(16,

ANUL IX. Nr. 2386 10 BANI EXEMPLA RT1L-

1ALIPA:FLE IN 9r02krT9E ZIIMEILE

t71, (1\TINERI , JULIE 1885

ABONAMENTELE :In Capitalil: Pentru 1 an 30 lel; 6 luni 15 let; 3 lunl 8 lel.In District e : , 1 an 36 let; 6 lunl 18 lei; 3 lunI 10 lel.In StrilluAtate: , 1 an 48 lel; 6 lunl 24 lel; 3 luni12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anunciuri si Reclame a se adresa :In România : La administratiune, Tipografia Stefan Miheilescu, Strada Covacl, Nr. 14 i la corespon-

dentil ziarulul din judete.In Paris : La Societe Havas, place de la Bourse, 8.In 'Plena : La Heinrich Schalek, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunturl pentru Austro-Ungaria.In Ramberg : La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Biuroul de anunturi pentru Germania.

-.:-.;,7:::::..zi,fmr.mints,-hoassnennanomnoszamsuesansar arawasusist=wr.se....-=1.:ranamponanontiangsr: ismanneeraisanstnm nns

OBSERVATORIUL METEOROLOGIC

Bu letn atmosferit, Joui 4 lulie

Elemente clinantice

E H 1 ..s..,zI

2 oxep. m.

8 oreséra

8 oredim.

Temper:1ton niirolnl In umbd . .

N, mini. . .

N N akin& . .

N , fliri apiatorBarmetruiredno Is 00Tonainnen raporilor in niliantrallama rolatid in proconit .

Vianddireojia dominantl. .

inleala medic'

Insporalimion BpiMainketinometrn (0-100). . .

Nebidoniatea (0-10) . . . .

31.8

35.2753.613 037S1.70 8

49.22

23.633.7

20.8752.2

14.870

SW.!2 90.9

1

25.2

15.328.3751.613.2

54E1.90.3

47 91_

kspectul zilel :Err. Senin, Vent f. slab, oAstein dimire'a. Senin. Vuntul aproapo linitit.Barometrul scado incet do erl.Directorul Observatorulul, St. Hepites.NOTA.Temperatura este data in grade* centigra-

de formula 8 a+2 p-1-8 p+Minmedia calculata prin 4

inältimea barometrului in milimetre do mercurill.Iuteala media a vdntului este data in metre pe se-cundà. Evaporatiunea apti si ploaia aunt socotlte inmilimetre de grosime. G-radul de claritate a eaului se mlisoara cu grade actinometrice, socotite 0grade la intuneric rti 100 grade, atunci and cerular fi cu desdvdrsire mra norl si in atmosferá n'ar flvaporl de apt. Nebulositatea este mdsurata de la 0la 10; cifra 0 inseamnä un cer cu totul senin, iar10 arata un cer cu des6v5rlire acoperlt de port.

§TIRI TELEGRAFICEdin ziarele streine.

Berlin, 13 Iulie.Pe längd printul Hohenlohe se zice

cd §i comitele Arnim-Boitzenburg estecondicat pentru postul de guvernatorin Alsacia.

«Ta geblatt» din Brunswig desmintestirea cä alegerea ambasadorulul prin-tul Reuss de regent in Brunswig s'arfi si Mcut de cdtre consiliul de re-gentl.

Paris, 13 Iulie.Afacerea neutralisdrii CanaluluI de

Suez va stagna cel putin donea§teptändu-se ca in Londra

se infdtiseze documentele in parlament.Roma, 13 Julie-

Nu e exactd. §tirea despre cdlatoriaministrului pre§edinte Depretis la Vienaspre a avea o intrevorbire cu persoa-nele ce dirig politica externd ; in Romanu se stie nimic despre aa ceva. Doc-torul Baccelli a statuit pe Depretis capeste yard sd petreacd sad la MileCornexville in Jura francezd, sail laKarlsbad. Depretis nuls'a hotärit incd ;in or-ce cas nu e vorba de vre-un scoppolitic.

Madrid, 13 Iulie.Ierl aü fost in Spania 1.197 casurl

de holerd §i 588 mortI. In Madrid admurit 6 persoane, in provincia Murcia190 §i in provincia Valencia 296.

Timisoara, 13 Iulie.Banca nalionald romAnd «Timi§ana»

.s a mregistrat la tribunalul regal deceea ce se va publica poimdne in

«Budapesti Közlöny». Acest institutde band, va incepe luûràrile la 1

August. Director este advocatul Un-gu reanu .

Varsovia, 13 Iulie.Guvernul rus a dispus sd se nu-

meascd, o comisiune sanitard lin Gra-nitza pentru desinfeetarea vagoanelorde persoane ce sosesc din streindtate

spre a fi supuse fumigatiunii mdr-furile suspecte.

Brain, 14 lulie.Ieri dimineath s';t arestat in Tre -

bici soejalitii Chlumeczky §i Horek.Seara s'ad grämddit peste 2.000 lu.crAtorI, cdutdrid sA libereze on fortape eei arestati. Jandarmeria, find a-tacatd cu o ploae de pietri, a somatmultimea sd se impristie i nesupu-indu-se a nävdlit cu baionetele si a'tuft cdte-va persoane. Un detasamentde soldati, compus din 102 oameni §i4 oficerl a sosit ea ajutor din Iglan

va sta in TrebSci pAnä la restabi-lirea ordinil. Acum e lini§te.

B. rlin, 14 Iulie.0 stire din Cair, primitä de «Vos-

sische Zeitung» :spuue, cd Mahdiul-!merge prin Oa zele LibieI cdtre SiutIn Egiptul de sus, uncle estu a§teptatde eatre Engleji.

Varsovia, 14 JulieTarul Alexandru va veni in August

la .\7arsovia hpre a asista la manevresi in ,Septemvrie, insotit de impèrd-

teasa Maria Feodorowna si de printulmustenitor Alexandrovici, va face ovisitd impèratului Franz Iosef.

Din ordinul Tarului artileriele decetate din ceatile polone Nowogeor-giewsk, Brest-Litowsk i Ivangorods'ag intdrit cu ate patru batalioanenol artilerie de cetate.In Kiev s'agformat trei baterii de infanterie demunte.

oServidul telegrafio ai Rom. Lib."

15 Iulie 1885 3 ore seara.I ondra, 15 Iulie.

Morning Post" desminte stirea cum ca arfi vorba de rechidmarea lordulut Lyons, am-basadorul Engliterel la Paris.

Sir Drumsud Wolff va pleca sdptdmäua vii-toare in Egipet, trecdnd prin Constantinopol,

Eme, 45 Julie.Impératul a plecat dupa ameazi la Coblenz-

Berlin, 15 Iulie.Dupti «Gazeta Crucit» ImOratul nu se va

duce anul acesta la Isl, dar va primi la Gas-tein visita Impdratulut Franz Iosef.

(Havas).

A se vedea ultime §tiri pe pagina 1111-a

Bueureset, 4 Iulie

Vina noastra cea mare este canu gandirn destul nict la prezinte,nict la viitor, nict la mijloaceleprin cart s'ar putea opera o schim-bare in spre bine. Ne vaitam candne doare ceva, dar indatd ce in-ceteaza durerea or ne-am deprinscu densa , nu mat zicem nimic.Cati din cet ce fac politicd in Ro-mania, si inca dintre cet mat cupretentiT, st-at pus .serios intreba-rile : Uncle ne afläm ? In cotra mer-gem ? Prin ce mijloace vom puteaajunge la scopul ce incalzeste ini-ma tuturor ? Cap aU gandit in des-tul la acest:e intrebart i datu-ne-at rèspunsurT vrednice de patriottluminatt ? Neputinciosi la gandire,cet mat multi ne-at dat vorbe inkc de idd.

S'a guvernat indestul tara noas-trA de meste§ugarit la vorbd, cartstiti sA amdgeascä lumea ou fraze.Autoritatea acestora trebue spulbe-rata. Térit 1f trebueste fapte earlsa't sporeasca puterile de viata,iar nu vorbe cart s'o adoarma peasternutul mizerielor. i fapte defelul acestora nu'l pot da decdtceT ce atí o minte in stare de agandi la trebuintele Statulut, instare de a gdsi mijioacele de in-destularea acestor trebuinte. Deaceea am cerut not meret particle-,lor programe politice si economice,in adevératul inteles al cuvéntulul,iar nu dnpa intelesul ce'l ciao a-cesteT vorbe capetele usurele ce i-nee-resc hartia fara stirea lui Dum -nezet. Ziarul francez Le Temps »arata, in zilele trecute, cdt de ri-dicule sunt grupurile politice cartreclama increderea natiunit, fara

spund cum ati de gand sa'ifacA fericirea, sat 'I desfasurä do--rintI comune. La not oamenitgrupurile de felul asta se iat inserios !...

tim ca este gret, poate chiarcu neputii.ta, sa decidem pe cet ceaü imbetränit in negandire or inimpletirea de cuvinte amagitoare,sä se intoarcd pe sdnètoasa calepe care trebuiat sa inceapd, mer-sul politic. Deprinderea e cate-o-data asa de puternica, ca nu matare leac. Dar daca cu acestia numat putem face nimic, sa avemgrije de generatiele tinere ca sd nuse molipseasca de betia rie cuvinte.a retorilor fArà plumb, si sd ne si-lim a abate multimea, careia it pla-ce a fi amagita, din drumul ne-

*

ANUNCIURILE :Linia micA _pa pagina IV 30 bani.Reclame pe pagina II-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 lei.

Scrisorile nefrancate se refusä.Articolil nepublicatl nu se inapoiaza.

Pentru insertil i reclame, redactinnea nu este rosponsabn.

MIUMMENESZEWAREMBINIONNOMMERSMiTEASE11121-MVITANIMMASIN,_

serva until examen sumar. 3. Facultateade medicind deja acordd titlul ne «doctor"

D. decan ar fi rèspuns cd va avisa a-supra acestel cereri la inceputul anului§colar, si spend cd, de§i aceastd reformdva intAmpina multe greutdti, legitima ce-rere a petitionarilor va fi satisflcutd.

In acest cas cursul desvoltat de drep-tul roman va fi acut de d. profesor Da-nieleanu.

gustorilor de vorbe goale. Asa vomputea spera zile maI bune, decdtpand acum.

SA ne deprindem a ne gandi, acerceta de aproape lucrurile des-pre cari vorbim, a ne da seamaeat maT exact de situatiune, a legaefectele de cauze, a cauta sa pa-sim pe drumurt cat mat sigure, afi totdeauna obiectivi in cercetarre, a privi lucrurile in intregul lo-iar nu laturalnic. Atunci vom puteafi folositort terit noastre. Altmin-tent vom mari confuziunea in carevegeteaza densa i vom contribuila primejduirea viitoruluT, cum dinnenorocire multt din neViirqd con-tribuesc orbeste la aceasta.

Politica nu este treaba asa deusoard, precum inchipuit'o multtpana acuma, precum inchipuescincd multI la not Ea este o stiintdfoarte complexa, cact foarte com-plex este si obiectul et ; o stiintacare nu este inca scrisa in intregulet, pentru a o putea invéta cu in-lesnire fieste-cine, dar al cdrel o-biect poate sa fie reprezintat de ca-petele mat alese, cart cunosc ceeste Statul i cart it sunt trebuin-tele lui, cart pot sa citeascd inteosituatiune de fapt i sä gaseascace'l trebue spre a fi imbunatatita.Cine crede ca. poate fi om politic,fard sA aiba idee de legislatiune,de istoria until popor, de desvol-tarea psichologica a uneI natiuni, delegile economice, de organizareaStatulut, etc., se insala amar. i candasemenea fapturt ajung a juca ro-lurt mart intr'un Stat, nenorocireapoate fi mare pentru acel Stat. Dacae greti a deveni specialist intr'o ra-mura réstrinsä a civilizatiunit mo-derne, e inzecit mat gret de a de-veni om politic. La not insa se vededes fenomenul contrarit. De aceeane m*O.m Cu gret inainte.

Nu vom convirge masele de a-ceste adevéruri, de-altfel elemen-tare : gazetele nu petrund inca inmase. Dar am dori sa se convingäde dansele asa numitele clase di-rigente i sa caute a destepta alt edeprinderi in viata politica. Grupa -rile sd inceteze de a se face imprejurul oamenilor, or imprejurulcator-va fraze ce nu spun nimica.Ele sd se faca imprejurul ideilorlamurite, ce separa pe oarnent inlupta pentru fericirea Statulut. A-cesta este un intditi pas consti-ent de facut in viata noastrd poll-tied. vom face cand vom in-cepe sA gandim adanc asupra Sta-tulut nostru i trebuintelor lut.Fdrd. de aceasta ne vom sbate in-trio invélmasala stearpd, cum fa-cem acum. Polemicele personale cuinvinuiri trezite vor urma sa ocupelocul desbaterilor de mésuri folosi-toare pentru Stat.

Cet cart fac din presa o arma.de résbunare personala, o intreprin-dere comerciala, or o scoala deretorica, nu ne vor intelege sat,daca ne inteleg, vor cauta sA alte-reze cuprinsul indemnurilor noastre.Cet cari cred insd cA altul este ro-lul preset politice intr'un Stat, rolmat inalt §i vrednic de cetateanulce'st iubeste inteligent tara, ne vorda dreptate. La acestia ne adre-sam, cu deplina speranta cd, de nuazi, maine, ceea ce zicem not va in-cepe sa fie o realitate.

Prezintele nu este fermecator, vi-itorul este acoperit de negure. Unclemergem not cu negandirea ? Undeam putea merge schimbänd de-

prinderile semi - barbare in carttrdim ?

Am maI respuns la aceste intre-bdri i vom cauta a mat respunde,cu incredere ca ne facem bine da-toria.

o

CRONICA ZILEIDumitucd, 30 Iurne, la orele 9 dimi2

neata, M. S. Regele a asistat la servi-ciul divin in biserica din Sinaia. Majes-tatea Sa a fost intémpinat la intrare ded. principe Dimitrie Ghika §i de mai mul-te persoane aflate la Sinaia.

In cursul séptèmdnel trecute, Maj esta-tile Lor aù intrunit la dejun §i prdnz ped. prim ministru BrAtianu, pe d minis-tru Campineanu, pe d. ministru Nacu cadoamna, pe d. principe Dinntrie Ghikucu d-na principesd, pe Exc. Sa d. dr.Busch, ministru plenipotentiar al Germa-nia', pe d. comite Walwitz, secretar delegatiune, pe d. general Racovitä, pe d.Titu Maiorescu pe d. I. Calenderu, ad-ministratorui domeniului Coroanel, ped-nil medici inspectori generali doctoriiTheodori §i Fotino, pe d. Fleva, prima-rul Capitalel, pe doamna Zulnia Sturdza,precum §i mai multe alte persoane dedistinctiune.

D. Louis Mendl, consul al SuedieiNorvegiel, eu re§edinta in Galati, avénda pleca pentru cdt-va timp in strdinkate,afacerile consulatului regal se vor gerapdrid la intoarcerea Otularalul de d. Si-gismondo Mendl.

Se vorbe§te cd d. ministru al instruc-tiei publice va da o ordonantA prin carese vor promova in acest an elevil carivor fi obtinut nota medie 5.

Bursierilor Statulul li se va cere insdmedia 6.

Un insemnat numér de cetAtenl dinSeverin ad adresat d-lul ministru de in-terne, spune Romänul", o petitiune, incare imputd prefectului de Mehedinti, d.M. Ghelmegeanu, un mare num& d.fapte grave §i necorecte.

In urma acestel reclamatiuni. d. mi -nistru de interne a insdrcinat pe d. IorguRadu, §eful di visiunil comunale din mi-nisterul de interne, sd fad o anchetdla fata locului."

D. A. Stolojan, ministrul domenielor aplecat eri la Dealul Mare ca sd vaddcum se executd lucrdrile pentru distruge-rea filoxeril,

Fiind-d un profesor titular a ocupatcatedra de chimia organicd §i toxicologiede la §coala superioard de farmacie dinBucure§ti, ministerul o revoad din con.cursul ce era publicat pe ziva de i No-embrie 1885, §i in locul ei publica inconcurs pe aceea§I data catedra de chi-mie anorganicd de la acea scoald.

Concursul se va tinea inaintea juriuluice se va institui la facultatea de medi-cind din Bucure§ti.

«RomAnia» e informatd cd alaltd-crl, incomnna Vitanu, mai mullI Matori derele ad nivAlit asupra unui ofiter de po-litie §i Fad maltratat cumplit.

Acesta a fost dus la spital, lard ceiculpabill ad fost arestati de autoritatealocald.

Poliia capitalei a prins un nod falsifi-cator de monetd, pe cAnd voiesd schimbemal multe piese false de cdte so debani.

Mal multi licentiati de la facultatea dedrept din Bucuresci, precum §i studentiin drept, ad adresat zilele acestea o pe-titiun d-lui decan, prin care cer sd li seacorde dreptul a depune examenele pen-tru oblinerea doctoratului" in drept, titlucare este prevézut 5i in regulamentul ac-tual.

Cererea este intemeiatd, dupé «VointaNAtionald», mai ales pe urmAtoarele mo-tive ; 1. De§i legile acordd ambior ti-tlurl drepturi egale, dar, de fapt, licentanu se poate considera cu totul egald doc-toratului : acest din urmA find superiorca titlu universitar §i presupunénd studiimal intinse. 2. Unele facultdti stréine con-fed titlul de doctor, cu foarte multA in-lesnire, in scurt timp, §i acele titluri suntrecunoscute in Romania, chiar sub re-

M10111111

DIN AFARAAlegerile in Franta.

In privinta pregatirilor pentru ale-gerile viitoare din Franta «PesterLloyd» primeste din Paris urradtoa-rea corespondentä de la 28 Iunie :

Comitetul electoral, in care stint re-presentate toate grupurile majoritatiiCamerii actuale, spre a putea apela lalard ca o partidd guvernamentald, s'aintrunit astäzi inteun local din Avenuede l'Opera, spre a asista la citireamanifestului, redactat de o comisiunede cinci. Testul acestui manifest sagapel provine in cea mai mare partedin pana lut Spuller. Documentul ecompus scurt si energic. Mai äntèifirelevd necesitatea, de a da Cameraviitoare o partidd tare guvernamen-talk apoi aminteste marile progrese,pe cart Franta le datoreazd Republi-cel, mai ales pe terenul instructiunii§i comunicatiunilor, precum §i ce pH-veste reconstituirea materialulul mili-tar si de navigatiune. Cu privire la a-titudinea, ce ste a se observa fata cuBiserica, manifestul constatd, cd Ore-rile divergeazd asupra metodel ce estea se intrebuinta pentru inläturareaConcordatului. Deocamdatd sd se corn-beta i respingd purtarea ilegald a clelulu! fata cu autoritdtile civile, darnu e necesar sd se declare resboig Bi-sericei fArd motive impunètoare.

Manifestul se pronuntd categoric a-supra cestiunilor coloniale. El zice, casa se pdstreze cu cuceririle facute, darsd nu se faca altele noul. E ma! les-ne a zice, de cdt a face ; s'apol lucru-rile nu vor trece tocmai in liniste,dupa cura probeazA din nod atacul dela Hue. Se §tie, cd. or- ce colonizareeste un resboid neintrerupt, pentru cdo cucerire fAcutd poate fi asiguratanumal printr'o altd cucerire. Deci a-ceastä frazd din manifest este numaio momeald pentru alegetorl : In finemanifestul mal vorbeste despre o se-rie de reforme financiare §i economi-ce, a caror realisare ar avea sd ur-meze in perioada legislaturii viitoare.

Intrunirea a adoptat astbizi acest ma-nifest si a hotärit sd, se intruneascamane din nod, spre a decide asupramijloacelor de a ajunge la sP nandturIcdt mat multe. Manifestul nu se vapublica de cat la inceputul perioaddIelectorale.

Anarhistii in Belgia.Asupra descoperirii din urrnd a u-

ntil' complot de anarhi§ti in Bruxelafoile streine aduc acum oad-carl amd-nunte. Politia a procedat la o perchi-sitie domiciliard in strada Notre-Seig-neur, sub pretext cd urnadrea pe douIfrancezi, condanarati pentru vagabon-daj ; cu aceastä ocasiune s'ag prins doifranceti, Furet si Montaut, precum §iun rus, Jaffe. Un alt rus, Reiffer, ascdpat cu fuga. Despre acesta s'ascris din Petersburg catre politia bel-giand, ch este un individ prea pericu-los. Politia aflase, cd anarhi§tif aveadO. tie luna trecutd o intrunire extra-ordinard in acea stradd §i a luat m6-suri in consecintd. Incd din stradd aùfost prin§i 17 membri, car! vread sAintre, iar in casA s'ati arestat alte 15persoane, intre cart §i_ eel trei streinimentionati mai sus. Nurnal acestia agfost detinuti, iar celor-l'alt1 li s'a luatinterogatoriul i ail fost liberati. Po-litia a confiscat hirtiile si armele gd-site : revolvere, pumnale si cartuse dedinamitd.

De al-0, parte se pretinde, ca cErce-cetarea se face in secret si ia dimen-siuni mart. Sunt citati toti abonatiIziaruluI anarhist «Ni Dien ni Maitre».Se oonsiderd de un ce sigur, di a lostvorba de un complot contra imp6ra-

ROMANIA LIBERA

tulut Rusiet ai ea hArtiele confiscateaa o deosebita importantd

Tar cia.DupA cum Runt. informate foile vie-

neze, Seicul-Islam a tinut un discursfauatic, la eeremorna din zilele trecu-te in Constantalopol, cAt d mahomeda-nil s'ad in h nat m-ntalet profetului.Fo Ile engleze atrag deasemenea aten-tinuea asupra discurs. Seicaul-Islam, capul religiel musnlmane, hpo-teozar.d Is lamul. si a exprimat regre-tele sale, ci n timpul cuceririlor nus'ad stArpit eu totul loeuitorit necredinciost. In fine Papa musulman a re-comandat sA se observe striet legeastanto, ca rrejloc prim pal peatiu in-tärirea state WI. A pol s'a sculat ma-rele vizir S vi-paga, sere a aprobaspu-iele i-ul Islamulut, mai edaog ndca dupe a sa p rere ar trtbui sa sefaea tot posibilul pent, u indreptareagreaelelor corn se de predecesorie

Se zice Sultanul a desarirobatvorbirea marelut vizir. Foile englezgasese, in fanatkmul lui Said pea,explicerea, ca merele vizir proeeue zain mod agresiv contra capitulatiumlor,contra drepturilor comuuale at alestreinilor.

Mahdiu 1.Stirea de sell-aye, despre moartea

Mahd.ulut, nu se coufirma. Deaseme-nee nu se atie pesitiv, ce planurl areprofetul u privire la Sudan ai ia E-gipt. 1nteacestea «Dai y News» mataduce u «uliima vereiuue positiva»despi e cat, strufa Cartumultu, in c rese zice : Ferig-paaa n a fost un tràdak or ; el a fost uds peutru ca serveape ne,.)redinciogil cre§tinI Dupa luareaora§ului all lost taiati SaU impu§ at 4Ball 5 wit oarnenl. Geueralul Gordon,un wedic europeao, un tá mactil iiucts cei putiu 200 Arabi, da-id fuourldi , palm, al .iup ee Ü spra% it mu-

s a Use h s poaria, Go don a ie-ait «liii19tiot 91 vu.us», fuulaud o igera§1 CU .abia i manta Uu Arab l'a im-puacat.alehdiul, dupa ce'§I face ru-gaciunea, UI toate zilo.e se ridica dreptlu picloare i intoreandu-se spre mea-za-nuapte, '§I trage pa o§ul §1 esclama:«Val, val tie, Stembul, ca acest palo§e cuntra ta I»

14 Iulle in Franta; stataa InI Ilnel.Francia republican& serba.oreate, ca

in and trecuti, pe 14 Iulie, ziva me-morabila a d rimäre 13esullei, acelloc.* ie gemete at victimetor despo-tism nl m uaichie al Ludovic XI V,Ludovic XV al Ludovie XVI.Let-tres de cachets, acele mandtte de a-resLare utióctise de rege, eu loc la-sat a.b peutru scrierea numelor ace-lor persoane cart nu priveati ca ochlbunt guvernut buuului plac;" i Bas-tilia, temnita celulara, mat de temutde cat insài moartea, in care se a-ruucall vicamele, smulse in ascuns intunpui noptii, din casele tor, pentrua impetrezi, nuute de niment, inobscurele el ceiule; lettres de ca-chets ai Bestilia, dar mai ales Bastielia, fust instrumentele de cart s'ataservit itegalitatea Ir..nceza in secolulXVII gi XVIII pentru a puteaexercite desputismul trambitat de Lu-dovic XIV prin cunoscutele cuvintede : Statul sunt eft.

FOITA «ROMANIEI LIBE RE»4 tulle 5

DE LA VRANCEA

ODINIOARA

Statul. dar Statul pentru eel carlmurmured contra despotismulul eraBastilia, temnita-fortAreata incongiu-ratà cu sonturI adAncl, aperate cu tu-

inchisä cu zidurl a cAror enormdgrosime apasa asupra celor inchii

gr. Ii de cat peatra mormentulut.Sinistr carcere insä deveni cu timpulMate de ild'oasà tutulor in cAt in zivade 14 lulie 17.. populatia Parisultil sescoa ä ea un singur orn, se indrespi aAve ea ca vijelia, trece peste dense

eai in caae-va minute Bastilia e &Axl-matA, Bastilia e spulberatA, Bastilianu mal este ! Darimarea Bastiliet, in-semneaze, cAderea despotismului cudesfiint rea trecutului , proclamareldrepturilor cetAtenilor cu era libertAalei, Revolutiunea, in fapt : eatä zivamemorabila ce o serbAtoreate Fran-ta ! Dar pe cAnd Republica serbA-toreate acPst mare fapt al trecutulut,ea onorPaze, .deodatà memoria mari-lor patriot! dispArutl de euränd dinSInul et, i, in aateptarea zi1-1 in carevor saluta statuele ce are s'a le ridice,spothPosera in ziva de 14 Iulie, info un beogale, pe poetul Victor Hugo,pe amiralul Courbet

Francia onoreazA pe se! bär-Stetui se inalta mPreil, intr'u-

na, ai necontenit. Parisul in curandva fi sberlit de st eta SeptemAna .a-ceesta se va vedea inaugurändu-seinca trel : Lunt, ajunul serbAriler, a-eeea a lui Pinel; Mary, 14 Julie a lulVoltaire; Mercuri, in fine, a hi! Be-ranger.

Cine nu atie pe Voltaire at Beran-ger I CM despre Pinel celebrul medic

vorn face cunoscut citito-rift)" aea precum ni'l arata erninentulscriitor Jules Claretie in unul din ar-ticolele sale din «Le Temps».

Pe acela, ne acest Pinel, putemsal onorgen. El a fost prenumeratprintre bine fAcetorii umanität Ï. Al-ph rise Eequire», inteo carte Parisulin secolul al XIX, a scris pagine e-locinte consecrate lut Pinel. Inaintede acest bkrbat nenorocitii nebuni dinBice re gemead, eraü in agonie, ma-re al (-ra sA, zic crapad), culcati pep_ae imputrezite, in aghiaburiErma batuy, eraü legati de zid cu ck.r-lige, li se infigea hint! in carne. Es-quiros nareaza cA, un nebun incer-canau-se sa, evadeze, fu lungit jos peacoperie cu o loviturA de puaca. Pinelvine ai totul se schimbk. In mareleamfiteatra de la Salpetriere, tabloullut Tony Robert-Fleury, ce'l aminteatestatue Ito Ludo vic Durand, represintäne Pinel fa end sa cadA fearele de lasermanele nPbune. Pinel fu, in adever,lib rat orel nebunilor. GAseatt apostolin mast savant. Inainte de el, Tengon.La Rochefoucauld, pled ise cause ne-bunilor : Pinel o caatiga.

Se swine cA in ultimele zile ale a-nulut 1792 un orn veni sA gàseasä pePine!, de curAnd numit medic-aef alostaciulut Bicêtre.

Cetetene, it zise el, ni se asigurAcà tu t i ascunat regaligta in ospiciulteir i ca tu le dal feare pentru a'lsustrage de la acelea ale natiunei. Ne-noroce e tie dacA ne !

respunse :Inträ, cetAtene, vezi ai judecA

Omul card 'I vorbea Pinel era Cau-printre smintiti, speriat de

acele urlete, tremuränd inaintea ace-lor convulsivl i furiosl. Privegte, in-treaba, apoi pe urneä

A douazi unchiaaul se scula cu noap-tea in cap. Pose aeaua pe murga, 'Ipuse dasagele pe aea, o alstruna, bale,

baga pe dupe ge, baerile unei 0,30cu ViJj nacaleca, o gterse la saudtoasaluaLdu'gl rèmas ben de la nevasta-sa.

Apk.I a twat mogul camaidor, a'aspalet copitele goeaelului, ai 1-a ater-petit oad in mulie piriuri earl amcurgeati drept, doue doue, ca urmelecal ului, aci se resfiraii ai se rococo-lied tailed dealurue, culeand stufurile,

perzèndu-so care incotro apucad, u-nul spi e soare resare, altul calre ne-gurile d se din impel atille nowt.

a§a a lasat in unua doinnia flo-rilor uude se aull, §i mirosul nu nu-mal vapseaua,stapanirea pasarelur u udese soLoteate §1 cautecul nu numal pe-nele, imper0a pitichor uncle cel maImarl stint cel mat mite ; ai, toemal segandia ca lumea d'aci inco.o numai eca lumea, pasamite se uluise el, diiar a dat p ste oamenl ca §i dènsul.

_ Mate duel moaule ? l'ad intrebatin treacöt noue fray, toy unul j unul,car! se trudead ia aráturA cu none bolinjugatl la plugul cu coarnele auraeai CU fierul ferecat.

Ala duc Latta le grái cu binio-

inaelat. Aceati oament auntinteadever smintitia Pentru a atergebAnueala care te-a atins, ce cerI tu ?

Cer sa tratez pe aceati nenorocittca oamenii i sà fac sl cad& fearele bor.

Eat! nebun tu ? zise Couthon.SW! liberezI ? Sunt bestit sèlbatice

Bestil s'élbatice pentru ca II tor-tureazA ; el vor redeveni creaturI u-mane cAnd vor fi ingrij it!.

Couthon privi pe doetorul bine in ¡e-ta. Omol teroarei trebai s& fi remasmirat dinaintea omulut mile!.

Fie, zise cl. Dupa placul tad.Umanitatea va cAatiga cu aceasta !

Umanitatea caatiga, in adever. Pi-nel salva multi nenorociti alienatia Pi-nel fundase o stiinta. Cloacu, gratielui, deveni cuviincios; temnita fu unspite]. Bicêtre, aceastä pescere de du-rert, aceastä carcere, se schimbA inloc de asil ai de salvare. Glorieacestut or:a ! El gAsi in Esquirolun continuator, dar el cel d'anteitisubstituise intelegerea tandrA a ne-norocirel , brutalitätet al inteligintaforte!".

oILI ECtiEtE'VE

rul moau, s& intreb pe Sfinta Vinerice sà fac ca sä doblndesc i eli un co-pil, el 'mi-a dat Dumnezed de toatea fare, de un copil, i mal bine mi lelua pe toate daroia un copil.

Moaule, sa spui ai de no! cà in-tindem cu noue bot i brazdä tot nufacem ; cà se infige ferul plugulul&Nile i spintec& in sus, apoi aluneedpe d'asupra telenrl ea un cAlcAl peghiatä. Moaule, da sa, nu nit! !

Bine tatd, bine.Mal pe la chinda, cAnd gonesc Fes-

lunii ai se intoarce barza la put, ma!merge ce mei merge ai intAlneate, unflkcail voioie de sa fi spart piatra inpurnnI, sa fi clätinat muntil i sä fi in-calecat toate fiaaele ea BA le mäe deurechi. Si cat era de &mile, ai de ru-men, sta despuiat i lungit p'o rogo-jinA la adApostul balariilor.

De cum vezu pe betran, se incercasa indruge cate ceva ai cum deschi-dea gore, gura clant, falcA pe fala.La urma urmelor, se frecA bine la ocht,cAscä sdravAn de i se vezu omuaorul,

clefetind bulmAcit de eäte-va or! iz-buti sa spue, ma! mult pe nas de catpe gurä

Aba Moaule, in cotro ? un te ductp'eaa npuaeala ?

Licà tatà, sá intreb ì ea pe Wan-ts, Vinerl ceva de mine ai de matu-aa mea.

Ca ce bine al faae s'o intreblde mine acheAte de ce sa me orop-seascà soarta gol pupa, numal c'o ro-gojina, aci sub mine, aci in spinare.

Si taindu-i-se cuventul casette dinetiscat in cascat, pana '1 trecurii lacrà-mile si'l cAzu capul pe spate, incepend

horcaneasca par'ca n'ar ma! fi dor-

D-nif C. L StAncescu si Ed. Wachman, ac-tualt membri onorifict in cornitetul teatrelordin Bucuresci, se confirmä in posturile lor peun noti period de patru an!, conform art. 4din legea pentru organisarea teatreltr,

PArintele I. Petrescu, profesor de istoriasacrA i confesiunea ortodoxa de la semina-rul din Ramnicu-Val-ea, se numeste directoral acelul seminar, in locul parintelul Ghe-rasim Safirin.

D. G. G. Vulpescu, institutorul clue I,de la scoala Nr. I de bIetl din Caracal, senumeste cu titlu definitiv in postul ce ocupäin virtutea art. 36i din legea instructiunei.

D. Al. Or6scu, profesor la facultatea de sti-inte, se confirmg, in functiunea de rector alUniversitatel din Bucareo pe un period de4 an!, conform art. 294 din Itgea instructiu-net, functiune in care a fost nurnit proviso-rig prin jurnalul consiliului de min,stri Nr.I de la 12 Iunie 1885,

D. Ioan *erbinescu, este numit controlorfiscal, in locul d-lut Gr. Manolescu.

o1111PARTIREA

Relatie oficialA.Duminica, 30 Iunie 188a, a avut loc

in sale Senatulul, solemnitatea distribui-rei premielor la elevele scoalelor secun-dare, scoalelor primare si scoalei profe-sionale din Bucurescl, in presenta d-luiDim. Sturdza, ministru cultelor i in-structiunel publice, a &lie! Spiru Haret,secretarul general si a d-lui B. Saicariu,membru in consiliul permanent al instruc-tiunel. In accastä zi publicul era si malnumeros de cat in ziva precedinte.

Solenmitatea s'a deschis prin urmito-ruldiscursrostit de d-na Paulina Zaharescu,directoarea acoalei profesionale de fete :

Domnule ministru,Domnilor Doamnelor,

SerbAtoarea de astazi consacrath ti-nerelor copile din institutele de edu-catiune ai instrucyune ale Statulul esteuna din cele ma! scumpe Anime! fie -earui roman, cael el face a privi cusperantä i incredere in viltorul patrielnoastre.

AstAzi, eänd devise timpulul in careträim este progresul in toate, instruc-tinnea ferneei nu putta, remAne malnapoiatä ; ci, clup& exemplul altor ter!

ma! batrene in civilisatiune, juna noes-trA Romanie in timpii din urinà a rea. '

lisat progrese insemnate in aceastA ra-mull de invetarnent. Este adeverat càa avut a invinge mat putine greutatt,de oare-ce inceputul era deja fäcutin alte teri unde culture femeet s'a in-trodus mat de timpurid.

Istoria ne aratA cat de negligiata afost educatiunea i instruetiunea fe-mee! la popoarele cele vechi, it.cAteänd nu era socotile, de unealt& i seacorda favoarea de a fi consideratA caselava.

In,yeacul de mijloc se fAcurà oare-ear! imbunetatirT positiunel femed, lacare a contribuit in mod puternie chris-tianismul cu morale sa, cu sublimelesale adeverurf, ai mat presus de toateeu propagarea egalitAtel tutulor oame-nilor inaintea lui Dumnezed. Femeeaincepe atuncl a fi considerat& ea omai, incongiuratA de oare-care Mama, airespect, este chiamatA a participa la con-solidarealfamiliel devenmd crescatoarea§i educetoarea micilor el copil ; ins&totuat remase selavA ignorantei pAnäcAtre finele secolulul trecut, cAnd bAr-bay luminati incepurA a se intreba dad,menirea femeel, care este dotatA cu a-tAtea facultay intelectuale, nu este altadeeät aceea ee i-a creat'o societatea,adica d'a remAnea intr'o vectnica prun-cie. Atunci soarta femeel incepe a seameliora i, find admisA intr'o posi-tiune ma! nob le, apare pe orizontulFranciel gi altor ter!, in ear! pätrun-seserA razele mid stelelucitoare ; dar aceste stelute eraft prearail at nu avead destulä putere a ri-sipi intunericul ce plena in giurul fe-mee! gi prin urmare in giurul leaga-nului omenesc 'I trebuia an! i ine&multi, cèci intunericul era mare.

In secolul presinte, studiindu-se maide aproape capacitatea ai aplicArile a-cestet jumetat! o omenirea se Men lu-mina ai multi se convinserä eA supe-rioritatea bärbatulul se datoresce inmare parte nu nature! ci ingrijirei ces'a dat educatiunel i instructiunel luIgi ca. civilisatiunea ar atrage mar! lo-loase instruind pe femee, ea ai ea larandul el sA poatA contribui la pro-gresele omenirer al cAreea leagan I l'aincredintat Provedinta. 0 miacare in-semnata se produse atunci, se inflin-tara mal multe aeon private pentrufete in orage , apol guvernele nu era-tara tact un sacrificia spre a satisfaceaceastA cerinta a timpului, aaa el as -

piratiunile deve&ra realitAta femeeaavu geol! publice de toate gradele sprea se prepara ca apol, sa poatA ocupacu demnitate locul ce '1 era reservatin societatile moderne ; dacA ma! änteitise cAuta a'l da acea culture, moralaintelectuald, menita a face din femeebun& mamä, socie moralä i virtoasä,ea la rAndul el sa poata influenta in-tr'un mod salutaria asupra aspiratiu-nilor ai faptelor omulut intärind cumodul acesta familia, care este teme-lia eea ma! puternicä a Statelor, deoare-ce Statul fiind imaginea famine!,acolo unde ea va fi bine organisataliintArita i Statul este mare ai puternic.

June, noasträ tara atrasA de aeesteidel civilisAtoare cart, ea un =emit e-lectric, ati strAbAtut toatA Europe, nua remas ma! in urmA. 0 era noire in-cepe pentru femee in Romania, edu-catiumta ai instructiunea ei preocup&pe cel mal diatinal Weep a! Orel ;acoale publice primare de fete se des-

mit de cAnd dAduse cu ochil de soareAnteia'ai datä in vista la

Si tot aaa gonind goana de voinicla vreme de betränete, ne mal tinendsocoteala zilelor i septemAnilor, a in-tàhiit un deal inalt, vestmentat de suspAnA jos cu fin ca mAtasea de moaleai pajurit cu floe pe cart le culegead'a-incAlarile ; iar dupa ce a suit dea-lul a dat pest() o apA intinsA, linititàai sclipitoare ca o oglinda, din mijlo-cul cAreia s'a inältat un glas dornicnevoie mare :

Movie, moaule, nu trece aaa tre-cetor, ci spune ai de mine acolo unclete due!, ea latà sunt, limpede sunt, a-&Ma, sunt i peate de ce sA nu fac ?

Mai. apot, un par i-a gait :Moaule, sA spui al de mine, de

ce sunt inalt, de ce sunt frumos, dece inverzesc, infloresc i scutur ai peretot nu fac ?

La urma urmelor, din fundul unelfäntäne, s'a ridicat un glas care i-a zis

Mosule, sä nu te apropil de mine,cA d'aI simti foc in cerul gore! sa nute pled la isvorul med ; m'al blestemaai tu ca toy ce! ce aU trecut p'aief aiad voit tae setea ai oboseala cuundele mele. Mai bine ti-ai ate dedrum a'a! intre.ba pe Sfinta Vinerl,milostiva, ca, de ce isvorul med lim-pede I rece ca ghiata, cocleete guracàlèoriIor, ai pleaca toy de langa mine,bombAnindmal bine am fi Nut din-tr'o mocirlA de cAt din tine, zventa-ti-ar Dumnezeü apele tale amarespurcate".

Abia and i se mal tinea viata in-tr'un fir de per, ajunse unchiaaul, cuchid, cu val, la poarta de argint a

chid prin toate satele gi in multe 0.rage se infiinteaza apol al §coale se.cundare ; dar in scurt timp flumrulacolarelor ce le frecuentA cresce in mo.dui cel mat simtitor, ast-fel cA guver-nul a trebuit sA indoeascA numerul lor.D. aspiratiunile lemeel romane de ase instrui nu se oprira aci. Ele cAu.tarA a merge mai departe i aceastAdorintA ai-o manifestara preparAnde sein particular ai trecend examenile laliceele de MO*, in lips& de licee pea.tru fete, ai de aci pAtrund in univer-sitA tile din tara §i din strèinatate siunele obtin titlurI aeademice in diN.rite specialitAy.

Progresul ce se facuse era destul deinsemnat, dar se vezu indat& ca acestinvetIment clasic nu poate satislacetoate cerintele timpulut i aart se nAocunecesitatea de a se da fetelor o inve-taturA mat practicA, adicA cunoaseereaunel meseril cu produsul careea o partedin copile poet& datiga existenta.

Inaltul guvern al Orel, in mareasolicitudine ce are pentru instructiunein genere ai in special pentru cea profe-sionald, i ineredintat fiind cA numalacolo este a4veratul piogres unde in,dustria i comertul partea lor inactivitatea nationalA, creA poll de me-serit i pentru fete in cAte-va din o-raaele terel, unde coiiele, pe lAngainstruetia ce primesc, invata i cAte omeserie la care aratA destula aptitu-dine. Numerul acestor aeoale practiceeste incA mic in raport cu trebuintelece se simt, sperAm insA cA numêrullor se va inmulti proportional cu mij-loacele §i, recunoseendu-li-se impor-tanta i foloasele ce sunt menite a e-duce societatei i nascandei noastrein lustria chiar comtmele i societä-tile private ale vor intrece a deachidecAt sa va putea de multe.

RemAne acum la vol, june copile, sAluerati (Ara preget spre a cAatiga eu-noatintele ce sunt gat de utile vietel ;cad numal prin munca onesta i inte-ligentä individile ca i natiunile seinalta gi se apropie de perfectiune. A-deverata avutie a popoarelor ea ai aStatelor nu o creaze minierele, cimunca, cAcii minierile une! terl or catde avute ar fi, o data exploatate, nuse mat reproduc ; pe cAnd laboareaeste o sorginte nesecabilA de avutiecare se perpetua din generatiune ingeneratiune.

Esemplul vi se dA de sus uitati-ve lamarea ai gratioasa noastra Suveranäcum luereazA cu o raval deosebitA orde cAte ori e vorba de a incuragia pefemeea roman& la lucru ; apola tot prinMundt ai superioara SA inteligentAdgtigat §i pe calea literar& mi renmneeuropean. La luau, dar eopile, imitatiacest mare exemplu i siliti-ve a a-röta lumei ea femeea romAnA dorestea se lumina ai meritA solicitudinea ce-lor ce se ocup& de cultura el. Prega-titi-ve cu eunoatinte suficiente pentrumisiunea la care vey fi chemate incurAnd. Nu uil ay ceea ce datoriti gu-vernulula profesoarelor ai institutoare-lor care se ()cup cu educatiuneainsfructiunea voasträ i mat pre susde toate iubitei noastre ter!, unde fie-care este tratat dupà meritele i ca-pacitatea sa.

SA trAeascA Romänia !SA trAeascA MM. LI,. Regale §t

Regina I

D. ministru al instructiunel publice

S-tei Vineri. Si de cum se apropie deea, Murga, se trase inapor spaimAn-tata de asa mac& ete, c'o fi avend do-bitocol abur in Joe de suflet) dar via-zul e tot vez.

Peste port!, mal dincolo de ele, sIApalatul Vineret nu mar in aurAriediarnanticale, lamtirit in lumini de toatefetele, ca nic! penele de pasAre mAias-tit, Ind noaptea cu spuzeala de stele,nicl zorile ca revarsatul lor felurit nielcurcubeele ce le fericeati de minunatece sunt, n'ar fi intrecut acest palat,minunea minunelor.

In pragul portei bAzAla o albi -nä, care se roti oCiatA ai trecu in pa0sare, se roti pentru a doua ()era, ai seprefacu intr'o ciutä, se roti a treia(Ara ai se prefacu intr'o fecioara albAea laptele, cu peril! ea un abur same-

infAaata intr'un nor des de jurimprejur.

Intl* 'I- zise ea, c'un glas eel!Wee a fi mai mult gAndit de cät au-zit, inträ cit trebue sa fir one bun, alt.fel fart sa atiü, fare, sa vreaú, m'ag fiprefacut intr'o eäteluae, c'un dinte deter ai cu altul de otel, care cAnd serepede face prat ai fAtline.

Sfänta Vineri dup. ce ospAtit binepe unchiaa, dete trel mere aurite,ai'I zise

IacA, moaule, merile, sà le ma-nAnce baba, iar cope sA le dea Mur-ge!, ai dorul vostru va fi implinit, eagtit bine ce vènturl adus pe lamine.

Unchiaaul 11 säruta poalele ai se gtersecu o cuta pe la ochl, 'I särutit mamadreaptit i i-o puse la frunte, intrebade cele intalnite pe drum, apol Wan-du'gl remas bun, intoarse Murga i o

luàspre gi nu maT putea de bu-curie.

CAnd dete peste fintinä, fintina dindeparte, el intreb& de zor :

Moaule, dar de mine ce-a zis ?moaule, de mine ee a zis ?

Ca papa nu 'tI-I scoate comoarade ban! de ararnA ai de argint de WOizvor, tot! drumetii or sA te blesteme,ca apa bun& n'aI sA aI.

Tata mogicule , fa bine gi punemama pe o casma i scoate'mi pustiade comoari.

Unchiaaul uaurä fintina, sorbi ape)!o gura de apA limpede, rece i bun6,cA tot sit fa beut i sa nu te mai fisaturat, luA o däsaga cu ban! ai plea.

Merse ce merse i incepu sA zd-reascA pArul, dar nici nu '1 Wise bine,

pArul incepu sA strige :

Movie, dar de mine ce a zis ? mo-aule, de mine ce-a zis ?

CA liana nu ti't scoate comoarade galbeni de la rädäcinA, n'ai sA veilpara in veci vecilor.

TatA moaicule, pune mane pecazreaua de alAtura i induräte de mine.

Moau, cioc, boe, cioc, hoc, pae6dada de buzele cazanulut, i cAnd 61

scoase d'o achioapA parul intlori ; caneel scoase de doue palme parul se scuturä iar de'l scoase pe d'antregul O-ral fega pere car! creseu eat puranul,se parguirA ai se coapserä galbene-ceara ; unchiaaul mAnca o parA dulceca naIerea, umplu cea-l'alta dasagg CU

galbenI i pleca.(Va arraa)

al cultelor a respuns i cu aceasti ocasiepronuntand discursul urtnAtor :

distributhinea premielor de jellindicam ca pietre funolamentale ale e-difiziului gcolar : ordinea, cultul ade-vèrului, indeplinirea datorieT.

Astie crecisie datorie a accentua aInatra conditiune de prosperare a gcoa-lei, desvollarea gi intArirea sirntimAn-tulni religios ca basa vietel morale.

Sfera principala a activitatei femeegliva remAne in totdeauna, prin insAglnatura lucurilor, familia. Act femeeava avea totdeauna, fie ca matnA, fieca sorb., fie ca invatAtoare, o influentäpredomnitoare cu atat mai puternica cucat ea se exerciteazA pe nesimtite asupraeopiilor din cea mai frageda tinerete,atunci cAnd inima sinutirile sunt,mai miAdioase, cAnd se ageazA in ini-mile noastre germenile a tot ce sedesvoltA in urmA. De aci resultA cApartea morala a educatiunei ferneegtitrebue sA fie obiectul unei atentiuni cutotul deosebite. Nu doarA ca in geoa-lele de baeti ea ar putea lipsi sag arpulea fi tratatä ea mal mare ugurintadar rele sociale mai profunde i malgreg de tAmAduit se ageaza, cand par-tea moralA a educatiunel lemeegti de-vipie mai slabA. Sg. nu uitAm c. fe-meea, prin blandetea eel este proprie,este ingerul cel bun al societatei o-menegti care necontenit atrage pe ca-lea idealului gi a bineluT.

Educatiunea moralA InsA arebasa i sprijinul ei cel ma sigur inreligiunea cregtinescA. Nu numai capreceptele morale ale evangelic)l suntperceptele cele mar pure gi maT inaltece ag fost puse vre-odatA d'inainteanoastrA ca datorii neinlAturabile aleperfectionArei omenegti, dar femeeanu trebue sa uite cá numai evangelia

numal prin evangelie ea a lost ri-dicatä in societatea omeneascA din osituatiune inferioarA la acea positiuneegala, care se decoibeate de sfera deactivitate a blrbatilor nun i prin in-sAgi firea lucrurilor.

Aci, ca 4n toate, gcoala ni trebuesA, vie cu vorbe invètate pe de rost,ci eu fapte. Faptele cele bune incepdin casa parinteascA, acolo le ve em,le sorbim in nol ca nutrimentul detoate ziele, gcoala trebue sä le exer-citeze ea neobosire. CAnd copilul vedeca traiul onest i prob al parintiloreste gi traiul gcoalei gi se respAndeatede inv6tator1 asupra multimei gcolari-lor o putere neinvincibila 'I coprindepentru a'l sustine pe calea cea dreapta.

invAtAtorii sä nu uite nicio data ea, exemplul lor in bine or inrag e decisiv, la fete incA mai mult decat la bdett.

PAstrAnd ordinea gi disciplina, iu-bind gi practicAnd adevarul, indepli-nind cu sAntenie datoria, desvoltandsimtimintele religioase gi morale ,scoalele de fete vor ageza educatiuneatemeeasca, in RomAnia pe basele celemai solide pentru ca virtutile in toatäputerea lor sä fie totdeauna nedespar-site de femeea romAnä.

Nu am nevoe sa va ark exempluldat de sus uncle virtutile casnice, bu-nAtatea inimel, frAgesimea simtimin-telor inalte, activitatea neobosita, auntunite cu un talent care incoroneaza to-tul ca un har ceresc.

Urmay esemplul dat de Regina E-lisaveta spre care cu totii, i mai alesfemeele romAnce, trebue sA priveascAcu o adevgratä mAndrie sufleteascA.

Ferice tara unde cetatenii pot s5 sebucure in toatä sinceritatea inimeI deSuveranii lor i uncle, din convictiuneprofunda pot ura ca noi RomAnii :

SA trAeaseA Regele Carol gi ReginaElisaveta.

Acest discurs ca i cel din zina pre-cedentl a lost vig aplaudat de dare pu-blicul asistern i membrele corpului in-vègtor.

Premiatele t aù fost incununate de d. mi-nistru care le impIrtea din cártile oferitede M. S. Regele gi de I. P. S. S. Mitropo-litul Primat, cari eraü de acelea dinziva precedentl mal mult Buna menagerA"de d na Ecat. Steriade ; iar agile depremil s'ari iuplrtit de d. secretar gene-ral al ministerului ea in ziva precedentl.

La orela 21/4 se terminA solemnitateadin aceasti zi.

.1101M11111111114101111111I

Joiror .71131319171EInì z.tn. de 10 Ionie trecut, ploaia

CAI grindinA a stricat cu desavirgire1.500 pogoane grAd i orz i 5o po-geane vii ale iocuitorilor din comunaZvorsca gi ale proprietarului mogieiCrAngurile, judetul Romanati.

In ziva de 19 Iunie trecut, in co-munele Grindu i Malu, judetul Ialo-naita, a cäzut ploae cu grindinA in ma-rimea unei nucT, distrugènd in ceacrantaid comunA 400 pogoane graa, se-carA, orz i fasole, iar in cea de a doua50 pogoane orz gi meiû, toate semä-nkturl ale locuitorlior.

In zilele de 17 gi 24 Iunie trecut,cAzend ploae cu grindina in comunele

ROMANIA LIBERA

Movilita i Paunesti, judetul Putna, adistrus aproape intreaga recol0.

Citim iu «Patria» din Iagi:Z 1 le acestea s'a prezentat la noi

soldatul Grosman S. M. din comp. I aregimentului al XIII de dorobany plangandu-se cA mergAnd in ziva de 28 a.C. la feredeul Sarata i voind sa se suiepe una din bAneile din sala cu aburioscAndurA s'a rupt gi el cAzand s'a ranitla picior. Numal grape intervenireloamenilor de acolo el a scApat de lao mare nenorocire.

«PlbAncr4Andu-se la proprietarul stabi-limentulta, acesta i-ar fi r6spuns cAdacA nu'i place sä nu mai pofteascaaltA-datA pe acolo.

«NOT atim cA proprietarii unor ase-meni stabilimente trebue sA aiba oare-care respundere despre siguranta vizi-tatorilor lor".

Administratorul mosiei Popegti dinjndetul Ilfo v a g,Isit intr'un loc cugrAg de pe acea mogie, in partea dru-mului despre comuna Berceni, un cra-niu, nile oase gi vestminte , intrecari un tartan gi o pereche de ghetecaptugite cu flanelä.

In ziva de 23 Iunie trecut cAzAndploaie cu peaträ in comuna Bèrlad,despArtirea 5, a stricat 100 !Ala po-rumb gi 20 präjini vie.

0STIRI 111ARUNTE

In curand va apare corespondenta lul Pe-tru eel Mare. Comisiunea etiintifice, insgrei-nata cu publicarea a adunat pest') 8000 scri-sort. Ea mar are caf tele de scris ale Tarulurdin copilaria lur i o scrisoare, pe care aseris'o mumet sale, in virstif de 6 ant.

Acum se etie cat a costat inmormantarealur Victor Mugu. S'ad lost votat numat 20,000franct i s'ail cheltuit 101,531 francr, prin ur-mare guvernul francez cere acum un creditsuplimentar de 81532 francr.

Din Moscva se serie : Cine ar fi putut cre-de el, in Rusia, unde necontenit aunt preeescpolitice i executiunt la moarte, nu se margaseete tiler un cälLtù ! Singurul eglati oficialde pang acum, talharul i omorltorul IwanFrolotr, este acum inchis pentru diferite cri-me ordinare i sufere de delirium tremnes.Acum cate-va saptarnanf d'abia s'a ggsit unarestant in Wareovia, care pentru o sumgbung a primit sa spanzure pe nihilistul Lls-sianski.

In Aborysiwith, port ei ore* pe tarmulprincipatulur englez Wales, a ars nu de multo parte din universitate. Cazand plafenul,peste trel-zecl de studentt ad pierit ei 64 atifost greti ranitl. Museul ei biblioteea aú see-pat. Cause incendiulut e neeunoseuta. Oraeule coprins de o mare emotiune.

Se scrie din Genua ziarulur l'Italie:E cat-va timp de and in provincia Ro-

mania, un oflcier al starer civil() refuza de ada unut copil de curdnd nascut numele deOberdank (cunoscutul atentator la vaita re-gelut Humbert). Cazu sa repetl de mar multeorr pentra acest nume i pentru altele, ei a-desea oficierir de stare civila refuza de a pri-mi sa. se dea ca nume de botez un nume defamiiie, s. e. Garibaldi, Mazzini, aducanddrept motiv c aceste nume ar putea da locla erorr in momentul inrolaret in armatg.

Aeeste refuzurr provocara protestari ei decurand cestiunea f supusa formal parehe-turd din Gentle, care prin o ordonanta mo-tivata stabili ca, numele" Hind proprietateaexclusiva a familier carer 'Y. apartinea, nu sepoate insuei fard, permisiunea aceletchiar ea nume de botesa impus de actul denaetere.

Mar multe jurnale franceze publicg notaurmatogre : D-nir Emil Richard, Paul Stra-uss i Alfons Humbert, vice-preeedintr al' a-sociatiuner internationale a jurnalietilor re-publicant, ad lost primitr err dimmeatl (9Iulie s. n.) de cgtre ministru afacerilor stre-ine, caruea '1-a ant aunoscut decisiunealuata de aceastg asociatiune de a intentadinaintea tribunalelor engleze un proces ci-vil capitanulur Smilh i generalulur Wol-seley, pentru a a pus la pret capul lut Oli-vier Pain, jurnalist francez.

In conversatia care a urmat, d. de Frey-cinet a flout cunoscut confratilor noetri ctlindatg ce a aflat de depeea generalulur Wol-eeley, el a dat ordin ministrulut nostru dinClair ca sa se informeza prin toate imjloacelede care dispune despre realitatea acester no-utatr ei despre conchtinile in cart d. OlivierPain murise dace, cum sgomotul s'a acreditatin Egipt, acest trist eveniment ar fi foarteprobabil.

IMINI11

VA.RIETA.TITin asasin de 14 an/. Curtea cu juratr din

departamentul Saane-et-Loire, Francia, a juadecat de curand pe Jcair-Marie-Mazoyer, untanar pastor de 14 ant care omorine pe unudin micir sat camerae, anume Pierr Mor-gain, in etate de 12 ani, numat pe motivulca acest din urmg reueise sg, intre in servi-ciul sotilor Moréteau, arendaerla Montbeliet,pe cand el, Mazoyer, fusese refuaat.

La 9 Aprilie Mazoyer se dusa pe atancileunde micu Margain ter paetea turma, subpretext de al arata un cuib de graur, al con-dose la marginea until rid, apot l imbranciin apg, i navalind asupra lut it dete 21 lo-viturr, mar cu seeing la ochid, cu un cutit-pumnal bine ascutit ce'l avea la dansul ; matmulte dear erati mortale.

Dupa savireirea omorulur Mazoyer sit in-toarse linitit acasl fare a lase sa se vazanici o turburare.Cat despre cadavru el nu fudescoperit de cat destul de tärzie spre searade catre chiar pgrintit victimer, cart vazandca. nu se mar intoarce fiul lor, se puseserd.intru cautarea nenorocitulur copil. Micu Mar-gain trebue sa se 11 aplrat cat-va timp clotavea maine'e Mate in mat multe locurr delama cutitulut-puinual al lut Mazoyer.

Juriul, cu toate silintele apar6ret tinand

INNINNINF

a face sii se declare Mazoyer neresponsabil,a dat un verdict afirmativ asupre cestiunf.rde diNcernginant precum i asupra culpabili-tater, acordand tutuer tandrulur acusat cir-cumstante atenuante

Curt, a a condamnat pe Mazoyer la 10 aniinch isoare corection

Asociatinnea polyteohnied din Francia. --Asociatiunea polytechnica din Francia a dis-tribuit de curand, 6 Iulie s. n. recompen-sole sale sub presidentia d-luT Hervé Man-gon, ministru agriculturet, avand länga clan-sul pe d-nir F. Passy, cleputat ; Gréard, vi-ce-rector al Academia din Paris; Buisson,director al invatlmantulur secundar ei H.de La pommeraye presedintele Asociatiuner.

Destinata sa desvolte instructiunea popu-lard, aceastg Asociatiune a fost fondatä in1830 de vechit elevr ar ecoalei polytechnice

recunoscuta de utilitate publicg printr'undecret din anul 1869

Isbitt de insuficienta invatamantulur pu-blic pentru clasa lueratoare i intelegdndinfluienta bine-facatoare, din punctul de etc-dere moral, politic ei industrial ce poate saexercite instructiunea, nisce barbatr indras-netr t generoet pusera in comun resurselelor, devotamentul ì etiinta lor, i creara a-ceastg opera in giurul careea s'ati grupat deatuncr o multime de spirite eminente.

Cursurile publice i gratuite de seara coclef aceasta Asociatiune coastituesc un an-samblu complet de instructiune general/. e-lementara. Ele se adreseaza lucratorilor, co-mersantilor i tutulor acalora cart n'ad Mettimpul, Met mijloacele de a studia aiurea.In fine, conferinte i biblioteze populare com-plecteaza aceasta instructiune.

D-nu HervéiMangon, ministrul agricultureta prezidat anul acesta, la Sorbonna, distri-buirea recompenselor Asociatiuner politech-nice, barbat care a fost in junetea sa unuldin profesorit de chimie at Asociatiuner. Mi-nistrul s'a complacuf intr'o scull& alocutiune,sä recheme amintirile sale, cart se urca lavre-o fret-zed de ant, atunct and intr'o mo-desta sale. de Asil din Hale de grad, lumi-natg cu trot felinare i cu o lumlnare desee' pe masa profescrulur, ît facea cursulinaintea until auditoriti de lucratort prea nume-roer pen-tru a putea lua bee pe cate-va scau-note ce Asociatiunea punea la dispositia lor.Preparatorul sad, un luerator sciu Rea debine sä profite de lectiile Asociatiuner, incat avu bueuria de al vedea, catt-va antmar terzid, in capul uneia din principaleleusine ale Francier. *it catr alt. I datoresc si-tuatiunea lor instructiuner ce ad primit inaceste cursurT populare

Opera se desvoita, inclatg ea numarg cloudzeci de cursurr cari avead lee la Hale depostavurt ei mar tärziti la vechiul Hotel-de-Ville (primarie). Asociatiunea numaret egad21 sectiunr la Paris ei mat multe grupe incomunele de prin prejur. Ea a organisat inca

societatt similare in departatnente. Nu-merul profesorilor trece peste cinct sute,

Oe schimbare de la 1830 ! a strigat minis-tru in mijlocul eplauselor.

Oratorul a lost intrerupt prin b^avo de a-sistentt clad a reamintit solieltudinea lutGambetta pentru Asociatiune, careea a fostunu din preeedintil de onoare. El a terminatfacand un vid elogid profesorilor cari se de-votez invatamantutur popular. Continuatt aservi ast-fel frumoasa noastra Franciascumpa noastra repubdca» zise termingnd d.Hervé Mangon.

D. Gastelier, secretar general, a presentatun raport in care a trecut in revista imbu-netatirile aduse operer ei a numit pe prole-sont cet mar meritantr. Cand a pronuntatnumele lut Lapommeraye, presidentul Aso-ciatiuner, sale intreaga a aelamat pe eirn.pa-ticul conferentiar (cum e numit de totl incomun acord); care indata se ridica ei pro-nunta una din cele mar calde alocirtiunt. Afacut elogie lut Hervó Mangon ale caratcursurr aveati, Mate succes. Cu toate mal-tele sale functiuni, d. Mangon a bine-voitsa'el aminteasce anii and preda nu numarin sale dar ei in ulite, incongiurat de elevipanit la up, sa Facea atunci un curs de chi-mie aplicata la'agricultura. Situatia ce acestsavant a dobandit dupfi ce a dirigiat Artele

Meseriele, poate da o legitima ambitiuneprofesorilor, a zis presidentul Asociatiunelin mijlocul risetelor. Oratorul revendica a-poi pentru asociatiunea politechnica onoareade a fi creat in Francia cursurile libere deinstructiune popular* pe cart societati marrecente le-aü propagat mat in uring ei cartrivaliseaza in zel cu dam.

Dupa terminarea discursulur, ease, prole-sort sent numitt oficert al instructiuner pu-blice ; alt aase, oficerl al academier ; i unprofesor de arboricultura primesce de la mi-nistiu agriculturer medalia de cavaler al me-ritulur agricol ; dupg aceasta se procede ladistribuirea premielor la elevr.

Asociatiunea, presidata aea, de H. deLapommeraye, a lost condusa in trecut debarbatt ilutri ca Perdounet, Dumas, Pichat,Freycinet, Gambeta, etc. Ea are istoria satiparita in un gros volum. Se geseete sim-ple trasurt foarte semnificative in aceasta is-torie. Ast-fel intr'o zi, presidentul asociatiu-net primeete un dar destul de important dela un ore care, ajuns la primul rang, a-ducea aminte c in junetea sa nrmase cur-surile asociatiun....t §i punea o,mandrie justain a proclama modestele sale originT : Pre-decesorit voetri din 1840, scria el, ad fostprima' mer profesori. Er aratat dru-mul muncer i mi-ad inlesnit intrarea prinlectiile i consiliile lor, nu o void uita Meto data». Era de la Marinoni, un mare cons-tructor de machinr.

o

NOTITE LI T BARE

Convorbiri literare.--(Apare I-ih a fie-ca-caret lunt).Director Jacob Negruzzi.A-nul XIX, Nr. 4 are acest sumar :

Ion Ghica. Corespondenta catre V. A-lexandri (Scrisoarea XX).

B. P. Hasdeu. Ma° specimen din Mag-num Etimologicum Romaniae».

T. M. Statistica sinuciderilor.D. Oncilu.Dare de seamg critica despre

,Teoria lur Roesler, studir asupra stgruin-tel Romanilor in Dacia Traiana de A. D.Xenopol.»(Urmare).

X. C. Gheorghiu. Studir de literatnraancezl, La Fontaine.M. Eminescu. Sara pe deal (poesie).C. A. Cuza. Amintire poesie).I. IV. Roman. La padure (poesie).Corespondentg. Bibliografir.

Abonamentul se face la admin'stratie deadreptul, sad : in Bucureser, la librarieleSoeecu & C-ia, E. Graeve, I. Süllösy, or prinachizitorul nostru; in provincie, la libra-

riile din localitatX SIÜ la achizitorir lor ;in Austro-Ungaria, prin Libraria N. Ciurcr ;Bra§ov ; W. Krafft, Si bill ; M. Klein, Arad ,II. Pardini, Cernautr ; Con,z,o dia" Nas6ud

Se pot face abonamen'é anualé §i prinmandat postal ; depurhud in Romania 20 let50 banf, in Austro-Ungaria 6 tiorint, plus !

francatura. Primitorul abonamentulut estetinut a elibera o chitanta cu mate& a Admi-nistratiet.

Toate Librarille numite aü exemplare indeposit spre vhnzare cu num6rul. Celedin Romania pe pretul de 2 let numdrul, celedin Austro-Ungaria pe pretul de 75 cr. nu-mdrul. Abonamentele cu numhrul din Bucu-re§tt se aduc la domiciliü prin achizitorulnostru, autorizat a primi pretul nuinhrulut.la presentare Abonamentele cu numdrul dinlocalitati flirli librarif, se pot adresa d'a-dreptul, inaintandu-se pretul in marcl po-stale. Espeditia va urma imediat prin posta.

oServiciul telegrafic al Rom. Lib."

16 lulie 1885.-9 ore dimineata.Londra, 15 Julie.

«Corespondenta Politica» a primit din St.Petersburg o telegrama care spume c. cireu-la §tirea in cercurile politice din acest ora§ea declaratiunile lo-dulut Salisbury inainteaParlamentulul englez ati facet o impresiuneputin favorabild asupra guvernulut rusesc ;si el acesta e eonvins acum ca, nu poate sitaiba incredere in noul Cabinet din Londra.

(Haves).

ULTIME tTIRI

Se zice cA de 14 Iulie st. n. M. S.Regale n'a trinais pe nimeni ca sa le-licite pe reprezentantul Frantel, de giin Rill ani se pract:c acest

Consiliul medical superior se va pro-nunta ineurAnd asupra eroarel medi-cale, cornisA zilele trecute la Iagi.

Se tie ca aceastA eroare consistäintr'o operatie de ovariotomie la o fe-mee care nu era bolnavä ci numal in-sarcinata, gi care a murit in urma o-p eratiei.

Biblioteca «Nicolae BAlcescu» dinDrAgAaani s'a inmultit in cursul expi-ratulul an §colar cu 25 de arti.

o scrisoare din localitate ne dA nu-mele binevoitorilor donator!. EatA a-ceste nume : ministerul gcoalelor, 6exemplare ; P. S. S. Episcopul Bo-bulescu, 5 ; ministerul de interne, I ;Comitetul permanent al judetului Val-cea, 1 primAria din DrAgAganT, 2 ;preotuf D. TAnäsescu, 7 ; d. Arescu,fost revizor gcolar, 3.

In total aceasta, bibPotecA are pAnäacum 865 de cary.

D. Const. D. Miclescu sustinutierf cu succes teza pentru doctorat inmedicinA. Subiectul acestel teze, luatdm domenul pathologiei chirurgicale,era fracturile boltii craniului.

Se r6spändise vestea cA in comunaIvegti, din judetul Tutova, s'ar fi gA-sit scheletul unul om uriag, lung detrel stanjeni.

Azi o gazetA din localitate dA amA-nunte asupra acestei descoperiri, dincart reese cA uriagul gasit n'a lost orn,ei elefant i anume un mastodon dinordinul proboscidelor. Vona repro-duce mAine aceste amAnunte.

Se serie din targugorul SAveni, ju-detul Dorohoig, cA in noaptea de 25-26Iunie, pe la orele 12 si iumaate bi-serica care s'a fondat la anul 1805,mare gi frumoasA, a fost atinsä deträsnet. Acoperemêntul i clopotnita

ars de tot; iar in interiorulgerul a distrus o parte din catapiteas-mA i unele policandre.

oPrimaria ComuneI Buoure§ti.,..

PUBLICATIUNE

Din motive legale, s'a amAnat la18 Iulie curent ora 2 d. a., licitatiuneapentru construirea a 4 localuri nol degeoale, conform planurilor, conditiuni-lor gi deviselor respective, dupA, cariaceste constructiuni costA sumele ur-mätoare

Let.1. Scola de langä bis. Sili-

vestrul. . . . . . 229,906.2. « de pe gos. Tunari 79,863.623. « de linga apele m'-

nerale . . . . . . 74,792.454. « din suburbia Iancu 79,863.62

Licitatia se va tine prin oferte si-gilate, iar concurenti de-odatä cu o-fertele, vor depune garanyi in valoarede 5 la sutg din preturile fie-cgreiconstructiuni in numerar sail efectepublice admise de Stat.

Piesele proiectelor a-estor lucrAri sepot vedea in cancelaria Primariei, di-visia administrativA, in toate zilele aiorele de lucru.

Primar, N. Fleva.Seful divisiet I, Dent D Paltineann,

No. 25439.1885 belie 3

BIBLIOGRAFiE

A aparut d sub ti par SULTANICA, Fanta-Cella, Odinioard, --Suer etc Un volum inoctavo, pretul 3 kr de de la Traucea. Aeestvolum se aila depus la teate librarii'e dinCapitill

S'a scos diu aceste nuvele 50 de exemplarede lux, numeriotate, pretul 10 ler ; se ;Alldepune la autor Ilotel Metropole.

A e§it acum de sub tipar o serie de 65 pa-gine : Despre Romilnil din Macedoniatele Atos impresiunt de caldtorie de A I exan-dru Pencovici.

Pe o paging cartea e serial romaneete, pecea-l'alta acelaer text e scris injlimba mace-doneana, de d. N. G. Costinescu.

Aceasta carte se vinde cu un led exempla-rul pe la librariile princlpale din Bueurescr,

oANUNCIU IMPORTANT

Am onoare a incunosciinta pe onor. Publicpentru camerile mere cu un etaj i doue e-tage bine mobilate, de la Baile eLacul Sa-rat» , la pozitia eea mal frumoasa in fata elm-pulur, camerile se inchirieaza pentru cinedoreete de la 10 Maiii,Preturile moderate,asemenea i Mile se deschid tot la 10 Maid.

Serviciul onest ei prompt. Din nob, amcoustruit un salon spatios cu gridini pentrurestauralie i '1 inchiriez pentru sesonol bai-lor, restauratorul are deja avantagiul a 40de Camera dhi casele mele.Deligenta mo-de pasagert, cu pret foarte eftin eircula lasemenea de doué err pe zi inre Braila siLacu Sarat.

La toate acestea nu a e tinut compt de e.normele cheltuelt co am facut pentru imbu-natatirea i infrumusetarea in toate a su-ziselor Camera.

Apa in lac este mult mar mare, pot zicede zece ori ea in auul tresut, asemenea s'adfacut i alte multe inlesnirr ei imbungtatirr.

Rog respectos pe onor. Public, si bine-voiasca a ma onora cu vizitele d-lor, tlind si-gurt cif vor fl pe deplin multumiti.

Cu toata stimaProprietar, C. Popesen

Librar, Braila.sillINGINER-110TARNIC

SP, IVICJUILIESCILT(major in retragere)

Calea Grivita (TArgoveateT) No. 67MIME

MIMIC SI CI f IRUTZG-

de la facultatea din Mena.Special: boale de femeI si Syphilis

trateaza radical ori-ae boall sifilitica, Ble-noragie, poala alba, rant de orr-ce natura,boale de piele, polutaint spermatorhae.cretiunea cea mar mare.

Consultaguni in toate zilele de la 1-4Strada Pescdria-veche 8, (vis.a-vis de Hotel

Londra, calea Mo§ilor).

V1N NEGRUde OreTita 1 Golu-Drâncea

Whit]. de 4 anI, qualitate saperioard tu-turor alter vinurf. 16 fr, vadra

ALB DE DRAGASIANIdin resolta mild 1881.-15 fr. yadra la

PAUNPOPESCIT &Compls Strada Lipseattl 18

1011110

OASA DE BOHM

STERIU & Comp.No. 19 E1TRADA LIPSCANI, No, 19,

*44--.OURSUL BUOUREF)11

Pe ziva de 4 Iulie' 1885, ora 10.

Impruntutul alaunal (con-versiunea 8°/s imp. comu-nal (1883).

50/6 Scrisurt Funciare UrbaneOomunale not 1884

Scisurt Funciare Rurale561. Renta Romana perpetui .

amortisabill . .

6"/o Scrisurt Funciare Urbane6°10 Oblig. de Stat (donv. Rural).6% Caul. Fer. Rom.7./o Scrisurt Funclare Urbane .7.1. Rurale. .

7°/. .mprumutul Stern . . .

801. Oppenheim. .

Oblig. Cased Penslun. (Nom. 300)Impr. cu prime ormul Bucur.Actiuni Credit Mobiliar . .

Constructiunl . . .

NationaleDacla-RominiaBanca Nationald .

Fiorinil Valuta AustriacaMirci GermaneB .lete Francese

, Englese . .

Ruble Ruse§t1 , . . .

u contra Argint §i Bilete

Oimp. Vind.

78 78'12

838:v91V, 9285 "/, 85 Ve

90 901/4

9311» 93 a/,

91814 9289112 8961,

99 I/. 991/2

104'i, 1018i.

215 216at 32

204 204'4423%1 1249981. 10025 25'/,

250 2a51031, 1081,

NB. Cursul de mai sus este in monedi deaur somtit dupa cursul flseulut. Oupoaue seaquita flirli scazamênt.

Adresa pentru Telegrame °STER

[nimbi Constantin, (cofetar).L, Pieta Sf. Anton, Nr. 16.

FratlI I. 431* logan, recoman-&Vat magasiuulti nostru de

oloniale sl Delicatese din Ca-lea Victoriel No. 80, cAt si celdin Strada Lipscani No. 53, peMO acestea poseciam un maredepot de cascaval 11 branze,turf de brasov. Se primese oil'.co comenzr de la 1D-nit coiner-ciantt, se gaseste si o adevÉi-rata tuica Wank' cu preturteonven &bile.

)ordaelhe N. loneesn (restau-rant) Strad& Oovaci, No. 3,

eposit de vInurr indigene sistreine.loan Peneoviel, (lipscant) Stra-

4 da Lipscant Nr. 24, Specie-litat1 de mattsurt, lanurt, dam-tele, confectioane gata, stofe demobile, covoare, pordalarit deliferite calitatr. VSnzare cu pre-turt foarte reduse.

setts Georgeseu, Fabricanttide Paste , Ulelurt, Scobeala

s moara de macinat fainurt,Str. Soarelut No. 13. SuburbiaManea Bru taru, Ouloarea Verde

De vinzare maclaturi14, strada Covaci, 14.

B. J. MARTIEE1sea mutat

Str. Carol I, No. 2

ROMANIA LIBERA

au'27For.'

Medalie de aur

STTIPO-LI T OGRAFIA

ATELIERUL

LITORRAFItesecutA elegant ;

TABLOURI GRAFICE,

PORTRETE,DIPLOME, CARTE, ACTIUNI,

PLANCRI, FACTURI, etc

in diferile culort.MTLITMTCYMMITM.111M

cf

o

FABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE SI GALVANOPLASTICA

.01

TVIIHALFSCU3ZITICJTY17.M7 PB$C7-1:1-7. LcIT'1=1-41-10 404=21N.T.A..clx,

'TABILIMENT

4A tot felul atingétottre de ecai. - .. ................'mecum-

CArti seanlifice, Ziare orT-ce .0. At chfer,tc Alite , t

. ..... . .....Co,npturT, Cartl de visita de logodna, InvitaViT de cununli .....

.. ...

Registre pentru toate speciele de servIcii, -------..

diferite ed1o0 fine, Tarifa ell anur4urT cornerciale 4 industriale,

Orl- ea tel de imprimate ale tutor autoritatilor, .......... _

Bilete & condict pentru padurT, eftrnp, morT, aceise, etc. et

rn

DE

kirratcurrase primesc

ORI-CE COANDE IS

HEM SPECIALITATE

lontrarronarrinnirninninn

se efectueazA

promptd eleganti7.

Se primescù comande de Liniaturtt, Stereotipie si Galvanoplastica.

4114IMIIIIMIRIVEIIIIMEMENIMEMIKEIMISCEMIUMMEEMEETIRIlitliffgEMPFE:,41Plaill<11911011H II II IiI ì IT! II" :III ' Ii Ii I I 111%,

-

INSTITUTU MEDICALBUCURESei

6, STRADA VESTEI, 6.

Scotia medical&.

1. tlydrotherapia, 2. Electri,z-tre, 3. Or6hopedic, 4, Gireoa-stied Medicaid, 5, Inhalatit, 6.Masajitl sistematic, 7. Serviciulla domicilia, 8. Gonsultatitdicale.

Seclia IIigldnic1 Bae abur .

1 Bae de Mina cu §1 fàrädu§e 2.50medicamente . . 1.

1 du§o rece sistematica 1.50

BAI DE ABURDE

VITTIINTNota. 1. Bane de abur sunt

deschise In toate tilele de la 7ore dimindta pend la 7 ore sdra.

2. Pentru Dame dig, Mile deabur, odata pe stptdnaant. Vine-rea, la 7 ore dimineata phd la2 post-merid.

Preturile la sectia medicallconform prospectulut.

DIreeflunea.

DE INCIIIRIATÇamere apartamente mo-

bilate in Strada Lipscani, No.81 cu luna i anu in cea Ina'bung curatenie l servicit cupreturt scAçlute, de la 20 letcamera pe hinà si pang la 55let platitt inainte pe 15 zilo.

Institutul BERGAMENTER(Fondat 11 autorlsat de onor. Minister 1875)

Directiunca are onoare a face cunoscut ca. Institutul incursul tune Aprilie a. c. s'a mutat in

Strada Etibeseu-Vodit, 1(Oasele dl-ut Obedeanu)

din causa marirei numerulni elevilor. .Incaperile spatioaseluminoase indeplinind toate cerintele igenice §i pedagogice

Internat, Semi-internat, Externat,pentru bitett de la 6-14 ant.

Istructiune in limba ronana, germanä si francesa predatade profesort probatt conform programet onor. Minister alCultelor si instructiunir publice.

Pentru elevt cart frecuenteaza regulat cursul, ¡Directiu-nea garanteasa promov Irea lor in gfinnasin sat scoalade Comerciii. Localul ne permite d'a primi chiarli acumaelevt mid peatru clasa I-a spre a fi preparatt mat binepentru anul scolar viitor.

Deslusirile necesarii se pot afia in Cancelarla Institutulut.iDirectiunea.

De v6nzare bilete de inchiriat de lipit la casecu 10 si 15 bridal bucata

A se adresa in Strada Covaci

401111111111111:

IL. PISCHINGER & SOHN

Fabric/ de Confiserie, Bomboneriel Zaharioale, Cio-colatill Cartonagiuri de lux si Bonboniere.

17 X 3E3 IV -ELPrintr'aceasta aduc la cunoscinta Onor. noastre clientele,

ca Domnit L. Pisehinger & Sohn, 'mr-ati confiat mie Re-presentatiunea D-lor pentru Romania §i Bulgaria.

Rog dar numeroasa noastrA clientela atat din Capitall,cat st din d.stricte, sit bine-voiasca a'ml adresa mie co-mandele D-lo,-, precum ai a veni sa vada bogata colectiunede mostre cu totul nous ce posed.

Preturile fiind foarte avantagioase ai marfa bine lucrata,Domuit cumparatort vor fl foane multumitt.

II. NATztx-Cla a,Strada Doamnet No. 5, Bucurescr.

PLITIBILE IN CASTITTRY LUNA RE S1 SITTEM ANA 17

MASINE DE OUSU1sub garantiä realá i adev6ratit

JP9E2Tqatimicu- 1%406312611531131"...49.1SI

Neajunse de 'lid o alit{ maqinaintrece toate aqa'numitele

mashie originate amer beano deextant.

C ontine 15 aparate cele mat notqi practice cu depanatorul au-tomatic a atet, precum gi mat¡unite alte not modificatiunt.

INFIELIBILE ) 13ILIAIRJECIE11, 1i14./LELIBILE)

Inv tittura gratis si la dornicilid. Carte de inviltliturtt in limba roman& Ambalagid gratis.

Mare deposit de ace, ata ibritlin, etc. precum i toate necesarele pentru rnaiyino do cunt.

KV' A telitea- pentru reptirtit mittlIneT

WIY!11flialaKIS atiptun 11.11SYj rnI/IIIrta

IBAILE BUGHIA I

1

Statiunea balnea' A de la Bughia este binecunoscuta prin proprietatBe hidro- fisico-chi-mice ale apet care alimenteaza in mare can-titate stabilimentul, prin temper atura matconstantl si dulce de cat a altor statiunidin tart din cauza Upset viaturilor aspre,ai prin favorabila sa positiune geografica. :destul de aproape de capitala Muscelulut, cucare e legata prin o sosea build, ce permiteplimbarea pe jos dintre Bughfa si CAmpu-lung,inconjurata , e dealurt ce infatiseazaprivirit peisaje d'o frumusete !Ara.; afara de

acestea de jur imprejur sunt multe locuricart atAtA curiositatea excursionistilor si cartpot fi vizitate cu inlesnire.

Aceastel statiune din not organisata, pen-tru a satisface cat mat Lbine trebuintele decurb", si de trait ale vizitatorilon!se deschidein primele zile ale lui Juniti, sub adminis-tratla subsemnatulut

In tot ce priveste baile, locuinta, hrana,divertismentele , corespondenta , saU luatmdsuri ca, ele sà rdsponda la asteptaxile vi-zitatorilor, cu preturt moderate.

Doritora de a retine camere maï din vreme se pot adresa, prin scrisorl,la subsemnatul, in stabilimentul Buglara, CAmpuitn.

Alex. X.,aurian.

tasst-sitsittits av.lit, it sit**, .4*

; VERITABILUL ELIXIR A DR GUILLIE is* TONIC ANTI-VISICOSTI SI ANTI-BILIUSU: Preparatil de catre Paul GAGE, Farm. siiigurul proprietar.o 9, Rue de Grenelle-Satnt-Germain, PARIS* Elizirul de Guillié, preparat de care PAUL GAGE, este unul din 04.O medicamentele cele mai eficace, cele mai utile, cote mai economice seo ca Purgatif ,i ca Depuratif. Eld este mai cusearn5 utilii medicilori de 10" lark, familiiorY depärtale de ajutorile medicale i classei lucillore, siNNo cireia el economiseste cheltueli considerabile de medicamente.* A Ctilme« ELIXIRULUI DE GUIL- I si da" fort.'1" organelori. Elil pole fi :* LIE est tot d'auna bine-laciftora : administral cu un succes égal CA- 0se ca purgatif el este tonic in r , ! piilori celorl mai "'Ewell si 14- o* lasa timp ca si ra-corYtorii. I. , 1 tra-niloricelorY maiextremT, fa'riT «" ajutzl si corrige tote secretio .: I tema de or ce tel de accident. "

*xonirteusli ibeili Gu ciolill

ra

*

:

Lbi experienta de mai mul: SES mE-DECI ANI a deonstrat que* E

s

itépreparat . catre PAUL GAGE eat de ui'l eficacitateinli :FRIC . RILORI PALLIDEARE, ROLERIII 0

4. DYSSENTRIEI, AFECTIUNI,LORI DE PODAGRA, st RITUMATIS-ot MALE in BOLELE FEMEILORL COPIILORI, STOMACULUI,

FICATULUI si in tote BOLELE CONGESTIVE. sUà bro5ura, care esto un veritab.I tractat de medieinii usualli, este

40 insotita la Ile care butil,.(t_de veritabil Elixir Guillié. s.

DErosrru IN RUCURESCI: Farmacie J. OVESSA...- ' It .1t * a*. vit-r-lpit, it "IcAtat ,-"itit, AtAtit-ir.. . sz *ass st 1

E SEEMPoudre do Riz Simon

SAVON a la CRÈME' SIMON

Recommends

Inr le,Médecins

du

Monde ender.

par les Dams les irus iligantes de PARIS, WIEN, LONDRES, BERLIN

C produi Ls, d'uno finesse et d'un parfam exquis, blan-chisScnt l'épiderme du visage et des mains, donned h la

un veloute incomparable et font disparaiire Lou teslesrai i on produites sur le donne par le froid, le soleil ou

'air de la iner.36, Rue de Provence, 36, PARIS

,liarmacies, Barfiameries, Bazars, e+ci.

411111111111111111

11-111TP REV'1317CITEZElscI

Klr SITUAT IN CENTRUL ORA§ULUI.. NO. 7, Strada §elari, No. 7

Se gäsesc apartamente pentru familiT cu anul si euluna cu preturl foarte moderate. Camere de laIr. I 5 pe zi. La etagiul III-lea odAT lrumoase

cu fr. 25 pe lima.Saloml de dantil pentru bálurT, nunp §i adunAo.

INEEMESB3(~...m.46.0..mumoisam..,

La 22 August viitor 1885, seva tine licitatiune publica pen-tru vSnzarea caselor SocietatitClerulut Roman sAjutorul», dinstrada Dobroteasa No. 14.

Doritorir se vor presenta chiarla fata loculul, insotitt de ga-rantir in regula de 10 la suta.

Com1tetul.

ICPITROPIAt1B7IMINTBLOR

BRANCOVENESCIFiind-ca la licitatiunea pima

in ziva de 14 ale curenter lunt,pentru darea in intreprindere acuratiret latrinelor i hasnale-lor acestor asezaminte pe ter-men de uu an, nu s'a presentatde cat un singur concurent ;Epitropia publica pentru a treat(Ara, ca. in ziva de sase Iulieviitor ora 42 merid. va tine li-citatie in Cancelaria Adminis-tratiel unde se pot vedea i con-dittunile in toate zilele de ludrude la ora 1-2 p. m.

Concurentir vor fl insotitr lazioa licitatiet de o garantie provizorie de let 200.

DE INCHIRIATDouS inagasit de lemne vis-

a-vis de gara Thergo-Vesci, clodgradint de pometuri tot vis-a-vis de gait, cloud perecht decase in Dealul-Spiri, Strada Se-neca No 4, aptoape de StradaCasirmi sunt de inchiriat.

Doritorit se vor adresa laproprietara Pauline Slanicoanuvis-a-vis de Gara ThergoVesciNo. 124.

11111111:1111.mmtavir

ROMANIA"BUCURESCI, STRA.DA SELARI No. 7, SUB HOTEL FIESt.HIausmemasum.

Der- 1::211-190113E1:10 1JTJI i 7".4613E1..A.

COSTU ME 1SACO & GILE

veston.1

PARDESIURIde voyage.1.`

REDINGOTEdernier-mode.

YAQUETEIdiagonal & tricote

Pantalt modun-L.caro & raye

de mAtase,:;aserair alb , Terno,IOrleans etc. etc.

COSTUMESI

PARDESIUR!de does.

sVesteBroscheetc. etc.

imiNimmirmsNigamm.

Ntaili mistVl rugAm a nota Num6ru1 7" spr.. a evita eonfusinnI rewretabile.

11111111111.1111.1.111111.1.111111111.110Tipo-litografia Stelan Mihalescu, Strada Covaci 14.

UN TtNtitdoresce a gasi o meditatiunepentru clasele primare i gim-

nasiale. A se adresa la adini-

nistratia acestui ziar

DE INCIIIRIATOdàì mobilate, Strada Pieti

Adizi No. 3, cdt i un apar-tament compus dintr'un sa-

lon si doue odAt.

_oBAILE CU DIJEde la basiaul Societatir Ronattnede arme, gimnasticisi dare la

semn din Strada MagurwnuNo. 10 precum si scoala de no-

tatiune suntil deschise pentru

onor. public.

tidministratiunea :PARIS, 8, boulev'. Montmartre

PASTILLE DIGESTIV fabri-

Late in Vichy cu Sane estrasodin sorging. Ele atl un gust nt

produc un efect gear contra

acrimelor E3i a grelelor mistiurt.

SA.RURI de VICHY penile B._

Un ul pentru uà baie,pentra cot

carI nu pot merge la Vichy.

Spre a mite contrafacerde3."6

eird pe t6te produsele marca.

Cloatrolultd Statulut franoess.

Depositul in Damao' la dd.

--------