analiza privind finanțarea învățământului preuniversitar de stat
TRANSCRIPT
“O nouă cultură a descentralizării managementului educațional
la nivel național”
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013,
DMI 2.1 – „Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a
serviciilor”
codul SMIS al proiectului 37676
Analiza privind finanțarea învățământului
preuniversitar de stat
Masă rotundă, Craiova, 09-10.03.2014, Hotel EMMA WEST
1
Gradul de autonomie şi libertatea managerială: sunt strâns legate de
problema fiscalităţii şi a sistemului fiscal
Părtile implicate:
Autorităţi locale
Conducerea şcolilor
Administraţia şcolilor de pe un anumit teritoriu
Decizia de a cheltui într-un anumit mod sumele de bani primite de la
bugetul naţional:
poate fi constrânsă, la modul benefic, în vederea protejării obiectivelor
educaţionale şi a coerenţei furnizării curriculum-ului
dimpotrivă, anumite prevederi împiedică eficienţa la care decidenţii de pe
plan local sau din şcoli pot ajunge.
!Care dintre variante consideraţi că este valabilă în cazul dumneavoastră?
2
Finanţarea învăţământului preuniversitar, componentă a
culturii descentralizării
3
Comportamentul instituţiilor şi al decidenţilor:
este dictat de legislaţie
este determinat şi de cultura organizaţională
se atribuie semnificaţii, se structurează ierarhii şi priorităţi
Managementul financiar este perceput prin:
obţinerea alocărilor
desfăşurarea ciclului bugetar (cheltuirea banilor şi
utilizarea resurselor)
factori care determină succesul, insuccesul, eficienţa şi
eficacitatea acţiunilor
!Care credeţi că sunt factorii de succes sau insucces în
managementul financiar?
Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România (1/2)
4
Modernizarea sistemului de finanţare a învăţământului preuniversitar din România
are ca punct de referinţă anumite prevederi ale Legii învăţământului nr. 84/1995
În anul 1998 a fost înfiinţat Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului
Preuniversitar de Stat:
Elaborarea Metodologiei finanţării cheltuielilor de personal (costurile
medii per elev şi formule de calcul simple)
H.G. nr. 538/2001: principalul scop a fost de a delega responsabilitatea
deciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local:
consiliile locale şi directorii de şcoli fundamentează, realizează şi
controlează bugetele cuvenite învăţământului într-o structură
partenerială şi într-un cadru descentralizat;
sunt definite şi utilizate standarde de cost în învăţământul
preuniversitar pentru alocarea bugetară.
Sistemul de educaţie a pilotat mai multe programe în perioada 2003-2009, cu
asistenţa unor organizaţii internaţionale
Scurt istoric al finanțării învățământului preuniversitar din România (2/2)
5
Un proces paralel de revizuire a reţelei şcolare a avut loc în aceeaşi perioadă, fiind
condus în principal de criterii economice
Raţionalizarea reţelei a fost definită ca un mijloc de a reduce numărul de cazuri în
care raportul nr.elevi/nr. profesori era scăzut, şi în consecinţă să reducă costurile
OG 1618/2009 şi 1395/2010 - România a început oficial să utilizeze standardele de
cost în învăţământul preuniversitar
prevederile Legii Învăţământului nr. 1/2011 şi de Hotărârea de Guvern Nr. 1274 din
21 decembrie 2011 privind metodologia de calcul pentru determinarea costului
standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
Hotărârea de Guvern nr. 72/2013 privind metodologia de calcul pentru
determinarea costului standard pe elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat
Finanțarea învățământului preuniversitar la momentul actual
6
Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se
repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor
publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare
judeţene
Pentru analiza finanţarii sunt importante:
elementele de cunoaștere instituțională reciprocă și de recunoaștere a
rolurilor instituționale prevăzute de cadrul legal
disponibilitatea la comunicare și o comunicare instituțională de bună
calitate
asumarea rolurilor instituționale și desfășurarea de activități (consultare,
informare, decizii ) în cadrul legal existent
7
Percepția că actele normative nu permit directorului să-şi exercite competenţele
de administrare a fondurilor alocate conform priorităţilor şcolii. Prevederile legale se
respectă doar formal în această privinţă.
Descentralizarea este privită, în acest moment, ca o formă fără fond.
Lipsa de implicarea a reprezentantului consiliului local sau al primarului
Şcoala nu este pregătită pentru autonomie financiară, nu au directori manageri.
Unii directori de şcoală nu manifestă o implicare managerială serioasă;
Finanţarea şcolii este problema principală sesizată de toţi reprezentanţii
autorităţilor implicate în procesul descentralizării, în special modalitatea şi palierele
de alocare a fondurilor, cât şi formula de finanţare.
Atât în procesul de alocare a fondurilor, cât şi în cel al monitorizării şi raportării este
necesară crearea unui sistem de culegere, transmitere şi prelucrare a datelor care
să confere obiectivitate şi siguranţă.
Finanțarea învățământului preuniversitar Probleme de fond
8
Probleme specifice semnalate de directorii de unități școlare
Condiţiile foarte dificile în ceea ce priveşte acoperirea cheltuielilor curente şi lipsa de
perspective în finanţarea unor proiecte de investiţii
Capacitatea de a executa un buget care ia în considerare şi alte nevoi în afara celor de
bază
Alocările bugetare ţin prea puţin cont de proiecţiile bugetare ale şcolilor, fiind încă slab
orientate de indicatori de performanţă şi rezultate
Nevoile anumitor categorii de şcoli (de exemplu, cele care şcolarizează un număr
important de elevi care provin din familii dezavantajate socio-economic) vor rămâne
insuficient luate în considerare
Şcolile cu dimensiuni reduse (sub 300 elevi) şi care funcţionează în comunităţi
dezavantajate socio-economic au în prezent situaţia cea mai vulnerabilă în ceea ce
priveşte finanţarea. Directiile de urmat:
- prevenirea abandonului şi absenteismului,
- rezultatele şcolare,
- dezvoltarea profesională a profesorilor etc.)
Sub-finanţarea scolilor care şi-au pierdut statutul de şcoală independentă, fondurile
orientate spre structură sunt ”de avarie”, indiferent de nevoile acestei şcoli iar intervenţia
autorităţilor locale este, de asemenea, minimă.
Instituţii implicate în deciziile financiare:
Ministerul Finanţelor
Ministerul Educaţiei Naţionale
Autorităţile Locale
Trezoreria (la nivel judeţean şi local)
Unităţile de învăţământ
9
Finanţarea şi administrarea şcolii în sistem descentralizat în Romania
Instituţii implicate în deciziile financiare:
Ministerul Finanţelor Publice
Ministerul Educaţiei Naţionale
Autorităţile Locale
Trezoreria (la nivel judeţean şi local)
Unităţile de învăţământ
10
Finanţarea şi administrarea şcolii în sistem descentralizat în Romania
Circuitul şi sursele de finanţare pentru unitatea de învăţământ
Bugetul de stat
Direcţiile Generale ale
Finanţelor Publice Judeţene
Comune, orase,
municipii şi sectoare
ale Mun. Bucureşti
Unitate de învăţământ
Ministerul Educaţiei
Naţionale
Inspectoratele şcolare
judeţene/ISMB
Buget Consiliul
Judeţean
Alte
surse
Buget
Consiliul
Local
11
1. Finanţarea de bază
2. Finanţarea complementară
3. Finanţarea suplimentară
4. Finanţarea prin bugetul MEN
5. Alte surse de finanţare
12
Tipuri de finanţare a învăţământului preuniversitar
Baza legală – anual prin Legea bugetului de stat pe județe/sectoare ale Municipiului București; Baza de calcul – costul standard, a cărui valoarea de referință este stabilită anual prin hotărâre a Guvernului; Sursă – buget de stat, sume defalcate din TVA; Circuit – Direcțiile județene ale finanțelor publice/Mun. București către Consiliile locale/județene, acestea mai departe către unitățile de învățământ; Precizare – Consiliile locale/județene pot contribui din bugetele proprii la FB.
13
Finanţarea de bază (FB) (1/3)
cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
cheltuielile cu pregătirea profesională; cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor; cheltuielile materiale şi pentru servicii.
14
Finanţarea de bază (FB) categorii de cheltuieli (2/3)
Aprobat anual prin hotărâre a Guvernului
Se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu.
Stabilit în baza unei formule de finanţare aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
Elemente de constructie: număr de elevi, limba de predare, mediul urban/rural, zonă geogradică şi alţi indicatori.
Stabileste coeficienţi de calcul pentru FB şi FC
15
Finanţarea pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar (3/3)
Sursă –fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziţia Consiliul judeţean/ local și din sume defalcate din TVA și alte venituri ale bugetului de stat, buget de stat.
Destinație - asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniv. de stat.
Precizare – FB şi FC se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţi de pe raza teritorială.
16
Finanţarea complementară (FC)
FS se acordă ca sumă globală fixă din bugetul MEN pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare. Consiliile locale şi consiliile judeţene, contribuie la FS, acordând granturi unităţilor de învăţământ. Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finanţator.
17
Finanţarea suplimentară (FS)
Venituri proprii din activităţi specifice, conform legii: din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
Veniturile proprii nu diminuează veniturile din celelalte surse de finantare conform deciziilor consiliului de administraţie. Veniturile proprii realizate de unitatea de învăţământ nu diminuează finanţarea de bază şi finanţarea complementară. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.
Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
18
Alte surse de finanţare
cursuri şi activităţi facultative solicitate de elevi;
cursuri de educaţie permanentă, inclusiv formare profesională
continuă, participarea la programe cu finanţare externă;
participarea la realizarea unor programe comunitare de studii,
cercetare, activităţi de servicii şi producţie;
închirieri de spaţii temporar disponibile;
taxe percepute conform legii (de şcolarizare, pentru eliberarea
unor documente şcolare);
activităţi cultural-artistice;
19
Surse ale veniturilor proprii (1/2)
venituri din activitatea internatelor şi cantinelor şcolare;
donaţii;
editarea unei reviste;
şcoli de şoferi;
microproducţie în ateliere şi ferme;
sponsorizări;
contribuţii ale comitetelor de părinţi sau oferite de persoane fizice
şi juridice;
alte venituri ale unităţii de învăţământ.
Care este volumul şi utilizarea veniturilor proprii obtinute de şcolile
din aria administrativă a dumneavoastră?
20
Surse ale veniturilor proprii (2/2)
veniturile rezultate din activitatea de producţie
taxele de la persoane fizice şi juridice
veniturile din închirierea spaţiilor disponibile se înscriu în buget la
nivelul chiriei stabilite în contractele de închiriere, la care se adaugă
obligatoriu cheltuielile cu întreţinerea şi utilităţile folosite, impozitele
pe terenuri şi clădiri;
veniturile din donaţii. Acestea se înscriu fie la nivelul execuţiei
anului precedent, fie la nivelul estimat pentru exerciţiul anului
curent, independent de veniturile din anul precedent;
veniturile din sponsorizări primite de la persoanele juridice sau
fizice, conform legii;
venituri din surse externe obţinute pe bază de programe de
finanţare;
alte venituri.
21
Fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor pentru activităţile autofinanţate
Finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de
asistenţă socială
Finanţarea drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de
panificaţie, acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv,
implementarea programului de încurajare a consumului de fructe
proaspete în şcoli, pentru elevi
Finanţarea învăţământului special şi centrelor judeţene de
resurse şi asistenţă educaţională
Plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite
executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013 22
Finanţarea prin bugetele locale Acţiuni de învăţământ finanţate la nivel judeţean
Finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
Plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti
Finanţarea cheltuielilor creşelor
Finanţarea cheltuielilor descentralizate:
sistemul de protecţie a copilului
centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap
drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie,
acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv, implementarea
programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli,
pentru elevi
23
Finanţarea prin bugetele locale Acţiuni de învăţământ finanţate la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti
24
Mecanismul sumelor defalcate din TVA pentru educaţie
Bugetul de stat
Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene
Unitate de învăţământ preuniversitar
de stat cu personalitate juridică
Buget Consiliul Judeţean
Unităţi de
învăţământ
special
cost standard
Buget Consiliul Local
Învăţământ de masa Învăţământ special
Centre judeţene de
resurse şi asistenţă
educaţională 24
Contabilul şcolii/al centrului de execuţie bugetară (29,9% dintre opţiunile
cumulate).
Directorul adjunct, colegii din echipa de conducere (28,2%).
Reprezentantul primăriei/consiliului local în CA (20,9%).
Alt reprezentant din comunitate (12,4
Specialişti din administraţia locală (alţii) (5,1%).
Reprezentantul părinţilor în CA (2,1%).
Învăţătorii şi diriginţii (1,3%). 25
Rolul diferitelor categorii de actori în procesul de planificare bugetară anuală (Studiu ISE 2013)
În medie, unul din doi directori participanţi la studiu declară că veniturile
şcolii sunt relativ suficiente în raport cu nevoile în anul în curs. Pe de altă
parte, analizând fiecare categorie de buget în parte, se observă faptul că în
cazul fiecăreia există o categorie de şcoli care se confruntă cu dificultăţi în
în acoperirea costurilor:
peste două treimi dintre şcoli declară că în cazul cheltuielilor cu
formarea continuă a angajaţilor veniturile sunt absolut sau relativ
insuficiente;
una din patru şcoli declară că în cazul cheltuielilor de personal,
examenelor naţionale, veniturile sunt absolut sau relativ insuficiente;
aproximativ 40% dintre şcoli declară ca veniturile sunt absolut sau
relativ insuficiente în cazul bunurilor şi serviciilor şi al costurilor privind
curăţenia, întreţinerea şi reparaţiile.
una din trei şcoli investigate are dificultăţi în a acoperi facturile la
utilităţi.
26
Aprecieri privind veniturile asigurate de la bugetul de stat
Alături de cheltuielile de capital şi cele privind dezvoltarea profesională a
profesorilor, autorităţile locale nu reuşesc decât într-o mică măsură să
asigure resurse pentru derularea unor activităţi extra-curriculare.
Numeroase programe desfăşurate pentru copiii în risc major de abandon
demonstrează efectul pozitiv al acestor activităţi (în aria participării, creşterii
stimei de sine, a rezultatelor şcolare etc.).
27
Aprecieri privind veniturilor asigurate de la Consiliul Local/Primărie
28
Cum previzionaţi că vor evolua veniturile totale ale
şcolii în următorii trei ani?
Cei care consideră că veniturile vor înregistra în viitor un trend pozitiv au în
vedere accesul la surse de finanţare din programe şi proiecte
In timp ce „pesimiştii” consideră că, în condiţiile actuale, vor fi dificil de
acoperit cheltuielile diverse.
Care considerați că va fi evoluția ventiurilor în perioada următoare?
29
Principalele argumente invocate în ceea ce priveşte sumele dificil de acoperit în anii următori
Scăderea populaţiei şcolare determină sume reduse la cheltuieli de
personal, precum şi pentru bunuri şi servicii (de aici, mai mulţi repondenţi
conchid că alocarea per elev, aşa cum este definită acum, este eronată).
Cheltuielile de capital nu pot fi realizate decât din venituri
guvernamentale datorită veniturilor reduse ale autorităţilor locale;
Cheltuielile de întreţinere a bunurilor, clădirilor şi instalaţiilor au fost mici
de-a lungul anilor, iar în momentul de faţă starea acestor bunuri este proastă,
necesitând sume pe care consiliul local nu şi le permite.
In afară de situaţiile în care baza materială este învechită şi necesită
investiţii, accesul la echipamente moderne (fax, copiator, computere) a
condus la o creştere semnificativă a costurilor legate de consumabile şi
întreţinere.
30
Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (1/2)
1. Administraţia publică este un mediator între piaţă şi cetăţeni, iar calitatea
rezidă în corelaţiile dintre piaţă, cetăţeni şi autorităţile publice.
2. Însuşirea principiilor şi practicilor privind buna guvernare
3. Stabilitatea socială exprimată prin moderaţia opiniilor cetăţenilor privind
autorităţile locale (inclusiv cele din învăţământ)
4. Există şi sunt funcţionale mecanismele privind accesul la educaţie şi
exercitarea dreptului la educaţie
5. Planificarea strategică a resurselor umane şi materiale
6. Reforma fiscală reală – nu există discrepanţe majore între resurse şi
obiective
7.Organizarea comunicării interinstituţionale şi intrainstituţionale (în instituţie)
31
Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (2/2)
8. Dezvoltare competenţială şi managerială , bazată pe procese de analiză,
planificare şi bune practici similare cu cele din statele europene
9. Serviciile publice sunt în mod real angajate în satisfacerea nevoilor
cetăţenilor
10. Garantarea unei cariere stabile în administraţie
11. Organizaţiile gândesc şi învaţă – în programul de lucru şi în calendarul de
lucru se face loc dezbaterilor, activităţilor de echipă, reflecţiei
12. Adoptarea codurilor de conduită şi a codurilor etice
13. Existenţa procedurilor şi sistemelor de asigurare a calităţii şi de
management al calităţii
14. Accesul cetăţenilor la informaţii publice, la decizii şi analize de impact
32
Capacitatea administrativă a autorităţilor publice şi a serviciilor educaţionale (2/2)
8. Dezvoltare competenţială şi managerială , bazată pe procese de analiză,
planificare şi bune practici similare cu cele din statele europene
9. Serviciile publice sunt în mod real angajate în satisfacerea nevoilor
cetăţenilor
10. Garantarea unei cariere stabile în administraţie
11. Organizaţiile gândesc şi învaţă – în programul de lucru şi în calendarul de
lucru se face loc dezbaterilor, activităţilor de echipă, reflecţiei
12. Adoptarea codurilor de conduită şi a codurilor etice
13. Existenţa procedurilor şi sistemelor de asigurare a calităţii şi de
management al calităţii
14. Accesul cetăţenilor la informaţii publice, la decizii şi analize de impact
33
O mică incursiune cantitativă asupra indicatorului:
Număr elevi per cadru didactic
Regiunea analizată: Sud-Vest
Județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea
34
Surse de date
BDNE
EduSal
Rezultatele examenului de Bacalaureat
Rezultatele Testelor Naționale
INS (SIRUTA și nu numai)
Indicele de dezvoltare a localităților (IDSL) – elaborat
de domnul Prof. Dumitru Sandu
35
Entități analizate
Anul școlar analizat 2012-2013
Unitatea de analiză: școala
Care organizau cel puțin un nivel educațional preuniversitar
(preșcolar/ primar/ gimnazial/ liceal)
Care nu organizau învățământ special
Existau 6.159 de astfel de școli (pentru 5 dintre ele nu s-a
putut calcula indicatorul urmare a faptului că numitorul era
egal cu 0)
36
Câteva caracteristici ale școlilor (cele 6159)
51,2% erau localizate în mediul rural
În 18,2% se organizau grupe ale învățământului preșcolar cu program
prelungit
Doar în 37 (0,6%) se organiza învățământ de artă
37
Număr niveluri de învățământ pentru care se livrează servicii educaționale
38
Gruparea unităților școlare după numărul de elevi înscriși
39
Localizarea celor 6159 școli
Tip localitate Școli Ponderi Sectoarele municipiului București 362 5,88%
Localitate componentă , reședință de municipiu 2029 32,94% Alte localități ale municipiului 10 0,16% Sat ce aparține de municipiu 2 0,03% Localitate componentă reședință a orașului 557 9,04% Localități componente ale orașului altele decât reședința de oraș 20 0,32% Sate subordonate unui oraș 24 0,39% Sat reședință de comună 2783 45,19% Sat ce aparține de comună, altele decât reședința de comună 372 6,04%
40
Topuri
603 de școli (9,8% din total) aveau un număr de elevi per
cadru didactic mai mic de 8
655 de școli (10% din total) aveau un număr de elevi per
cadru didactic mai mare de 17,73
41
Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8
Sunt mai degrabă localizate în mediul rural (57% din
cele 605 școli)
Organizează învățământ de artă (73% dintre școlile de
artă înregistrează acest nivel)
Oferă servicii educaționale pentru două niveluri de
învățământ (47% din cele 605 școli)
42
Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8
Sunt localizate în județul Bihor (16,4% din cele 605 școli)
Sunt localizate în județul Caraș Severin (8,8% din cele
605 școli)
Sunt localizate în județul Covasna (7,8% din cele 605
școli)
43
Caracteristici ale școlilor cu nivel al numărului de elevi per cadru didactic (PTR) inferior mai mic de 8
Sunt localizate în satele centre de comună (51,4% sau
în)
Mai mult de două treimi (67,3%) din cele 605 școli au cel
mult 200 elevi
În Bihor peste 85% din școlile având PTR mai mic de 8 au
cel mult 200 de elevi
Singurele județe care nu au nici o școală cu PTR mai mic
de 8 sunt Giurgiu și Ilfov
44
Ponderea școlilor având sub 200 elevi în totalul școlilor din județ
45
Ponderea scolilor având nivelul PTR sub 8 în totalul școlilor din județ
46
Entități analizate (2)
Anul școlar analizat 2012-2013
Unitatea de analiză: comuna/ orașul/ municipiul
Care organizau cel puțin un nivel educațional preuniversitar
(preșcolar/ primar/ gimnazial/ liceal)
Care nu organizau învățământ special
Baza de date a inclus aproape 3.200 UAT-uri
47
PTR și performanțele școlare -promovabilitatea la TN -
48
PTR și performanțele școlare -promovabilitatea la BAC -
49
PTR și contextul socio economic (nivelul de dezvoltare al UAT-urilor)
50
Analize în profil teritorial
51
Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
52
Elevi per total posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
53
DOLJ - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
54
DOLJ - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună
55
GORJ - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
56
GORJ - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună
57
MEHEDINȚI - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
58
MEHEDINȚI - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună
59
OLT - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
60
OLT - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună
61
VÂLCEA - Elevi per posturi didactice la nivel de municipiu, oraș, comună
62
VÂLCEA - Elevi per total posturi la nivel de municipiu, oraș, comună
Vă mulțumim pentru participare!
Manager de proiect - Gabriel LEAHU
Secretar General, Ministerul Educației Naționale
Ovidiu Măntăluță
Expert Institutul de Ştiințe ale Educației
Claudiu Herțeliu Expert Academia de Studii Economice
63