M p . 9 734 . ' m a i u n i u s i e s e l e a MDCCCLXXJII.

• o c u i n t i a Redac toru lu i

si

("ancelari 'a Redaet iuni! e in

-, t ra t ' a t ragatorinlal [Lö -vésxutoxa], Nr. 6.

•virisorile nefranoate nu se v o r r p i imi deoatn numai de Ja ooraspun-i in t i i regular i ai . .Federatiunii." Articiii tramisi si nepublieati se

voru a rde .

FEDEBA Diurnalu politicu, literariu, comercialu si economicu.

Va essî j o u l - a s i I tarai i iec ' a .

f iet lnlo ăn Prenameratifik. Pre UEI lune . . . 3 fl. v. PRE, -AME, lune . . . 5 „ ''r1? anulu intregu . 10 r

n a . intregu 3.» Fr. = 26 „ E I r.

3 - 8 ' 8

Penti-n Innprtion! : 10or . de l inia .3i 30 cr . taos'a tim oi ale pentru tiesoe-care publica­bile separatu . In loonJu deschisti

20 er. de iinia. Jan asemplariu costa 10 er.

Pest'a, ^ F

T

e b r - 1873. 7 3 1 . Jan.

Discussiunile asupr'a bugetului in Camer'a Ungariei totu mai producu câte unu incidente plinu de invetiatu ra pentru natiunalitati si deputaţii lo ru, mai allessu cei d'in majoritatea guvernamentale. Asia la § ulu pentru spesele gendarniarîei d'in Transsilva­ni'a oppositiunea cereá parte a se stei­ge cu institutulu d'impreuna, parte cá geiidarmari'a ne se subordine ministe­riului n^ilitieloru (honvedi) precandu guvernamentalii cereau a se sustiené si mai de parte pentru infrenarea na­tiunalitatiloru Transsilvaniei, mai cà nu se dîcea verde cà trebuescu in contr'a Romaniloru, pre cari unii oratori, nu se rusînara a-i numi : communisti, nu de a dreptulu, ci lassandu a se intiel-lega. Se afflara si de acei-a cari ac­centuară ck fkra gendarmarïa si cu pandurii ung. iu Transs. ar inflori be-chiarismulu cá si in Ungari'a, vedi Segedinu. Noi nu ne infiorkmu de gendarmarla, ba o preferimu pandurilo ru ung. aceşti patroni si complici ai talbariloru, dar ne revolta neruşinatele preteste cu cari apperara, intre altii corniţele Kemény István, institutulu de gendarmarla. Magiarii preste totu si cei d'in Transs. specialminte nu sunt decâtu politiaii natiunalitatiloru si a nume a Romaniloru, tendintiele loru pretodindene si in bugetu se vedescu » fl spre magiarisarea cu totu pretiulu si spre infrenarea agitatiuniloru natiu nali, cum dîcu ei, éra cum noi dîcemu, spre appesarea natiunalitatiloru.

Din Romani'a libera avemu sè in-registràmu unu faptu de mare impor­tantia, unu triumfu allu libertktii si a nume a libertktii de pressa, care sin­gura a remasu inca ntforfecata de omenii, cari de patru anni in coce conducu destinele României pre caile pucinu natiunale, cá sè nu dîcemu contranatitmale Meritulu triumfului este al u Camerei preste totu si in parte allu unoru bărbaţi eminenţi dintre cari unii aderinti chiaru ai gu vernului actuale au sciutu dovedi ck patriotisrnulu loru este mai pre sus i de interessele guvernamentali sau chi aru parteculari, personali. Guvernulu actuale, cá tote guvernele retrograde d'in lume, au fostu adese ori, ba nein-cetatu attacatu de press'a oppositiunale, care i-au criticatu si condemnatu mai tote faptele, si in acesta missiune a ei au pot ;tu si peccatul in ultra-zelulu ei, ba concedemu ck unele organe alle pressei au potutu si degenera, guver­nulu vrendu a si resbuná au incercatu prin inchisore preventiva, — cá d. e. cu D. C o s t i n e s c u, intelligentele Redactoru allu diariului „R o m a-n u 1 u" cu D. Gr. B a 1 1 i a n u, etc. — prin processe intentate res ec-tiveloru diarie oppositiunali a intimida pressa, dar' vediendu cà curtea cu ju­raţi nu vre sè scia de servilismu, ci absolve de a rondulu priu verdictulu sèu suveranu pre cei persecutaţi de guvernu, au crediutu ck va fi mai cu scopu sè cutedie a încerca schim­barea legii, crtdiendu totodată ck acesta Camera, care i dedusse atare semne de suppunere servile, lu va secunda si asta data. dar' guvernulu s'a insiellatu auiaru. Camer'a i a stngatu „pana aci, si nu mai de parte !" dandu-i sè in-tiellega, ck pritteni'a nu merge pana a-lu spriginl intru tendintiele surrupa-torie libertăţii cellei mai scumpe, a

cărei importantia insi-si deputaţii gu­vernamentali o sciu appretiul. Erá vorba d'a se schimba articiii 58 si 96. d'in codicele penale, propunendu-se aspre mesure in contr'a diaristicei : autorisarea d'a se da mandate de de­punere ori de câte ori i ar fi placutu poterii essecutive. Onorea iniţiativei spre a face impostibile încercarea gu­vernului este a Dlui Titu-L. M a i o-r e s c u, unulu d'in deputaţii majori-tktii guvernamentali, care, precum dîçe ,Refor m a' cum ar fi vrutu

d'in peccatele an-

t

cá si sè-si spelle câte va teriori, spuse pre facia guvernului c'aceste mesure nu sunt alta ce-va, decâtu unu attentatu mascatu in con­tr'a constitutiunii. Emendamentulu, ce D. Maiorescu l'a propusu si sustienutu cu multa elocintia, a decisu a supr'a sortii proiectului guverniale. Eminen­tele professoru de la universitatea de Iassi, care prin agerimea niintei salle sciu, inca de teneru, sè descepte at-tentiunea filosofiioru germani, au fostu asta data la innaltîmea missiunii salle. Acest'a este callea cea addeverata pre carea trebue sè merga D. Maioresçuf acest'a respunde si numelui si talintejeru dsalle. Sic itur ad astra ! Proiectulu rjélëgl allu guvernului ce intru at^p^J^sl gustasse pre betranulu pubüií Ces. Bolliacu, de altmintrea";^^ guvernamentale, in cfttu in aii si ind'gnatiunea sa dechiaras| unulu d'in T J«- ; ; ~ r i n -—r-* -* . loru" ck se retrage de p e terrenulu diuaristicei, — au fostu desnaturatu — dîce „Tromp. Carp." de emenda-mentele neobositiloru luptători DD, C a n t i l l i , N. I o n e s c u s i d e isbirile vigorose alle oratorului V e r ­n e 8 c n, incâtu acellu proiectu, ajunsu una pocitura schidola prin atâte slu-tiri au ingenunchiatu in fine sub lo-vitur'a de gratia ce i-a datu de pre tribuna D. M. C o g a l n i c e a n u , care scie unde sè isbesca candu-si dk lovitur'a, care in matei ia de pressa scie mai multa carte decâtu Camer'a intrega, avendu codicele vechiului ţ pu-blicintu intr'una mana si codicele espe-rimentatului ministru in cealaltă. Ur-mandu apoi ferieitulu emendamentu allu Dlui Maiorescu, spriginitu cu for-tiele logice alle argumentknloru salle, fu adoptatu cu 4>i votmi, contr'a 35. — Acestu daru fu addussu tierrei in prediu'a lui 24. Januariu, dî de bunu auguriu pentru Romani'a.

In dîuia de 18/30 Jan. a. c. mare le collegiu electorale allu României, intrunindu-se adeca, Senatulu si Ca­mer'a conformu legii noue, pentru al-legerea Episcopiloru, dupaunu TeDeum" solemne, trecundu in sal'a siedintieloru Camerei, au processu la actulu allège rii noiloru eppi, pentru scaunele va­cante» D. Ministru Cr. Tellu communi-ca collegiului elect. ck Pr. SSa Părin­tele Dionisiu, eppulu de Buzeu (cu­noscutu de pietatea, patriotisrnulu seu si multele binefaceri prin cari si-a il-lustratu numele acestu archierèu, ori-ginariu d'in Transsilvani'a au incetetu d'in vietia. Vacanti'a făcuta prin ace­sta morte se decide a se completa prin noua convocare, ceea ce s'a si facutu. Resultatulu votului au foatu : Par. arch. A t h a n s i u Troados au fostu pro-clamatu eppu pentru eparchi'a Rom-nicu-Vâlcea , Par, arch. Isai'a Dio-clea V i c o 1 u , pentru epar. de Ro­manu ; Par, arch. Iosifu M ronu N a-

Buzèu. — Opiniunea publica se arrêta prea multiamita mai alessu de celle trei allegeri, precandu cea d'in urma se pare a placé numai guvernamenta­liloru, ck-ce liberalii au luptatu pen­tru Par. arch. Genadiu, ca unulu d'in cei mai erudiţi prelaţi ai României. Numirile prin allegere sunt de preferitu totu deaun'a numiriloru prin decrete domnesci.

Obstaclele progressului in beseric'a nostra gr. or. Omulu de la natura este aplicabilu

spre bine si rèu, Fia care momentu ni arrêta cà se dejosesce la cea mai cumplita corruptinne si d'in contra se innaltia la cellea mai sublime vîrtuti. Desvoltamentulù omului intru aceste doue direptiuni depindejjda la giuratari, crescere, relegiune, ma si de la statulu in care se afla. Chinesii, indianii, tur­cii si altii se deschilinescu de noi mai in tota privinti'a. Noi, cari ne nutrimu sub o clima si ne crescemu in appro-piare, inca ne deschilinimu unuiu de câtra altulu, in câtu dara observ'kmu, ck la cas'a vecinului, este abatere de la a nostra. Tote depindu delà impre-giurkri. — Romanulu, se deschilinesce de unguru, de neamtiu, ck-ci nu este n. stadiulu culturei acestoru-a si a

Moru-lalée natiunalitkti conlocuitorie. . .. , -u- ii u c «CU

vitate_; altfa i este crescerea, relegiunea, ect. Si ore pentru ce ? întrebarea acés­t'a in tota intemplarea pretinde multa sinceritate. Ca teneru, d'in pucine con verskri si correlatiuui ce le avui cu unii fii ai besericei nostre, potu se marturisescu, ck multe defecte am ob­servaţii intre ei. Sè le vedemu dara negru pre albu.

Unii tienu si dîcu ck : poporulu nos­tru nu este demnu d'a se lumina pana acolo, cá sè si-cunosca dreptulu ; ci in locu de statutulu organicu ; sap'a, cos'a si furc'a sè i se dèe in mana. Apoi sè nu aiba voia libera, ci lassa fia inca machina, carea sè se conducă prin ce-va séu prin cene-va. Éra apoi in reli-giune, credinti'a orba si superstitiunea sè i fia devis'a. Ce se atinge de statutulu organicu, daca 0 data l'avemu, ar' trebui cá cellu pucinu sè ni se dèe si essecutiv'a d'in partea guvernului, cá poporulu nostru sè se induplice la deobli-gamentele, cari ni le detoresce, (va sè dîca sè aiba brachiulu la spate.) Déca se voru intemplá aceste astfeliu, ne vomu feliei cu ei !

Atât'a este, ce unii d'in cleru ar afflá de bine pentru poporulu nostru I Am tacutu, si nu le mai sciamu ce sè li respundu la aste, ci suspinamu in mine, cugetandu : „Domne ! inca suntemu in abissulu intunerecului ! in­ca nu ne cunoscemu unii pre altii, in­ca nu scimu appretiui binele de rèu ! Triste esperintie ! Intr'adeveru triste ! si inca demne de compatimitu si de sbicîuitu !

E dreptu, ck ceea ce a primitu po­porulu nostru prin stat. organicu, — 1 este cam antecipata spiritului ; dara negámu ck ar fi si seclului in care se affla* E dreptu, ck e estinsa ran'a si coruptiunea intre poporulu nostru, si ck de multe ori e factorulu cellu mai infioratoriu a fkra de legiloru. Ei, dar' deca essistu aceste in sinulu lui, la ce, si cui sè li insusîmu ? Préfiresce, ca impregiurkriloru in cari devine , si apoi "unoru factori, cari lu conducu — preotiloru care nu lu lassa a se desvoltá

n i e s e n pentru curtea de Argesiu si j dupa recerintiele tempului, séu dora

te" etc. -tur'a lui

Par. arch. I n n o c e n t i u , pentru nici sunt in stare a-lu conduce, cá sè

c o n -•a la

se urce la gradulu sentiului de uma­nitate.

Ecca unde dkmu de obstaculele progressului !

Intr'adeveru procedura unoru preoţi facia de poporu, dupa cum se dove-desce, este, neloiéla ; deci n'avemu ce ne mirá cà poporulu nostru si in tem­pulu de facia treiera cá boulu, si ck i n su -8 i pre sine nu se considera de omu ci dupa c u m adeseori lu audîmu dîcendu : „dapoi eh noi suntemu boi, vi-

- Poporulu nostru dupa na-( romanesca , nu este asié j dupa cum unu lu inchipuescw. Ellu j are trontea lata . . . Se pote dara des-- volta moraheosce ! Numai 8 è - i vorbimu j despre Ddieu, despre morala, s j m y ^ f e

j «i apoi vomu vedé câtu e de m M u s '

j tosa natur'a romanului ! Ne vom vinge, ck i-va placé binele, si «e deleefk in virtute si se va nesui progressu. Si-va cunosce dreptulu, si nu se va estinde, d'in ce i croiesce le gea, cu unu cuventu : nu va abusa de ea. Natur'a lui' prin assemenea giur-stkri se va applicá totu spre bine si va iubi ceea ce este bunu, frumosu si

nobilu. Si apoi singuru va dîce : „se dau preotului ceea ce este a preotului."

prin urmare nu-i va fi lipsa de bra­chiulu statului (de essecutiva) cá eè-lu indupplice la cellea domnediesci.

Haralampiu.

Camer'a .representantiloru Ungariei.

S i e d i n t i'a d e l a 7. F e b r . 1873.

Presiedintele B i t t ó deschide siedinti'a

la 10 ore d'in dî si dupa verificarea proces­

sului verbalu d'in sied, precedenta, annuncia

mai multe petitiuni, cari se trecu la comis­

siunea respectiva.

Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si

continua 'desbatterea a supr'a bugetului m i ­

nistrului de interne. Intre posturile ce s'au

votatu in siedinti'a de asta-di se afla si celle

44.000 fl. pentru ajutorarea conservatoriului

si a operei. Cu privire la acesta rubrica se

nasce una discussiune mai înfocata. Deputatulu

Ű r m é n y i propuue, ca acesta summa sè nu se mai votedie sub titlulu mascatu de pana acum, ci sub adeveratulu titlu „pentru teatrulu nationalu ungurescu." Multi si din multe puncte de vedere vorbiră contra acestei propuneri, cu tote acestea inse propunerea se accepta si asiè acelle p a t r u-d i e c i s i p a t r u d e m i i floreni sunt d'a se considera ca ajutoriu annualu peutru teatrulu ungurescu.

S i e d i n t i'a d e 1 a 8. F e b r. 1873.

Siedinti'a se deschide la 10 ore d'iu dî. Tamasiu P é c h y adressedia ministrului-

presiedinte urmatori'a interpellatiune : Avendu in vedore, cà este iu coutradîcere cu indepen­dinti'a de statu a Ungariei, daca ea in ma­rele titlu allu monarcului se insira intre pro­vinciele austriace chiaru si in comunicatiunea internationale ; considerând u cà titulatur'a „Mare voivodu allu voivodatului serbescu" nu si-afla basa nici intr'o lege vechia ; dar' nici noua ; consideraudu in fine, cà imperatorele Austriei nu pote porta unu titlu, pre care insu-si, cá rege allu Ungariei, l'a stersu ; — intrebu pre d. primu-ministru, cà are cunos­cintia despre impregiurarea, cà titlulu cellu mare allu monarcului ignoredia si acum esis-tiuti'a de statu si independinti'a Ungariei, si cà in Vienn'a se iiitrebuintietlia inca si acum una espressiutie, pre carea regele Ungariei a stersu-o ? — Are d. primu-ministru de cugetu a lucrá intru acolo, ca marele titlu allu mo­narcului si in celle-lalte tierre alle M. Salle

34

sè se intrebuintiedie asié, incâtu sè nu vina

in contradictiune cu pusetianea de statu si cu

intregitatea Ungariei ? - Interpellatiunea se

communica in scrissu miriistrului-presiedinte.

Camer'a trece apoi la continuarea desbat-

terii speciale a asupra bugetului ministrului

de interne. D'intre summele votate in siedin­

ti 'a de asta-di inregistràmu aici 10.000 dî

d i e c e m i i floreni pentru ajutorarea celloru

ce sunt cercaţi de daune elementari ; apoi 626.610 fl. pentru pensiuni ; 61.724 fi. pentru comissaviatulu reg. d'in Transsilvani'a, pentru direcţiunea funduriloru pentru desdaunarea pa­mentului si pentru comissiunile verificatorie.

S i e d i n t i'a d e l à 10. F e b r. 1873.

Siedinti'a se deschide la tempulu inda-

teuatu. Alessandru T r i f u n a t i u presinta unu

proiectu de resolutiune rogandu camer'a, ca sè-lu ièe in desbattere indata dupa delibera­

rea bugetului ministrului de cultu si instruc­

ţiune publica. Proiectnlu suna astfeliu : Ca-mer'v insarcinedia pre guvernu, si specialu pre ministrulu de cultu si instrucţiune publica, ca acestu-a sè-i presinte unu repp-rtu detaiatu

despre caus'a, necessitatea si scopulu esmit-

terii comraissarwtolui regescu in affacerile be­

sericei s e r b i e i ; mai departe, despre instruc­

ţiunea c-5 s'a datu acestui commissariu in pr i-T jut;u plenipotint.ei si activităţii lui, precum „• despre i m pregi urarea, data esmitterea ace­stui coi mis8ariu reg. este in consonantin cu art. de lege IX. d'in 1868 seau nu. La ace­stu repportu sè se acelu da apoi tote actele si gravamincle partiteloru ; ér pana ce se va in­templá acest'a activitatea lui Majthéuyi sè se restringa numai la acelle affaceri, cari, sunt indegetate in rescriptulu reg. relativu la drep­tulu de supraveghiare.

In privint'a acestui proiectu camer'a d e-c i d e , c à v a d e c i d e mai tardîu.

Se continua apoi desbatterea speciale a supra bugetului ministrului de interne. — Pentru 750 de orgaoe politîale (gendarmeria) in Transsilvani'a s'au preliminatu 386.000 fl.

t , • • . 1 T A N 6 R

presinta unu proiectu de resolutiune, dupa care camer'a ar avé sè insarcinedie pre mi­nistrulu de interne, ca sè ascerna câtu mai currendu unu proiectu de lege despre desfiin-tiarea gendarmerlei in Transsilvani'a si despre organisarea politiei.

In urm'a acest'a se nasce o discussiune mai lunga, carea inse termina cu acceptarea summei preliminate. D'intre summele ce se mai votedia ÍM siedinti'a de asta-di insemna mu aici inca 20.000 fl. pentru transferarea ar chivei Transsilvaniei la Bud'a, si cu acest'a bugetulu ministrului de interne este deliberata

Discursulu dlui deputatu natiunale Sig. T&orlea, rostitu in camer'a representantiloru Ungariei in diu'a de 16./28. Jan. 1873., la desbaterea generale

a supr'a bugetului pentru acestu annu. (Fine.)*)

Guvernulu si partid'a sa cu voce nalta se lauda cà atât 'a si atât 'a a facutu spre innain-tarea invetiamentului poporalu. Eu credu inse cà nu e grou a dovedi, cumeà guvernulu si in caus'a educatiunei poporului, ca si in tote câte a facutu si face, face d'in doue puncte de ve­dere : d'in punctulu de vedere alu p a r t i -d e i si alu m a g i a r i s à r i i . Cà-ci lesne se pote dovedi cum-cà guvernulu la deuumirea inspectoriloru şcolari, provediuti cu lefe mari, si cari nimica nu lucra, a cautatu si a apli­cata nu pre omenii de specialitate, ci pre ai partidei. Essempln invederatu in acésta pri­vintia este acelu cutare Frater, carele de alt­mintrelea nu e asiá de miseru ca si acelu-a ce aprinde luminările prin monastiri, ci unu „magnificu" Frater carui-a s'a concrediutu caus'a educatiunei poporului. Acestu domnu Frater a fostu forte iscusitu intru a aflá ol'a cu smautana si intru a bagá man'a in ea, (ilaritate,) foile deci au inceputu a scrie multe despre acésta procedura a sa in căuşele in-8tructiunei poporali ; dar' si elu aşişderea pa-sîndu pre callea diaristicei spre a se aperá, s'a doveditu, cà inspectorele scolariu, magni-ficulu domnu consiliariu, nu scie nici sè scria!

Acést'a inse nu e vr'o noutate, cà-ci tocmai

in acésta Camera, acum 2—3 ani, daca-mi

aducu bine a* minte, chiaru deputatulu br.

*) A se vedé nr. trec. alu .Fed ."

Simonyi a amiutitu pre nume unu inspectore

de acole, carele nici numele au si Pa sciutu

scrie fora sminta ! Si acestu luminatu domnu

si pana asta-di respandesce, ca inspectore

scol. lumin'a si cultur'a intre poporu, — pare

mi-se tocmai in cottulu Aradului, intre ro­

mani !

Voiu inse la acésta ocasiune a rne margini

numai la essaminarea, cà ce a facutu guver­

nulu pentru erescerea si instrucţiunea poporu­lui nemagiaru. Essaminandu acest'a vedemu, cà nu numai «i'a facutu nimicu bine, — cà-ci acést'a ar' fi cum ar' fi, — ci guvernulu insu-si a impedecatu educatiunea poporului nema­giaru. Cà-ci, intr'adeveru, intrebu : redicat'a unde-va pré on. guvernu unu gimnasiu romanu, séu alta scola romana de ori-ce categoria ? Legea inse dispune acést'a. Séu — ajutat'a elu vr'o scola romana cu diumetate de cruce-riu macaru ? Noi romanii suntemu trei mii­lione de suflete, (iutrevorbiri d'in partid'a es­trema : ,Numai doue mii. amice !") bine, fia doue miilione, de si eu tienu si sciu cà sunt trei miilione, destulu cà acésta natiuue roma­na de doue séu trei millioDe de suflete, sacri­fica patriei pre fia-care aunu multa sudore si multi, forte mulţi bani, si cum-cà guvernulu impedeca crescerea poporului nemagiaru, es-semplu viu este Acaderni'a (intrevorbiri : Uni­versitatea) asiá dara Universitatea de currendu infiintiata in Clusiu, d'iu cass'a publica. La acesta Universitate, redicata in Ardélu, in midiloculu romàniloru, decretandu-se de limb'a propunerii eschisivu limb'a cea magiara, pré on. guvernu si partid'a sa dora nu voru avé temeritatea d'à dîce, cà a inaintatu séu spri-ginitu invetiamentulu poporului romauu perse-cutandu-i si scotiendu-i limb'a d'in scole !

Dar celu mai sptendidu essemplu in ace­sta privintia este gimnasiulu romanu d'in Bra-du. Onorabilii domni représentant voru fi sciin-du cà pie sém'a acestui gimnasiu, pre care poporulu seracu insu-si l 'a iufiintiatu, iu acésta Camera, trei ani de dîle s'a cerutu uein-semnatulu ajutonu annualu de câte 4000 fl. si guvernulu cu partid'a sa totu de un'a a respinsu acésta justa cerere. Guvernulu

• „„ a.tAt.> nil Sa elu de curendu, pnu organele

indestulitu. sale Tînanci

a adusu decisiunea, ca unu gimnasiu, si asia forte seracu, sè plalésc* patru mii si doue su­

te de flrorini ca competintie de transei ere,

pentru acele obligaţiuni d î statu, pre cari sermanulu poporu romanu le-a daruitu acelui institutu. Legea inse dîce chiaru si limpede cà dăruirile pentru astfelu de iundatiuni pu-plice sunt dispensate de competiutiele de transciere. — R e p r é s e n t a n t e gimnasiului deci a recursu la ministeriu, dar' recursulu s'arefu-satu. Si acuma, dupa ce totu veuitulu annu­alu gimnasiului abie i da 2500—3000 fl. da­ca guvernulu acésta pretensiune a sa — dupa a mea părere, nelegale — o va scote pre ca­lea essecutinn i, gimnasiulu va trebui sè se în­chidă, de cumva acésta nelegala pretensiune nu se va poté acoperi prin colecte de contribu-tiuni d'in tota tiér'a !

Si acuma sè vedemu, ce salutarie , eci-tabile si drepte dispusetiuni face guvernulu in alta privintia iacia cu naţiunile nemagiarie. In cutare comitatu, care consta d'in 62,000 de romani si abiè 2000 de alta uatiunahtate,

prin urmare si comitetulu cotteusu consta d'in

cam 5/6 romani, cari firesce nu pricepu lim­

b'a magiara, (strig;'ri d'iu s t â n g a : „firesce

Cum asiá ?") — Comitetulu acestui comitatu

au adusu resolutiunea,ca presiedintele, decisiunile

representantiei cottonse sè le enuncie pre langa

limb'a magiara si in limb'a maioritàtiii, adeca

in limb'a romana, séu daca presiedintele n'ar

sei romanesce sè faca a se enuuciá si esplica

acelea maioritatii printr'unu membru alu comi­

tetului, pentru ca si maioritatea sè scia, de ce

este vorb'a, ce a decisu comitetulu. Acestu

conclusu s'a luatu cu unanimitate ; insu-si

presiedintele supremu-comite l'a aprobatu,

si nimenea n'a protesratu in contra-i, si cre­

du cà fia-cine, in care mai este o schintéua

de dreptate si ecitate, nu pote avé nimica in

contra-i ; — si totu-si diu ministru de inter­

ne candu d'in copi'a protocolului respectivei

siedinte a vediutu acestu conclusu, l'a nimici­

rii, motivandu, cà nuede lipsa si nu trebue a

se enunciá conclusiunile comitetului si in limb''a

romana, ci numai in cea de statu, in 'cea ma­

giara. Dupa priceperea si iubirea de dreptate a

dlui ministru deci, maioritatea n'are lipsa, nu

trebue, si nu-i este permisu sè scia cà ce de­

cide comitatulu ! In acelu comitatu deci unde

romanii sunt in absoluta maioritate, acolo lo­

ru nu Ii este permisu sè scia, ce decide re-

presentanti 'a loru cottensa !

Mai departe scimu cu toţii, ca legea co­munala dispune chiaru si nerestalmacibilu cà, celu ce stà in relatiune de socote cu i-omu-n'a, nu pote fi représentante comunalu ; mai departe scimu si aceea cà —- du­pa acésta lege, pie r e p r é s e n t a n t e comunale in prim'a liuia comun'a o compune, éra in casu de recursu, decide definitivminte Univer­sitatea comitatului, si de aci nu mai are locu nici uuu felu de apelata.

In comunitatea Baiei-de-Crisiu intre re­présentant! s'au luatu 7—8 individi d'intre acei virilisti, cari parte au luatu bani impru-mutu d'in cass'a comunala, parte posesiunea ei nemobilc in arenda, si d'intre cari una parte n'a platitu nici interesele dupa impru-mutu nici arend'a détoria d'in care causa au si fostu dati in judecata. Contra acestoru-a iacendu-se recursu la Universitatea comitatu­lui, acést'a a stersu pre aceşti individi d'intre representantii comunali, pre bas'a legii positi­ve chiare ; si, de si dupa lege, contra conclusului Universităţii cottense, addusu acésta cestiune, nici unu felu de recursu mai de parte n'are locu, respectivii recuréndu totu-si de a dreptulu la ministeriulu de interne, acestu-a a adusu conclusu nelegale si a enunciatu : cà luandu cine-va bani im-prumutu de la comuna séu tienendn iu arenda mosiele ei, nu stà in relatiune de socote cu ea, deci acei 7—8 individi sunt d'a se socoti intre virilisti ! Si pentru ce a comisu guver­nulu acésta induoita violatiune a legi i? pen­tru cà a speratu, cumca prin acest'a va aduce in représen tan te acestei comune ma-giarimea la maioritate ! Si daca guver­nulu in astfelu de caşuri bagatele vetema legea indoitu, ce violatiuni de lege va face in caşuri mai de importautia ? ! Ministrulu de interne inse ar trebui sè scia cà, daca guver-

uulu iusu-si calea legile in piciore si vatema

moral'a necessaria fia-carei legi, atuucia nici

mulţimea cea mare nu va mai considera le­gea- de sânta si neviolabila. Acea tiéra inse, »n cajreâ legile n'au morala, ci trebue sè se

ş'ualîena ^-prin f ortie si baionete, acea tiéra esti, nëiericiia m u a i e î v ^ u i n m 0 ! î i>ivi-lisata.

Cà unde ducu astielu de nelegalitàti si nedreptatîri, ce impressiune facu ele a supr'a poporului in contr'a larui-a se comitu, si pana intru câtu promove ele bun'a iutielegere, uu voiu spune eu, ci lasu sè judece dupa iutieleptiunea sa onor. Camera.

Va dîce pote cine-va cà, contra astfelu de nelegalitàtii trebue sè se recurgă la Dicta, sèu pain interpelatiune a se trage ministrulu concerninte la respundere. Ei bine ! Dar ace­ste càli s'au cercßtu d'o miia si o suta de ori, totu de un'a fora nici uuu resultatu ; cà-ci daca Camerei presentàmu vr'o petitiune, res­punsulu de regula este acelu-a cà, se predà ministeriului pentru mai departe dispusetiune, éra de la acestu-a, dupa luni de dîle, sè re-tramite petentiloru cu acea deci>iune, cà se aproba conclusulu, contra carui-a s'au plansu ! — In câtu peutru interpelatiuni, e adeveratu cà ministrulu e indetorata a respunde, pentru cà e respunsabilu. D'in esperintia inse scimu, cà ministeriulu numai partidei sale e respun­sabilu, deci sie-si insusi. Astfelu de respun-sabilitate inse nu este respunsabilitate parla-mentaria reala, ci este numai o ilusiune. — In astfelu de caşuri noi amu interpelatu pre guvernu adese ori, respuusu inse n'am cape-tatu ; eu insu-mi am interpelatiuni de vr'o 5—6 ani, si de si am intetî tu a mi se res­punde la ele, iualtulu ministeriu a tecutu si tace. Astfelu^ apoi, necapetandu nicairi drep­tate, recurgemu la Tronu si — ce sè vedi ? N i se dîce cà suntemu reactiunari si couspi-ràmu contra constitutiunei ! Intr'adeveru, ou. Camera, grea si trista stare acést'a !

Este cunoscutu cà in anulu 1871 iu tota tiér'a a fostu recolta rea. Comitatulu Zaran-dului afora de acést'a a avutu si aeea neno­rocire cà l'a ajunsu mai multe daune elemen­tari, in urm'a caror'a s'a escatu o adeverata calamitate. Si acést'a au potentiat'o essecuto-rii de contnbutiune, cari au rnaltratatu si rui-natu poporulu. Comitatulu deci in aretarea sa motivata, a descrisa regimului trist 'a si-tuat iune si l'a rogatu, sè amaue fora iutardîa-re essecutiunea de dare, si pentru scăparea poporului de fome sè-i asemue unu imprumntu de 60,000 fl. Regimulu inse la tote n'a res­puusu nimica si essecutiunile s'au efeptuitu pana candu împilatorii de essecutori au

avutu ce luá de la omeui. Candu in fine essecuturii au anunciatu guvernului cumca mi moi au ce essecuá si cà si ei rabdă fome, essecutiunea s'a sistatu pana duj a secerisiu, candu apoi essecutorii ca locustele cu atâtu mai mare furia s'au pusu in capulu neferici­tului poporu. — Cu privintia la imprumutulu de 60,000 fl. guvernulu a respuusu cumca pentru astfeliu de scopuri n'are baui, ci iu lo­culu împrumutului cerutu, a datu intieleptulu svatu, ca cotulu sè coutraga unu imprumutu pre creditulu seu. Ca si caudu cottulu des-poiatu de tote isvorele materiali, ar avé vre-unu creditu la bancari, candu tiér'a insu-si nu mai are creditu la lume ! Séu dora comunităţile potu avé vr'uru credi u, cari iu uim'a uedrep-tei dàri, aruncate a supr'a loru s'au ruiuatu totalmeute ? ! Pentru cà in acestu comitatu iu care — preste totu, pamentuiu e forte sia-bu, partea mai mare nici nu are pameutu, ci stânci de petra, pre cari nu uumai grâu si lêuu, dar mei bradu nu cresce, si totu-si ace­stu pamentu e clasificării de antai'a clas'a, si pentru dare ca dupa atare, se essecuédia bie-tulu poporu de mai muiti ani ! Nefericiţii de locuitori au recursu la frundia si la ierba si au facutu guvernului ofertulu, a'a cède lui séu ori si cui acestu pamentu pretinsu de prim'a clasa, in adeveru iase stanei de petra, numai ca sè scape de neproportiunat'a dare de pa­mentu. Tote au fostu inse in daru. In fine a luatu tréb'a la mana universitatea cottului si a cerutu de la guvernu încetarea reului, cà-ci la d'in contra cea mai mare parte a cottului va consta nu d'in solvitorii de dare, ci d'in cersîtori, ce ióu lumea in capu. Guvernulu in­se si la acést'a a respuusu, cà — da, aceea dieu se pote, dar' elu nu e vin'a, si cà elu nu pote sè ajute.

Pentru a me rectifica, on. Camera, de ce m'am ocupatu in discursulu meu mai multu de sistem'a politica actuala a guvernului, de câtu de căuşele financiali, aflu Ue lipsa a ob­serva, cumeà eu un'a d'in principalele cause a crisei de baui si inspaimentatonului deficitu o aflu in sistem'a si procedur'a politica a gu­vernului. Cà-ci guverniulu face politica de partida, nenaturala si violiute. Apoi scimu, on. Camera, cá daca vremu sè tacemu unu lucru

nenaturale si violinte, ni trebuescu multu mai

multe poteri si deci multu mai multe chel­

tuieli, si — credeti-mi, asiá e si cu admini­

strarea si guvernarea unei tiere ; daca guver­

nulu face politica nenaturale si violinte, elu

are lipsa de fortie indoite si deci si cheltuesce

indoitu.

Daca in loculu judetieloru de acuma, atâ­

tu de complicatu organisate si neducetorie la

scopu, s'ar introduce verbalitatea, nu sufere

indoiéla, cà nici a patr 'a parte d'in persona-

lulu judetiale de asta-di n'ar fi de lipsa, si

asiá nici cheltuielele pentru judetie n 'ar

fi atâtu de gigantice. Guvernulu inse nu in­

troduce verbalitatea, d'in causa cà judecato-

riele verbali trebue sè se folosésca de limb'a

poporului, éra acést'a elu, guvernulu, nu vrè,

cà-ci devis'a lui este : a magiarisá in susu si

in diosu si deci a octroá limb'a magiara la

tote judetiele eliminandu cele nemagiare d'in

tote locurile.

Apoi este lucru cunoscutu cà guvernulu,

candu vre sè essecute vr'unu planu intru inte­

res tiu magiarisàrii si intru daun'a natiuniloru

nemagiare, afora de omenii sei, mai are lipsa

si de omeni d'in sinulu acelora naţiuni ne­magiare. Pre acesti-a deci i naimesee si i pla-tesce bine mai bine decâtu pre uneltele sale magiare , pentru cà ei si-vindu sângele si consciinti'a si trebue sè lucre in contra na­

tiunei carea i-a nascutu si crescutu. Astfelu

de individi asiu poté si numi, dar nu e de

lipsa, cà-ci guvernulu si asiè i cunosce, pen­

tru cà acei-a i sunt nisce articli forte scumpi,

apoi aceea ce cu multi si crunţi baui am cumperatu, nu uitkmu asiá de iute.

Domuulu deputatu St. Gorove a facutu forte biue cà s'a provocatu la provedinti'a di­vina, cà-ci eu snm de firma credintia cumca cu sistem'a si poli ic'a de acuma, uumai Ddieu bunuln va poté scapá tier'a de totala perire, dar' si Ddieu numai prin minuni o va poté scapá. Minuni inse Ddieu — asiá se vede, cà nu mai vre sè iaca.

Eu credu, on. Camera, cà daca guvernulu insu-si recunosce cà elu nu pote si nu scie scapá tiér'a de rei«, si rin pote, nu scie ori nu vre sè dèe poporului dreptatea si dreptulu seu, si daca are naintea ochiloru interesulu tierii si nu alu seu partecnlariu, atunci elu, numai prin acésta mărturisire nu satisface d e -

35

torintiei sale, ci elu ar trebui sè repasiésca de la càrma, si sè céda loculu aceloru barbati, cari sciu, potu si vreu sè ajute tierii si tè dèe dreptate popoiului.

Eu tienu deci cà avemu detorinti'a d'a sili cu midiloce legali pre acestu guvernu, sè repasiésca, éra unu midilocu forte legale si ra-tiunale — asiá credu, este nevotarea bugetu­lui, pentru ca sè nu mai pota essiste.

D'in tote acestea, eu nu votediu guvernu­lui de asta-di nici unu cruceriu, si asiá nu potu primi reportalu comisshvnei centrali nici in generalitate, ci acceptu proieptulu de re­solutiune alu dlui deputatu Helfi. [Abrobare in stang'a estrema."] „Albina."

Pesta, 12. Fauru, 187$.

Voiu sè me grabescu, pentru ca inca in acestu numeru sè capetu pucinu locu, spre a repportá onorab. publicu cetitoriu despre o petrecere, ce de unu sîru de anni incoce de regula se arangedia in sinulu coloniei romane d'in Buda-Pest'a.

Este sessonulu baluriloru, inse cu tote acestea noi romanii de aici n'avemu sè insem-nàmu in cronic'a acestui sessonu de câtu nu-mai o singura pagina, pre carea daca s'ar po­té, amu scrie-o cu littore nestergibile de auru. — Satui de monoton'a vietia de tote dîllele, fia-care moritoriu, incependu de la muncito-riulu de dî si pana la boieriulu d'in pda t iu , toti ca i t a si nisuiescu a-si procura baremu unu momentu de distractiune plăcuta ; unu momentu, in care sè pota respira liberu nu numai de grigele moleste ce urmarescu pre omu pana si in braciele lui Morfeu, ci chiaru si de cugetulu fatalu, care in continuu ne im-boldesce si ni spune rece si categorica, cà tote sunt trecatorie.

Ba.ulu este un'a dintre acelle petreceri introduse in vieti'a nostra sociala, carea face a se imbracisiâ si a-si da man'a spre cor-deala stringere, chiara si acelloru-a, pentru cari, pote, intre alte impregiuràri nu prea avemu mare simpatia. In baiu elementele celle mai eterogene se reconciliedia, se conto-pescu in unu intregu si peutru unu momentu facu sè dispara ori-ce consideratiune, numai ca bucuri'a generala, precum si bucuri'a propria sè fia completa si nescirbita.

Dar' sè trecemu la objectu. Onorab. ceti­tori vi ru binevoii a me insoci ia sal'a cea pomposa de la „Hotel Grand", unde eri sera s'a serbatu balulu Komaniloru d'in Buda-Pest'a. Acestu balu romanescu in capitalea tierrei unguresci, precum in annii trecuţi asié si acum, n'a lipsitu a reessî câtu numai se pote de splendidu. Publiculu a fostu nume-rosu si allessu, si cu tote cà o parte nu neîn­semnata a formatu-o străinii, coloritulu balu­lui a tostu curatu romanescu, la ce a contri-buitu nu numai frumosulu numeru allu fami-lieloru romane si junimea preste totu, ci mai vertosu jocurile natiunali romanesci. Boman'a, Batut'a si Calusierii, sunt jocuri, cari pre de o parte représenta eleganti'a si estetic'a, éra pre de alta parte voinici'a si eroitatea barba-tesca, caracteristice romanului, si totu-odata confirma genuin'a ereditate a istoricului jocu stramosiescu.

Sunt aprope diece ore, sal'a e plina de publicu si cu tote acestea joculu nu se iu-cepe. Ce pote fi ore caus'a ? — Abiè mi-pusei acesta întrebare si indata vediui cà in giurulu usiei se nasce mişcare. Membrii comitetului arangietoriu cu palariele in mani, cu capetele sbirlite, vream sè dîcu frisate, amblau ca itiele in susu si in josu si nu audiam alfa, de câtu cà „vine" „e at i ." Eram tocmai ; è ceru esplicatiune de la nnu vecinu, candu de­odată vediui cà intra in sala o dama innaltacu vestmentu bogatusi elegantu de matassa galbena-orangiu, condussa de braciu de unu cavalerii. Audîi apoi sioptiudn-se, cà aceea e mam'a balului si atâtu a fostu de ajunsu spre a sei, cà dam'a cea innalta si maiestosa este Elen'a Mocioni. Dar' nici nu avui tempu se observu unde se asiedia mam'a balului, cà-ci indata in urm'a dinsei intrară in sala alte doue dame nu de mai puciua imposantia. Erá gra-tios'a Dna Leoutin'a Romanu in .vestmintu ros'a elegautu, preseratu cu stelutie de ar­gintu, apoi sor'a dsalle dsior'a Ermin'a Balo-miri, carea, in vestmentulu seu albu ca neu'a, incarcatu de trandafiri, cu privirea sa dulce si simpatica représenta modesti'a si afabilitatea personificata si adeverat'a nobletia de inima.

Intr'acestea music'a si-intinse cordele si oculu se incepù. Mi-cautai deci unu locu ac-

comodatu spre a tace o revista preste publi­culu adunaţii. Marturisescu cà nu erá lucru usioru a distinge nici chiaru fetiele cunoscute. Gratîosele dsiore br. Popu mi-attrassera a-tentiunea indata ce valsulu fantasticu incepù a unduia. Dsior'a Aureli'a prin seriositatea sa impunetori 'a. ér' dsior'a Elen'a prin jovialita­tea sa incantatoria desvoltau cea mai poter-nica atractiune. Apoi amabil 'a domnisiora Mari'a Mihályi, prin elegi.ut'a sa toaleta, atitudinea nefortiata, prin zimbirea atragatoria si-cascigà simpatia generale ; nu mai pucinu plăcute, incantatorie si cu gustu îmbrăcate erau si dsiorele Babesiu. Asemenea dsior'a Iuli'a Ratiu, dsior'a Bogdanu, dsior'a Sierbanu, dsior'a Pauru, dsior'a Nedelco si altele, allu caroru nume, cu părere de reu marturisescu, cà nu le-am potutu aflá.

D'intre matronele romane, afara de ma­mele dsioreloru amintite mai susu, au mai partecipatu la acesta petrecere romanesca inca dn'a Vornic'a dn'a Stanescu d'in Ara­du, dn'a Ratiu d'in Turd ' a , dn'a Gidofal-vi, dn'a Besanu, cari tote au escellatu nu numai prin toaleta eleganta , ci si prin amabilitate si gratie. — D'intre străini amu avé sè amintimu famili'a Chery, Arányi, Mar­tinovicin d'in St. Andreiu si Kálay. Dsior'a Chery, pre câtu de frumosa, pre atâtu de plăcuta si de amabila. Cu acest'a asiu fi ter-minatu revist'a, inse eram aprope sè uitu a amenti, cà salb'a romanesca cu galbenii scli-pitiosi de la grumadii dsiorei Mari'a Mihályi, precum si lcgatur'a in tricolora romanescu de la grumadii dsiorei Arányi au cascigata com­placerea întregului publicu romanescu, cu atâ­tu mai vertosu, cà cea d'in urma se tiene de naţiunea magiara.

La 1 ora dupa mediulu nopţii music'a in­tona meisulu lui Mihaiu eroulu si 12 juni romani, ca bradii, in costumu nationalu in­trară duoi cu duoi in sala si jocara Butut'a si Calusieriulu. Aceste jocuri intru atât'a plăcură publicului, incâtu applausele nu mai voiau sè aiba capetu. Marturisescu cà-mi sălta inim'a de bucuria la privirea acestoru juni atleţi, cari se produssera asiè de minunatu, incâtu străinii, cari nu aveau nici ideea de-.aceste jocuri, remassera uimiţi. La acestu spYendidu resultatu a contribuitu in prim'a linia presie­dintele comitetului arangiatoriu Gabrielu Mi­hályi jun. apoi Petru Trutia, ca vatavu allu calusieriloru. Onore voe, bravi tineri romani !

La iuchiare voiu sè mai repetu, cà balulu

romanescu a fostu câtu numai se pote de

splendidu. Dupa 5 ore matutine publiculu s'a

imprasciatu pre deplinu satisfacutu. M.r. C.

ROMANI'A. Adunarea deputatiloru.

S i e d i n t i'a d e M a r t i , 23 . J a n . 1873 .

Sub presiedinti'a dlui Dumitru Ghica.

Fiindu presenti 85 deputaţi, — dupa appro-barea summariului siedintiei precedinte, se urméza cu desbaterea reformei codului de pro­cedere penale.

Se dà cetire arliclului 58. D. T. L. Maiorescu propune a se discuta

acestu articlu cu art. 96, cà-ci ambele con-tienu mesure preventive in contr'a pressei, arestarea si secestrarea.

Dsa combate art. 58, pentru cà nou'a dis-posiciune d'a se secestrá dîarele este o lovire addussa libertăţii pressei, care libertate fiindu scrisa in constitutiune, prin acestu aiticlu se isbesce indirectu constitiunea. Libertatea pres­sei e unu principiu importanu d'in tierele occidentale. La inceputu press'a erá sub auto­ritatea disciplinara a guvernului ; mai in urma se introduse d'a se face libera press'a, ori-câtu de mari aru fi periclele acellei libertăţi. Libertatea pressei este daru scutirea ei de sub poterea guvernului, fàra ca acést'a sè

însemneze licenţia ; este luarea ei de sub autoritatea poterii esseentive, darea ei la o autoritate care nu depinde de guvernu. Dandu press'a sub jurisdictiimea juriului, constitutiu-nea a iutiellessu cà n'are încredere in politia si in judecători constituiţi, ci in juraţi . In constitutiune este înscrisa libertatea pressei si jurisdictiunea ei ; a veni adi in modu indirectu sè luàmu mesure contra ei este o contradîcere.

Ce dîce art. 58 ? Unu dîaristu a publicatu o

calomnia in contra guvernului ; atunci judele

e in dreptu a opri dîariulu, a-lu confisca si a

arrestá pre dîaristu. Ce mai dîce articlulu ?

Sè se faca recursu la camera de punere sub

accusare. Ei bine, de si se va face, camer'a

de punere sub accusare nu e tienuta a se

pronunciá indata si arrestulu pote tiené 2—3

lune. Judele de instrucţiune, care va secestrá unu dîaru, uu se va convinge nici o-data cà a facutu ren. Si apoi camer'a de punere sub accusare este si ea unu tribunale dependinţe de guvernu.

In art. 96 se autorisa judele de iustruc- j tiune a da mandate de depunere in contr'a j dîaristiloru, ceea ce pote tiené inchisu pre j dîaristu mai multu timpu.

Prin urmare tote aceste confiscări si ares-tàri adducu pagube enorme dîarieloru — pagube pote nejustificate — si tienu pre dîa- ; rişti arrestati. Intentiunea manifestata este d'a se esclude prin legea de tacia libertatea pressei prescrisa prin constitutiune ; este o violare a constitutiunii.

Eu nu appartienu opositiunii care banu-esce guvernulu ; recunoscu cà press'a — cu esceptiuni — a ajunsu in stare deplorabile, cà dîaristu n'au mesur'a lucrului de atacatu, cà dîaristic'a a alacatu lucruri santîte prin constitutiune, cà-ci a ataca pre Domnitorulu este a ataca pactulu constituţionale.

Dara, reulu fiindu datu, nu voiu ca reme-diulu sè fia mai reu. Press'a nostra de adi e

mai reu vediuta ca acum 30 de anni. Reme-

diulu adi pote fi dara dispretiulu universale.

Secestrandu unu dîariu si inchidiendu pre

dîaristu 6 lune, si candu juraţii l'achita, atunci autoritatea guvernului si a dinastiei s'ammesteca cu ideea de injustiţia, de arbi-trariu, atunci candu verdictuln poporului i declara ca innocinti. Nu este iertatu a dîce : nu cutezu a modifica constitutiunea. Ea pre­vede modulu d'a o modifica si totulu e ca procederea sè nu fia despotica, ci constitu­

ţionale : atuuci reformarea este affirmarea ei. A lassá inse unu principiu d'in constitutione si prin legi detaliate a surpa acellu princi­piu, nu este oportunu si justu. Una lege e nulla pana uu se intiparesce moralminte in sufletulu poporului : candu dara libertatea pressei e intiparita in naţiune, nu e bine ca alături sè essiste negatiunea ei. Poporulu se

face indifferinte, nu mai intiellege ce este

libertatea pressei si perderea este enorma.

Pote paré buna pentru momentu acesta me­

sura, inse in genere e re*, cà-ci e impossi-

bile a se admitte contradîcere in consciintiele

omeniloru. La noi magistraţii nu sunt inamo­vibili si iudependinti de guvernu. Aceste me­sure dara iu Franci'a s'aru traduce astu-felu : politiaiului i dau dreptulu d'a secestrá dîa-riele, d'a închide pre dîaristi, cà-ci eu nu ! vedu adi distinctiune intre politiau si judele de instrucţiune. Neavendu inamovibilitatea si in- i dependinti 'a, judii de instrucţiune sunt mai j rei de câtu politiaii. Se pote vedé in alte tiere cà judii de instrucţiune sè devina poli-tiai. La noi in totu timpulu se numescu jude­cători de instrucţiune fàra a fi mai trecutu prin alte posturi : ei sunt la discretiunea guvernului ; printr 'o adressa simpla se pote depărta ori-candu. In contr'a politia'ului amu dreptu a intenta acţiune, candu abusa ; in contr'a judecatorelui de instrucţiune, procede­rea e multu mui complicata si ellu e aprope irresponsabile. Deci judele pote fi mai reu de câtu politiaiulu. Daca la noi magistratur'a nu e asiá, acést'a i face onore ei, éra nu siste­mei. (Applause.)

Avemu dara sè dàmu dîariele pre man'a unei autorităţi dîsse judiciarie, daia care in faptu va depinde de guvernu.

Credu cà guvernulu acestu-a nu va abusa p r é m u l t u d'aceste mesure. Dara ci-ie-mi garantéza cà guvernele viitorie nu le voru es-ploatá cu asprime ?

S'au commissu relie d'in partea pressei ? Sè se indrepteze cu oceasiunea reformei curţii cu juraţi , si liberalii, chiaru ultra-liberalii voiu consimtî, in interessulu pressei, a pedepsi calomniele si rellele.

La noi guvernulu, astu-felu cum adminis-tréza, are in apparintia mai multa potere de câtu ori unde. In Prussi'a unu ministru de justiţia are multu mai pucina potere ! acolo inse nici odată ellu ^nu-si perinitto a destitui pre magistraţi printr'o simpla adressa. Acolo inse poWea e tare, éra la noi miniştrii cu mesure energice sunt forte slabi. Caus'a e cà acolo legea e lege.

Preste câti-va anni va veni u u u guvernu care s'arresteze dîariele de colore contraria si vomu avé unu sîru de dîaristi arrestati arbi­trarul , judecători persecutaţi de o pai te s'au dati afara arbitraria. Astu-felu se dà nascere la o partita de resbunare. (Applause.)

Statulu nu e nici albu nici rosiu ; legea nu trebuie se peimitta persocutarea arbitraria a unei parti d'in tierra, cà-ci nimene n'are dreptulu a dîce : eu trebuie sè essistu iu statu, éra tu nu.

Cea mai periculosa arma, cellu mai peri-i.ulosu ascutîsiu este acestu-a. Trebuiescu dara legi armonice si ecuali pentru toti.

Este patrioticu si dinasticu a nu lassá cá juriulu se achite dîarie persecutate arbitrariu.

Pentru tote aceste cuvinte, propunu a se şterge la articlulu 58. ultimulu alineatu, éra la articlulu 96. sè se declare categoricu cà in acésta tierra nu se voru da mandate de depunere in contr'a pressei. (Applause lungi.)

D- G, C o s t u - F o r u. Voiu satisface pre d. Maiorescu, suprimendu acelle parti d'in articli si cu tote astea dîariele voru continua a fi secestrate si dîaristu arrestati in virtutea codului peuale, pana nu veti reforma sistem'a acestui codu. Amu propusu aceste reforme chiaru in interessulu pressei. D. Maiorescu si-inchipuiesce cà suntemu iu evulu mediu candu s'ardeau dîariele s i dîaristu, si vine se ni propună a derimá pre facia constitutiunea. Cu acést'a pote cà vre sè i - s e redice o sta­tua. Éra daca n'are dorinti'a d'a-si da impor-tantia si a fi admiratu, atunci totulu a fostu de prisosu, cà-ci in locu d'à sustiené, a com-batutu press'a. Suprimu aceşti articli, dara press'a va fi mai rèu de câtu adi. Despotis­m u s adi e pre strade, éra nu la potire.

D. L. Eraclid. Petroliu !

D . C o s t a - F o r u . Asia este ! Nu mar. e nici unu suveranii care se fia despotu : s'au indreptatu toti. (?) Reulu e in alta parte si e inutile a ne teme de inamici poternici cari nu essistu. Credeţi cà noi vremu a suprime liber­tatea pressei ?

D. M a i o r e s c u. Nu in intentiune, ci in faptu !

D. C o s t a - F o r u . Atâtu mai rèu.

Dîcea d. Maiorescu cà ac;-sta guvernu nu e

tocmai rè, dara totu e rèu. Probati-ne.

D. M a i o r e s c u . Este arrestarea pre­

ventiva a dîaristiloru ; este înlocuirea jude-

catoriloru cari aveau s'arresteze pre d. Beldi-

manu de la „Adeverulu" d'in Iassi. Sunt in

contr'a processeloru de pressa, cà-ci ele sunt

periculose.

D. C o s t a - F o r u. Va se dîca vreţi a ne face se calcàmu constitutiunea. Ea died cà press'a e suppusa codului penale. Nu essiste libertate fàra dreptu si detoria d'in care ré­sulta. Press'a nu e libera. Libertatea nu es­siste ; essiste numai drepturi si detorie. De ce nu pledaţi tote libertăţile fàra margine ? Se corrumpe pcporulu, copii, toti : acestea sunt calomniele. Nu e permrssu ca unu pro-fessore se propage vitiulu, desonorea, calom-ni'a. Cnm ni spuneţi cà inchidiendu preven-tivu pre dîaristi amu calcatu constitutiunea ? Dara unde dîce ea cà nu essiste arrestu pre-ventivu ?

D. M a i o r e s c u . Acést'a se intiellege ori candu se dîce l i b e r t a t e a p r e s ­s e i , de candu s'a admissu aceste cuvinte in vocabulariu.

D. C o s t a - F o r u . Constitutiunea dîce cà press'a e libera, dara cà delictele ei se pedepsescu conformu codului penale. Modifi­caţi codulu s'au constitutiunea, cà-ci noi vomu continua a arrestá preventivu pre toti dîaristu si pre toti culpabilii. Nu cunoscemu privilégie intre culpabili, intre cei ce committu crim'a cu condeiulu s'au altu-felu. Daca d. Maiorescu vré ca acesti-a sè nu fia urmăriţi ca tota lu­mea, bine-voiesca a propune modificare între­gului codu. Noi, guvernulu, amu fostu in constitutiune si regulaţi lassandu sè se esse-

cute legile, nedandu ordine judecatoriloru se

nu inchidia pre dîaristi. Vi declaràmu cà

n'amu facutu-o si nu o vomu face. Suntemu

detori a applicá legile, a protège victimele,

éra nu a fi eroi. Bine amu iacutu noi si judii

de instrucţiune arrestandu pre dîaristi : unii au facutu recursu, appellu, si au fostu libe­raţi, altii nu. Mi-pare rèu cà d. Maiorescu n'a interpellatu pre ministru despre alte destituiri de câtu de cea făcuta la Iassi, cu oceasiunea arrestàrii dlui Beldimanu, care redacta dîa­riulu „Adeverulu."

Person'a Domnului e sacra, dîce constitu­tiunea, sacra si inviolabile. Trebuia dara sè se urmaresca diariulu ori nu ?

D. M a i o r e s c u . Da : la juraţi ! D. C o s t a - F o r u . Ast'a e frumosu.

Dara cine erá sè-lu duca la juraţi ? D. C h i t i u. Prin mandatu. D'aceoa i

36

chita juraţii, pentru cà i tieneti arrestati pre-ventivu câte 6 lune de dîle.

D. C o s t a - F o r u . Aretati ini cum sè

facemu ! Sè ve vedu ! Ori se vi arretu eu !

D. M a i o r e s c u. Multiamescu.

D. C o s t a - P o r u . Sè-mi multiamiti. Applausele nu se iéu de géb'a, se platescu.

D. M a i o r e s c u. Ve asiu rogá sè-mi lassati afara d'in discussiune person'a mea.

D. C o s t a - F o r u. Mi e greu.

P r e s i e d i n i e l e . Ve rogu, die mi­

nistre, sè nu complicaţi discussiunea ; aveţi destulle midiloce Dvostra. (Applause viue.)

(Va urmá.)

T A J U D E T A T L (Illegalitate la alléger e de notariu com­

munale provenita d'in abusu de potestate ofi­ciale.) D'in Desiu primiramu urmatori 'a scire electrica.*]

„ L a a l l e g e r e a n o t a r i u lu i c in Cas c à u , N i c o l a u T u n s u , i n t r u n i n d t i 39 v o t u r i , fu r e s p insu de j u d e l e p r o c e s s u a l e B u % u r u , fac ia c u 3 v o t u r i a l l e c o n t r a c a n d i d a t u l u i V á r a d i Zsi­g a . S e va face r e c l a m a ţ i u n e . "

, \ (N o n e P 1 a n u r i d e m a g i a r i -s a r e.) fa dîllele aceste apparu o b r o s i u ^ i n t i t u l a „Devis'a* in care autoriulu eiin interes-snù latîrei magiarismului propune urmatorie-/e : cei ce nu vorbescu limb'a magiara, sè nu se numesca dupa natiunalitate : romani, serbi slovaci etc. si caus'a natiuuala va incetá. (S'a facutu la conscriptiuni si totu-si natiuna­litatile neci au peritu, neci s'a contopitu in gloriosulu elementu asiaticu. Red.) La mini­steriulu interneloru sè se infiintiedie unu des-partiementu separatu, pentru tienerea in evi-dintia a latîrei magiarismului ; (Nu este tre­buintia, peutru cà tote ministeriele facu acesta trebusiora. Red.) carele va cercá pedecele si afflandu-le le va inlaturá indata. Poporulu trebue indulcitu si cascigatu pre ascunsu. Sco­lele poporale sè stee tub sistema militare ; | profesorii sè se iee d'in honvedi cu rangu de j subofticieri, éra inspectorii şcolari cu rangu j de locuteninti, apoi autoriulu reclama dreptulu i de magiarisare in poterea dieptului ce are i cellu mai cultu asupr'a cellui inferiore in cultura. (De cultur'a vostra superiore, ce nu essiste n'au neci o frica natiunalitatile. Insa-si cultur'a soiului vostru este de la străini, de la voi nu aveţi. Red.) Se plânge , cà străbunii n'a fostu cu luare de sema la frun-tariele tierrei lasandu acolo numai natiunali-tàti, cari dupa situatiunea naturale sunt in le ­gătura cu fraţii loru de uuu sânge d'in tierrele invecinate. — Foi'a clericala — conservativa „Magy. Polit, scriindu despre nou'a împărţire a comitateloru, afla tempulu presinte forte op-portuuu pentru ştergerea cuiburiloru unde na­tiunalitatile grassedia, pentru cà in presinte ar fi slabitu agitaţiunile in tierra si dieta ;*] éra oia tardm, intarindu-se elemintelt» străine, magiarii au &è faca cu elle alta socotela. „Reform'a" organulu Ini Lonyai scrie : „An-nulu 1877. ni dede tierr'a pre man'a nostra cá sè o croimu dupa chipulu si assemenarea nostra* — asiatica.

*** ( f N e c r o l o g u . ) Imperatess'a Carolina Augusta veduv'a iraperatului Fran­cisai (a patr'a muiere a c stui-a) au repau-satu in 9. Febr. a. c. la 12 ore d'iu dî, in castellulu imp. d'in Vienn'a. Repausat'a au fostu fiic'a regelui Massimilianu I. d'in Bava-ria, născuta in 8. Febr. 1792. In 8. Juniu 1808. se maritasse dupa Willi. Frider. Carolu principele de corona si mai tardiu regele de Würtemberg'a, éra in 1814. se despartîsse de d'insulu si se mărita la 10 Noemvre 1816.

*] Cu dat 'a D e s i u 7. Februauiu, a. c. la 10 ore demiu. sosita la Pest'a in 7. Febr. 1 ora d'in dî, éra la Red. „Fed." n u m a i in 9. febr. la 11 ore, ceea ce dovedesce cà servitiulu telegraficii d'in Pest'a este cellu mâi ticalosu in tota Europ'a, Asi'a, Áf'ric'a, Ame­r ika si Polinesi'a. — D. Ministru resp. scie si cunosce, si face — nemic'a mare.

*] Dar' urr'a in contr'a vostra este mai mare decâtu ori si candu alta data ; daltmin-trea daca agitaţiunile vi-se paru prea pucine : vi-se pote ajutà, — éra câtu pentru socotele, — acest'a o voru face-o cu voi natiunalitatile la tempulu sèu, fiti siguri ! Red.

dupa Franciscu imp. Austriei, carele repausà in 2. Martiu 1835, deci repausat'a au traitu 38 de anni in vednvia si preste totu 81 de anni.

( M i n i s t r u l u d e j u s t i t î a), avendu in vedere unele caşuri, unde essecu" ' torii judecatoresci au intempinatu resistintia | si auctoritàtile administrative au refnsatu a li I da assistentia, a recercatu pre ministrulu de interne, ca sè ièe mesurele necessarie, ca in caşuri de aceste essecutorii judecatoresci sè pota capetâ assistinti'a necessaria seau de-a dreptulu de la organele de securitate, seau prin midilocirea siefului loru, precum sunt commissaiii de securitate, pretorii, etc. si numai in casulu candu de la acesti-a n'aru capetâ assistinti'a ceruta, sè se adressedie càtra vice-comitele insu-si.

* n (D'i n v i e t i'a p a r i s i a n a.) TJnu advocatu d'in Parisu locuesce cu frotros'a si

jun'a sa socia preste véra in o villa destetata de pre maiulu Seqvanei, nu de parte de Pa­risu. Inse, fiindu cà occupatiunile salle facu, cá elu in fia eare dî se nu absinte d'in Pa­risu, jun'a sa socia se afla singura o mare parte d'in dî, cá si d'in nopte. Acésta singu-retate, care apesa forte sufletulu viuoiu alu junei femee, este unu astfelu de necasu greu, chiaru si dupa opiniunea unui colonelu de cavalleria, staţionaţii in apropiare, in câtu acestu-a cu multa generositate dedii a bietei snfferitorie in fia care di câte duoe ore d'in orele salle de sera libere. Dar' fiindu cà a t'itatu a conosce in acésta privintia, si pă­rerea bărbatului femeoi si dorindu a incun-giurá ori ce conflictu, ordona cá totu ele una unii d'in trimbitiasti sei cei mai buni sè se pos-tedie pre maluiu Seinei in distantie anumite, cari apoi se signalisedie sossirea bărbatului numai de câtu, cum se va ivi pre orizonte. Advocatulu, uimiţii de continuele distinctiuni nopturne, intr'o sera se cobori mai afundu pre maiu, pentru a conosce inscenatorii ; d'in nenorocire inse elu allunecà si cadiù in fluviu. Vigiliele lu-vediura cadiendu ; inse neci unulu nu alerga spre ajutoriu, ci cu indatenata punctualitate signalisara sosirea advocatului, care erá mai pre aici se o patiésca cu curio-sitatea sa, daca nesce tierani, ce treceau pre acolo, nu lu-scoteau. Colonelulu , care inca in acea nopte a auditu de intemplare, simu-landu compătimire, dogeni trimbitiasii pentru negligenti'a loru. „Die colonelu," respunse unulu d'intre ei „omulu [advocatulu] innotá pre apa la valle, càtra villa sa, innotá mai rapede de câtu cum indatená a merge. Ast­felu apoi am cugetatu, cà vomu face mai bine daca vomu signalisa, de câtu daca lu-vomu scote d'in apa."

„.% ( M u l t i a m i t a s i r o g a r e . ) D'in partea soc. de lect. a tenerimei rom. de Beiusiu se adduce profunda multiamita toturoru O. D Redactori, cari binevoira in an. trec. a ni tramite pretiuitele loru diurnale ; precum si d-lui I. C. Dragescu, pentru opusiorulu d-salle „Doruri si Sperantie". assemenea si Dlui Vict. Russu pentru opusioriulu d-salie „Suspinele Silveloru" Cu acesta occasiune rogàmu pre DDi Red. si autori atâtu de d'in coce, câtu si de d'incolo de Carpati, cá sè binevoiésca a ne ajutora si in cursulu acestui annu.

, \ ( D e a i i i i i i r i.)D. D e m e t r i u T r u -t i'a officiale la curtea de compturi este uu-mitu notariu la judecatori'a reg. de Sighisiora. (Ardealu.) Diu Gavrila B o d e a , fostu nota­riu comunale, este numitu essecutore la ju­decatori'a cercuale d'in Borosiu-Iueu. (Ung.)

* t (O f f i c i u p o s t a 1 e.) In comu­nitatea M a g i a r u s i u intre Feldior'a si Hévíz [distr. Brasieului] s'a infiintiatu officiu postale, communicandu intre Sedisior'a si Brasieu.

^ (I m e n é u). D. Ionu Corneliu T a-c i t u profess. la gimnas. rom. d'in Brassieu si Domnisior'a E c a t e r i n'a Tipeiu, (fiic'a Dlui protopopu gr. or. d'in Sabisiu iTranssilv.) Ionu T i p e i u ) si-au serbatu ci nuni'a in 30 Januariu, a. c. st. v. — Fericire si indestul-lare nouiloru căsătoriţi !

(C 1 a s s e a d o d i e t a ) a profes-soriloru de la universitatea d'in Clusiu s'a re-gulatu prin decretu imp. d'in 28. Jan. 1873. si a nume oui ordinari s'a insîratu in Clas­sea VI. éra cei estraordinari in a VII. classe de dieta.

( S t a t u t e l e ) institutului commer­

ciale ipotecarii! d'in Sigetulu Maramuresiului s'a approbatu prin miniss. de agricult. industr. si commerciu, cu dat'a 6. febr. a. c. Nr. 1600.

„*+ ( N o u i o s e p t i p a t r u p e d i) In gradin'a zoolog'ca a societăţii de acclima-tisatiune d'in Pest 'a , au sositu 5 lei, 1 leu-pardu si 1 hyena petata, cumperate d'in me-nageri'a Domnei Casanov'a. Deosebitu frumosu este leupardulu si unu leu mascuru de 8 anni.

[ P e t ő f i s i K o s s u t h s u n t s l o ­v a c i . ] Diuariulu slovacescu „Narodne Noviny" dice cà constitutiunea unguresca este împrumu­tata de la Slovaci ; apoi trece la literatur'a magiara si affirma, cà Petőfi, eonoscutulu june poetu magiaru, a fostu fiulu lui Pe t ro-vics, d'in cottulu Nogriidului ; éra pre mam'a sa a chiamatu-o Maria Hruz, d'in cottulu Thurocz. In fine si Kossuth e slovacu, fiindu cà proprietariulu Libhardt Kossuthfalvi pos­sède Abcdaríu, d'in care Kossuth a invetiatu slovacesce. Asiè este ; inse slovacii, dieu, pu­cinu au cascigatu de la aceşti duoi fii ai loru.

R o m a n i ' a . Onorab. nostri cititor voru fi cetitu in repportulu despre sie­dinti'a camerei deputatiloru României, in carea, prin votu aprope unanimu, s'a decisu a se tramitte imperatessei Eugeni'a o adressa de condolintia pen­tru mortea imperatorelui Napoleonii III. Acum suntem in pusetiune d'a pu­blica nu numai testulu adressei, ci si respunsulu imperatessei Eugenia.

Adress'a camerei deputatiloru Ro­mâniei este urmatori'a :

Domna,

Adunarea deputatiloru României, in an-tâi 'a di dupa reinceparea lucràriloru salle, a consideratu ca o detoriu sacra de a espri-me prin unu votu solemne viu'a sa dorere pentru mortea imperatului Napoleon III . si a marturi in acelu-a-si timpu profund'a recunos-cintia ce naţiunea romana va conserva totu-de-un'a càtra memori'a Augus ului Imperatu, pen­tru bine-facerile ce a facutu causai romane.

In calitate de presiedinte allu Camerei, si insarcinatu de dens'a, am marea onore de a adduce acestu votu la cunoscinti'a Majestät» Vostre.

Am onore, Domna, de a fi allu Majestatii Vostre Imperiale cu celu mai profundu res» pectu. etc. D i m. G h i c a.

A dou'a dî dupa espedirea adressei de mai S U H U d . preaiedii te allu Ca merei dà cetire de pre tribuna urma toriului respunsu :

Principelui Dim. Ghica.

Ve rögu a esprime recunoscinti'a mea cà­tra Adunarea deputatiloru României. Espri-mendu-mi simtimentele salle de gratitudine pentru servitiele date naţiunii romane de im-peratulu si asociandu-se cu dorerea mea, adu­narea mí-a datu preciose consolatiuni.

I m p e r.. E u g e n i .

Adunarea a primitu acestu respun­su allu Imperatessei en celle mai viue si mai respectuose applause.

R l lSS i 'a . Contele Siuwaloff éra se va duce la Londonu, fiindu plenipo tentiatu d'à incbiaiá nna conventiune pre basaa eonsultanloru, avute ia pri­m'a sa calletorla la Londonu. Foiele annuncia, cà ministrulu de resbelu a ordonatu immullîrea proviantului.cn to­te cà in magazinele militari d'in Odes-s'a se afla provimtu pentru 500,000 ostaşi si 200,000 Tseverti.

T u r c i ' a . Serbi'a cere de la por­ta autorisatiunea, d'a poté acredita agenţi politici la curtea'de Pariau, Be-rolinu si Patrupole. Ministeriulu Tur­ciei e applecatu a face de totu inde­pendenta baseric'a bulgara. Acésta af facere va ajunge in d î i l e l e aceste in-naintea consiliului de miniştri.

Ï S p a n i a . In un'a d'in siedintiele mai recente alle congressului, Zorilla, ministrulu presiedinte, presintá o pie tensiune de creditu de 12 millione fl. spre latîrea retielei tellegrafului. La una interpellatiune Zorill'a respunse,

cà elu deplânge attentatele Carlistilo-rn, guvernulu desvolta energia, ban­dele lui Maestrazo fura nimicite. Sa . batto fu batutu, una banda de 1200 Carlisti assemenea fù deplinu bătuta si pardù 38 morţi, intre cari si 2 preu­ti. Zorilla dechiara, cà rescol'a câtu de curundu va fi innabusita si comuni-catiunea cu Franci'a in scurtu tempu restituita. La interpellatiunea lui La-gunero Zorilla respinge accus'a redi-c-'ta contra auctoritàtiloru francese. cà ele aru sufferi insurgenţii spanioli si dice, cà tienut'a Franciéi care interne-dia pre Carlisti, este astfelu in câtu numai lasa nimicu de doritu.

A u s t r i ' a . Diuariulu „Tagblatt" eommunica urmatoriele despre con ferinti'a de eri a clubului polon»i ; Din discursulu lui Goltichow.sky, refe-ritoriu la reform'a electorale, s'a vediu-tu, cà Polonii n'au neci cea mai mica causa a nu crede guvernului, ba e mai consultu a accepta situatiunea, si a trage d'in ea possibilele folose. Clubulu polonilor n , dupa desbattere mai lunga, sustiene decisiunea addussa in annulu trecutu, a essî d'in Reichsrath, indata ce reform'a electotale va fi pre-sentata. Clubulu decise mai de p:srte, a concrede lui Goluchowsky alegerea barbatiloru de iucredere ai clubului spre începerea si continuarea negoti-atiuniloru. In septeman'a venitoria se va tiené siedinti'a decidiatoria a clubi-lui polon. Sponsaliele mare ducesei Mari'a de Russi'a cu principele Alfred de Angli'a este lucru decisu.

Heiri electrice. L o n d o n u , 9. Febr. Sponsaliele

(incrediutiarea) principelui A 1 f r e d u cu Mare-ducess'a russeaca M a r i'a s'a facutu prin procuratiune si se va no­tifica iu scurtu tempu officialminte la tote curţile europene.

M a d r i d u , 10. Febr. Zorilla de­chiara in congressu, cà regele are ín tentiunüa d'a abdice, si uu pote fi abatutu de la acestu propusu pre langa tote încercările făcute. S'a facuiu pro­punerea d'a dechiará congressulu de permaninte.

V i e n n'a, 1 1 . Febr. S« affirma, cà Maj. SH va sanctiuná mane pro­jectulu despre reform'a electorala.

P a r i s u , 11. Fe.br. Una depesía telegr. d r n Madridu comunica, cà in acésta sera se va proclama R publ c'a.

M a d r i d u , 11. F e b r . Regele per­siste a abdice ; abdicerea va fi asta di comunicata cortesiloru ; dupa ce cor-tesiî voru fi adusu vre unu conclusu, ministeriulu va resigna. Cortesii se de-ahiara in comissiune permanente.

B u c u r e s c i , 11. Febr. Pre langa tote urgitàrile Russiei lini'a ferrata [assi-Kisienew nu va fi dsseb\svi in véVa venitoria, pentru cà tunelurile sunt pliue de apa si amenintia cu sur­pare.

Burs'a de Vien'a de la 11. íauru 1873.

5 % metall. 69.75 Londra 105.85 Imprum. nat. 73.60 Argintu 107.60 Sorti d'in 1860 105.75 Galbenu 5.17 Act. de banca 1000.— Napoleond'or 8 .67 1 / 2

Act. inst. creu. 332.25

Propriet., edit. si red. respundiet. :

A L E S S A N D R U R O M A N U .

S'a tiparitu in Pest 'a 1872. prin Victoru H o r n y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20 .