmai multe vie]i: a ars de c`teva ori, s-a ref\cut [i a fostmartorul unor dramolete consemnate `n cronicile vre-murilor. A supravie]uit, cu multe modific\ri, perioadeicomuniste, iar dup\ 1989 a devenit c\min studen]esc,tr\ind o a treia via]\, la fel de imprevizibil\, p`n\ s\ fierevendicat de fo[tii s\i proprietari [i `nchis recent.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

1 C`nd am p\truns `n atelierul Artistului, acesta tocmai lucra la statuia reprezen-t`ndu-l pe Eminescu. I-am f\cut cunoscut faptul c\ aveam ordin s\ transport\mstatuia la Ateneu, unde va r\m`ne expus\ c`teva zile, la dispozi]ia autorit\]ilor. Aprotestat spun`nd c\ `nc\ nu terminase lucrul la statuie, amenin]`nd c\ va facereclama]ie. Dup\ ce i-am ar\tat ordinul, s-a mai potolit. Ca s\ nu atragem aten]iacelor care locuiau `n acela[i imobil, am `nvelit statuia `ntr-o bucat\ de p`nz\. De[ine-a primit la `nceput cu ostilitate, artistul ne-a mul]umit la plecare pentru ideeacu bucata de p`nz\ din jurul coapselor. Sursa: Lt.-maj. Condurache.

2 Cum a[ putea uita sentimentul pe care l-am `ncercat `ntr-un sat sucevean c`nd amv\zut cum sutele de ]\rani colectivi[ti care se `ntorceau de la munca c`mpului a[e-zau `n grab\ prin cur]i uneltele [i alergau la Casa de cultur\. Sursa: Gheorghe.

~ntr-un lung interviu ce va fi difuzatde canalul Al-Jazeera luna viitoare(dar care este deja cunoscut de mediabritanic\), Paul McCartney o dezvino-v\]e[te, `n sf`r[it, pe fosta so]ie a luiJohn Lennon, acuzat\ de a fi provocatdestr\marea legendarilor Beatles.

Nu ea a distrus grupul, grupul de-ja se destr\ma singur, din interior ,a recunoscut fostul Beatle `n fa]a jur-nalistului David Frost, de fapt, Yo-ko i-a ar\tat lui John Lennon c\ exis-t\ [i un alt mod de a tr\i, lucru carel-a sedus. Pentru el venise vremea s\plece, oricum ar fi plecat din forma-]ie, `ntr-un fel sau altul .

De asemenea, McCartney sus]ine c\Yoko Ono a fost muza fostului s\utovar\[ de scen\, c\ ea a `nsemnatinspira]ia necesar\ pentru scrierea

unor melodii precum celebra Imagine.Nu cred c\ ar fi putut s\ le scrie f\-

r\ ea , crede fostul Beatle, deci nu ecazul s\ `i fie repro[at ceva lui Yoko .

Cu toate acestea, Paul McCartneyrecunoa[te c\ prezen]a japonezei acreat, la vremea respectiv\, ceva ten-siuni `n timpul `nregistr\rilor ultime-lor piese The Beatles. ~n epoc\, Len-non [i Yoko se serveau de notorietatealor pentru a deveni purt\tori de cu-v`nt ai diverselor dezbateri politice.Atitudinea aceasta `i deranja pe cei-lal]i trei Beatles.

De asemenea, volumul The JohnLennon Letters (ap\rut `n octombrie[i care reune[te coresponden]a dinepoc\ a fostului Beatle) arunc\ maimult\ lumin\ asupra a ceea ce se pe-trecea, la sf`r[itul anilor 60, `n culise-le celebrului cvartet britanic: cumLennon ajunsese s\ vad\ Beatles ca opiedic\ `n calea carierei sale [i r\ci-rea rela]iilor cu Paul McCartney.

Paul McCartney: „Yoko Ono nu a distrus Beatles!“


14 » interna]ional

Odat\ cu anun]ul acestei pre-lu\ri, Disney a dezv\luit fap-tul c\ noi filme din seria StarWars vor ajunge pe marileecrane `n anii care urmeaz\.Astfel, al [aptelea R\zboiulstelelor va avea premiera `n2015, iar alte filme vor face

franciza s\ prospere `n vi-itor , a precizat Disney, ca-re inten]ioneaz\ s\ lanseze[i episoadele 8 [i 9 la inter-val de doi-trei ani.

Din 1977 ̀ ncoace, seria R\z-boiul stelelor a devenit ceamai mare saga din istoria

cinemaului [i a adus p`n\acum 4,4 miliarde de dolaridin `ncas\ri la box-office.Dar Star Wars produce multmai mul]i bani din exploa-tarea intensiv\ a uria[uluiunivers imaginat de Lucas,mai ales din merchandising(postere, juc\rii etc.) cele-brul regizor fiind, practic,cel care a deschis ochii Holly-woodului asupra acestei sur-se inepuizabile de venituri.~mpreun\ cu jocurile video[i produc]iile TV, R\zboiulstelelor este o imens\ ma[i-n\ de f\cut bani de care Dis-ney inten]ioneaz\ s\ profitela maximum. Veniturile actu-ale generate de marca StarWars au fost evaluate de gi-gantul industriei divertis-mentului la 215 milioane a-nual, o sum\ ce trebuie s\creasc\ gra]ie unor mari o-portunit\]i de extindere a ga-mei de produse de consum .

Disney cump\r\ peband\ rulant\

Disney nu se afl\ la primaachizi]ie de marc\: `n 2006a cump\rat studiourile Pi-xar, iar `n 2009 a preluat [iMarvel Entertainment. A-ceast\ mi[care a atras `ns\

aten]ia autorit\]ilor, care a-nalizeaz\ acum dac\ marelestudio american nu a `nc\l-cat cumva legea antitrust. Deasemenea, spune The Holly-wood Reporter , este de v\zutcum vor fi afectate colabo-r\rile Lucasfilm cu studio-urile Fox (care distribuie fil-mele Star Wars pe marile e-crane) sau cu Turner Broad-casting, unul dintre concu-ren]ii Disney, care difuzea-z\ seria The Clone Wars peCartoon Network.

Din partea sa, George Lu-cas explic\ astfel decizia dea vinde: A venit vremea s\trec R\zboiul stelelor uneinoi genera]ii de realizatori.Am fost totdeauna convinsc\ aceast\ serie va tr\i maimult dec`t mine, a[a `nc`t

este important s\ aranjez tran-zi]ia c`t s`nt `nc\ `n via]\ .

Din partea fanilor, anun-]ul prelu\rii Lucasfilm a fostprimit, deocamdat\, cu entu-ziasm. Disney [tie s\ fac\filme bune [i se pricepe s\controleze o franciz\ , este dep\rere Lewis Wallace de la

Wired , acum, Disney este`n pozi]ia de a da un suflunou seriei; dac\ nu crede]i,aminti]i-v\ doar ce au f\cutanul acesta cu R\zbun\torii.Sigur, vor fi [i mai multe p\-pu[i, mai multe m\[ti de Hal-loween, dar merchandising-ula f\cut parte ̀ ntotdeauna dinuniversul Star Wars, repre-zint\ doar un sos galacticpentru fanii de toate v`rstele.Ce conteaz\ cu adev\rat s`ntfilmele [i chiar ̀ n acest aspect

seria a fost deficitar\ `n ulti-mii ani. Aici, Disney poate a-duce fanilor o nou\ speran]\ .

Care va fi subiectul vii-torului episod din saga StarWars? Greu de spus `n acestmoment. Este posibil s\ fie ocontinuare direct\ a primeitrilogii, poate o adaptare aseriei de romane scrise deTimothy Zahn `n anii 80,foarte apreciat\ de fani.

~n acela[i timp, pe sur-se , cei de la The Holly-wood Reporter au aflat c\Disney ia serios `n conside-rare crearea unui imens u-nivers cinematografic à laR\zbun\torii, cu filme av`ndca eroi personaje din ̀ ntrea-ga serie, care s\ formeze, `m-preun\, o unic\ [i imens\mitologie.

Tranzac]ia anului: MickeyMouse l-a cump\rat pe YodaChiar `n momentul `n care uraganul Sandy f\cea praf Coasta de Est aStatelor Unite, gigantul Disney a anun]at o tranzac]ie de marc\:achizi]ionarea, cu 4,05 miliarde de dolari, a societ\]ii Lucasfilm de]inut\de George Lucas, proprietarul drepturilor asupra a dou\ dintre cele maiimportante francize din istoria filmului, R\zboiul stelelor [i Indiana Jones.

George Lucas apreciaz\ c\ a venit vremea s\ treac\ R\zboiul stelelor unei noi genera]ii de realizatori

Javier Marías nu vrea bani de la statC\r]ile lui s`nt l\udate de critici [i public, dar, atunci c`nd gu-vernul spaniol a dorit s\ `[i demonstreze admira]ia pentruunul dintre cei mai importan]i scriitori ai ]\rii oferindu-iun premiu de 20.000 de euro, acesta a refuzat banii, scrie

The Guardian .Javier Marías a explicat c\ a refuzat acest premiu care

ar fi recompensat romanul s\u Los Enamoramientos fi-indc\ detest\ ideea de a primi bani publici. Marías a criti-cat `n repetate r`nduri felul `n care s`nt decernate premiileliterare sprijinite de statul spaniol, ar\t`nd c\ mul]i mariscriitori (inclusiv tat\l s\u, filosoful Julian Marías) nu auprimit niciodat\ aceste distinc]ii.

Toat\ via]a am reu[it s\ evit institu]iile de stat, indife-rent de partidul aflat la putere, [i am refuzat `ntotdeaunas\ primesc bani din buzunarul public , a explicat Marías,

nu vreau s\ fiu v\zut ca un autor care este favorizat de unguvern anume .

La `nceputul anu-lui, Javier Marías amai refuzat un premiu`n valoare de 16.000 deeuro [i i-a rugat pe co-legii s\i de la Acade-mia Regal\ de Litera-tur\ s\ nu `l ia `n con-siderare pentru un pre-miu Cervantes, con-siderat cea mai presti-gioas\ distinc]ie lite-rar\ `n lumea vorbito-rilor de spaniol\.

Vocalistul celebrei forma]ii bri-tanice se declar\ convins de lon-gevitatea muzicii compuse `n c`te-va decenii de carier\. Cu un noualbum preg\tit de lansare ̀ n prim\-vara anului viitor [i un nou tur-neu mondial ce va demara pe 7 mai2013, Dave Gahan vorbe[te, `ntr-uninterviu acordat publica]iei LeFigaro , despre noul disc, desprealbumele ap\rute p`n\ acum [idespre fani.

Mul]i oameni ascult\ muzicanoastr\ de peste 30 de ani , spuneGahan. Au crescut cu ea. Pentruei, c`ntecele noastre reprezint\ di-ferite momente din via]a lor. Daram remarcat c\ avem [i mul]i fanifoarte tineri. Asta ne-a surprins.Uneori, `n primele r`nduri, v\d ti-neri de 20 de ani. Iar asta ne faces\ ne sim]im b\tr`ni! , adaug\ elr`z`nd.

Gahan a `nceput deja s\ se pre-g\teasc\ fizic pentru noul turneu,petrec`nd mult\ vreme `n sala desport. Dar, crede]i-m\, nimic nu tepreg\te[te suficient pentru scen\! ,spune el, [i ast\zi s`nt surprinsc\ putem da astfel de concerte [ic\ oamenii s`nt `nc\ interesa]i demuzica noastr\. Pe scen\ dau tot-deauna ce e mai bun din mine [is`nt m`ndru de asta .

Noul album Depeche Mode vafi lansat anul viitor, iar membriitrupei au compuse 20 de melodii

din care s\ aleag\ piesele ce vorap\rea pe el. Noua muzic\ De-peche Mode este foarte influen]a-t\ de blues.

A[ spune c\ noul disc se situ-eaz\ undeva ̀ ntre Violator [i Songsof Faith and Devotion , afirm\Gahan, c`ntecele vorbesc desprefelul `n care vedem noi lumea deazi, dar [i despre Martin Gore [idespre mine. Unde am ajuns?Cum vedem raporturile noastre cuoamenii [i via]a? Uneori nu [tiude ce scriu anumite versuri. Dar,atunci c`nd c`nt melodia sau o as-cult din nou, le `n]eleg sensul .

~n opinia lui Dave Gahan, penoul album pot fi g\site trei sau

patru dintre cele mai bune c`nte-ce compuse de Depeche Mode `n`ntreaga lor carier\.

Am afirmat asta fiindc\ simtc\ s`nt conectat `ntr-adev\r cumuzica noastr\ [i fiindc\, atuncic`nd interpretez aceste melodii,resimt o emo]ie puternic\ , ex-plic\ muzicianul, una dintre me-lodii este o magnific\ balad\ cuaccente de blues [i gospel. S`ntbulversat mereu c`nd o c`nt. Ori-ce artist se a[teapt\ s\ tr\iasc\ mo-mente speciale `n carier\, dar, `n30 de ani, am `nv\]at c\ trebuies\ munce[ti mult pentru a aveaparte de asemenea momente .


interna]ional « 15

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

400 de titluridisponibile

Cine `l sprijin\ pe Obama la Hollywood{eful DreamWorks Animation, Jeffrey Katzenberg, redutabilproduc\tor responsabil de c`teva dintre cele mai mari succeseDisney, este poate cel mai aprig sus]in\tor al actualului pre[e-dinte american.

Mogulul `n v`rst\ de 61 de ani a contribuit cu milioane dedolari la campania lui Obama, fiind convins c\ acesta ar pier-de un al doilea mandat la Casa Alb\ f\r\ sus]inerea boga]ilorindustriei divertismentului. Este cel mai mare avocat al luiObama `n s`nul acestei industrii , spune Tina Daunt de la

The Hollywood Reporter .Mai mult, Katzenberg a convins multe personalit\]i de la

Hollywood s\ `l sus]in\ pe actualul pre[edinte `n fa]a lui MittRomney, care este sprijinit de miliardarii conservatori [i deWall Street. O sarcin\ cam grea, dat fiind c\ entuziasmul pen-tru Obama s-a cam r\cit `n Cetatea Filmului, mai ales dup\ cepre[edintele american a luat partea celor din Silicon Valley`ntr-o disput\ pe subiectul pirateriei online.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Chuck Berry „stillrockin’“ la 86 de aniTocmai c`nd muzeul american Rock Hallof Fame deschide o nou\ expozi]ie dedi-cat\ celebrului muzician, acesta a anun-]at c\ are [ase piese noi pe care le va lan-sa `n viitorul apropiat.

La 86 de ani, legendarul muzician ChuckBerry a promis, s`mb\ta trecut\, o `ntoar-cere `n lumina reflectoarelor cu acestec`ntece noi. Unele dintre ele au fost scri-se `n urm\ cu 16 ani, altele s`nt mai re-cente. Scot c`ntecele pe pia]\ imediat ceg\sesc pe cineva care s\ m\ sf\tuiasc\cum s\ o fac, fiindc\ nu m\ pricep delocla afaceri , a explicat Berry, citat de TheGuardian , cumva, nu [tiu cum, am s\lansez c`ntecele astea .

Prezent la deschiderea expozi]iei care`i este dedicat\, autorul lui Johnny BGoode crede c\ noile melodii merit\ as-cultate de publicul de ast\zi. Poate c\s`nt mai vechi, dar reprezint\ exact tipulde muzic\ pe care l-am c`ntat toat\ via-]a , spune el.

Berry, care c`nt\ lunar `ntr-un clubdin St. Louis, are [i sfaturi pentru muzi-cieni: Keep rocking, keep rocking. |stae primul sfat. Al doilea: fi]i buni cu faniivo[tri! .

Dave Gahan: „Muzica DepecheMode va tr\i mai mult dec`t noi“

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..


Pentru ITP? Da, ̀ mi expir\ mar]i [i

m\ g`ndeam c\ dac\ tot tres\ plec la Bra[ov, m\cars\ nu-mi iau amend\.

Foarte bine. O s\ tre-buiasc\ s\ mai a[tepta]i.

P\i de ce s\ a[tept? Nuv\d pe nimeni ̀ naintea mea.

Nu vede]i c\ nu vede]i,asta nu `nseamn\ c\ nu a-vem program\ri.

Ave]i program\risau nu? C\, sincer, m\ camgr\besc.

Ehe, [ti]i cum e, timpul[i fericirea nu le po]i cum-p\ra cu bani. Mai ales feri-cirea. Cu timpul... se maipoate discuta.

Dac\ e nevoie, vin mait`rziu.

Mai t`rziu o s\ avemprogram\ri. Vre]i s\ facemitepeul sau nu vre]i?

Normal c\ vreau. P\i, hai, da]i [i dum-

neavoastr\ un spor de pan-t\, acolo, s\-mi vin\ chefulde munc\.

Aaaaa, am `n]eles. Dece nu a]i spus a[a?

P\i, eu trebuia s\ v\spun? Noi nu b\g\m m`na `nbuzunar. Dac\ vre]i [i pute]i,v\ ajut s\ ias\ treaba bun\.

Dou\zeci e bine? Pofti]i. A[a. Ia, b\ga]i-o aici pe

stand, s\-i facem noxele. S-oacceler\m pu]in... pfaaai, cee asta, ma[in\ sau furnal?

E vreo problem\? E grav, domnule, nu

trece]i revizia, ia uite ce

fum\l\u scoate. Trebuie `n-fundat\ ]eava, ca s\ nu maidea `n tester.

Am o c`rp\. Nu merge cu nici o c`rp\. Dar cu ce merge? Cu o foaie de cincizeci. Vre]i s-o b\ga]i ̀ n... aaa,

am `n]eles. Cam scump fu-mul \sta.

Ce s\-i fac eu, dac\ a[azice testerul? Aici ce avem?A]i turnat uleiul pe l`ng\p`lnie?

Nu, e motor diesel, [ti]icum se bor\sc astea, oric`tle-ai [terge.

Ce vorbi]i, dom le? Poa-te nu l-a]i [ters cu ce trebuie.

Ba da, am luat [i solu-]ie din aia special\, degre-sant\. ~n dou\ zile e la fel.

Nu, nu e bun\ solu]iaaia. Alt\ solu]ie e bun\.

Mi s-a spus c\ e... aaa,m-am prins acum. {i camc`t m\ cost\ solu]ia asta?

Patruzeci [i e ca noumotorul.

Am cincizeci. V\ dau rest, nu-i proble-

m\. A[a, acum e ]ipl\. Fr`-nele merg bine?

Abia am schimbat pl\-cu]ele.

Numai pu]in, s\ v\d...cred c\ le-a]i schimbat ̀ ntreele. Ia uita]i-v\, `mi trebuiedou\ sate s\ opresc ma[ina.

Ap\sa]i mai tare. Nu pot, m\ doare picio-

rul. E de la teni[ii \[tia, mor-]ii mamii lor. Dac\ aveamal]ii, c\lcam mai bine.

{i nu ave]i al]ii? Nu, dar pot s\-mi cump\r. Hm, s\-i zicem... trei-

zeci de lei perechea?

Nici nu se pune proble-ma, aici vorbim de fr`ne.{aizeci, c\ nu v\ merg nicistopurile.

Ba se aprind. Haide]i, nu are rost

s\-mi explica]i mie meca-nica. Dac\ nu pot c\lca fr`-na, nu se pot aprinde nicistopurile. Cu parbrizul \s-ta ce-i?

Am luat o piatr\ [i s-acr\pat.

Nu exist\ a[a ceva. Ecam mare cr\p\tura, tre-buie acoperit\.

Am ̀ n]eles. Sta]i acolo,c\ o acop\r eu. A[a e bine?

Nu, parc\ tot se vede,`ntr-o parte. ~ncerca]i cuo bancnot\ mai mare.

Probabil c\ [i lui Cristian Mungiui se pare acum c\ filmul a ajuns s\trateze despre o sumedenie de lu-cruri care s-au a[ezat peste poves-tea `n sine, poate de aceea a [i pus`n finalul trailerului, ca o conclu-zie a filmului, replica Alinei (Cris-tina Flutur) c\tre Voichi]a (Cos-mina Stratan): De ce te temi tu?S\ tr\ie[ti te temi tu? .

Sup\r\rile TatianeiNiculescu Bran

~mi aduc aminte fr`nturi de frazede la conferin]a de pres\ de laCannes, unde regizorul spusese,printre altele, c\ filmul e `n pri-mul r`nd despre dragoste [i aban-don; nu po]i abandona pe cinevacare te iube[te , c\ e dificil de spuscine e r\u `n acest film , la fel cume greu de spus cine salveaz\ pe cine

(...); ceea ce conteaz\ e c\ exist\ ovictim\ , dup\ cum scrisese `n ca-ietul de pres\ c\ filmul trateaz\despre iubire [i liber arbitru. Olistare a temelor pe care le atingeDup\ dealuri nu ar face dec`t s\-lbanalizeze filmul e mult mai multdec`t o list\ [i oricum nu te inspir\s\ scrii un text explicativ dup\ ce`l vezi, ci s\ `l la[i s\ se a[eze, spe-

r`nd c\ dup\ trecerea timpuluistraturile pove[tii se vor r\ci `n-tr-o form\ mai u[or perceptibil\.

Sup\rarea Tatianei NiculescuBran c\ Mungiu n-o pomene[te dec`te ori vorbe[te despre film devi-ne pueril\ odat\ ce ai v\zut filmul[i ai `n]eles c\ Mungiu a plecat dela realitatea bine documentat\ dejurnalista devenit\ ̀ ntre timp scri-itor [i c\ [i-a construit pe datele a-cesteia propria crea]ie. Nu ̀ n orgo-lii ar trebui s\ stea miza acestuieveniment. Bine ar fi ca aceast\ dis-put\ auctorial\ s\ fac\ publicul s\dea buzna `n s\li, dar probabil c\,a[a cum a ̀ nghi]it Cazul Tanacu penemestecate, oamenii vor `nghi]i[i imaginea regizorului lipsit decaracter, f\r\ s\ mearg\ s\ vad\ [ifilmul. P`n\ una-alta, scandalul um-bre[te lansarea unui film remarca-bil, dar dificil (poate de aceea `]i [id\ impresia unui cristal cu o miede fe]e). E genul de film care teschimb\ f\c`ndu-[i un aliat dinpropria ta rezisten]\ , scria criti-cul Jacques Mandelbaum `n croni-ca sa din Le Monde , la trei ziledup\ ce v\zuse filmul. Cum laCannes toat\ lumea scrie la cald,la fierbinte chiar, criticul franceza avut generozitatea de a l\sa filmul

s\-l lucreze, nedumerit de reac]iade vag\ plictiseal\ pe care i-o pro-vocase la proiec]ie. Dup\ c`teva zi-le, cea]a a `nceput s\ se destrame.

Critic\ social\, love-story[i atac la adresa bisericii?

Dincolo de conflictul dintre fic]iu-ne [i realitate (subiect interesant`n sine, dar care nu face obiectul a-cestui text), trebuie spus c\ Dup\dealuri e derutant de simplu [i decomplicat `n acela[i timp, oferindprintr-o poveste extrem de cizela-t\ mai mult dec`t o felie de realitate,o critic\ social\, un love-story ̀ ntredou\ femei sau un atac la adresareligiei sau a bisericii (de[i pe pro-topopul de Vaslui probabil c\ toc-mai ideea unei pove[ti cu lesbieneplasate `ntr-o m\n\stire ortodox\l-a f\cut s\ spun\ c\ Dup\ dealurie o ru[ine [i c\ noi nu avem a[a

ceva ). Dar peste curajul l\udabilal lui Mungiu de a aborda o aseme-nea tem\ se a[az\, de fapt, o proble-m\ de moral\ mult mai dificil dedigerat, care face ca Dup\ dealuri s\continue `n mod mult mai subtil [imai complex 4 luni, 3 s\pt\m`ni[i 2 zile. Cine vrea s\ `n]eleag\ Du-p\ dealuri poate pleca de la titlu.

Totul depinde de locul unde neplas\m ̀ n fa]a sau dincolo de dea-luri. Dar [i acest indiciu e derutant,pentru c\ Mungiu acoper\ pe loctot ce dezv\luie. Fiecare revela]ieare `n ea m`nerul care o `nchide laloc, la fel cum Voichi]a singurulpersonaj care evolueaz\ ([i de aceeaeroul filmului) descoper\ c\ poatedecide singur\ pentru via]a ei. Eli-berarea ei o condamn\ pe Alina, alc\rei sacrificiu pare, privit retros-pectiv, inevitabil [i necesar pentrusupravie]uirea prietenei. Fiecareare dreptate `n acest film [i cu toa-te astea, cum spune Mungiu, exist\o victim\. Nu m\ pot ab]ine s\ nupomenesc iar bancul cu cele dou\blonde aflate pe malurile unui r`u.

Nu te sup\ra, cum pot ajunge pepartea cealalt\? Dar e[ti deja pepartea cealalt\! A[a s-ar rezuma`n mod trivial acest film superb [idificil, pe care (probabil) cu c`t `l`n]elegi mai mult, cu at`t devinemai ilizibil. Eu cred c\ nimeni `nvia]a real\ n-a `n]eles nimic dince s-a `nt`mplat , a mai spus Cris-tian Mungiu la Cannes. Poate `n-]elegem c`te ceva dup\ film.

Dup\ dealuri. Regia: Cristian Mungiu.Cu: Cosmina Stratan, Cristina Flutur,Valeriu Andriu]\, Dana Tapalag\

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Inexplicabil~ntr-un dialog excelent din Sight& Sound -ul pe octombrie, GreilMarcus discut\ cu David Thomsonpe marginea celei mai noi c\r]iale lui Thomson, The Big Screen:The Story of the Movies and WhatThey Did to Us (despre care se vascrie, sper, `n En]iclopedie, `nain-te de Cr\ciun). Thomson, conside-rat unul dintre cei mai de `ncre-dere, perspicace [i personali cri-tici de film care scriu `n limba en-glez\, recunoa[te c\ ce `l intere-seaz\ `n primul r`nd atunci c`ndface o cronic\ de film e s\ trans-mit cum a fost experien]a visce-ral\, direct\, emo]ional\ a mo-mentului respectiv . {i adaug\:

Recent, am predat la Stanford.Pu[tii de-acolo s`nt inteligen]i, bi-ne educa]i. Pot scrie un eseu critic,dar `nc\ nu se cunosc pe ei `n[i[isuficient de bine `nc`t s\ exprimeemo]ia de a se uita la un film. S`ntprea cool pentru asta. Mai multdec`t literatura, filmul e pentrumine the key to feeling things .Am f\cut toat\ aceast\ introduce-re doar ca s\ spun c\, de[i a trecutdeja o s\pt\m`n\ de c`nd am v\-zut Dup\ dealuri, singurul lucrupe care pot s\-l articulez c`t de c`tonorabil e efectul devastator pecare l-a avut asupra mea, efectul-Dancer-in-the-dark care aparedoar o dat\ la zece ani [i taie `ncarne vie (a ta), efectul inexplica-bil al unui film asupra unui creier,felul `n care r\m`ne cu tine, doar-me, merge cu tine pe strad\.

De c`teva zile, `ncerc s\-mi ex-plic acest efect: de ce am pl`ns laie[irea de la film, `n autobuz, aca-s\, de ce n-am vrut s\ vorbesc cunimeni `n seara aia [i nu mi-amsalutat nici m\car prietenii. E a-colo, `n miezul lucrurilor, o poves-te simpl\ despre moartea cuivacare are nevoie doar de iubire cas\ supravie]uiasc\, o chestiune decredin]\ [i de `ndoial\, ochii mari[i bl`nzi ai Cosminei, privirea pier-dut\ a Cristinei, o distan]\ just\dintre camer\ [i personaje care fa-ce lucrurile `nc\ [i mai insupor-tabile, o ne`n]elegere general\ decare, nu [tiu de ce, mi se pare c\s`nt [i eu responsabil\.

Din cauz\ c\, `n film, nimeninu e sut\ la sut\ vinovat, vina ser\sp`nde[te asupra tuturor, in-clusiv asupra ta, care tr\ie[ti `n]ara care a l\sat s\ se `nt`mple oasemenea groz\vie. Da, asta tre-buie s\ fi fost explica]ia.

S`nt [ase luni de c`nd amv\zut Dup\ dealuri, laCannes, [i de c`te ori m\g`ndesc la el, descop\r c\trateaz\ despre altcevadec`t despre cecrezusem anterior. Aproape c\ ar putea func]iona ca ooglind\, reflect`ndu-l mai mult pe cel care `l prive[te,`n momentul `n care `l prive[te, dec`t povestea de lacare a plecat – a[a-numitul „Caz Tanacu“, documentatde Tatiana Niculescu Bran `n romanele non-fic]ionaleSpovedanie la Tanacu [i Cartea judec\torilor.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food

Dup\ dealuri [i dincolo de poveste


La revizie

Film

Iulia Blaga

anul viii » nr. 373 astérix [i obélix: datul `n ... · aventurile lui s-au v`ndut `n mai multe...

Documents