Anul al X-lea. 5 1893.--

No. (203).

(Explicatia

A se ce privesce Rdactia A C. C. DATCULESCU,R.-Sdrat.

BONAMENTUL LEI PE AN.

6 GAZETA SATEANULUI

indouiala cii ciu-dat an ca agricol1892-93 rar s'a

Romania.In

nice cetitorii aufazele diferite prin cari

trecut

onal de pepagube

ce a adus, ace-

reale, bine. Adat o desvoltare escep-tionala

cele din piiménturi maidese au ; a prin

planteledin a facut ca

dedea spice.

vorbind.cu

buri rele in rapita sèlbatecii,c.ele de la sacri-ficii la vreme, escelente. Cele

putut rele sunt pas-pentru inlocuite. Uncle

precum suntd'abia

mai ales au su-mult de

OaNele s'au copt celemulte si in Muntenia de la lunei

s'au putut recolta.Ovesurile, de exuberantä,

vor recoltate inCartofli de

solea vor mari.Dintre cereale,

caror de Milcov s'a in-din prirnele ale lunei Julie,

cele ce promit cele mai rentabile,Numai vinturile ase aduna bine. Se cere mull zor celemai amenintil d'a se scutara

din sela ca se

total cele reservate pentrusémént la complecta cócere.

mori trebuesnopi nu-

nu'si perde greutatea.Cam aplecate, nutotal (de ploi vin-

turi cedese crescute), n'au sistave

multe ina acum stint sau a-

Se mare greutatesuntem -nevoiti a secera p'a-

cestea seceriit6rele mecanice,catorul trebue si a

a le de jos de tot,sau a le in sens

sau seceratórele mecanicerecoltarea se face ca greu.

grne de calitatestint destule bine ca

se ca la nu se-de atentiune sulfatate

viiruite, cam de cele caratperfect de

Evor da recOltele princantitatea si calitatea lor.Cam cam rar se vor gasi, an, a-semenea cereale töte

bine ca agricultorii, din vreme,le dupe ce le-au In

snopi si la treer si lapro iar seamestecii nu se spicul ca

desime a pe el.Dar a se avea asemenea

perfecte, ca reproduct6redea cele mai surprinçlét6re recolte, enevoe ca fie-care sii lepere an. le facd fie-carepe sa, conformindu-se ccam tot in revist

Alegeri nu dinbane dar trio-

peste triolitri chiar dupesau din snopi a celor mai

spice, apoi a cedin spicele cele mai

privinta deavem tot-d'auna in memorie

rele poveti a marelui plagar,a colaboratiane «Gazetase

din maid'a chel-

e cultiva rase de cemai apropiate circonstantelor in

se acelea ce utilisézamai bine resursele solului, cari pros-

mai malt in tece pot, faca malt ca ce au

putut mai dar voit,chiar, au in-

cercat sutele, degrime, au cele

GAZETA 267

adie mai rentabile.din le-au adus

pe sUccesele din present d'a-bia lee satisfiicut au si rspn-dese atâtea de e-

cea mare epriimesc multumiri de la acei pe

cari 'i au produsul atâtornecazuri selectionarea.

vedem, satistacere, nici odati ca acum n'a mare

ca cautebundle tipuri reproductbre la grâne,

fâceau nurnai la animalele de lucru.d'a face reclama cerealelor acelor

buni plugari de care n'au nevoe cicisunt de cunoscutespune ori-cine se incredinta cer-cetând produsele actele ce se acolola dispositiunea or-cui), : in-

rari in selectiondrei, s'aa se produce chiar pi-

ménturi d'aovsuri ce vind

piirtilepentru a se face ele

ceacei culturele

o atentiune nici un

Seceta din occidental Europei a ficutla noi e de

s'a ochiar

nordul Franciei s'a seceraului, in e sfârsitii.

când, p'acolo, ploile dinau mai indreptat putin seminétu-

rile, ovésurile da cele maicolte viele cele mai mari,la noi contrariul se intAmplii.

Pre când Francezii Germanii aujuns acolo cii cautii

pentrula noi paele von

Pre desunt noise spun - vor rari

bine si total curate,cele de la Slobozia-Galbenu,

unde s'a secera 2 Julie.

pro-va

total ovesul.colta ordului va a furagielor fóte rea.

In nu produ-cdtori se mull plúea pentru recoltelede primävarä.

In Austro-Ungaria recolta edile nu e de '

In Belgia graului e fórtein 9 departamente, 11 nu e

In deficitul nu mai de de vr'o21% cdci mari timpul a

maltau stricat recoltelor Rusia. Se se-Sud. or-ce ar interesatii

causd, nu va se-card ; póte ca dea recolte

In Statele-Unite situatiunea se cdva cum a «Gazeta Säténului» nude frunte. Mai e de vr'o 20hectolitri

In a fost de 102milióne 515,000 hectolitri, anul trecut

fost 76,850,000.In Australia la 1830 Maiu 1,297,380

quintale de disponibile pentru export,914,710 quintale se exportase la acea

In vorbind, cd productiuneadin an nu va

d'ajuns a populatiunea din lume.s'a spas precedentele numere a

«Gazetei cddin vor mare

1803

umerósele ploidin cursul acestei auprodus inundatii mai multe

ale trei.. Pe alocureasemänturile au fost distruse;in cea mare parte

ele de o frumusetó, ce promiteoCa precedentele temperatura

nie fost chiar gradetemperatura La

resti este egaldprópe de grade, acum ea a fost mai miedde 19 grade. temperalurele ceau avut

Sulina(Boto5ani)

Bucure5tiPánce5ti-Dragomire5ti (Roman)

din uncle localitóti ura-gane au produs considerabile.

acestea vom cita uraganul din Craiovaa in qiva trei Iuniu la 4 ore

p. multime de case lost co-pacii autelegraf au fost

a nlarimeaoului de porumbel.

ST. C.

IBISUL CROCODILII.

egiptieni nu aiingnjéu, addpostéuca momiele, Ibisul slint.it,pedepsu pe

ru ; 'ise ce o credéu

nemuritóre.mai multi la

pasre d'acolo cd curdtea malurile Niluluide oulele de Crocodili ce abundii.

e conStatat Ibisul nu aduce acele ser-credem cd inchinarea la el e

cd Ibisului in coincidcu debordarea la epoce normale a a-died si in'acele regioni

ploi.Egiptienii nu se inchin pasrei ce

credu virtuti medicinale o vinzd'aceia nu in Egipt, ci in trile

origind, Etiopia, Nubia Abisinia sein mai mare profuziune.

Carnea acestei alergtóre longirostre emult ajutor siitenilor srmani din Egipt,sdrobiti de biruri.

-

al Egiplienilor.

Ei césul odat cu retragereaNilului, i pasre migratdre ingiunea lacurilor unde Nilul.

sociabile,prin mocirle spre a moluscele,

insectele plantele eu cari se hrdnesc,aceste pasri mari laa ripi n sun t ca

Ibisul fru-pasre africand.

Oribil, uricios e Crocodilul,de 3 la

care e de feroce cdt

guta e de nu numaiinofensibild dar chiar cu omul.

Crocodilii reptile solziitari glontele nu pot

Privirea e feroce gura plindlungi lacuri,

nu o pesci,dar in sau prin prejurimi,mari Norocire ce ledepon nisip pentru a le sontdistruse pasri es chiar croco-dililor le

Acestefórte meróse. se re-

pede daca nu pier ajung, Louisiana

GAZETA BÂTEANULUI 269

rida din de acoperca ni5ce de arbori.

se noroi nemacatiprimavara.

specii.(Rharnphostoma gange-

6 66, in Gange afluentiide Asia.

Crocodilul de Egipt (Crocodilus vulgaris) de5 6 66. de Africa.

sau A (Champsa lucius) de

4 m. 66, cete mari fluviurile dea Americei de Nord numai

ucide un Crocodilul de America.din Africa sunt o mur-

darn, brunä o datAsia din

America maiC.

Crocodilul de Asia.

irectorul'mi interdice de a da dese-

de bele-arte aerulde a ardta goliciuni. Nepu-

resista, vremuride tropicale, d'a face

un cliseu o de bae, nualt subject mai frumos ca

ARAacest panon decoratif sala

Paris,d-lui Puvis de Chavanne.

dar, Directorul «Gazeteiténului» e la frumósatica sa ,agricold pentrucerealele sale, spre a strecura acest desen,pe care alt-fel decent, admirabil side si scrupulosul Director mi vaobserva : - alt subiect pentru

rog a 'i se leisa opagind din lunei pe care d-v. o

nu e subiect co-grosolan. E o reproducere a

Chavanne, care nici-odatd amai bine inspirat.

sa e o poelicd.ce peisagiul eliseian

se vor socoli cele mai sin-lese a formei omenesti ce pus pe

R.

dmirabilele herbacee, cenumele

vécut al XVII-lea, seca

vace flordrii. De felgiunele tropicale a le Asiei

Americei au in-a «Gazeta

a curent pemai importante prin

De voi scrie asupraBegonielor privite din de vedere al eco-nomiei domestice artei medicinale.

Begoniele lueioase au foile acide.le facem noi

Begoniele celelose au recunoscute camachice

aceste plante, ce le salóneinpodobind ca culoratele si

utilitalea

SCIRI DIFERITE

Francia, dupe secete, violentele furtunigrindina au adus multe recol-

telor. ins a plouat frä grindiná s'acerealele.

Asupra situatiunei .agricole in Mol-dovei din

urmtorele :Starea semnturilor

din agricultorii trei de Dintenitelor ploi, in multe

Numai prin Prutului auneatacate de acéstä In

neral, sperantele bune, ce legaseram totiide noua incep a diminua pe ce merge,

la urma urmei, nu ce ne

270 ZETA

!

SATEANULUI 271

ploile nevroind niciMai nu e mai multe rinduri

grindinä. Numai finetu-rile sunt prospere. De ppusoiu, asemenea,e cam cuvént, tocmai

bucurieC.

DIN TARAsanitare strinii nu se

primi spitaluri de plata 2 leidati banii (Art. 83, 84).... Dar

Doctori nu vor aplicaaceste Românilor Transilvania,Basarabia, Bucovina, de óre-ce e firesc lucru

strini, in or-ce

ici intrat pe Dunrebastimente ca an.... vor venispre a duce cerealele

.tre -cari va avea multS occidentulropei. Numai acum s'a 5000

Germania Francia.cholera n'a fost introdusäProbabil vom

cest an se vor severetinare. In Rusia chiar la Hotin,s'au ivit mortale.

C.

AGRICOLA.

BCURWI-FOC,5ANI..apropiere Bucuresci, récoltele sunt

general bune. rar efrumos*). des bine e culéat

ploi. Ovésul orzul de,nea. Porumbul e pipernicit,- galben alo-

napédit de burueni. Am vc,lutlocuri mzriche) incurcatculcat In general recoltele promit a

de in cantitate, nu inssi calitate, mai de 10 la suté dinreale sunt distruse de Tóte acestea

apropiere de statia Crivina, de nude secope o priveliste din mai duretóse. Grin-dina ce a pe aci diva de 2 Julie, a pus-

e 'distrusrupte, paiul

-de. pare ar fi deun enorm de mare. Tot ast-fel ovésul

orzul. Porumbul eral'a mai N'a din

niste betisóre sfircuri... partedin el e rupt la pare

tablou trist se presintä pe laValea-Cáluaäreasca, 'Albesti degesti. In am putut observa, recoltelepar a fru-

Porumbul e mult mai frumos de la Bu-in spre Ploesci Bucuresti.

prea putine aacolo, am observat s'a

P. E. M.La mosia la póte

observa o eu gru Basarabia, mai rar,dar frumusete A intrecut töte

pe a-nuMai in acest an

DIN LOCALITATE.

vechi !

dinpentru

E vorba de Zissu, sub-prefeclul pl.Fu de Ministerul Do-

d'a expertisa ecarete fostcari le o d'a Statu-

lui ce s'a vindut in la séteni crorurma a arendasul. Cu

stea sa recunoscuta, sub-prefectul evaluaretele 22,700 lei.

nemultumit interveniun inginer 80 miilei. Ministerul contrariul cede obicinuit asemenea casuri, sub-pre-

facCordea inspector domenial a

cum lucrul. Eri Cordeafata locului aduse Complimente d-lui Zissu

pentru probitatea sa.judetului

e destul defrumóse. secärele, ovsurile

o S'a eSsasecera searei. Se

lipsé de brate. Lucrätorii sechiar 4 lei pe 9 lei de pogonmai jos eSsa.

in ajunul expedierei lacare judetul Faurei,

pe carese transporté atitea lagara Furei, aprópe

msuri a se restabilitotul principalä de

spre marea bucurie as'a indreptat, ales caldurósele

dile de la lunei luiTrebue mare la secerä ; se

vor scutura multe.Monitorul de la 3

se aprobé modificarea art.din jud. R.-Sarat pentruplata de expropiat reg.No. 9 lei 150,000, restul de 10,000la comunele rurale lipsite de mijlóce spre aconstrui localuri de scoli.

D.

BULE TIN COMERCIAL.

de la 29 curent,portul vindut

urmätórele preturi :- 53 libre 8 de 8.15,de de 56 9.70,de 58 9.30, de 54 8.55,- de 9.05, de

9.15, 9.2054 de 7.80, de 54 8.15

8.

58% 7.45, 7.53,de 60 7.45, 61 7.65,de 59 7.60, suta kilograme 59

7.40, de 60 7.50, cinquantin suta9.50.

- Orz suta kilograme 9.60.

272 GAZETA SATEANULUI

SCARABEELE. Unele din aceste insectedin familia coleopterelor, servesc caniba-lilor australieni ca aliment, când n'au la

vr'un de mâncat. Egiptieniise la Scarabea otime de monumente Egipt au dese-nate pe ele Tribul Scara-beelor coprinde grupe desecte Miciisau Cetoniele. Cetonielesunt, Rusia,socotite ca

tea d'a vindecade turbare.

Pentru noi,plugarii, Scara-beele din

suntcotite niscesecte strictóre,

invedere numaigrupa

Sunt, ode Sca-

rabee folositórepentru dis-trug

herbivorelor,sunt

«pitularele» sau« rostogolitórelede bule», Sca-rabeele

de Egiptieni(Atenchus scicer) gândaci de

carizotate din balegi.

PELARGONIUM. In de borticul-«Florile», s'a vorbit de diferitele

ale acestei plantefoile sale.

Aceste plante din familia geraniumelorsunt herbacee sub-fructescente.capul Bunei Sperante pelargoniumul sesocotesce se ca pianidemolientd. Locuitorii din Africa

tuberculele feculentede pelargonium In Eu-

ropa se mimai pentrudobire prin dardin punct de vedere industrial. Geraniumul

rozat semare

aroma a; ce

se extragela falsiticareasentei de roze

pentru par-fumerii.

APELTutulora bea,béuturile reci,

nu tutulorle la

de unde

sticlelorde Cutóte acestea sepóte béu-turile

Puneti in ucu apii,

grame sul-fat de sodd si 45 acid nitric 'a-cest amestec tineti sticlelevinul voiti a

caiiscóte la Recomand d'a

se freca pielea cailor, d'a se punea lucra unde multisolutiune de 20 grame acid fenic pus

litru de Nici osau nu se mai apropie de ei.

apa u

CONSTIPATIUNEA LA UN AN SC5 la 10 grame ricin

vin tare, in supd, inde portocale. Se póte da ceai

de prune uscate 2 la 8 gramede sene.

4

(Ese 20

R.-SÄRAT.-ABONAMENTUL PE AN.ANUL AL X-Iea. No. (203). 5 1893.

GAZETA

PASIUNI.

nevoile,

devin eleatunci echilibrul ce

buetele

functiuni ale dege-

moment ceprinde mintalse distruge, escesul acelei

o delipsuri directiuni opuse,exaltarea face pe

ca sä mai tot d'a-una ordinea inceteazä

in functiuni, omul pierde liberul suarbitru, nu ce este bine ceeste ru, ast-fel nu mai numrat

Acestea rezultate cari facca pasiunea tot-d'auna consideratca un lucru ea este jude-

din punct de vedere social ;punctul de vedere individual pasi-

ei de afie chiar folosit6re.

sunt casuri in cari concen-asupra

unei functiuni fie absolut ne-a putea obstacolele

pentril a asigura conser-varea individului, conservarea spetei ;de aci deduce, sunt douéfeluri pasiuni, pasiuni egoiste pa-

altruiste.pasiunile egoiste, avem,

prima linie, ; amândouaceste au tristul de adistruge moralitatea, atunci atingun grad de exagerare.

Ele fac ca obita la venit, ele facca onest nu se abtine dea fura alimente ; ele devin in

crimei,donând cu sentimentele altru-iste trebuintelor individuale.

moral e deputeniic mama

vinde pe omul deatunci asistüm la acest spectacol

care s'a generalizat inEuropa civilizatd, unde un sau o

se ce au omorât,altul, toti copii pentru ca

de !

Intre lipsiti hranalegea de domni,

este egoismului ori-ginal, lupta existentä in-locueste totul.

De aci rezultá este caordinca domnésc inteo societate care

pâinea mareitäti a séi, nu

solidaritatea dedilele este conditiune a unei ade-vrate vieti sociale.

Trebue de observat, cu acestea,nevoia de aceiasi in-

tensitate la lumea, la unii degene-mai repede in pasiune de la

acei obicinuiti cunu nici rabde

nici s'o potoléscd cu maicari fac de a

altora ; de aceeafrugalita tea, micsorând atrebuintelor a fost tot-d'aunaconsideratä ca un element depe când läcomia a fost tot-d'auna consi-

ca unAcelasi fapt se petrece cu pofta

buturi, cu acéstä circumstantäcii abuzul de al-

coolice distruge face ca omulmorale.

cine-va pa-sau

a mai merita con-pentru cine

acces de el va comite o

la aceste pasiuni ego-cari lac ru individului chiar care

le are, la acele pasiuni cari le-amnumit altruiste, vom vedea aceste

altereazii in grad sen-cele nobile ale in

din amor chiar, ele fac agent al

din acest punct de vedere,se silesc inspire a-morului, cari tot

versuri, romancierii cari ana-

GAZETA SA_TEANULUI

cele mai miciautorul dramatic demii de spectatori, nu de comit un actimoral. pasiune, face

nu se relele leperturbárile ce le

mai fecund pe care o

Pe când amorul este rational,delicat dusman abuz,

amorul-pasiune este orb, grosierpromiscuitate. Un

amor nu niciterului, violentei, niciintea omucidului, el face ca un onest

en o prostituatä, sau ca osä se un

vagabond, sacrificându-si unul altultot viitorul pentru moment.

Amorul pasionat, acestea,are si defectul de :a

desgust lesne. Acéstaprovine de acolo, acest amor e pro-vocal de simturi, el nu e din

ce simturile .uzate, elde amai

demoralizätbre, cru-dimile, violentele jafurile la cari audat nastere esclusiv de familie,de patrie sau de partid.

Fanatismul familiar a transformat Cor-sica de jale barbarie,

clima ei admirabil, totei si ei e

se de bine inzestratd.Luptele partidului Guelfsi ale partidului

au acoperit Italia de ruine ; is-este de cruzimile, violentele

nedemnitätile comise de patriotismde dezordinele produse de factiunilelitice.

Când bindle M-altora, actiunea se

simte perderea ce rezulté din acéstaeu castigul momentan.

Nu e onest acel careincapabil de a sau de a fura

folosul, omórá furá,cestea, de iubirea ce o are pentrusocietatea din care face parte; nu e unorn onest acel partizan carepersecutd profitul coteriei sale ; nu eun tat de familie careface bine prin reprobate

de morahi ; nu e un onest religiosulcare pune in serviciul credintei sale,violenta, frauda, coruptiunea.

E a studia viatadeosebitelor pentru a ne convinge

din ele maisau mai de bindle a o-menirei suferá de réul ce produs.

Cine nu minunata pecare arta, au procuraro

? Cine nu stie mizerielenenorocirile ce au

conchistele ei ? Spirit juridic se-veritatea moravurilor au procurat Romeio exemplu, abuzulfortei si al tiraniei abiz.

Toti perseeutat au umilit,au fost la persecutati umiliti.

Se a din Spaniadin Francia lui Napoleon I, abuzul

de se va vedea unde a-celasi va duce Coroana S-ftului

a vecinilor maghiariRusie a autocrati.

vitalitatea Ungurilor le-arasigura sigur un important

,Orient, energie,acésta vitalitate .in. serviciul egois-

national, a ava aduce acesteinati uni.

popor care voeste siiprin sabie pe un alt popor, o

nationalitate, acel se facede violul, de crima cea mai

el in morala dreptul, else la cultul brutale, elduce in moravuri germenulale efecte dezastroase nu vaa le

Tirania fratilor din Tran-silvania de setótá Ungaria. Ungurii pertôte cele-alte nationalitäti,

viidéndu-si smulse,una una, libertätile locale.

Tirania magnatului unguro

servilismul venalitatea poporul un-gar, acestui popor devin dince ce mai detestabile acest

subjugate din Ungaria,un eerc de care se strânge

din inOri-ce ar face o ea dilele

ei de e tot

GAZETA TEANULUT 275

d'auna unla capul ei.

fi acel când Ungaria,

va are fat, indoué de

!...stapinire a va

e ordinea lucrurilorconduce pe lui la

moment ce poporin egois-

mului lui de acel momentacel popor triumfulce a el va fi strivit la ne-norocire ce va pe cind, dincontra, poportil subjugat se vase va din ce in ce mai mult, in

persecutiunilor la careeste supus, elcipielor de libertate si de

mini :timp marea

a fost vethilea le opune lucru de cit dreptul

ea se marea se propaga orepeziciune uimitóre, ea nu amai putut stipinescii s'a

atunci, cusuccesele sale, si-a perdut aderentii adevenit prada unui

Principiele de 89 perdut pu-terea, ce patat de singe

Noi nu voim de facemSdténului, ne

mis de a afirma in tóle gru-sociale, exaltd egoisMul, provóca

lupte, ajunge la abuzul fortei,aduce inevitabili.

contra, ratiunea,i duce,

la moralitatea lagrupurilor sociale.

Nici o natiune ce voeste aindependenta sa, nu trebue a-

tenteze la independenta allor natiuni,nici ea nu atace, niciodati nu trebue abuseze de sa.

Tot ast-fel e pentru politice,tot ast-fel pentru milii, tot ast-felpentru individi.

Legea impasibild a bineluifaptele rele demoraliséza pe acel carepretinde a profita ele condamnäast-fel la nenorocire ; ea mai aratä

daci onestitatea este forta, imoralitateadevine släbiciune.

forti !F.

INdrag

careTe-am auzilC'ai sd'i sord.

spune'mi nu ocoli!Mai de cdt sord,N'ai ca siSd joci el

Cd, de, mireasd de i-aiTe-ai hord,Cu mai mare foc drag,De i-ai fi sord.

,sireald! Spune'inu sd'i sord,

Duminied hord!1893.

DIN PENTRU

1 4Ede

culoripseudo-branchii, car-

nóse unflatestrimt. Buzele pot lungimull sau mai tóreledorsale lungi, o portiune spi-

bine desvoltata. Inotatórelepiept, 5 raze moi.

armate dinti puternici.Ori-ce climat le convine e din

glob nu se sau mai multespecii de labre; triíesc apele ade la Nord in vecine

tropicelor. Le aprópe dedin a pró

malurile la sau aOrientale apróperiurilor, nu departe Caroline apele

China inMediteranea, Syriei,

Adriatica, in Propontide, in Marea Négra ;marea adesea a in ace-lea pe cari furtunele le asupratórelor australe a le Asiei

Tóte specicle labre organisa-; uncle au spinarea ridicat

mare raport lungimea allele,a stint pre-

códá mai lungs, mai

DE

GAZETA 277

intins in suprafata, maialternative precipitate. Lungimea,

mea si inottórelor se deosebesc

acesti au ochiide a spre a

mai bine. D'asemeneaCele mai multe labre sehranesc eu ou, vermi,

marine, fórtecrustaceele.

Figurele intercalate principaleletipuri :

Botul ascutit ;a animalului e posterióra

aceste desprtite prinalburie; pete lenticu-

de un purpuria, pe cap par-dorsale, anale

Lalwa dunga sede la ochi spre pe captot corpul,

Ochiul mare,mai d'asupra

petede culórea sAngelui.

Labra leopard.

dupe dos ; pe ;

albicióse parte a

sebesce prin existenta unor articulatepectorale. De fel de pe occi-

dentale a le Africa

GAZETA SATEANULU1

Labra

Labroida Polynema pendadacliki.

jbormium tenace, numit- CAnephde din causa

extra- a firelor sale,e o mare dinfamilia liliaceelor, tribul tulipace-elor. Foile sale, din o

tuberósa suntlanceolate-panglicate. Lungi de

la 2 metri late de m. 5 la 8 de unmos verde deschis d'asupra, albicióse

bordatemai de 2 metri, sunt nu-

galbene.voiaj a Cook,

Banks descoperi in Noua-Zeland,se Indigenii d'a-

colo materia foile,dup ce bat

sucesc aceste ast-feldeosebsca materia paranimul ce oacopera. Cu fac funii, etc.

Phormium aclimat bine in sudul Eu-ropei in Algeria ndejdele

plan serepede la ast-fel stofele de

se prefac indupe spalri, iar funiele cele maise au de alternarea uscaciunei

Acji Texax nu mai la alt-ceva de la falificarea inului ;cru ce se se tratéz

acid fibrele de phormium se culo-cele de in

Exploraiorii

uexploratori francesi fost asa-

la 60 kilometre .Basam, Achantilor,unde era un comptoirfrances pentru comerciul

semintelorratorii erau insrcinati d'a face

societatea studielor vestuluiNegrii prin surprindere uciser pre

exploratorli facéu studiele fira ade vr'o

Voituret era de 32 iarde 34 ani.

Mórtea acestor exploratori nu vacuragio5i d'a urma opera de civilisa-

in slbatice.

GA ZETA SATEANULUI 279

Phormium.

Papillon.

280 GAZETA

ISTORIA

CAP. AL VIII:LEA.

(Urmare).

Inceperea gospodarii meleVenirea maicii mele de la Mol-

insotirei melepaharnicului

Acolo m'aula cu Brdiasca, icu mieu Costachicu m'am de gospocldrit,unde prelungind tovärd§ie treiani, am capitalu.

demtud-inea s'au mutat la satul

mieu.iar eu. in posesie pepatru de la Zoita

ce afla atuncea la Cer-din Bucovina, le am tinut to-cu moul mieu Chiru§.

curgerea acei vremi aula mine de la Moldaviea

mea pe cel maifrate al mieu Vasili. S'au din

sufletul m'au gäsit porint pebun, blagoslovit, mi-ari

vestit cu de toaterile a tätâni-mieu, asemeneaálte multe de euatuncea nici o adevärata nuyearn, pe cari din m'auméiat asupra vietii mele.

aceea s'auduindu-mi va pe

Säftica, apoi va venisarabiea cu totul ca sä la un

cu mine la ei dinpentru dragostea ce aveam

asupra ei, era minepeste nu puteam a

de din carepeste vointa ei am la mineteva luni, apoi la de pe des

a in carantina Lipea-nilor, la

dinsa, ca copii cei mici

mamele de caretoti carantinei a tamojnei.

In sporind cu virsta, cucu a oameni

protectiea mieuaceasta cu capi-

asupra mea oare careluare aminte a unora ce aravea de a o deose-

cu mine, aceeaauzi de la unii altii

de a propiteala care eu aveam

care aserninea plecare Inchipuindcapitalu ce aveam acea vreme nu

m'ar putea sprijini a facepas, din nu voiu

ca sprijinesc zestreanici o ci

In Weptare luam sarna sädin care parte suflä

mieu atuncea era acesta,adicä, sä o

s'ar putea pe a-

cea vreme capitalul miennu cit numai

vilduve, uncle copii gata,allele sterpe, la una din aceste depe mi s'au deschis va-cantie, fiindu-misitarisea adese da a

are multurnire a facesoicez cu mine. a nu

cu pas,mieu s'au de aceasta,

cu mi au cala dinsu o foarte intere-

satoare a mea ce m'amdus acolo, mi-au arede soicezul ce a face

este acea ce-auauzit, apoi poate a-mizice cu aceea face o mare

a o putea vre odatä po aceea sd-rni

el o rudenie de aproapece-mi este, a

a-mi pune mai demai voiu putea

avea, in de lui a-

ZETA ULUI

uni ao pe care vremea

ca pe o pot a o topic-tici voiu a

eu de bune delositoare sfatuirile lui, apoi el auInchipuit la ce poate

mine ce. au eu unesc

lui, mi-au descoperit area

acesta Mihalaehice in acea vreme la satu Coto-jinii tot tinut llotinuluiunul ce are copila cu anii deplini spre

care adusesea o eu vr'o ori, iarnu a vorovi.

Atunci l-am rugatlucru, va poate

apoi tui

ori au dinpartea lui care ingreueri, cari

in aflat, au fostel un interesat au

cercetat pentru mine au auzitfi lunatie, noaptea prinsculindu-ma din pat, umblu pin

pe oghialu in cap facgrozavnice, a a doua

zi cele ce s'au urmat mine.Din era

devarate, pentru eu dinmea de multele pricluceniice s'au cu mine,pe atuncea

de trezea din toti casnicii.Pentru aceea neflind pretentie asupraGhitäscului pentru ce mi-au

de partemegiesei mele, am cu

a cu totul deosebiteplanuri, am estede cuviintä mele a

desface de Besarabiea a trecela mea ca

prilejuri aslavei a eu care am avut

norocit dincutii

S'au zis s'auanului 1828,

am maicei mele laMoldaYiea ca opreascaavea a face minem'am destacut de posesiea

asupraChiruq,ce aveam acolo, am amijlociri ca scot

a-un peste

trees'au Walt

adica acel an 1828ca asupra tun-

cilor In Moldaviea, Inmai pe la tinuturile s'au

punere la calea un zapas finpentru iarna de sprea stringere in staresire la vremea in Lot .

aIn acelora am

fost eudvoresvii o parte

din tinutulintr'acea volosti uncle era satul

Cotojinii. Apoi pentrufinului cuvine, fiehuintaa area eu de a pururea lastarea la

aceea la satdin coprinsul aceladentie. mi-am adus desfatul mosul miencu doi ani

satul Cotojinii mare,apoi ca un holteiu ce .eu, amsocotit ca vremea ce am o eu

o voiu o maivoiu sat,

pentru mi-am a-colo cvatira.

Pitrecind acolo in satadese-ori de paliarnicu

ziva la ceaiu,am a mai

282 SATEANULUI

de aproape flica sa acredinta pe ei,de strigrile ce au auzit ei

Intrebuintez noaptea, maiasupra mea alte cusu-apoi vor face oares-care

am atcazarisi eu de al doileaplecare a cere

precum aceasta peste zile s'aumijlocirea mo-

sului mieu la acel an 1838 inluna lui avgust, pe gätirea

de strinsrezi, am meafiica m'am la

mea (carestrdmutase), numai nevastä

darce cea mai

de pronie

La mele,socrul mieu, din partea mea,

cum din partea mosului mieu Chirus,pentru zestre nu au ci auvoit el a prin izvodu de zestre,

aceeazeci boi, doud-zeci vaci una

oi, patru caisute ruble gata,

asemenea altenate.

nunta mea, amizvodul ce acum aproapede cinci sute ruble argint,

fost mieumea Savastila.

mi-am adus nevasta laalcatuit cu mosul

mieu pe lingä rdscumpäratude la dinsul a mele posesiea

sa, deplin posesor pe totsingur am mai

posesie pe trei ani aceanu de la Bälsoaea la vechilul eicolevschii secretar Filodor.

TEODOR

(1845).

POPULARE(CULESE DIN MOLDOVA).

Descântec de speietura.Cu mâinele meleCu gura mea descânt,De strâns, de apucat, deMé intâlmi pe clareC'un mareCu dinti ca secerileCu ochi ca taerileNeprietenul din pe strasin sePe se uitä,

dinti ochiSe uit din in

din mas masä,lui cutare.

Pe cutare '1

Ghiarele in spate i-le bagä,In '1 i-o

i-1 sorbi, fata i-o desrumeni.Fugi tu neprietene, barda teCu piepteni te

pe cutare,Dumnezeu l'a

Descântec dePlecä D-zeu S-tu Petra inS'ajunse vremea de

trase la bun si muerebun muere rea, ne pe ?

si le puse sérabolovan de sare. Se glitul

meleduit.bun muere rea,

Nu cii ne-am sculatCu gâtul meleduit.

la a dat.

deMosule, ce ceNu ciocänesc, nu

lui cutare o plämädesc.Cum se aluatul cäpesteleVitelulStrugurile in vie, la cutare vie,

lui cutare s'olui D-zeu Maichi Precista.s'o

descânt intr'un vas de undese pisézä muguri de de duke,de cires aluat. Pisate descântateiea de rachiu de drojdiey

ION NEGOESCU.

ETA SATEANULUI 283

PARTEA DIDACTICk

PEDAGOGIA

ntre diferitele ramurispre care individul cult

a se adäpa, ocupä undestul de pedagogia.

a fostapreciata, profesatä desvol-

tatä, mai in Germania.care o priviau la nepásare,

din momen-tul când observará progresele colosale ceMen Germania - gratiemargini a câtor-va convinsi,

civilisatiunea nuripele-i, de cât pe aceade a pricepe individul e

se la de perfectionarespre care tinde, de a desbrâcatde vreme, de relele ce capriciosa

i-le aruncä in spate, dinmentul lui in'acést lume.

cugetätori,*).sunt toti aceia cari se la viitorulsemenilor - au fost : Navylle, Jacotot

in Gyrard. dând alarma ;de cam au un ecou destulde puternic francezeprimitöre de ori-ce idee pe cândla pedagogia era ca o

l'alte, in urmäo mul-

time de institute mai departa-ori-ce institntiune la

umble dibuite dinlipsei de speciali, aceste

stabilimente de educatiune pro-gresul ce sela stabilimentul Pestalozian din Yverdon,la din a lui la alui din Geneva si la a lui Girarddin studiind a-mänuntime stabilimente,se in Franciaunea de educatiune si in-

progresul luinatural.

pedagogicii in Francia a fosttraverseze

treptele ei de desvoltare ca in Germania,e adevrat ; acésta nu a im-.

*) de Francia.

pedecat spiritul organisatoral francezului s'o desvolte maimind exemplele Germaniei, aciirui limp de entusiasm pe e-ducativ instructiv, se

nu ne mirarea, cânddea diferite de educatiuneinstruCtiune, descoperite de francezi,

importate tot «d'a de altepedagogia a fost cunoscutá

apreciati mai din'ainteMetoda individuali care fu

cea simultanee rnetodamutual, sunt principalele metode de care

francezi, se in stabili-mentele de educare instruire.turi de ei, pedagogii proprii luptidin prin de opuri, ari-tindde conducere a copiilor. d-na Geuli,se ocupii o decunoscut, de metodele lui Rousseu mai

un volum plin deintitulat : «Theodor et carevederile lui Rousseu sunt admise en-tusiasm.

Educatiunea femeei a fost cea mai marede care s'a d-na Campan

de a putea adevrate mame, pro-poveduind prin ei toti

viitörele femei, sotii fiede principiul Scopul educatiu-

nei este de a o face gospo-bund bund

Pe cind educatiunea fula d-na Guyzot, privind'o catemelia adevératei educatiuni, JulesSimon de parte, sen-

ca educatiunea fie feritide bisericei si a celor ce-oduc a ciiror s'au fostde fatale progresului.

In Vinet, Charbonneau, Thery,Gaume, au pe pe-dagogic, a precepte, alcituesedrept cuvént pedagogia moderni.

M. E.

putea pe devie lenos?

la didactic dinNo. 7 al Sdténului».

Pentru a pe copil reco-mand urmátórele :

4

nu pe copilprea iarna,acésta eu

2). nu'l de cM unnumr.determinat de ore, a

scula de a semediat somn.

3). la jocuri,si esercitii violente.

Cand la studii este indepen-cea nu

alt de ca invéttorul seface sale si

si la nota Red.No. 8., ca a

réspansului meu cestionarul No.Cea ce trebue

unui scolar intelesconsciintei sale nu avea

este acea (prescrise de reg.nu de repetite ori.

V. G. Lepadu.

Cestionar Didactic.ce

un bunM.

Vine cuculPeste pesteCu gura mure

S'ar pune p'omi-e c'o

Si aripa ;nici

- Lele nu-mi cuculie trupul,

Si eu turturelerdmurele :

dinCa lelita

Ca sprincenele.

ieu osinditviu

La ;

apele.

Cucule ce-'m hainnu vara ;

Ci.JumMate la spate.- Vara vii vara duci

;

mir iarnd ce !- fagSi beau api lac,

cant drag-Nu stie nici

Ce te plimbiCu gura mure

pan'-albastrd,te la

casa

cantiicucule !...glas bun - Voinicule,

C'am la Sopirlitami-a rigusit gurita ;

peste

-Si mi-a

nu-'mvara

Cucule porcvii te

iesti vestitorne dor.

ce vii iar te ducinu te-apuci.

vrei nuTu nu nici pui cresti ;Altu-'n frumosA pui a scos.Tu tuNici nici ;

Tot te-am pomenitDe lumea s'a

iar aipustiul ie

luatla noi te-ai depirtat ;la plug tot singur ieu

Im' amaru-'n greu.T-am purtat port

voiu tot .purta mort,tu vii ducidi nu te-apuci.

ETA

cue,bine te-'mpusc,

si teverde

vara mi-aila ascultat ;

rea,bea.

foiCine mi 'n ?

cucul corbul.Tu, corbe, neagra,

Tu iesti lege rea, ;

carne ne'junghiatiiDar tu... ce ?vii te duci

munca nu !

POPESCU-GHICA.

a

CAP. I.

SocielNei.

Art. 1. Se o socielatepractice de

dincietatea Agricultorilor Practici.

Art. 2. Scopul societateia) De energie,. ca toti ab-

solventii practice desii de agricultor.

b). a se labuintele specialitatei

a economiele reali-sate de asociatiuni

exploatarea

a propagade agriculturii, melódele

rationale, precum a desvolta spiri-tul dragoste de

populatiunile nóstre rurale.e). Pentru a desvolta spiritul soli-

societatei;f). a case de

5

.

:

Art. 3. Mijlócele din:a). Cotisatiunileb). Donatiuni din partea membrilor,

altor soci-

c). ce societateaca comision pentru afacerile cele

cercul scopuluid). Sumele de in coo-

pentru exploatare deturi intreprinderi agrieole.

e). resulta pean fondurile co-

operatiune.ce resulta din publi-

catiunile sau periodiceva

g). Din publicatiunide

CAP. III.

A

Art. 4. Pot membri agri-practici :

a). Absolventii profesorii scólelorde agricultura.

b). Profesorii detele naturale, de la seminare, nor-male genere de la ori-ce se-

sauProprietari arendasi

d): redactoriinilor agricole cc apar in .

e). profesionale decategorii de agricultura, cari vor

aucultor.

f). Preotiig). Agentii agricoli eu

elementare, cari vor dovedi cii

Art. 5. Societatea se compune din :Membri fondatori: 1) Sunt (Inept

care au fost la de la 1,2, 3 1, 2, 3 Main 1893; 2) aceidin membri activi care vor casa

suma 200 leib). Membri (proclamati a-

dunarea generalii), careproclamati

Membri : vorplini conditiunilestatute.

Art. 6. Admiterea soci-face a-

286 GAZETA SATEANULUI

acteleinsusirilor mai sus.

Art. 7. Nu subcuvént acei cari vor dat de rea

servicin cariereiCari nu'si angaja-

luate cätrecari au avut daraveri a-

b) Cari nu'si vor fi achitatnele in termen de 2 fine aceice au fost suferind inchisórein urma unor fapte penatede lege.

Art. 8. Acei cari doresc a deveni mem-bri ai sunt ca in

al peun an 2 lei taxa deere, sunttice de agriculturd, 10 lei acei decategorii; cotisatia este de 6 lei,ea se cursul anului.

CAP.Despre

atributiunile sale, adundri generale,Art. 9. Pentru regularea a-

tingätóre de administratie, societatea vaalege sinul :

a) Un presedinteDuoi vice-presedinti

c) Treid)e) membru delegat din

care promotiune de absolventi aipractice de de la

Art. 10. Comitetul se alege dinin trei ani.

Art. 11. Comitetul tine ori deori va el póte con-

vocat de presedinte secretar, doi mem-bri din comitet pot provóce convoca-rea unei prin o cerere

sau secretarului.Art. 12. Comitetul de administratie este

luatede societätei publick

Art. 13. Comitetul adminis-tratiunea ori-carei desocietate.

Art. Comitetul nu pótede cu majoritatea membrilor séi,cas de paritate, votul presedintelui

Art. 15. sau vice-prese-dintii adunarile, casa

de mersul regulatinteresului

Art. 16. Presedintele sau vice-prese-dintii pot sá o parte

membru din comitet.Art. 17. sau vice-presedintii

obligati a satisface aduse

de au necesitate de a-genii agricoli, ce-

dinArt. 18. Secretarii tin conrespondenta

societatei. secretar, va regis-de situatiunea

ei procesele verbale aletelor si

afacerilor intreprinse desocietate, etc.

Art. 19. Casierul este cu ad-ministratiunea financelor

20. fondul trecepeste suma de 1000 lei, societá-tei este obligat a depune o de 5la sutá fondurile manipulate ; acéstágarantie obligatiuni ga-rantate.

Art. 21. Delegatii sunt de asupraveghea agricoli

societate a

22. avisul asupracolegilor

Art. 23. Comitetul póte lua decisiunisi avisul inscris al membrudin

Art. La expirarea mandatelor se vaalege o comisione dincare va verifica gestiunea comitetuluipirat, o de

cea mai apropiata intrunire generalk25. Societatea va o

putincare deva de cuviintä.

a). In adunarea va puteaface si de statute consim-

a din .

26. nu vationa numérul membrilor sei va

de 20.Art. 27. pece membri pot provóce

convocarea cerere inscrissocietátei.

Art. 28. fi re-presentati cu vot deliberator u-nul din colegi prin

29. In cestiune de adnlinistratiese resolutiuni majoritatea

presenti, celenanciare nu se nici o

nu va presenti putin odin numérul total alcapitalul societatei trece peste suma1000 lei, se va depune la casa de econo-mie a uncle societatea aresediul, se va modul de

CAP. V.Disposiliuni diverse.

30. Sediul seorasul Slatina.

SkTEANULUI 287

Art. 31. Societatea va imptirtitä insectiuni administrate conform acestor sta-

atunci cand va dispune un nu-mér suficient de membri, cari necesi-teze unor atare sectiuniaprobarea generale a

Art. 32. Un regulament special vatermina mai pe modul de aplicareal acestor statute.

Art. 33. Intreprinderile de carese vorbesce la art. 2, al. c, cele desprecare se la al. d, vor organi-zate dirigeate dupé regulament spe-cial, format de actionarii acestorprinderi unire cu comitetul societtitei.

Presentele statute s'an aprobat rati-de 2 Maiu 1893.

Presedinte, TH. I.Vice-Presedinte, D. Rddulescu.

C.Secrelari Sendroiu.

Casier,

FENOMENALL

n decursul lui Main a.pe la finitul epocei de

al Liliacului,griidina d-lui I. C. Pe-trescu, strada Luminei 1,mai multe pers6ne-gratieamabilitdtei proprietarului- avut interesanta oca-

siune de a observa din cele mairare fenomene : este vorba demai multe lirse (ciorchine) de deLiliac in deplind inflorire ceerau pdmént pe la óre-careindepdrtare a doué tulpine

de Liliac. Privite ast-fel, portulacestor totul singular, atrdgeao deosebitä atentie destepta mi-rarea vizitatorilor. Ciudat ! diceauunii : straniu fenomen vegetal ! diceau

ce va sii aceste deLiliac ast-fel din ?

De in aparentá fenomenul parede straniu de ototusi natura sa se bine.

cazul.Scormonind de

d'impregiurul acestor seconstatézd precisie ele sunt emisedirect câte-va alecestor duoi arbori ; ins, aceste rädäcininu sunt profunde, impregiurularborilor pe sub suprafatasolului, nu sunt esite nu se

acoperite c'un usor strat de pämént.

acestecauza a vegetatiei

este poros, humifer, per-meabil aerului tmosferic ast-felaprópe meren stare respirabi

este realitatea cazului. Dar sävedem cum de au directamenteflorile din acele de Liliac.

Este cunoscut arborilordicotiledoni, in urma formatiei secondarecare se produce structura corpului

cualitdti deaceea a membrelor caulinare (trunchiul,

rizoma, tuberul, sin-care, mod ,foile,

mugurii muguriifapt, radicale,

nând o desvoltare istologicda membrelor caulinare nefiind profund

capacitatea dea emite din flancurile muguri. Ast-fel,lästarii port frunde pe care vedemrésrind din unor arbori si

dicotiledoni, se datorez ivireide

ce se produc in mod adventiv peradicale situate aprópe de supra-

fata Cazurile acestea destulfrecuente multe spe-

arborescente care apartinviziuni a dicotiled6nelor. mugurii e-misi de membrele radicale nu nor-mali, sunt adventivi, este o cestiunecurat de locul unde se produc ;nu esclude de putin natura,

a acestor muguricare vor produce, desvoltareamembre caulinare foliate, sunt de

sau pedunculede ce se

mugurii normaliadventivi ce produc pe

caulinare aeriane sau subterane.cazurile de producere de des-

voltare a mugurilor mod ad-ventiv pe membrele radicale stint destulde comune, nu este tot pentrumugurii adventivi ce se ivi pemembrele radicale. Nu se contesta

cazul avemdin cele mai rare, fórte esceptionale. Dinparte'mi, nu pot cita de exemplul de

relativ la particularitate. Deunde, conclusiune, putem stabiligula : ivirea desvOltarea mugurilor

nu este apanagiul exclusiv albrelor caulinare ; ei se pot ivi - de

rar - mod adventiv peradicale, adevératele

cazuri de radicale.De fenomenul de

o deosebitá atentie, numaica raritate felul ca un

288 GAZETA1exemplu ce póte servi in expunerilc

nografice vegetale apli-catiuni practice deCu acéstä nu lipsesc de aexprima mele d-lui I. C.Petrescu, care a avut multa

invita in d-saleta curiositate :

!

D. .

dinNOTA. Aceste

pe peabin 3--4

tru carose cari fac cea mai

arose gata,

sau altoi le

Podgorielemnia destui pentru aplante pentru a se altoitori, in sau in glastre sau iarna

e de un numr mai insem-nat de altoit, specialce fac comertul rose, din pädure nuse mai pot folosi succes. Acsta din causa

prea desvoltate a planteicrescute in pdure, a cheltuelilor de

prinderei.Avem d'a ne procura din

a ne semana ane subiectele vom altoi fidestul desvoltati.

Siguri aducem unor«Gazetei ne-am adresat

Dauvesse, celebrul din Francia,a ne da d-lui opiniunca asupra

mace5ilor.ce ne acést

:

nu e dese uncle seminte tre-

bue ce recoltat,din 2 rsar se in-tamplä Rosa Trebue se

stratifIcatiune, 15 sau omolt dup ce recoltat

carnea se a sta2 in apa. lasb, apoi, a se a se

o juintate de ; apoi se ames-bine nisip acest antes-

se sau in lafie in dosul unui zid sau a arborilor mari.

din in timp ast-fel seumede a umede acele

Nu se de aldouilea an ; ast-fel semintele recoltatean 1893 nu a se de in

1895».In expeditiunei plantelor, d-1 Dau-

vesse, care trimete enorme cantitati Statele-

Unite a le Americei, California, inRepublica Argentina, Noua

ne «Plantele bine ambalatese expediad cursul lunei Octombre (st. n.)

ce seva s'a se plantézd.intea gerurilor, nu de chiarexpediadA mica stau pe drum douésan trei luni.

UN GRÁDINAR.

cestale

a

aerul sub presiune se u-

nein-telegerile guverne alesIre suverani, noi o-nzenirei

unde se mereugdsi de si

sedistrugaldre,

natiunilor.ca obusele-torpile

sub acoperdméntulde

sd vr'un objectplesnesc,

microbipopórele pune

acestor mdceluri, dise de

devedea cd giganticul, de

al n'are alt-ceva de d'a

si economielesi produselecomprimat.

E calibru 375care projectile

la 2,200 metriarunca o mingie. Aerul

primal, sub o presiunereservóre sub as-

virle incdrcate cele pu-ternice pe cari lepe vagonete.

wren secall se vor ómenii laal !

C.

-

"

"

."''.4...TVt7...".7.

., . ;.

.- :'...?...d.' .: ..... -_

.,.

. ,

7.