anexa-b

97

ANEXA B

ACŢIUNI ÎN CONSTRUCŢII

B.1. ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE

Valorile normate ale intensităţii încărcărilor permanente (STAS 10101/1-78)

Tabelul B.1

Învelitori (încărcare pe m2 de suprafaţă înclinată)

Valoarea

încărcării

(N/m2)

Carton bitumat de greutate medie, într-un singur strat, acoperit cu bitum

şi presarat cu nisip.

50

Ceramice (inclusiv şipcile şi căpriorii):

olane de acoperiş, exclusiv mortarul de ciment; 1250

ţigle solzi din argila arsa, aşezate pe un rând; 650

ţigle solzi din argila arsa, aşezate pe două rânduri; 850

ţigle cu jgheab, presate; 500

ţigle cu jgheab, trase. 500

Lemn (inclusiv şipcile şi căpriorii):

şindrila sau şiţă.

400

Plăci bituminoase:

ondulate (inclusiv şipcile şi căpriorii);

plane (inclusiv astereala, stratul de felt şi căpriorii).

200

350

Sticlă:

geamuri armate (inclusiv şprosurile), de 5 mm grosime; 300

geamuri armate (inclusiv şprosurile), de 6 mm grosime. 350

Tablă:

zincată, neagră sau tip Lindab (inclusiv astereală şi căpriorii);

ondulată, de 1 mm grosime (inclusiv şipcile şi materialul de

fixare)

300

120

Tigle de beton - BRAMAC (inclusiv şipcile, căpriorii şi folia):

solzi aşezate simplu;

solzi aşezate dublu;

profilate, tip Alpina şi Romana

900

1000

600

98

B.2. ÎNCĂRCĂRI DATE DE ZĂPADĂ

(Indicativ CR1-1-3/2012)

Acţiunea zăpezii se manifestă prin sisteme de forţe exterioare distribuite,

acţionând static asupra elementelor de construcţie expuse.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă se determina pe baza de

analiză statistică a şirurilor de observaţii meteorologice obţinute de Agenţia

Natională de Meteorologie şi Hidrologie asupra greutăţii şi grosimii stratului de

zăpadă la nivelul terenului plat.

Valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol, in amplasament, sk

este definită cu 2% probabilitate de depăşire într-un an sau, echivalent, cu un

interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.

Valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe acoperiş s, pentru

situaţia de proiectare persistentă / tranzitorie se determină cu relaţia:

s = γIs i Ce Ct sk [kN/m2] (1)

in care:

γIs este factorul de importanţă – expunere pentru acţiunea zăpezii;

μi - coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş;

Ce - coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament;

C t - coeficientul termic;

sk - valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă pe sol [kN/m2], în

amplasament.

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, sk, este dată în tabelul

B.2.

Coeficientul de expunere al construcţiei, Ce în amplasament stabileşte

reducerea sau creşterea încărcării din zăpadă pe acoperiş în funcţie de topografia

locală a amplasamentului şi de obstacolele de lângă construcţie (atât la momentul

proiectării, cât şi ulterior), valorile sale recomandate fiind:

0,8 – în cazul expunerii complete (zăpada poate fi spulberată pe zone întinse

de teren plat lipsit de adăpostire sau cu adăpostire limitată);

1,0 – expunere normală (topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau

a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt);

1,2 – expunere redusă (construcţia este situată mai jos decât terenul

înconjurator sau este înconjurată de copaci înalţi şi/sau construcţii mai înalte).

Coeficientul termic, Ct, stabileşte reducerea încărcării din zăpadă pe acoperiş

în funcţie de fluxul termic prin acoperiş ce poate cauza topirea zăpezii. În aceste

cazuri, valoarea coeficientului termic se determină pe baza unui calcul de transfer

termic, cu luarea în considerare a fucţiunii construcţiei, a materialelor utilizate şi a

99

configuraţiei acoperişului. Este considerat 1,0 pentru acoperişuri cu termoizolaţii

uzuale.

Factorul de importanţă – expunere pentru acţiunea zăpezii γIs, este asociat

fiecarei clase de importanţă – expunere şi are valorile:

- 1.15 pentru clădiri din clasa I de importanţă – expunere: spitale, staţii de

pompieri, sedii de poliţie şi jandarmerie, parcaje supraterane ale serviciilor de

urgenţă, staţii de producere şi distributie a energiei, clădiri care conţin gaze

toxice şi explozivi, centre de comunicaţii care coordonează situaţiile de urgenţă,

adaposturi pentru situaţii de urgenţă, clădiri cu fucţiuni esenţiale pentru

administraţia şi ordinea publică, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,

apararea şi securitatea natională, clădiri care adapostensc rezervoare de apă şi

staţii de pompare, esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri având înălţimea

totală supraterană mai mare de 45 m, rezervoare de apă, staţii de tratare, epurare

şi pompare a apei esenţiale pentru situaţii de urgenţă, staţii de transformare a

energiei, construcţii care conţin materiale radioactive, turnuri de telecomunicatii

şi de control pentru activitatea aeroportuală şi navală, stâlpi ai liniilor de

distribuţie şi transport a energiei electrice;

- 1.10 pentru clădiri din clasa II de importanţă – expunere: spitale şi clădiri

din sistemul de sănătate cu o capacitate de peste 100 persoane (cu excepţia celor

din clasa I), şcoli, licee, universităţi, clădiri din sistemul de educaţie cu o

capacitate de peste 250 persoane, aziluri de bătrâni, creşe, grădiniţe sau alte

spaţii similare de îngrijire a persoanelor, clădiri multietajate de locuit, de birouri,

cu funcţiuni comerciale cu o capacitate de peste 300 de persoane, săli de

conferinţe, spectacole sau expoziţii, tribune ale stadioanelor, săli de sport cu o

capacitate de peste 200 de persoane, clădiri din patrimoniul cultural naţional,

clădiri parter de tip comercial cu mai mult de 1000 de persoane în aria totală

expusă, parcaje supraterane multietajate cu o capacitate mai mare de 500

autovehicole (altele decat cele din clasa I), penitenciare, clădiri a caror

intrerupere a funcţiunii poate avea un impact major asupra populaţiei (altele

decât cele din clasa I), clădiri având înălţimea totală supraterană cuprinsă între

28 si 45 m, construcţii în care se depozitează explozivi, gaze toxice şi alte

substanţe periculoase, rezervoare supraterane şi subterane pentru stocare de

materiale inflamabile, castele de apă, turnuri de răcire pentru centrale

termoelectrice, parcuri industriale cu construcţii pentru procese tehnologice de

producţie;

- 1.0 pentru clădiri din clasa III de importanţă – expunere: construcţii de tip

curent care nu aparţin celorlalte clase;

- 0.8 pentru clădiri din clasa IV de importanţă – expunere: construcţii de mică

importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare, de mică

importanţă economică, construcţii agricole, construcţii temporare.

100

Valori caracteristice ale încărcării din

zăpadă pe sol (cf. Cod CR 1-1-3/2012)

Tabelul B.2

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

1 Abrud Alba 1.5 45 Blaj Alba 1.5 2 Adamclisi Constanţa 1.5 46 Bocşa Caras - Severin 1.5 3 Adjud Vrancea 2.5 47 Boldeşti - Scăieni Prahova 2.0 4 Acnita Sibiu 1.5 48 Bolintin – Vale Giurgiu 2.0 5 Aiud Alba 1.5 49 Borod Bihor 1.5 6 Alba Iulia Alba 1.5 50 Borsec Harghita 2.0 7 Alesd Bihor 1.5 51 Borşa Maramureş 2.0 8 Alexandria Teleorman 2.5 52 Botoşani Botoşani 2.5 9 Amara Ialomita 2.5 53 Brad Hunedoara 1.5 10 Anina Caras - Severin 2.0 54 Bragadiru Ilfov 2.0 11 Aninoasa Hunedoara 2.0 55 Braşov Braşov 2.0 12 Arad Arad 1.5 56 Braila Braila 2.5 13 Ardud Satu Mare 1.5 57 Breaza Prahova 2.0 14 Avrameni Botosani 2.5 58 Brezoi Vâlcea 2.0 15 Avrig Sibiu 2.0 59 Broşteni Suceava 2.0 16 Azuga Prahova 2.0 60 Bucecea Botoşani 2.5 17 Babadag Tulcea 2.0 61 Bucureşti Bucureşti 2.0 18 Bacău Bacău 2.5 62 Budeşti Călăraşi 2.0 19 Baia de Aramă Mehedinţi 2.0 63 Buftea Ilfov 2.0 20 Baia de Arieş Alba 1.5 64 Buhuşi Bacău 2.0 21 Baia Mare Maramureş 2.0 65 Bumbeşti – Jiu Gorj 2.0 22 Baia Sprie Maramureş 2.0 66 Buşteni Prahova 2.0 23 Balş Dolj 2.0 67 Buzău Buzău 2.0 24 Banloc Timiş 1.5 68 Buziaşi Timiş 1.5 25 Baraolt Covasna 1.5 69 Cajvana Suceava 2.5 26 Basarabi Constanţa 1.5 70 Calafat Dolj 2.5 27 Băicoi Prahova 2.0 71 Caracal Olt 2.0 28 Băbeni Vâlcea 2.0 72 Caransebeş Caraş - Severin 1.5 29 Băile Govora Vâlcea 2.0 73 Carei Satu - Mare 1.5 30 Băile Herculane Caraş - Severin 2.0 74 Cavnic Maramureş 2.0 31 Băile Olănesti Vâlcea 2.0 75 Călan Hunedoara 1.5 32 Băile Tuşnad Harghita 2.0 76 Călăraşi Călăraşi 2.5 33 Băileşti Dolj 2.5 77 Călimăneşti Vâlcea 2.0 34 Bălan Harghita 2.0 78 Căzăneşti Ialomiţa 2.0 35 Bălceşti Vâlcea 2.0 79 Câmpia Turzii Cluj 1.5 36 Băneasa Constanţa 2.0 80 Câmpeni Alba 1.5 37 Bârlad Vaslui 2.5 81 Câmpina Prahova 2.0 38 Bechet Dolj 2.0 82 Câmpulung Argeş 2.0 39 Beclean Bistrita Năsăud 1.5 83 Câmpulung Mold. Suceava 2.0 40 Beiuş Bihor 1.5 84 Ceahlău Neamţ 2.0 41 Berbeşti Vâlcea 2.0 85 Cehu Silvaniei Sălaj 2.5 42 Bereşti Galaţi 2.5 86 Cernavoda Constanţa 2.0 43 Bicaz Neamţ 2.0 87 Chişinău - Criş Arad 1.5 44 Bistrita Bistrita Năsăud 1.5 88 Chitila Ilfov 2.0

101

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

89 Ciacova Timiş 1.5 133 Fundulea Călăraşi 2.0 90 Cisnădie Sibiu 1.5 134 Frasin Suceava 2.0 91 Cluj - Napoca Cluj 1.5 135 Galaţi Galaţi 2.5 92 Codlea Braşov 1.5 136 Găieşti Dâmboviţa 2.0 93 Colibaşi Argeş 2.0 137 Gătaia Timiş 1.5 94 Comarnic Prahova 2.0 138 Geoagiu Hunedoara 1.5 95 Comăneşti Bacău 2.0 139 Gheorgheni Harghita 2.0 96 Constanţa Constanţa 1.5 140 Gherla Cluj 1.5 97 Copşa Mică Sibiu 1.5 141 Ghimbav Braşov 2.0 98 Corabia Olt 2.5 142 Giurgiu Giurgiu 2.5 99 Corugea Tulcea 2.0 143 Griviţa Ialomiţa 2.5

100 Costeşti Argeş 2.0 144 Gurahonţ Arad 1.5 101 Codnari Iaşi 2.5 145 Gura Humorului Suceava 2.0 102 Covasna Covasna 2.0 146 Haţeg Hunedoara 2.0 103 Craiova Dolj 2.0 147 Hârlău Iaşi 2.5 104 Cristuru Secuiesc Harghita 1.5 148 Hârşova Constanţa 2.5 105 Cugir Alba 1.5 149 Holod Bihor 1.5 106 Curtea de Argeş Argeş 2.0 150 Horezu Gorj 2.0 107 Curtici Arad 1.5 151 Huiedin Cluj 1.5 108 Darabani Botoşani 2.5 152 Hunedoara Hunedoara 1.5 109 Dăbuleni Dolj 2.5 153 Huş Vaslui 2.5 110 Dărmănesti Bacău 2.0 154 Ianca Brăila 2.5 111 Dej Cluj 1.5 155 Iaşi Iaşi 2.5 112 Deta Timiş 1.5 156 Iernut Mureş 1.5 113 Deva Hunedoara 1.5 157 Ineu Arad 1.5 114 Dolhasca Suceava 2.5 158 Isaccea Tulcea 2.5 115 Dorohoi Botosani 2.5 159 Insuraţei Brăila 2.5 116 Dragomireşti Maramureş 2.0 160 Intorsura Buzăului Covasna 2.0 117 Dragăşani Vâlcea 2.0 161 Jimbolia Timiş 1.5 118 Dragăşani - Olt Olt 2.0 162 Jibou Sălaj 1.5 119 Drob. Turnu Sev. Mehedinţi 2.0 163 Jurilovca Tulcea 2.0 120 Dumbrăveni Sibiu 1.5 164 Lehliu gară Călăraşi 2.0 121 Eforie Nord Constanţa 1.5 165 Lipova Arad 1.5 122 Eforie Sud Constanţa 1.5 166 Liteni Suceava 2.5 123 Făgăraş Braşov 1.5 167 Livada Satu Mare 1.5 124 Făget Timiş 1.5 168 Luduş Mureş 1.5 125 Fălticeni Suceava 2.5 169 Lugoj Timiş 1.5 126 Făurei Brăila 2.5 170 Lupeni Hunedoara 2.0 127 Feteşti Ialomiţa 2.5 171 Mangalia Constanţa 1.5 128 Fieni Dâmboviţa 2.0 172 Marghita Bihor 1.5 129 Fierbinţi - Târg Ialomiţa 2.0 173 Măcin Tulcea 2.5 130 Filiaşi Dolj 2.0 174 Măgurele Ilfov 2.0 131 Flămânzi Botoşani 2.5 175 Mărăşeşti Vrancea 2.5 132 Focşani Vrancea 2.0 176 Medgidia Constanţa 1.5

102

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

177 Mediaş Sibiu 1.5 221 Piatra Neamţ Neamţ 2.0 178 Miercurea Ciuc Harghita 2.0 222 Piatra Olt Dolj 2.0 179 Miercurea Nirajului Mures 1.5 223 Piteşti Argeş 2.0 180 Miercurea Sibiului Sibiu 1.5 224 Ploieşti Prahova 2.0 181 Mihăileşti Giurgiu 2.0 225 Plopeni Prahova 2.0 182 Milisăuţi Suceava 2.5 226 Podu Iloaiei Iaşi 2.5 183 Mizil Prahova 2.0 227 Pogoanele Buzău 2.0 184 Moineşti Bacău 2.0 228 Popeşti Leordeni Ilfov 2.0 185 Moldova Nouă Caraş - Severin 2.0 229 Potcoava Olt 2.0 186 Moneasa Arad 1.5 230 Predeal Braşov 2.0 187 Moreni Dâmboviţa 2.0 231 Pucioasa Dâmboviţa 2.0 188 Motru Gorj 2.0 232 Răcari Dâmboviţa 2.0 189 Murgeni Vaslui 2.5 233 Rădăuţi Suceava 2.5 190 Nădlac Arad 1.5 234 Răuşeni Botoşani 2.5 191 Năsăud Bistriţa Năsăud 1.5 235 Râmnicu Sărat Buzău 2.0 192 Năvodari Constanţa 1.5 236 Râmnicu Vâlcea Vâlcea 2.0 193 Negreşti Vaslui 2.5 237 Râşnov Braşov 2.0 194 Negreşti Oaş Satu Mare 2.0 238 Recaş Timiş 1.5 195 Negru Vodă Constanţa 1.5 239 Reghin Mureş 1.5 196 Nehoiu Buzău 2.0 240 Reşiţa Caraş - Severin 1.5 197 Novaci Gorj 2.0 241 Roman Neamţ 2.5 198 Nucet Bihor 1.5 242 Roşiori de Vede Teleorman 2.5 199 Ocna Mureş Alba 1.5 243 Rovinari Gorj 2.0 200 Ocna Sibiului Sibiu 1.5 244 Roznov Neamţ 2.0 201 Ocnele Mari Vâlcea 2.0 245 Rupea Braşov 1.5 202 Odobeşti Vrancea 2.0 246 Salcea Suceava 2.0 203 Odorheiu Secuiesc Harghita 1.5 247 Salonta Bihor 1.5 204 Olteniţa Călăraşi 2.0 248 Sântana Arad 1.5 205 Oneşti Bacău 2.0 249 Satu Mare Satu Mare 1.5 206 Oradea Bihor 1.5 250 Săcele Braşov 2.0 207 Oraviţa Caraş - Severin 1.5 251 Săcuieni Bihor 1.5 208 Orăştie Hunedoara 1.5 252 Sălişte Sibiu 1.5 209 Orşova Mehedinţi 2.0 253 Săliştea de Sus Maramureş 2.0 210 Otopeni Ilfov 2.0 254 Sărmaşu Mureş 2.0 211 Oţelu Roşu Caraş - Severin 1.5 255 Săvârşin Arad 1.5 212 Ovidiu Constanţa 1.5 256 Săveni Botoşani 2.0 213 Panciu Vrancea 2.0 257 Sângeorz Băi Bistriţa Năsăud 2.0 214 Pantelimon Ilfov 2.0 258 Sângeorgiu de Pădure Mureş 1.5 215 Paşcani Iaşi 2.5 259 Sânnicolau Mare Timiş 1.5 216 Pătârlagele Buzău 2.0 260 Scorniceşti Olt 2.0 217 Pâncota Arad 1.5 261 Sebeş Alba 1.5 218 Pecica Arad 1.5 262 Sebiş Arad 1.5 219 Petrila Hunedoara 2.0 263 Seini Maramureş 1.5 220 Petroşani Hunedoara 2.0 264 Segarcea Dolj 2.0

103

Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol în amplasamente cu

altitudinea 1000 m < A ≤ 1500 m se determină cu următoarele relaţii:

sk (1000 m<A≤1500 m)=2.0 + 0.00691(A-1000) pt. sk(A≤1000 m)=2.0kN/m2 (2)

sk (1000 m<A≤1500 m)=1.5 + 0.00752(A-1000) pt. sk(A≤1000 m)=1.5kN/m2 (3)

unde valorile sk (A≤1000 m) sunt indicate în tabelul B.2.

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

Nr Localitate

urbană

Judeţ sk

[kN/m2]

265 Sf. Gheorghe Covasna 2.0 302 Tecuci Galaţi 2.5 266 Sf. Gheorghe Tulcea 2.0 303 Teiuş Alba 1.5 267 Sibiu Sibiu 1.5 304 Tismana Gorj 2.0 268 Sighetul Marmaţiei Maramureş 2.0 305 Titu Dâmboviţa 2.0 269 Sighişoara Mureş 1.5 306 Timişoara Timiş 1.5 270 Simeria Hunedoara 1.5 307 Topliţa Harghita 2.0 271 Sinaia Prahova 2.0 308 Topoloveni Argeş 2.0 272 Siret Suceava 2.5 309 Topoloveni Gorj 2.0 273 Slatina Olt 2.0 310 Turnu Măgurele Teleorman 2.5 274 Slănic Moldova Bacău 2.0 311 Tulcea Tulcea 2.5 275 Slănic Prahova Prahova 2.0 312 Turda Cluj 1.5 276 Slobozia Ialomiţa 2.5 313 Tuşnad Harghita 2.0 277 Solca Suceava 2.0 314 Ţăndărei Ialomiţa 2.5 278 Sovata Mureş 1.5 315 Ţicleni Gorj 2.0 279 Stei Bihor 1.5 316 Ulmeni Maramureş 1.5 280 Strehaia Mehedinţi 2.0 317 Ungheni Mureş 1.5 281 Suceava Suceava 2.5 318 Uricani Gorj 2.0 282 Sulina Tulcea 2.5 319 Urlaţi Prahova 2.0 283 Şimleul Silvaniei Sălaj 1.5 320 Urziceni Ialomiţa 2.0 284 Şomcuţa Mare Maramureş 1.5 321 Valea lui Mihai Bihor 1.5 285 Ştefăneşti Argeş 2.0 322 Vaslui Vaslui 2.0 286 Ştefăneşti Botoşani 2.5 323 Vaşcău Bihor 1.5 287 Tălmaciu Sibiu 1.5 324 Vatra Dornei Suceava 2.0 288 Tăsnad Satu Mare 1.5 325 Vălenii de Munte Prahova 2.0 289 Tăuţii Măgherăuş Maramureş 2.0 326 Vânju Mare Mehedinţi 2.0 290 Târgovişte Dâmboviţa 2.0 327 Vicovu de Sus Suceava 2.5 291 Târgu Bujor Galaţi 2.0 328 Victoria Braşov 1.5 292 Târgu Cărbuneşti Gorj 2.0 329 Videle Teleorman 2.0 293 Târgu Frumos Iaşi 2.5 330 Vişeu de Sus Maramureş 2.0 294 Târgu Jiu Gorj 2.0 331 Vlăhiţa Harghita 2.0 295 Târgu Lăpuş Maramureş 2.0 332 Voluntari Ilfov 2.0 296 Târgu Mureş Mureş 1.5 333 Vulcani Hunedoara 2.0 297 Târgu Ocna Bacău 2.0 334 Zalău Sălaj 1.5 298 Târgu Neamţ Neamţ 2.0 335 Zărneşti Braşov 2.0 299 Târgu Secuiesc Covasna 2.0 336 Zimnicea Teleorman 2.5 300 Târnăveni Mureş 1.5 337 Zlatna Alba 1.5 301 Techirghiol Constanţa 1.5

104

Coeficientul de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperiş, μi pentru

situaţia de proiectare persistentă – tranzitorie

Distributia coeficientului de forma 1, al încărcării din zăpadă pe

acoperişurile cu o singură pantă, pentru situaţiile în care zăpada nu este

impiedicată să alunece de pe acoperiş, este indicată în figura B.1. Valoarea

coeficientului 1 este indicată in tabelul B.3 şi figura B.2., funcţie de panta

acoperişului, [º].

Dacă la marginea mai joasă a acoperişului este plasat un parapet sau alt

obstacol ce impiedică alunecarea zăpezii, atunci coeficienţii de formă ai

încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de 0,8.

Figura B.1. Distribuţia coeficientului de formă pentru încărcarea din zăpadă pe

acoperişuri cu o singură pantă

Figura B.2. Coeficienţii de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperişuri

cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

Valorile coeficienţilor de formă pentru incărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o

singură pantă, cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri

Tabelul B.3

Panta acoperişului, 0 0

0 30

0 30

0 < < 60

0 60

0

1 0,8 0,8 (60 - )/30 0,0

2 0,8 + 0,8 /30 1,6 -

Distribuţiile coeficienţilor de formă 1 şi 2, pentru încărcarea din zăpadă pe

acoperişurile cu două pante, pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să

105

alunece de pe acoperiş, sunt indicate în figura B.3. Valorile coeficientilor 1 si 2

sunt indicate în tabelul B.3 şi figura B.3., în funcţie de panta acoperişului, [º].

0.51()

2() 0.51()

2()

1()

Figura B.3. Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe

acoperişuri cu două pante

Pentru incărcarea din zăpadă neaglomerată (depunerea naturală a zăpezii pe

acoperiş, distributa cvasiuniform şi influenţată doar de forma acoperişului),

distribuţia recomandată este indicată in figura B.3, cazul (i). Pentru încărcarea din

zăpadă aglomerată (redistribuirea zăpezii pe acoperiş datorită acţiunii vântului şi/sau

topirii zăpezii), distribuţia recomandată este indicată in figura B.3., cazul (ii) şi cazul

(iii).

Dacă pe acoperişurile cu o singură pantă, cu două pante şi pe acoperişurile cu

mai multe deschideri există parazăpezi sau alte obstacole sau dacă la marginea

inferioară a acoperişului există parapete ce împiedică alunecarea zăpezii, atunci

valorile coeficienţilor de formă ai încărcării din zăpadă nu trebuie să fie mai mici de

0,8.

Conform prevederilor CR 0 valorile reprezentative ale încărcării din zăpadă

pe acoperiş sunt:

- valoarea de grupare ψ0 s,

- valoarea frecventă ψ1 s,

- valoarea cvasi-permanentă ψ2 s.

unde: - ψ0 este factorul de grupare pentru valoarea de grupare a acţiunii variabile;

ψ1 – factorul de grupare pentru valoarea frecventă a acţiunii variabile;

ψ2 – factorul pentru valoarea cvasi-permanentă a acţiunii variabile;

s – valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş.

Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 din CR 0 pentru evaluarea încărcarii din

zăpadă sunt indicate în tabelul B.4.

Valorile factorilor ψ0, ψ1 şi ψ2 pentru încărcarea din zăpadă

Tabelul B.4

ψ0 ψ1 ψ2

0.7 0.5 0.4

0.5 1 ( 2 )

1 ( 2 ) 0.5 1 ( 1 )

1 ( 1 )

1 ( 2 ) 1 ( 1 )

Caz iii

Caz ii

Caz i

106

B.3. ÎNCĂRCĂRI DATE DE VÂNT

(Indicativ CR 1-1-4/2012)

Acţiunea vântului se manifesta prin forţe exterioare distribuite, orientate, în

mod preponderent, normal la suprafaţa expusă, dar având şi componente

tangenţiale, importante în special pentru elemente de suprafaţă mare.

Acţiunea statică a vântului, conform prevederilor prezentei norme,

corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinţă de zece minute (mult

mai lung decât perioadele proprii ale construcţiilor), având 2% probabilitate de

depaşire într-un an (interval mediu de recurenţă, IMR = 50 ani), independent de

direcţia vântului, determinată la o înălţime de 10 m în câmp deschis.

Pentru determinarea efectelor vântului, se consideră că direcţia curentului de

aer este, de regulă, orizontală.

În cazurile în care panta terenului depăşeste 30% pe o distanţă de minimum

100 m în jurul construcţiei, se consideră că direcţia vântului este paralelă cu

suprafaţa terenului.

În raport cu construcţia, vântul se consideră că poate acţiona din orice

direcţie.

Presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide

exterioare ale clădirii / structurii la înălţimea ze deasupra terenului, we, pe

suprafeţele rigide exterioare ale structurii se determină cu relaţia:

we = γIw cpe qp(ze) (1)

unde:

qp(ze) este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze;

ze – înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară;

cpe – coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe

exterioare;

γIw – factorul de importanţă – expunere.

Valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze, se

determină cu relaţia:

qp(ze) = cpq(z) ∙ qm(z) (2)

unde:

cpq(z) reprezintă factorul de rafală pentru presiunea dinamică medie a vântului

la înălţimea z, deasupra terenului;

qm(z) – presiunea medie a vântului la înălţimea z deasupra terenului, pe

suprafeţe rigide exterioare sau interioare ale structurii.

Factorul de rafală cpq(z) se determină cu relaţia:

cpq(z) = 1 + 2∙g∙Iv(z) (3)

unde:

g este factorul de vârf, a cărui valoare recomandată este g = 3,5;

Iv(z) – intensitatea turbulenţei vântului, la înălţimea z.

107

Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea z, se determină cu relaţia:

max

0

min

, 200

2.5 ln

,

min

min

pentru z

pentru z z

V

v

z z mz

I zz

I z z

(4)

unde:

β este factor de proporţionalitate, ale cărui valori variază cu rugozitatea

suprafeţei terenului (z0). Valorile sunt date în tabelul B.5, în funcţie de categoria

de teren.

z0 – lungimea de rugozitate, exprimată în [m]. Rugozitatea suprafeţei terenului

este modelată aerodinamic de lungimea de rugozitate z0. Aceasta reprezintă o

măsură convenţională a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafaţa terenului.

În tabelul B.6 se prezintă clasificarea categoriilor de teren în funcţie de valoarea

lungimii de rugozitate z0.

z – înălţimea construcţiei deasupra terenului, exprimată în [m].

Valori ale lui în funcţie de categoria de teren

Tabelul B.5

CATEGORIA

DE TEREN

0 I II III IV

2,74 2,74 2,66 2,35 2,12

Valoarea medie a presiunii dinamice a vântului qm(z), la o înălţime z deasupra

terenului (fără a lua în considerare orografia amplasamentului) depinde de

rugozitatea terenului şi de valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului, qb, şi

se determină cu relaţia:

qm(z) = cr2(z) ∙ qb (5)

unde:

cr2(z) este factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului;

qb – valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului, conform hartă (fig.

B.4) şi tabel B.8.

108

Lungimea de rugozitate, z0, în metri, pentru diverse categorii de teren

Tabelul B.6

CATEGORIA

DE TEREN

DESCRIEREA TERENULUI Z0

(M)

ZMIN

(M)

0 Mare sau zone costiere expuse vânturilor

venind dinspre mare

0,003 1

I Lacuri sau terenuri plate şi orizontale cu

vegetaţie neglijabilă şi fără obstacole

0,01 1

II Câmp deschis – terenuri cu iarbă şi/sau cu

obstacole izolate (copaci, clădiri) aflate la

distanţe de cel puţin de 20 de ori înălţimea

obstacolului

0,05 2

III Zone acoperite uniform cu vegetaţie, sau cu

clădiri, sau cu obstacole izolate aflate la

distanţe de cel mult de 20 de ori înălţimea

obstacolului (de ex. sate, terenuri suburbane,

păduri)

0,3 5

IV Zone în care cel puţin 15% din suprafaţă este

acoperită cu construcţii având mai mult de 15 m

înălţime (de ex. zone urbane)

1 10

Figura B.4. Zonarea valorilor de referinţă ale presiunii dinamice a vântului qb, în kPa,

având IMR = 50 ani

Notă: Pentru altitudini peste 1000m valorile presiunii dinamice a vântului se corectează

109

Factorul de rugozitate pentru presiunea dinamică a vântului cr2(z), modelează

variaţia presiunii medii a vântului cu înălţimea z deasupra terenului pentru diferite

categorii de teren (caracterizate prin lungimea de rugozitate z0) în funcţie de

valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului. Se determină cu relaţia:

cr2(z) =

2

2

0 max

0

2

min

ln , 200

,

min

min

pentru z

pentru z z

r

r

zk z z z m

z

c z z

(6)

unde:

kr, respectiv kr2 sunt factorii de teren, cu valori în tabelul B.7, în funcţie de

categoria de teren;

z – înălţimea construcţiei deasupra terenului, în [m];

z0, respectiv zmin – conform tabel B.6.

Factorii kr(z0) şi kr2(z0) pentru diferite categorii de teren

Tabelul B.7

CATEGORIA

DE TEREN

0 I II III IV

kr(z0) 0,155 0,169 0,189 0,214 0,233

kr2(z0) 0,024 0,028 0,036 0,046 0,054

Presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide

interioare ale clădirii / structurii la înălţimea zi deasupra terenului, wi, pe

suprafeţele rigide exterioare ale structurii se determină cu relaţia:

wi = γIw cpi qp(zi) (7)

unde:

qp(zi) este valoarea de varf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota zi;

zi – înălţimea de referinţă pentru presiunea interioară;

cpi – coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe

interioare;

γIw – factorul de importanţă – expunere.

Observatii:

1. Presiunea totala a vântului pe un element este suma algebrică a presiunilor (orientate

către suprafaţă) şi sucţiunilor (orientate dinspre suprafaţă) pe cele 2 feţe ale elementului.

2. Presiunile sunt considerate cu semnul (+) iar sucţiunile cu semnul (-).

Presiunea de referinţă este presiunea vântului calculată din viteza de referinţă:

2

bb2

1q (8)

în care este densitatea aerului ce variază în funcţie de altitudine, temperatură,

latitudine şi anotimp.

110

Pentru aerul standard =1.25 kg/m3 şi presiunea de referinţă, în Pascali, este

data de relaţia:

m/s625.0Paq 2

bb . (9)

Presiunea de referinţă a vântului în România determinată din viteza de

referinţă mediată pe 10 min. şi având 50 ani intervalul mediu de recurentă este

indicată în tabelul B.8.

Factorul de expunere sau combinat, ce(z), este produsul dintre factorul de

rafală cpq(z) şi factorul de rugozitate cr2(z):

zczc=zc 2

rpqe (10)

şi după caz, şi factorul orografic:

zczcc=zc 2

rpq

2

oe (11)

Pentru c0 = 1.0 factorul de expunere pentru 10 min. interval de mediere a

vitezei vântului se defineşte ca produsul dintre factorul de rafală şi factorul de

rugozitate corespunzător vitezei mediate pe 10 min. El este reprezentat (cu datele

din figura B.5. şi figura B.6.) pentru diferite categorii de teren (rugozitate) în figura

B.7.

Factorul orografic ct(z) evaluează creşterea vitezei medii a vântului peste

dealuri izolate şi alte accidente topografice (nu peste dealurile ample din regiunile

muntoase). Se aplică vitezei vântului de la baza dealului sau a coastei; acesta trebuie

luat în considerare pentru amplasamente situate la o distantă mai mică de jumătate

din lungimea pantei dealului măsurată de la creasta sau de 1.5 ori înălţimea falezei.

În văi, ct(z) poate fi considerat 1.0 dacă nu se aşteaptă creşteri ale vitezei

vântului datorate efectului de tunel de vânt. Pentru structuri situate în văi sau pentru

poduri rezemate pe versanţii abrupţi ai unor văi ar trebui luată în considerare orice

creştere a vitezei vântului cauzata de efectul de tunel de vânt.

Figura B.5. Factorul de expunere, ce (z)

Presiunea de referinţă a vântului (kPa) mediată pe 10 min. la 10 m

având IMR = 50 ani Tabelul B.8

111

Nr Localitate

urbană

Judeţ qb

[kPa]

Nr Localitate urbană Judeţ qb

[kPa] 1 Abrud Alba 0.4 45 Blaj Alba 0.6 2 Adamclisi Constanţa 0.5 46 Bocşa Caras - Severin 0.7 3 Adjud Vrancea 0.6 47 Boldeşti - Scăieni Prahova 0.4 4 Acnita Sibiu 0.4 48 Bolintin – Vale Giurgiu 0.5 5 Aiud Alba 0.4 49 Borod Bihor 0.5 6 Alba Iulia Alba 0.4 50 Borsec Harghita 0.4 7 Alesd Bihor 0.5 51 Borşa Maramureş 0.4 8 Alexandria Teleorman 0.7 52 Botoşani Botoşani 0.7 9 Amara Ialomita 0.6 53 Brad Hunedoara 0.4 10 Anina Caras - Severin 0.7 54 Bragadiru Ilfov 0.5 11 Aninoasa Hunedoara 0.4 55 Braşov Braşov 0.6 12 Arad Arad 0.5 56 Braila Braila 0.6 13 Ardud Satu Mare 0.4 57 Breaza Prahova 0.4 14 Avrameni Botosani 0.7 58 Brezoi Vâlcea 0.4 15 Avrig Sibiu 0.6 59 Broşteni Suceava 0.4 16 Azuga Prahova 0.6 60. Bucecea Botoşani 0.4 17 Babadag Tulcea 0.6 61 Bucureşti Bucureşti 0.5 18 Bacău Bacău 0.6 62 Budeşti Călăraşi 0.4 19 Baia de Aramă Mehedinţi 0.4 63 Buftea Ilfov 0.5 20 Baia de Arieş Alba 0.4 64 Buhuşi Bacău 0.6 21 Baia Mare Maramureş 0.6 65 Bumbeşti – Jiu Gorj 0.4 22 Baia Sprie Maramureş 0.6 66 Buşteni Prahova 0.6 23 Balş Dolj 0.5 67 Buzău Buzău 0.7 24 Banloc Timiş 0.7 68 Buziaşi Timiş 0.6 25 Baraolt Covasna 0.6 69 Cajvana Suceava 0.6 26 Basarabi Constanţa 0.5 70 Calafat Dolj 0.4 27 Băicoi Prahova 0.4 71 Caracal Olt 0.7 28 Băbeni Vâlcea 0.4 72 Caransebeş Caraş - Severin 0.6 29 Băile Govora Vâlcea 0.4 73 Carei Satu - Mare 0.4 30 Băile Herculane Caraş - Severin 0.6 74 Cavnic Maramureş 0.6 31 Băile Olănesti Vâlcea 0.4 75 Călan Hunedoara 0.4 32 Băile Tuşnad Harghita 0.6 76 Călăraşi Călăraşi 0.6 33 Băileşti Dolj 0.4 77 Călimăneşti Vâlcea 0.4 34 Bălan Harghita 0.6 78 Căzăneşti Ialomiţa 0.6 35 Bălceşti Vâlcea 0.5 79 Câmpia Turzii Cluj 0.4 36 Băneasa Constanţa 0.6 80 Câmpeni Alba 0.4 37 Bârlad Vaslui 0.6 81 Câmpina Prahova 0.4 38 Bechet Dolj 0.4 82 Câmpulung Argeş 0.4 39 Beclean Bistrita Năsăud 0.4 83 Câmpulung Mold. Suceava 0.6 40 Beiuş Bihor 0.5 84 Ceahlău Neamţ 0.4 41 Berbeşti Vâlcea 0.4 85 Cehu Silvaniei Sălaj 0.4 42 Bereşti Galaţi 0.6 86 Cernavoda Constanţa 0.5 43 Bicaz Neamţ 0.4 87 Chişinău - Criş Arad 0.6 44 Bistrita Bistrita Năsăud 0.4 88 Chitila Ilfov 0.5

112

Nr Localitate

urbană

Judeţ qb

[kPa]


[kPa] 89 Ciacova Timiş 0.7 133 Fundulea Călăraşi 0.4 90 Cisnădie Sibiu 0.6 134 Frasin Suceava 0.6 91 Cluj - Napoca Cluj 0.5 135 Galaţi Galaţi 0.6 92 Codlea Braşov 0.6 136 Găieşti Dâmboviţa 0.5 93 Colibaşi Argeş 0.5 137 Gătaia Timiş 0.7 94 Comarnic Prahova 0.4 138 Geoagiu Hunedoara 0.4 95 Comăneşti Bacău 0.6 139 Gheorgheni Harghita 0.4 96 Constanţa Constanţa 0.5 140 Gherla Cluj 0.4 97 Copşa Mică Sibiu 0.4 141 Ghimbav Braşov 0.6 98 Corabia Olt 0.5 142 Giurgiu Giurgiu 0.5 99 Corugea Tulcea 0.5 143 Griviţa Ialomiţa 0.6

100 Costeşti Argeş 0.5 144 Gurahonţ Arad 0.4 101 Codnari Iaşi 0.7 145 Gura Humorului Suceava 0.6 102 Covasna Covasna 0.7 146 Haţeg Hunedoara 0.4 103 Craiova Dolj 0.5 147 Hârlău Iaşi 0.7 104 Cristuru Secuiesc Harghita 0.4 148 Hârşova Constanţa 0.6 105 Cugir Alba 0.4 149 Holod Bihor 0.6 106 Curtea de Argeş Argeş 0.4 150 Horezu Gorj 0.4 107 Curtici Arad 0.6 151 Huiedin Cluj 0.5 108 Darabani Botoşani 0.7 152 Hunedoara Hunedoara 0.4 109 Dăbuleni Dolj 0.5 153 Huş Vaslui 0.7 110 Dărmănesti Bacău 0.6 154 Ianca Brăila 0.6 111 Dej Cluj 0.4 155 Iaşi Iaşi 0.7 112 Deta Timiş 0.7 156 Iernut Mureş 0.4 113 Deva Hunedoara 0.4 157 Ineu Arad 0.5 114 Dolhasca Suceava 0.6 158 Isaccea Tulcea 0.6 115 Dorohoi Botosani 0.7 159 Insuraţei Brăila 0.6 116 Dragomireşti Maramureş 0.4 160 Intorsura Buzăului Covasna 0.6 117 Dragăşani Vâlcea 0.5 161 Jimbolia Timiş 0.4 118 Dragăşani - Olt Olt 0.7 162 Jibou Sălaj 0.4 119 Drob. Turnu Sev. Mehedinţi 0.6 163 Jurilovca Tulcea 0.6 120 Dumbrăveni Sibiu 0.4 164 Lehliu gară Călăraşi 0.6 121 Eforie Nord Constanţa 0.5 165 Lipova Arad 0.4 122 Eforie Sud Constanţa 0.5 166 Liteni Suceava 0.6 123 Făgăraş Braşov 0.4 167 Livada Satu Mare 0.6 124 Făget Timiş 0.4 168 Luduş Mureş 0.4 125 Fălticeni Suceava 0.6 169 Lugoj Timiş 0.4 126 Făurei Brăila 0.6 170 Lupeni Hunedoara 0.4 127 Feteşti Ialomiţa 0.6 171 Mangalia Constanţa 0.5 128 Fieni Dâmboviţa 0.4 172 Marghita Bihor 0.5 129 Fierbinţi - Târg Ialomiţa 0.4 173 Măcin Tulcea 0.6 130 Filiaşi Dolj 0.4 174 Măgurele Ilfov 0.5 131 Flămânzi Botoşani 0.7 175 Mărăşeşti Vrancea 0.6 132 Focşani Vrancea 0.6 176 Medgidia Constanţa 0.5

113

Nr Localitate

urbană

Judeţ qb

[kPa]


[kPa] 177 Mediaş Sibiu 0.4 221 Piatra Neamţ Neamţ 0.6 178 Miercurea Ciuc Harghita 0.6 222 Piatra Olt Dolj 0.7 179 Miercurea Nirajului Mures 0.4 223 Piteşti Argeş 0.5 180 Miercurea Sibiului Sibiu 0.6 224 Ploieşti Prahova 0.4 181 Mihăileşti Giurgiu 0.5 225 Plopeni Prahova 0.6 182 Milisăuţi Suceava 0.6 226 Podu Iloaiei Iaşi 0.7 183 Mizil Prahova 0.6 227 Pogoanele Buzău 0.7 184 Moineşti Bacău 0.6 228 Popeşti Leordeni Ilfov 0.5 185 Moldova Nouă Caraş - Severin 0.7 229 Potcoava Olt 0.5 186 Moneasa Arad 0.4 230 Predeal Braşov 0.6 187 Moreni Dâmboviţa 0.4 231 Pucioasa Dâmboviţa 0.4 188 Motru Gorj 0.4 232 Răcari Dâmboviţa 0.5 189 Murgeni Vaslui 0.6 233 Rădăuţi Suceava 0.6 190 Nădlac Arad 0.4 234 Răuşeni Botoşani 0.7 191 Năsăud Bistriţa Năsăud 0.4 235 Râmnicu Sărat Buzău 0.6 192 Năvodari Constanţa 0.5 236 Râmnicu Vâlcea Vâlcea 0.4 193 Negreşti Vaslui 0.7 237 Râşnov Braşov 0.6 194 Negreşti Oaş Satu Mare 0.6 238 Recaş Timiş 0.4 195 Negru Vodă Constanţa 0.5 239 Reghin Mureş 0.4 196 Nehoiu Buzău 0.6 240 Reşiţa Caraş - Severin 0.7 197 Novaci Gorj 0.4 241 Roman Neamţ 0.7 198 Nucet Bihor 0.4 242 Roşiori de Vede Teleorman 0.7 199 Ocna Mureş Alba 0.4 243 Rovinari Gorj 0.4 200 Ocna Sibiului Sibiu 0.6 244 Roznov Neamţ 0.6 201 Ocnele Mari Vâlcea 0.4 245 Rupea Braşov 0.4 202 Odobeşti Vrancea 0.6 246 Salcea Suceava 0.6 203 Odorheiu Secuiesc Harghita 0.4 247 Salonta Bihor 0.6 204 Olteniţa Călăraşi 0.4 248 Sântana Arad 0.6 205 Oneşti Bacău 0.6 249 Satu Mare Satu Mare 0.4 206 Oradea Bihor 0.5 250 Săcele Braşov 0.6 207 Oraviţa Caraş - Severin 0.7 251 Săcuieni Bihor 0.5 208 Orăştie Hunedoara 0.4 252 Sălişte Sibiu 0.6 209 Orşova Mehedinţi 0.6 253 Săliştea de Sus Maramureş 0.4 210 Otopeni Ilfov 0.5 254 Sărmaşu Mureş 0.4 211 Oţelu Roşu Caraş - Severin 0.4 255 Săvârşin Arad 0.4 212 Ovidiu Constanţa 0.5 256 Săveni Botoşani 0.7 213 Panciu Vrancea 0.6 257 Sângeorz Băi Bistriţa Năsăud 0.4 214 Pantelimon Ilfov 0.5 258 Sângeorgiu de Pădure Mureş 0.4 215 Paşcani Iaşi 0.7 259 Sânnicolau Mare Timiş 0.4 216 Pătârlagele Buzău 0.6 260 Scorniceşti Olt 0.5 217 Pâncota Arad 0.5 261 Sebeş Alba 0.4 218 Pecica Arad 0.5 262 Sebiş Arad 0.4 219 Petrila Hunedoara 0.4 263 Seini Maramureş 0.6 220 Petroşani Hunedoara 0.4 264 Segarcea Dolj 0.5

114

Coeficienţii aerodinamici de presiune, cpe, se aplică fie presiunii medii, fie

presiunii de vârf a vântului.

Coeficienţii aerodinamici depind de: geometria şi dimensiunile construcţiei,

de unghiul de atac al vântului (poziţia relativa a corpului în curentul de aer), de

categoria de rugozitate a suprafeţei terenului la baza construcţiilor, de numărul

Reynolds, etc.

În anumite cazuri coeficienţii aerodinamici pentru presiunile exterioare

trebuie combinaţi cu cei pentru presiunile interioare.

Există două moduri de evaluare a efectelor vântului asupra corpurilor rigide:

(i) utilizând coeficienţi de presiune şi (ii) utilizând coeficienţi de forţă.

Nr Localitate

urbană

Judeţ qb

[kPa]


[kPa] 265 Sf. Gheorghe Covasna 0.6 302 Tecuci Galaţi 0.6 266 Sf. Gheorghe Tulcea 0.6 303 Teiuş Alba 0.4 267 Sibiu Sibiu 0.6 304 Tismana Gorj 0.4 268 Sighetul Marmaţiei Maramureş 0.6 305 Titu Dâmboviţa 0.5 269 Sighişoara Mureş 0.4 306 Timişoara Timiş 0.6 270 Simeria Hunedoara 0.4 307 Topliţa Harghita 0.4 271 Sinaia Prahova 0.4 308 Topoloveni Argeş 0.5 272 Siret Suceava 0.6 309 Topoloveni Gorj 0.4 273 Slatina Olt 0.5 310 Turnu Măgurele Teleorman 0.5 274 Slănic Moldova Bacău 0.7 311 Tulcea Tulcea 0.6 275 Slănic Prahova Prahova 0.6 312 Turda Cluj 0.4 276 Slobozia Ialomiţa 0.6 313 Tuşnad Harghita 0.6 277 Solca Suceava 0.6 314 Ţăndărei Ialomiţa 0.6 278 Sovata Mureş 0.4 315 Ţicleni Gorj 0.4 279 Stei Bihor 0.5 316 Ulmeni Maramureş 0.4 280 Strehaia Mehedinţi 0.4 317 Ungheni Mureş 0.4 281 Suceava Suceava 0.6 318 Uricani Gorj 0.4 282 Sulina Tulcea 0.6 319 Urlaţi Prahova 0.6 283 Şimleul Silvaniei Sălaj 0.4 320 Urziceni Ialomiţa 0.6 284 Şomcuţa Mare Maramureş 0.4 321 Valea lui Mihai Bihor 0.4 285 Ştefăneşti Argeş 0.5 322 Vaslui Vaslui 0.7 286 Ştefăneşti Botoşani 0.7 323 Vaşcău Bihor 0.4 287 Tălmaciu Sibiu 0.6 324 Vatra Dornei Suceava 0.4 288 Tăsnad Satu Mare 0.4 325 Vălenii de Munte Prahova 0.6 289 Tăuţii Măgherăuş Maramureş 0.6 326 Vânju Mare Mehedinţi 0.6 290 Târgovişte Dâmboviţa 0.4 327 Vicovu de Sus Suceava 0.6 291 Târgu Bujor Galaţi 0.6 328 Victoria Braşov 0.4 292 Târgu Cărbuneşti Gorj 0.4 329 Videle Teleorman 0.5 293 Târgu Frumos Iaşi 0.7 330 Vişeu de Sus Maramureş 0.4 294 Târgu Jiu Gorj 0.4 331 Vlăhiţa Harghita 0.4 295 Târgu Lăpuş Maramureş 0.4 332 Voluntari Ilfov 0.5 296 Târgu Mureş Mureş 0.4 333 Vulcani Hunedoara 0.4 297 Târgu Ocna Bacău 0.6 334 Zalău Sălaj 0.4 298 Târgu Neamţ Neamţ 0.6 335 Zărneşti Braşov 0.4 299 Târgu Secuiesc Covasna 0.7 336 Zimnicea Teleorman 0.7 300 Târnăveni Mureş 0.4 337 Zlatna Alba 0.4 301 Techirghiol Constanţa 0.5

115

În primul caz, forţa din vânt este rezultatul sumării forţelor aerodinamice

perpendiculare pe o anumita suprafaţă. Abordarea este specifică pentru părţi şi

elemente ale structurilor de rezistenţă ale clădirilor.

În al doilea caz, forţa din vânt este produsul a trei factori: presiunea vântului

pe un plan perpendicular pe direcţia sa, coeficientul de forţă global al construcţiei şi

aria frontală a acesteia. Abordarea este utilizată în cadrul procedurilor de calcul a

răspunsului structural.

Coeficienţii de presiune, cpe, pentru clădiri şi părţi individuale din clădiri

depind de mărimea ariei expuse - A. Ei sunt daţi în tabele, pentru arii expuse, A, de

1m2 şi 10m2, pentru configuraţii tipice de clădiri, sub notaţiile cpe,1, respectiv cpe,10.

Pentru alte arii expuse variaţia valorilor poate fi obţinută din figura B.6.

Observatie:

Aria expusă este acea arie a structurii prin care se transmite acţiunea vântului în

secţiunea care este de calculat.

Figura B.6. Variaţia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse vântului A

Notă: cpe = cpe,1 A 1m2

cpe = c pe,1 + (c pe,10 - c pe,1) log10A 1m2 < A < 10m2

cpe = cpe,10 A 10m2

Valorile c pe,10 şi c pe,1 din tabelele B.9 B.15 sunt date pentru direcţiile

ortogonale ale vântului de 00, 900 şi 1800, dar reprezintă cele mai mari valori

obţinute intr-o marjă direcţională a vântului de θ=450 faţă de direcţia ortogonală

relevantă a vântului.

Valorile sunt aplicabile numai pentru clădiri.

1. Pereţi verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan

(1) Înălţimea de referinţă, ze, pentru zidurile verticale ale clădirilor rectangulare

în plan depinde de raportul h/b şi este dată în figura B.9. pentru următoarele trei

cazuri:

(a) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mică decât b se va considera o

singura zonă.

(b) pentru clădirile la care înălţimea h este mai mare decât b, dar mai mică

decât 2b se vor considera două zone: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul

terenului până la o înălţime egală cu b şi o zonă superioară.

(c) pentru clădiri la care înălţimea h este mai mare de 2b se vor considera mai

multe zone astfel: o zonă inferioară extinzându-se de la nivelul terenului până la o

116

înălţime egală cu b; o zonă superioară extinzându-se în jos de la vârful clădirii pe o

lungime b; o zonă de mijloc, între zonele precedente, divizată în benzi orizontale cu

o lăţime de maximum b.

Figura B.7. Înălţimi de referinţă ze şi profilul corespondent al

presiunii vântului în funcţie de h şi b

NOTĂ:

Direcţia de acţiune a vântului este perpendiculară pe planul delimitat de h şi b

117

(2) Coeficienţii presiunii c pe,10 şi c pe,1 pentru zonele A, B, C, D şi E definiţi în

figura B.8. sunt daţi în tabelul B.9., în funcţie de raportul h/d. Valorile intermediare

pot fi obţinute prin interpolare liniară.

(3) Forţele de frecare vor fi considerate conform paragraf 4.5 din Codul CR 1-1-

4/2012.

Figura B.8. Notaţii pentru pereţii verticali

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară

Direcţia vântului

118

pentru pereţii verticali ai clădirilor cu formă dreptunghiulară în plan

Tabelul B.9

Zona A B C D E

h/d c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1

5 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.8 +1.0 -0.7

1 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.8 +1.0 -0.5

≤0.25 -1.2 -1.4 -0.8 -1.1 -0.5 +0.7 +1.0 -0.3

NOTĂ: Pentru clădirile cu h/d > 5, se evaluează direct forţa totală din vânt pe

baza regulilor date în Codul CR 1-1-4/2012 paragraf 4.6 - 4.8 şi 4.9.2 pentru

coeficienţii aerodinamici de forţă.

2. Acoperişuri plate (1) Acoperişurile vor fi considerate plate dacă panta lor este în intervalul de -5° < α < 5°.

(2) Acoperişurile vor fi divizate în zonele indicate în figura B.9.

(3) Înălţimea de referinţă ze va fi considerată ca fiind h.

(4) Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în tabelul B.10.

(5) Forţele de frecare vor fi considerate conform paragraf 4.5 din Codul CR 1-1-4/2012.

Figura B.9. Notaţii pentru acoperişurile plate

Direcţia Vântului

e=b sau 2h

care este mai mică

b - dimensiunea laturii

perpendiculare pe direcţia

vântului

înălţime de referinţă:

ze = h

parapeţi streaşină curbă

Limita

streasina

119

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de

presiune / sucţiune exterioară pentru acoperişuri plate

Tabelul B.10

Zona

Tip de acoperiş F G H I

c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1 c pe,10 c pe,1

Margini drepte -1.8 -2.5 -1.2 -2.0 -0.7 -1.2 0.2

hp/h=0.025 -1.6 -2.2 -1.1 -1.8 -0.7 -1.2 0.2

Cu parapete hp/h=0.05 -1.4 -2.0 -0.9 -1.6 -0.7 -1.2 0.2

hp/h=0.10 -1.2 -1.8 -0.8 -1.4 -0.7 -1.2 0.2

r/h=0.05 -1.0 -1.5 -1.2 -1.8 -0.4 0.2

Streaşină curbă r/h=0.10 -0.7 -1.2 -0.8 -1.4 -0.3 0.2

r/h=0.20 -0.5 -0.8 -0.5 -0.8 -0.3 0.2

=300 -1.0 -1.5 -1.0 -1.5 -0.3 0.2

Streaşină la

mansardă =45

0 -1.2 -1.8 -1.3 -1.9 -0.4 0.2

=600 -1.3 -1.9 -1.3 -1.9 -0.5 0.2

NOTĂ

- Pentru acoperişuri cu parapete sau streşini curbe în cazul valorilor intermediare

ale hp/h şi r/h se poate utiliza interpolarea liniară.

- Pentru acoperişurile cu streaşină mansardată se poate interpola liniar între

α = 30°, 45° şi α = 60°. Pentru α > 60° se interpolează liniar între valorile pentru

α = 60° şi valorile pentru acoperişuri plate cu margini drepte.

- Pentru zona I se vor considera valorile cu ambele semne.

- Pentru streaşina mansardei, coeficienţii aerodinamici de presiune exterioară sunt

daţi în tabelul B.13. "Coeficienţi aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară

pentru acoperişuri cu două pante (direcţia vântului θ = 0°)", Zonele F şi G, cu

considerarea unghiului streşinii mansardei.

- Pentru streşini curbe, coeficienţii aerodinamici de presiune exterioară sunt

obţinuţi prin interpolare liniară în lungul curbei între valorile pentru pereţi şi cele

pentru acoperiş.

- Pentru streşinile de la mansardă având dimensiunea orizontala mai mică de e/10

se vor folosi valorile corespunzătoare marginilor drepte.

120

3. Acoperişuri cu o singură pantă

(1) Acoperişul va fi divizat în zone conform figura B.10.

(2) Înălţimea de referinţă va fi considerată ca fiind h.

(3) Coeficienţii presiunilor pentru fiecare zonă sunt daţi în Tabelul B.11.


4/2012.

Figura B.10. Notaţii pentru acoperişurile cu o singură pantă

121

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă, θ=0° si θ=180°

Tabelul B.11 Unghi

de

panta

Zone pentru directia vantului θ=0° Zone pentru directia vantului θ=180°

F G H F G H

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

5° -1.7 -2.5 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -2.3 -2.5 -1.3 -2.0 -0.8 -1.2

0 0 0

15° -0.9 -2.0 -0.8 -1.5 -0.3 -2.5 -2.8 -1.3 -2.0 -0.9 -1.2

+0.2 +0.2 +0.2

30° -0.5 -1.5 -0.5 -1.5 -0.2 -1.1 -2.3 -0.8 -1.5 -0.8

+0.7 +0.7 +0.4

45° 0 0 0 -0.6 -1.3 -0.5 -0.7

+0.7 +0.7 +0.6

60° +0.7 +0.7 +0.7 -0.5 -1.0 -0.5 -0.5

75° +0.8 +0.8 +0.8 -0.5 -1.0 -0.5 -0.5

NOTĂ

- Pentru θ = 0°, presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative

pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°, astfel

încât sunt date atât valorile pozitive cât şi cele negative. Pentru aceste

acoperişuri, trebuie considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive şi

unul cu toate valorile negative. Pe aceeaşi faţă nu este permisă considerarea

simultană a valorilor negative şi pozitive.

- Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile de

acelaşi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară pentru acoperişuri cu o singură pantă, θ=90°

Tabelul B.12 Unghi de

panta

Zone pentru directia vantului θ=0°

Fsus Fjos G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

5° -2.1 -2.6 -2.1 -2.4 -1.8 -2.0 -0.6 -1.2 -0.5

15° -2.4 -2.9 -1.6 -2.4 -1.9 -2.5 -0.8 -1.2 -0.7 -1.2

30° -2.1 -2.9 -1.3 -2.0 -1.5 -2.0 -1.0 -1.3 -0.8 -1.2

45° -1.5 -2.4 -1.3 -2.0 -1.4 -2.0 -1.0 -1.3 -0.9 -1.2

60° -1.2 -2.0 -1.2 -2.0 -1.2 -2.0 -1.0 -1.3 -0.7 -1.2

75° -1.2 -2.0 -1.2 -2.0 -1.2 -2.0 -1.0 -1.3 -0.5

122

4. Acoperişuri cu două pante





4/2012.

Figura B.11. Notaţii pentru acoperişuri în două pante

123

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune

exterioară pentru acoperişuri cu două pante θ=0°


panta


F G H I J

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

-45° -0.6 -0.6 -0.8 -0.7 -1.0 -1.5

-30° -1.1 -2.0 -0.8 -1.5 -0.8 -0.6 -0.8 -1.4

-15° -2.5 -2.8 -1.3 -2.0 -0.9 -1.2 -0.5 -0.7 -1.2

-5° -2.3 -2.5 -1.2 -2.0 -0.8 -1.2 +0.2 +0.2

-0.6 -0.6

5° -1.7 -2.5 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.6

+0.2

0 0 0 -0.6

15° -0.9 -2.0 -0.8 -1.5 -0.3 -0.4 -1.0 -1.5

+0.2 +0.2 +0.2 0 0 0

30° -0.5 -1.5 -0.5 -1.5 -0.2 -0.4 -0.5

+0.7 +0.7 +0.4 0 0

45° 0 0 0 -0.2 -0.3

+0.7 +0.7 +0.6 0 0

60° +0.7 +0.7 +0.7 -0.2 -0.3

75° +0.8 +0.8 +0.8 -0.2 -0.3

NOTĂ

- Pentru θ = 0° presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile

negative pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°,

astfel încât sunt date atât valorile pozitive, cât şi cele negative. Pentru aceste

acoperişuri, trebuie considerate patru cazuri de expunere unde cele mai mari sau

cele mai mici valori ale tuturor zonelor F, G şi H sunt combinate cu cele mai mari

sau cele mai mici valori din zonele I şi J. Pe aceeaşi faţă expusă nu este permisă

considerarea simultană a valorilor negative şi pozitive.

- Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile

de acelaşi semn (pentru unghiurile de pantă între α = +5° şi α = -5° nu se

interpoleaza valorile, ci se utilizează datele pentru acoperişurile plate de la

paragraful 2). Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

124

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune exterioară pentru

acoperişuri cu două pante θ=90°


panta


F G H I

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

-45° -1.4 -2.0 -1.2 -2.0 -1.0 -1.3 -0.9 -1.2

-30° -1.5 -2.1 -1.2 -2.0 -1.0 -1.3 -0.9 -1.2

-15° -1.9 -2.5 -1.2 -2.0 -0.8 -1.2 -0.8 -1.2

-5° -1.8 -2.5 -1.2 -2.0 -0.7 -1.2 -0.6 -1.2

5° -1.6 -2.2 -1.3 -2.0 -0.7 -1.2 -0.6

15° -1.3 -2.0 -1.3 -2.0 -0.6 -1.2 -0.5

30° -1.1 -1.5 -1.4 -2.0 -0.8 -1.2 -0.5

45° -1.1 -1.5 -1.4 -2.0 -0.9 -1.2 -0.5

60° -1.1 -1.5 -1.2 -2.0 -0.8 -1.0 -0.5

75° -1.1 -1.5 -1.2 -2.0 -0.8 -1.0 -0.5

5. Acoperişuri cu patru pante




Figura B.12. Notaţii pentru acoperişuri cu patru pante

125

Valori ale coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune

exterioară pentru acoperişuri cu patru pante

Tabelul B.15 Unghiul de

pantă 0

pentru

θ =0 şi

90 pentru

θ=90

Zone pentru direcţia vântului θ = 0 şi θ = 90

F

G H I J K L M N

cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1 cpe,10 cpe,1

+5 -1.7 -2.5 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2

-0.3 -0.6 -0.6 -1.2 -2.0 -0.6 -1.2 -0.4 0 0 0

+15 -0.9 -2.0 -0.8 -1.5 -0.3

-0.5 -1.0 -1.5 -1.2 -2.0 -1.4 -2.0 -0.6 -1.2 -0.3 +0.2 +0.2 +0.2

+30 -0.5 -1.5 -0.5 -1.5 -0.2

-0.4 -0.7 -1.2 -0.5 -1.4 -2.0 -0.8 -1.2 -0.2 +0.5 +0.7 +0.4

+45 +0.7 +0.7 +0.6 -0.3 -0.6 -0.3 -1.3 -2.0 -0.8 -1.2 -0.2

+60 +0.7 +0.7 +0.7 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2

+75 +0.8 +0.8 +0.8 -0.3 -0.6 -0.3 -1.2 -2.0 -0.4 -0.2

NOTĂ

- Pentru θ = 0°, presiunea variază rapid între valorile pozitive şi valorile negative

pe panta expusă vântului pentru un unghi de pantă α de la +5° la +45°, astfel

încât sunt date atat valorile pozitive cât şi cele negative. Pentru aceste

acoperişuri, trebuie considerate două cazuri: unul cu toate valorile pozitive, şi

unul cu toate valorile negative. Pe aceeaşi faţă nu este permisă considerarea

simultana a valorilor negative şi pozitive.

- Pentru unghiurile de pantă intermediare, se poate interpola liniar între valorile de

acelaşi semn. Valorile egale cu 0,0 sunt date pentru a permite interpolarea.

- Valorile coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune se vor determina în

funcţie de unghiul pantei expuse vântului.

anexa-b

Documents