workshop „aspecte psihologice ale preventiei si interventiei in siguranta rutiera”

Aspecte psihologice ale prevenţiei si intervenţie în siguranţa rutieră

Conf.univ.dr. Mihaela RusUniv.Ovidius Constanta

Psih.pr. Ionel Simionca, CI BistritaLect.univ.dr. Dan Octavian Rusu, Univ. Babes Bolyai ,Cluj Napoca

Temele abordateTemele abordate Psihologia sigurantei rutierePsihologia sigurantei rutiere Analiza accidentului rutierAnaliza accidentului rutier Relatia aptitudini-atitudini-comportamentRelatia aptitudini-atitudini-comportament Consilierea in conditii de accidentConsilierea in conditii de accident Prezentari de cazPrezentari de caz Chestionare

– de conduită preventivă şi siguranţă rutieră-analiză– Check-list atitudini disfunctionale

Scop

Abordare multidisciplinara

Psihologia sigurantei rutiere

Psihologiatransporturilor

Psihologia clinica

Psihologiamuncii

Ce este psihologia sigurantei Ce este psihologia sigurantei rutiere?rutiere?

Studiul comportamentului Studiul comportamentului participantilor la trafic si participantilor la trafic si

procesele psihologice procesele psihologice implicate in determinarea implicate in determinarea acestui comportamnentacestui comportamnent

Identificarea si cunoasterea factorilor cognitivi si a

factorilor de personalitate implicati in explicarea

comportamentului in trafic

Studiul atitudinilor si motivelor care stau la baza asumarii riscului

in trafic

INTREBARI?

•Care sunt aspecte psihologice relevante pentru siguranta traficului si cum pot fi ele recunoscute?•Cum putem utiliza rezultatele investigatiilor psihologice in practica pentru a facilita formarea,consilierea, selectia, reabilitarea conducatorilor auto,promovarea comportamentelor adecvate in conducerea preventiva?

Ce analizam?Ce analizam?Datele

accidentului

Cauzele accidentului

Conflictin trafic

Factorii accidentului

Cauze generatoare

Factorul uman

Factorul de mediu,

infrastructură

Factorul vehicul

Consum alcool

Nesemnalizarea directiei de mers

Stare de oboseala

Nerespectarea distantei de rulare

Consum de medicamente/

droguri

Viteza excesiva

Cum se genereaza comportamentul in trafic?

Credinte rationale si irationale

Atitudini

Comportamente in trafic

Experienţa Educaţie

Relatia aptitudini-atitudini-comportament

Abilitatile de conducere auto

SKILLComportamentul in trafic

STILDEPLASARE

Abilitati cognitive

Abilitati perceptiv-motrice

Calitatile atentieiSpirit de observatie

Aspecte ale perceptieiOrientare spatiala

Memoria topograficaClaritatea gandirii

Coordonare senzo-motricaPrecizia miscarilor

Promptitudinea reactiilor

Formarea deprinderilor de conducerePerformante in conducere

Asumarea riscului in traficAgresivitatea in traficAtitudinile si motivatia

Relatia factori de personalitate –comportament

Biassari cognitive

Siguranta in traficEducare

Conducere preventivaReabilitare

Atitudini in trafic şi diferentele culturale(Glad,Bermhoft, Maki, Aberg,1991)

Tara Obiceiul de a bea alcool

Conduce după ce a consumat alcool

Atitudinea fata de cei care conduc dupa ce au consumat alcool (pozitivă)

Danemarca 51% 51% 65%

Norvegia 56% 14% 20%

Suedia 38% 11% 18%

Efectul campaniilor de schimbare a atitudinilor(Elvik et al.1997)*

• Analiza facută pe 87 de campanii• Modificarea comportamentelor in urma campaniilor este mai puternica decat schimbarea

atitudinilor, care sunt mult mai rezistente

Comportament Inaintea campaniei

După campanie

Alcool la volan 28,8% 24,2%

Viteză în trafic 50,5% 40,1%Casca pentru biciclişti

12,4% 19,8%

Centura de siguranţă

61,6% 73,7%

Consilierea in situatii de accidentConsilierea in situatii de accident Implicarea unei persoane în situații de accident poate declanșa de cele

mai multe ori Stres posttraumatic. Acesta este invizibil aproape fără un psihodiagnostic clinic. Conform -

DSM IV TR acest SPT poate să apară în situațiile în care subiectul a suferit o expunere la un eveniment traumatic de genul:

A.Persoana a experimentat, a fost martoră sau confruntată cu evenimente care au implicat moarte, vătămare gravă, periclitarea integrităţii corporale proprii sau a altora. B. Răspunsul la eveniment a fost frică intensă, neputinţă sau oroare, ori comportament dezorganizat, agitat la copii.

De cele mai multe ori persoana nu se prezinta la psiholog imediat după accident ci ea vine doar după un timp anume de la producere accidentului. Printre acestea enumerăm:

1. Reexperimentarea persistentă a evenimentului În situația prezentată motivul pentru care se prezintă la psiholog este cel al retrăirii și reexperimentării evenimentului, indiferent dacă a fost victimă sau cel care a declanșat accidentul.

În situațiile următoare subiectul vine la psiholog din cu totul alte motive decăt cele legate de accidentul propriu-zis pe care în mod constant le evită.

2. Evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu traumaDe asemenea prezența la psiholog este argumentată de disconfortul psihologic de natură emoțională pe care subiectul sau cei din jur o resimt.

– 3. Prezenţa a cel puţin două dintre simptome de activare emoţională (hiperarousal)

– 4. Durata de instabilitate emoțională depăşeşte o lună.– 5. Dezgust şi interferenţă puternică în viaţa socială, profesională

sau personală.– 6. Neacordare la timp a asistenței psihologice de specialitate poate

avea ca și consecință directă asupra subiectului dezvoltarea de simptome similare tulburărilor psihiatrice.

Terapia cognitiv comportamentală aplicata in SPT: Prezentare de caz

Conducătorii auto profesioniști în mare măsură sunt implicați în accidente rutiere din vina altora. Subiectul nostru are 42 de ani este conducător auto profesionist de aproape 20 de ani, căsătorit 2 copii, stare materială bună. Se prezintă deoarecela controlul periodic este identificat de medicul psihiatru cu simptome depresive si cu accident rutier petrecut cu 8 luni in urma, se cere o evaluare clinica. Ulterior revine pentru intervenție psihologică.

Subiectul descrie contextul producerii accidentului: – nu a fost sub influența băuturilor alcoolice dar a avut problemem cu

viteza.– Dacă a fost cu permisul suspendat, da. În general permisul pentru

profesioniști este destul de facil acordat înapoi iar procedurile sunt destul de indulgente. Evaluarea psihologică este axată cu preponderență pe aspectele aptitudinale și mai puțin pe aspecte clinice și de personalitate. Motivele pentru care a avut permisul suspendat sunt: viteza excesivă și neacordarea priorității pietonilor pe trecerile de pietoni. Alte cauze invocate sunt: criza de timp-graba, obosela, situații conflictuale generate de: pietoni, colegii de servici, șef, familie, probleme materiale/ credite, datorii.

– De menționat: transportatorii de persoane sunt implicați în evenimente rutiere tragice mai rar decât cei care sunt tranportatori de mărfuri. Programul celor din urmă însemnă 3 luni plecați de acasă 1 lună acasă, dar și așa nu ei sunt cauzatorii de evenimente rutire.

– A avut coleg care a provocat evenimente tragice dar după condamnare a putut să își redobândească foarte facil permisul.

Sinteza întrebărilor: Vârstă, vechime în postul actual, ruta profesională, dacă a avut accidente, permis

suspendat, dacă a fost bolnav, dacă a avut internări la spital, dacă fumează, bea alcool, cafea, energizante.

A fost evaluat cu CASS ++ 2.1. CU SCALA DE atitudini disfuncționale DAS-A. Scala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfuncționale sunt considerate ca fiind proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncționale este mai mare. În cadrul teoriei cognitive asupra depresiei (Beck și colab., 1979) schemele de tip depresiv și credințele centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele de viață stresante. Scorul obținut este peste 148 nivel ridicat al atitudinilor disfuncționale.

Scala de atitudini disfunctionale, Forma A (DAS) Descriere test: Aceastã scalã evalueazã atitudinile ce pot constitui o predispoziþie

pentru instalarea depresiei.

Rezultatele obtinute: Scor brut: 148 (0 - 280; prag: 170) Nivel ridicat al atitudinilor disfunctionale

Rezultatele testariiRezultatele testarii

Profilul de distres emoționl PDE. CE MĂSOARĂ SCALA?Profilul Distresului Emoțional (PDE) este o scală cu 26 de itemi care măsoară emoțiile negative disfuncționale și emoțiile negative funcționale din categoriile „frică” și „trisțe/deprimare”. Scorul obțimut este peste 87 ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat de distres.Rezultatele obþinute: Scor brut: 87 (0 - 104; prag: 87)

Nivel obtinut: 2 (peste prag)Interpretare: Nivel foarte ridicat de distres

 La ZKPQ, Centralizare rezultate obtinute

pe scalele chestionarului:

Chestionarul de evaluare a stilului explicativ (OPT) Descriere test: Acest chestionar evalueazã stilul explicativ (optimist vs. pesimist)

Chestionarul de personalitate CP5F Descriere test: Acest chestionar evalueazã suprafactorii modelului Big Five: Extraversiunea (E),

Amabilitatea (A), Constiinciozitatea (C), Stabilitatea emoþionalã (S) Si Autonomia (D).

Sesiunile în număr de 8 au cuprins: Expunerea pentru “obişnuire” cu evenimentul in care a fost implicat. 1

sesiune 40 de minute Expunere in vivo sau în imaginar în cursul sesiunilor sau între sesiuni –

retrăirea traumei. În sesiuni scurte Nu toate victimele rezistă la expunere (cei care reacţionează emoţional

prin vină sau furie) Managementul anxietăţii – dezvoltarea abilităţilor de control asupra

fricii: relaxare musculară, stoparea gândurilor, controlul respiraţiei, respiraţie diafragmatică, dialog ghidat cu sine, training pentru inocularea stresului

Provocarea cogniţiilor problematice (ex. autoblamarea). Incheierea interventiei. Au disparut simptomele si trebuie sa revina

peste 2 luni.

Analize…

Chestionar de conduită preventivă şi siguranţă rutieră-analiză

Check-list de atitudini disfunctionale in traficCheck-list de atitudini disfunctionale in trafic

Contact

admin@psihotrafiq.ro