stop to shop septembrie 2011
Post on 07-Mar-2016
254 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
2 Stop to shop
Sumar
Director general
Andreea Bqnicq
andreea.banica@unireashop.ro
Director Publicitate [i V~nz`ri
Ecaterina Utali
ecaterina.utali@tycoon.com.ro
021.30.30.364, 0722.101.756
Director Crea]ie
Cristian Scutelnicu
cristian.scutelnicu@tycoon.com.ro
021.30.30.367, 0724.242.742
Redactor {ef
Roxana Bichi[
Redactori:
Elena Dumitru, Diana Rodan
Foto:
Valentin S., Dreamstime
Revista editat` de:
Tycoon Media Press
parte a grupului
Adresa redac]iei:
Unirea Shopping Center
Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,
Bucure[ti
Fax: 021.30.30.236
Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui
material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq
publica]ie fqrq acordul prealabil scris al
Tycoon Media Press.
Nr. 108 - Septembrie 2011
������������������� ���������
��� �� �������
� ��
���
����
����
������������ ��
���� �� ����
��%����"� ��#$�
� "�#! ����$���
($�"�� "�� �����
���) �������$��%��#�*�
���$���$ �"���
�"���%�%����',����������
������$ �"����%� "
���!�������"���%�%#����
#������"�������#���������� �+���������#%#���������%
�#$��%��#$�"��!���%���
���"���#��$ ��$���#!��$�$ "��
� ���������#$�%���%���"�#!��$�$��
)�$ !�� ��� !*��
��&�$�$� �#��& "�
���#�����#!"��%�#%����$����
� �������&����#���"�#!��$�&#� !!����%�� 81
8 TeaTru/Film/carTeRecomand`rile noastre
18 Film reporTerCo[mar pe uli]` – “Super 8”
20 iNTerViuDe vorb` cu Loredana
30 FashioN archiTecTureModa la Curtea Fran]ei (III)
58 isToria BiJuTeriilorBijuteriile Familiei Romanov (II)
68 s~N~TaTeTulbur`rile psihice la mod`
74 sTorY oF...Cary Grant [i Betsy Drake
84 DesTiNa}iiMaroc, t`râmul contrastelor
“”
Locul preferat demine pentrucump`r`turi esteThe Mall, un outletsituat la 30 de kilometri de Floren]a, \n Italia.
4 Stop to shop
EditShop
-a terminat vara cu ale ei nop]i toride, vacan]e [i ]inute lejere.Calendaristic, toamna \[i intr \n drepturi.ste timpul s ne schimbm vestimenta]ia, s ne \nnoim garde -roba. Putem s ne uitm cu drag peste pozele din vacan]a devar, \ncepnd a planifica weekend-urile de toamn [i vacan]ade iarn. entru aceia dintre noi care sunt prin]i, debutul toamnei aducecu sine bucuria de a-[i vedea prichindeii \n primul an de [coal,trind alturi de ei emo]ia. Pentru restul copiilor [i pentru ado-lescen]i este fie bucuria re\ntlnirii cu colegii, fie, dup caz,startul pregtirii pentru admiterea la liceu ori pentru Bacalau-reat [i facultate. otu[i, s nu uitm c centrele culturale \[i redeschid stagiunea,iar organizatorii de evenimente ne propun concertesenza]ionale. vident c ne gndim la debutul ploilor [i la temeperaturile care\ncep s scad. |ns, haide]i s admitem c munca la birou de vi -ne mai u[oar dac pe geam vedem ploaie \n loc de soare .erit s ne pstrm optimismul, chiar dac nu iubim anotim-purile reci. Au [i ele farmecul [i avantajele lor. ine\n]eles c nu putem s omitem televiziunea, parte din via]anoastr. Odat cu toamna se schimb grila de programe,aprnd noi emisiuni, noi produc]ii [i multe altele menite s nefac serile mai interesante.ememornd ce am fcut vara, acum este momentul s ne plani-ficm urmtoarea vacan] estival. Cutm noi destina]ii,schimbm preri cu prietenii [i colegii, \ncepnd a ne conturaprimele idei din planul pentru anul care vine.nevitabil ne gndim deja unde ne petrecem vacan]a de iarn,\ncepem a studia presa de specialitate \n materie de vesti-menta]ie, conturndu-ne o idee asupra a ceea ce este \ntendin]ele toamn-iarn, [i ne pregtim de shopping.ste, deci, momentul s \l privim pe septembrie nu cu regrete [inostalgie, ci cu bucuria a ceea ce urmeaz \n sezonul toamn-iarn [i dup.
SE
E
E
I
MB
R
P
T
Roxana BichiRedactor {ef
Cã asa este în
viatã
,
,
6 Stop to shop
tEatru
FiorD’Amour [nBucure]cio romantic` poveste dedragoste pe muzica Bu-cu re[tilor de odinioar`
Scenariul [i regia: Dan PuricCoregrafia: Traian Vla[Costume: Doina LevintzaScenografia: CorinaGr`mo[teanuActori: Ileana Olteanu, Vio-leta Huluba, Nadejda Dimi -triu, Lelia Marcu, AdrianaNicolae, Mihaela Ailinc`i, An-toanela Vl`descu, Drago[Huluba, Adrian Nour, etc.Cu participarea copiilor:Ioana Elena Vla[, AndreeaIuliana Mihai, Sara Cuncea,Petru Cuncea, Ilinca MariaBorcea
Regia: Mihai M`laimareScenografia: Sanda Mi-tacheSpectacol desf`[urat \ncadru neconven]ional
Bucure[ti 1930. Micul Paris\[i tr`ie[te fiecare clip` cu pasi-une. Din mahala [i p~n` la [o -sea, via]a palpit` cu frenezie. Seiube[te mult \n Bucure[ti, tr` su -rile nu mai prididesc s` duc`doamnele [i domnii, domni[oa -rele [i arti[tii la b`taia de flori dela [osea, \n toate restaurantele,\n toate c~rciumile r`sun` odele\nchinate femeii, iubitei, lunii [istelelor. Undeva, la por]ile Orien-tului, un ora[ ca un ecou al mari -lor capitale. Orgolios, nep` s`tor,ca un t~n`r f`r` griji, \n anii'30Bucure[tiul fredona cu o rar` bu-curie. Pensionarele stabi li men -telor Crucii de Piatr`, b`ie ]ii carestrig` \n gura mare “Uni versul”,lustragiii, poli]aii, pierde-var`, flo -r`resele, ser vitoarele geloase cani[te viespi, boe mii, to]i dan sea -z`, c~nt`, umplu la refuz gr` di -nile de var` ca s` asculte glasulunei viori sau s`lile de cinema,ca s`-[i revad` idolii. Femeia,eterna po veste, sub balconulc`reia se zi cea c` serenada estecea dint~i [i cea din urm`.
“Am încercat prin acest spec-tacol s` aduc aminte ceea ce ampierdut: fiorul în`l]`tor al calit`]ii.C`ci regalitatea asta presupune:o în`l]are, o înnobilare, oscoatere din mul]ime. În termeniivie]ii, femeia pe care o iubimeste regina noastr`. Ea ne-nal]`dincolo de obi[nuitul tr`it pân`s-o cunoa[tem. La fel, b`rbatuliubit de femeie este regele ei.Dragostea, deci, nu este nici pedeparte o stare democratic`, cio stare aristocratic`. Este, dac`vre]i, înnobilarea firii umane, atâtde supus` biologicului [i gre-garit`]ii, cu statutul de fiin]`.”
Dan Puric
TeaTrul MaSca aNuN}å...
Pagi
n` r
ealiz
at`
de E
lena
Dum
itru
royal FashionSpectacol selectat în cadrul celei de-a 20 edi]ii a Festiva -lului Na]ional de Teatru Sec]iunea romanian Showcase 3
TeaTrul Na}ioNal de opereTå ioN daciaN vå preziNTå…
Film
Miezul nop]ii \n Paris
Regia: Woody Allen
Cu: Marion
Cotillard,
Rachel
McAdams,
Owen Wilson
Gen: Come-
die, Roman-
tic, Dragoste
Premier` \nRom~nia:
02.09.2011
Trezirea la realitate
Regia: John
Cameron
Mitchell
Cu: Aaron
Eckhart,
Nicole Kid-
man
Gen:Dram`
Premier` \nRom~nia: 02.09.2011
Final Destination 5
Regia: Steven Quale
Cu: Emma Bell,
Arlen Escarpeta,
Nicholas
D’Agosto
Gen: Horror,
Thriller
Premier` \nRom~nia:02.09.2011
Pina
Regia: Wim
Wenders
Cu: Pina
Bausch
Gen: Muzi-
cal
Premier` \nRom~nia:09.09.2011
Friend with benefits
Regia: Will
Gluck
Cu: Justin
Timberlake,
Mila
Kunis
Gen: Comedie
Premier` \nRom~nia:09.09.2011
Columbiana
Regia: Oliver Megaton
Cu:Michael
Vartan,
Zoe Sal-
dana
Gen:Ac]iune,
Aventuri,
Dram`,
Thriller
Premier`\n Rom~nia: 09.09.2011
A naibii dragoste
Regia: Glenn Ficarra, John
Requa
Cu: Emma
Stone, Julianne
Moore, Ryan
Gosling, Steve
Carell
Gen: Comedie,
Dram`, Roman-
tic, Dragoste
Premier` \nRom~nia: 16.09.2011
Oare cum o reu[i?
Regia: Douglas McGrath
Cu: Sarah
Jessica
Parker,
Greg Kinn-
ear, Pierce
Brosnan
Gen:Comedie
Premier` \nRom~nia: 16.09.2011
Minte scurt` cu b`t`lie
lung`
Regia: Oliver Parker
Cu: Dominic West, Gillian An-
derson,
Rosamund Pike
Gen: Comedie
Premier` \nRom~nia:23.09.2011
Premierele lunii septembrie
8 Stop to shop
10 Stop to shop
CartE
“Cazul acestui scriitor por-tughez intrig` de mai bine de ojum`tate de veac, pe m`sur` ce audevenit perceptibile dimensiunilehalucinante ale proiectului s`u devia]` [i de crea]ie, ambi]ia lui de ase multiplica printr-un soi de familieinfinit`. Faptul c` a scris enorm demult, în mai multe genuri literare,sub câteva zeci de nume diferite,înc` nu ar fi fost decât o excep -
]ional` performan]` cantitativ`. Darambi]ia de a-[i multiplica propriapersonalitate, într-un proces de per-manente transmut`ri, pare eaîns`[i o «fug`» pe care numai limitabiologic` a putut-o opri. Proiectuls`u «heterologic» a devenit treptatexemplul unic de fic]iune somati-zat` care în literatura mondial` îipoart` numele.“
Dinu Flamand – traducator
Opera poetic`
de Fernando Pessoa
Detalii carte:Editura: Humanitas
Pre]: 47 leiAn apari]ie: 2011
“Poetu-i un simulator. / Atâta simuleaz`, / C` simulez`uneori /Durerea sa cea treaz`. / Iar când, citind-ocineva, / Durerea-l înfioar`, / Nu din poet r`sare ea, /R`sare din afar`. / A[a, în scripe]i arde, / Pe-a cugetu-lui seam`, / Acest funicular de / Sim]iri ce cord secheam`.” – Autopsihografie
“Eu sunt un p`gân
decadent din
timpul toamnei
Frumuse]ii /.../
mistic intelectual
al tristei rase de
neo-platonicieni
din Alexandria.”
Fernando Pessoa
Fernando Pessoa este unul dintre cei mai reprezentativi poe]i ai secolului XX. Public` cu regulari -tate articole în revistele literare portugheze (Orpheu, Portugal Futurista, Contemporânea, Athena),dar în timpul vie]ii, în afar` de acestea, i-au ap`rut semnate cu numele propriu doar câteva volu -me: Antinous (1918), 35 Sonnets (1918), O Banqueiro Anarquista (1922), English Poems I-II [i En -glish Poems III (1922), Messagem (1934). La moartea scriitorului s-a g`sit îns` un cuf`r cu 27.543de texte r`mase în manuscris. Cea mai mare parte a operei sale a fost semnat` cu diverse hete -ronime, c`rora Pessoa le-a creat personalit`]i [i biografii distincte.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
12 Stop to shop iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
Septembrie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
NEwS – agENda luNii
2–4/09IMaGInE FESTIvalRoMÅnIa
“Imagine Festival” este o com-pe ti]ie live de interpretare muzi-cal` care se adreseaz` trupelor [isoli[tilor vocali cu vârste cuprinseîntre 12 [i 20 de ani. În aceast`competi]ie sunt acceptate toatesti lurile muzicale: pop, metal, rock,jazz, hip hop, clasic, ska, etc. În ca -drul festivalului vor avea loc mas- terclass-uri gratui te, jam-sessions [iconcerte ale trupelor invitate, atâtdin ]ar`, cât [i din Europa. “Imagi -ne Festival” re pre zint` o serie defestivaluri de muzic` anuale ce sedesf`[oar` în peste 10 ]`ri. Câ[ti -g`torii edi]iilor na]ionale particip`la finala inter na ]ional`. Festivaluleste o [an s` pentru tinerii muzi-cieni de a-[i de monstra talentul, in-terpretând în fa]a unei audien]enumeroase, dar [i a unui juriu pro-fesionist. Pia]a Mic`, Sibiu
5–10/09FESTIvalul dE FIlM al EuRoPEI cEnTRalE
Reputatul regizor Radu Gabrea, care asus]inut de la început ideea organiz`rii unui Fes-tival de Film al Europei Centrale la Media[, aconfirmat faptul c` manifestarea va fi g`zduit`la începutul lunii septembrie de municipiul depe Târnava Mare. Proiec]iile vor avea loc în 3locuri din Media[, respectiv la CinematografulMediensis, la Sala Traube [i în aer liber, în Pia]aRegele Ferdinand, dar [i la Biertan [i Târn`veni.La Festivalul de Film al Europei Centrale de laMedia[ vor participa 6 ]`ri din Europa [i Israelul.
Evenimentul Entertainment Arena Expo este structurat pedou` sec]iuni, \n func]ie de tematica acestora: “Romanian Gam-ing Expo” - ce cuprinde distribuitori [i produc`tori de jocuri denoroc, rulete live [i electronice, jackpot-uri, slotmachine, com-ponente [i accesorii. “Romanian Amusement Expo” – av~nd catematic` simulatoare video, jocuri de pinball, billiard [i darts.“Entertainment Arena Expo” este conceput` ca o expozi]ie cese adreseaz` speciali[tilor din domeniul divertismentului, nefiind\ns` uitat publicul larg, pentru acesta fiind organizate o serie deconcursuri cu premii, pe sec]iunea “Amusement”.
A 20-a edi]ie a festivalului vacuprinde concerte ale elevilor [colilor[i liceelor de muzic`, ale studen]ilorde la Universitatea de Muzic` din Bu-cure[ti [i de la Conservatoarele din]ar` (în colaborare cu MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii); recitaluri aleunor soli[ti [i forma]ii de muzic` cla-sic`; concerte [i recitaluri ale unorforma]ii [i arti[ti profesioni[ti din]ar`; proiec]ii de filme documentaredespre George Enescu, filme ale Fes-tivalurilor George Enescu prece-dente, precum [i alte filme de art`
puse la dispozi]ie de TeleviziuneaRomân`. Concertele se vor sus]ine \nBucure[ti, Sibiu, Cluj-Napoca [iTimi[oara.
Mai mult, simpozionulinterna]ional de muzicologie “GeorgeEnescu – De la cunoa[tere la re-cunoa[tere” organizat de c`tre Uni-unea Compozitorilor [i Muzicologilordin România în parteneriat cu Acade-mia Român`, Institutul CulturalRomân [i Universitatea de Muzic` dinBucure[ti, se desf`[oar` la Bucure[tiîn perioada 7–11 septembrie.
1–25/09FESTIvalul „GEoRGE EnEScu”
7–9/09EnTERTaInMEnT aREna ExPo
Stop to shop 13
NEwS – agENda luNii
iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Rub
ric`
real
izat
` de
Ele
na D
umitr
u
14/09concERT “yannI”
16/09concERT nETSky
Concertul “Yanni Bucure[ti2011” face parte din turneul “Truthof Touch” [i este organizat de Aso-cia]ia Cultural` Maria Domina [iAgen]ia Vreau Bilet. De-a lungul tim-pului, Yanni a acumulat mai mult de35 albume de platin` [i de aur, lanivel mondial, cu vânz`ri totale depeste 20 de milioane de exemplare.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i450 lei. Zona Arena, Bucure[ti
Produc`torul belgian “Netsky”[i-a început cariera în urm` cu 2 ani.Este recunoscut pentru piesele saleconsiderate ca parte a genului liquidfunk. Artistul a semnat în 2009 cuHospital Records unul dintre celemai cunoscute label-uri de Drumand Bass din Marea Britanie. Netsky[i-a lansat albumul de debut în mai2010. Arenele Romane, Bucure[ti
15–17/09FESTIvalul InTERna}IonalGRaFFITI
Festivalul Interna]ional de Graf-fiti este organizat de Facultatea deArte [i Design Timi[oara împreun`cu Funda]ia Timi[oara ‘89 [i al]iparteneri. Acest eveniment va fi con-stituit din dou` sec]iuni: “Sec]iuneaGraffiti/Street Art” [i “Sec]iunea decomunic`ri rela]ionate cuGraffiti/Street Art”.
16–18/09FESTIvalul “PlaI”
Prima vedet` confirmat` la Festivalul Plai din acestan vine din Israel: Idan Raichel Project. Idan Raichel vaveni cu un proiect extraordinar: “The Idan RaichelAcoustic Project”, care reune[te pe scen` nu mai pu]inde zece muzicieni, fiind capul de afi[ al festivalului înziua de vineri, 16 septembrie. Susana Baca, artista carea contribuit decisiv la rena[terea muzicii tradi]ionaleafro-peruviane, \[i va prezenta la Festivalul Plai noulalbum, "Afrodiaspora”. Warsaw Village Band (Polonia),Forbidden City Chamber Orchestra (China), Beefólk(Austria) [i Tündérground (Romania) au mai confirmatprezen]a la Plai. Muzeul Satului, Timi[oara
18/09concERT “BRyan FERRy”
Concertul de la Bucure[ti promovea -
z` noul material discografic al artistului
lan sat \n toamna anului trecut. Inti tu lat
“Olympia”, albumul con]ine at~t piese \n -
registrate al`turi de fo[tii colegi din Roxy
Music, c~t [i colabor`ri cu: David Stewart
(Eurythmics), Johnny Greenwood (Radio-
head), Flea (Red Hot Chilly Peppers), Scis-
sor Sisters, Groove Armada [i David
Gil mour (Pink Floyd). Pre]ul unui bilet
varia z` \ntre 100 [i 350 lei. (Sala Palatului)
Sedentarismul duneaz grav snta]ii!
14 Stop to shop
CE Citim?
Galeristade Wendi Holden
Editura Polirom
„Sexul [i snobismul transpuse \ntr-oviziune contemporan`, iat` una dintre surprizele Galeristei.”
Saga
„Wendy Holden este o scriitoare ge-nial`: are un formidabil sim] alumorului, [tie cum s` dozeze dia-logurile [i s`-[i pun` personajele \ncele mai imposibile situa]ii.”
Daily Mail
„Satira cu care ne-a obi[nuit WendyHolden are \n Galerista o nou`\nf`]i[are, mai ascu]it`, plin` de surprize.”
Guardian
ceva de \mprumutat
de Emily GiffinEditura Litera
„Încânt`toare, surprinz`tor decaptivant` [i de real`“
Glamour
“Cel care vorbe[te pu]in are numai de câ[tigat,se presupune c` este inteligent, iar dac` esteadev`rat, se presupune c` este foarte in-teligent.”
Jean de la Bruyere
iubire vinovat`de Nancy Woodruff
Editura Nemira
Georgie pare s` aib` tot ce-[i dore[te – unso] pe care-l iube[te la nebu nie [i treib`ie]i absolut adorabili. Când so]ul ei estepromovat [i i se ofer` o sluj b` la Londra,familia pleac` din New Jersey [i se mut` înAnglia, unde Georgie pur [i simplu rena[te,reluându-[i cariera de actri]` pe care o în-trerupsese dup` na[te rea copiilor. Maimult, i se ofer` rolul vie]ii sale, cel al DoreiJordan – personalitate real`, cea mai ves -tit` actri]` din secolul al XVIII-lea [i mam` atreisprezece copii nelegitimi, dintre carezece concepu]i cu un viitor rege al Angliei.
Pagin` realizat` de Elena Dumitru
cum a[ putea s` sus]in\n fa]a unui juriu cinefilun film despre o crea-
tur` m~nc`toare de oameni, cearat` ca o combina]ie de [op~rl`[i p`ianjen ? J.J. Abrams (unuldin cei mai inventivi regizori-sce-nari[ti de filme de ac]iune din ul-timii 20 de ani) risc` aici s` fac`pu]in` urticarie datorit` inger`riifilmelor cu mon[tri din anii ’50-’60 pe de o parte [i a “familieiSpielberg” (cu Poltergeist, TheGoonies [i E.T.) pe de alt` parte.
Ultimul s`u film, Super 8,cam asta este: o combina]ie demonster movie [i (melo)dram`familial`. Este povestea, plasat`\n 1979, a c~torva pu[ti ce \n -cearc` s` realizeze (pe tipul deband` din titlu) un film cu zom-
bies, c~nd deodat` se dezl`n -]uie, \n jurul lor, un adev`ratco[mar ce le transform` micu]ulparadis suburban \ntr-un inferncontrolat de armat` [i vizitat, dinc~nd \n c~nd, de o creatur` ce\ncearc` doar s` se “\ntoarc`acas`” (v` aduce aminte deceva?), dar care mai \nfulec` pedrum c~te-un om.
Abrams nu prea ofer` nimicoriginal nici pe partea cu mon-strul (\nc`rcat electro-magnetic,precum \n The Entity), nici pepartea cu “Picket Fences” (undedoi b`rba]i trebuie s` se ierteunul pe cel`lalt pentru un acci-dent ce a dus la moartea so]ieiunuia din ei). Dar asta nu \lopre[te s` se joace admirabil cuaceste sugestii, sau s` le
\nchege \ntr-un tot coerent. Dac`l-am apreciat, p~n` acum, pen-tru ceva pe Abrams, acel cevaconsta \n abilit`]ile sale de con-structor, de arhitect, nu devizionar: dac` memoria sa cine-fil` (inepuizabil`) \i storcea pute -rea de a se g~ndi la chestii noi [i\l \ntorcea mereu \n trecut, el se\ntorcea totu[i acolo unde tre-buie [i reu[ea s` asezonezevechile ingrediente cu pu]in` per-sonalitate.
Mul]i au calificat efortul s`uregizoral drept o copie a stiluluinarativ promovat de Spielberg \nanii ‘80, [i totu[i nu ]in mintevreun film de-al s`u din acea pe-rioad` care s` fie at~t de vis-ceral [i de pronun]at horror(excluz~nd Poltergeist, oficial re-
16 Stop to shop
FilmrEportEr
co[mar pe uli]`– „super 8”
gizat de Tobe Hooper, de[i nicicu acela nu mi-ar fi ru[ine s`-lcompar).
Mai degrab`, Super 8 ducemai departe tradi]ia filmelor cumon[tri f`cute cu mult \nainte caSpielberg s` pun` m~na pe apa -ratul de filmat, ale c`ror re gulide baz` le cultiv` cu educa]ie [iclas`: mai \nt~i creatura este oamenin]are nev`zut` (excelent`partea \n care animalele fug dinmicul or`sel), apoi amenin]area\ncepe s` fac` ravagii (din nou,excelent`, at~t prin tehnic` c~t[i prin umor negru, scena \n careun poli]ist este ucis la benzin`rie\n timp ce v~nz`torul st` cuc`[tile de la walkman – o nou-tate la vremea aceea), pentru caabia \n final s` fie dezv`luit` \n\ntregime.
Partea aceasta va func]ionadup` cum suntem sau nu obi[ -nui]i cu sentimentalismul sauumorul naiv – mie m`rturisescc` scena \n care creatura cru]`ni[te copii mi s-a p`rut par]ialratat`, \ns` gagul prin care \[ischimb` culoarea ochilor l-amg`sit amuzant. Cu alte cuvinte,un monstru dresat, nu lipsit destil, s` fac` giumbu[lucuri mar -ca Spielberg.
Este oricum mult mai multdec~t pot spune despre dramafamilial`, ce ar trebui s` aduc`latura sentimental` a peliculei –asta chiar este o reiterare a mul-tor cli[ee despre: copii simpatici(niciunul din ei nu iese prea multdin tiparul “m~nca-i-ar mama”),p`rin]i absen]i [i / sau alcoolici,iert`ri [i vindec`ri venite pe ul-tima sut` de metri.
Din nou, asta nu \nseamn`c` partea aceasta nu func]io -neaz` contextual – depinde dec~t de u[or putem accepta sen-timentalismul. Iar adev`rul estec` majoritatea super-produc]iilorde dup` anul 2000 rareori [i-aumai permis s` articuleze opoveste sensibil` (chiar [i pebaza unor tropi), astfel \nc~t ca-pacitatea spectatorului de a maivibra la asemenea unde a de-venit din ce \n ce mai atrofiat`,at~t de infuzia de efecte spe-ciale, c~t [i de pofta cinea[tilorde a-[i reduce filmele megabu -getare la “ac]iune non-stop”.|ntrebarea ar fi dac`, acum,spectatorul hr`nit cu ase me neaspanacuri ar mai putea apreciaun film precum E.T. Dac` da,
atunci probabil c` se va \mp`ca,\ntr-un fel sau altul, [i cu Super8; dac` nu, atunci a[ zice c` n-are nicio [ans`.
Prin asta, desigur, nu vreaus` spun c` Super 8 e de nivelullui E.T. Nu cred c` e nici m`carde nivelul lui Stand by Me. Ceeace chiar m-a deranjat a fostscena deraierii trenului, ]ip` -toare [i ultra-exagerat`, singuraparte f`cut` exclusiv de dragulspectacolului. Apoi, m-a ofticatlipsa de personalitate a copiilor– sau, mai bine zis, uni-persona -litatea lor: gr`su]ul, care e [i re-gizorul filmului, e simpatic (nu arfi putut, dup` cum \i cunoa[tempe unii regizori, s` fie pu]inbully?); b`iatul sensibil e [i elsimpatic (nu putea s` aib` maipu]ine momente \n care s` sesmiorc`ie ca s` ne cumperesimpatia?); fata frumoas`, \nzes-trat` cu un neb`nuit talent deactri]`, e [i ea simpatic` (nuputea s` aib` mai multe mo-mente de scorpie, precum cel dela \nceput, \n care \l prive[te peb`iatul sensibil ca pe o impuri-tate curioas`?). {i a[a mai de-parte. Asta este – artasenimentalismului nu e u[oar`,\ns` un regizor abil o poate tratacu “ce-mai-con teaz`” [i s` nedistrag` aten]ia spre p`r]i mai\n`l]`toare.
Stop to shop 17
FilmrEportEr
Andrei Bangu
18 Stop to shop
“Am r`mas un copil rebel”loredana:
iNtErviu
La 25 de ani de la debutul pescen, Loredana se consider\nc un copil rebel care [i-a
dorit s se hrneasc cudragostea lumii, s cnte pen-tru a ie[i din tipare. “Primele
mele amintiri se leag demuzic [i totul a \nceput dindorin]a mea mare de a cnta
[i de a fi iubit. Mereu amavut dorin]a asta de a comu-nica, de a-mi face prieteni, de
a cltori [i poate c asta m-a dus \n aceast lume a
muzicii [i de asta am o marebucurie cnd sunt pe scen”,
spunea \ntr-un interviuLoredana. O poveste despre
destinul unei artiste, mame [iso]ii complete pentru care
lipsa de toleran] [i neimpli-care sunt cea mai mare
temere. O iubit cucerit printcere [i o mam care a
re\nv]at s vad lumea prinochii ino cen]i ai fiicei sale.
Stop to shop 19
Anul acesta se \mplinesc 25de ani de la debutul dum-neavoastr` la Mamaia.Privind \n urm`, cum sevede Loredana de acum?Loredana Groza: Cum nici cu
g~ndul n-a visat. N-am crezut c`via]a este at~t de complex` [i c`muzica m` poate duce \n locuri \ncare nici n-am crezut c` exist`,dar`mite s` le visez.
25 de ani \nsumeaz` [i unminunat concert dedicatElenei la \mplinirea celor 13ani…L.G.: {i un prilej s` pot s` trec
prin toate momentele frumoasedin cariera mea [i s` \i am al`turipe prietenii dragi din muzic` careau fost l~ng` mine de-a lunguldru mului. Concertul l-am f`cut \nprimul r~nd pentru to]i fanii mei,in clusiv pentru cei de pe Face-book/LoredanaGroza, dar a fost[i o surpriz` pentru feti]a meacare pe 14 iulie a \mplinit 13 ani.
“Bun` seara, iubite”- opies` interzis` pe carep`rin]ii mei o ascultau peascuns [i, ca ei, mul]i al]ii.S-au n`scut iubiri, copii peacordurile acestei melodii.C~nd a spus cu adev`ratLoredana – “Buna seara, iu-bite/ te-a[tept ca [i c~nd…L.G.: Atunci am spus cu
adev`rat . Chiar \n momentul \ncare am \nregistrat c~ntecul
tr`iam [i prima mea poveste dedragoste. Eram chiar la r`s`ritulprimei mele pove[ti de dragoste,a[a c` am c~ntat cu convingereacele versuri ale lui Lucian Avra -mescu [i se pare c` acest lucru aajuns direct \n sufletele publicului.
Spunea]i c` \n via]` lucrurilevi s-au \nt~mplat \n acela[itimp, ca o avalan[` deemo]ii [i evenimente ascen-dente care, de fiecare dat`,v-au dus din ce \n ce maisus. Au fost momente de re-grete?L.G.: Cu siguran]` c` tot tim-
pul sunt [i regrete, a[a cum [iumbrele sunt cele care pun \n va-loare lumina. Cred c` momentele\n care nu am reu[it s` duc la
cap`t un lucru m-au \nt`rit [i m-auf`cut s` \nv`] din asta [i s` \ncercs` nu repet ceea ce am f`cutgre[it.
|n to]i anii ace[tia a fostvreun moment \n via]a dum-neavoastr` \n care a]i dorits` pune]i punct, s`renun]a]i la tot [i s` pleca]ideparte sau a persistat\ntotdeauna acea \nd~rjirede a cuceri lumea?L.G.: Dac` nu a[ fi avut
aceast` putere care m-a dus [i m-a motivat prin pasiunea mea fa]`de muzic` [i fa]` de c~ntat, pro -ba bil c` m-a[ fi l`sat prad` [i mo-mentelor de dezam`gire care, vreinu vrei, intervin \n via]a fiec`ruiom. Am \nv`]at s` trec pesteasta, s` g`sesc resurse, s` vadmereu partea plin` a paharului [is`-mi duc misiunea p~n` lacap`t: aceea de a bucura oameniicu c~ntecele mele.
iNtErviu
R`s`ritul primeimele pove[ti de
dragoste
Umbrele suntcele care pun \nvaloare lumina
iNtErviu
Exist` pentru omulLoredana momente desuferin]` sau ele vin [ipleac` la fel de repede, \ntr-un soi de lupt` cu prezentulcare nu te las` s`-]i facitimp pentru a-]i linge r`nile?L.G.: Se spune c` arti[tii sunt
mult mai sensibili [i se inspir` dinmomentele de genul acesta pen-tru a crea muzica [i a scrie ver-suri. Cu siguran]` [i pentru mineau existat aceste situa]ii, dar am\ncercat s` le exprim prin muzicamea, iar pentru mine a fost ca oeliberare faptul c` am putut s`pun aceste tr`iri pe note muzi-cale. Am scris [i scriu c~ntececare sunt legate de \nt~mpl`rireale sau de vise.
S` vin` de aici for]a [i pute -rea interioar` de a v` rein-venta?L.G.: Nu cred c` \ncerc s` m`
reinventez, c~t \ncerc s` m` des -cop`r [i cred c` fiecare v~rst` arefarmecul ei [i cu c~t m` descop`rmai mult, cu at~t \mi dau seamac~t de mult \nseamn` s` \ncercis` te cuno[ti pe tine \ns`]i [i s` \iinspiri [i pe cei din jurul t`u, s`nu le fie team` s` se cunoasc` [is` se schimbe.
Este teama de ne[tiin]`cea mai mare fric` a dum-nea voas tr`?
L.G.: Nu cred c` neap`ratteama de ne[tiin]`. {ti]i cum sespu ne: ”ferici]i cei s`raci cu du -hul”. Una din temerile mele estelipsa de toleran]` [i de neimpli-care.
Poate Loredana de azi nu arfi fost cine este dac` nu exista o m~n` de oamenipotrivi]i la locul potrivit.L.G.: |n via]a oric`rui om
exist` \nt~lniri care \]i schimb`destinul [i te \mbog`]esc. Amavut norocul s` \nt~lnesc oameniremarcabili care mi-au \ntret`iatcalea [i cred c` nimic nu este\nt~mpl`tor. Cred c` oamenii pecare trebuie s` \i \nt~lne[ti [i cucare po]i s` fii pe aceea[ifrecven]` vin \ntotdeauna \n calea
ta dac` e[ti deschis, receptiv.Unul din motto-urile mele este s`nu ratezi nicio ocazie, s` nu spuiNU [i cred c` asta m-a ajutatfoarte mult s` descop`r lucruri [ioameni. Niciodat` nu am trecutpe l~ng` ei indiferent`.
Crede]i \n destin sau des-tinul ]i-l faci singur?L.G.: Cred c` [i una [i alta
conteaz`. Cred c` undeva acoloexist` o hart` pe care o urm`mmai mult sau mai pu]in, darop]iunea ta personal` conteaz`foarte mult [i cred c` a [ti s`alegi [i s` combini aceast`alegere cu instinctul t`u de multeori poate s` \]i ajute destinul [ichiar s` \l reconfigureze. Cred c`st` \n puterea noastr`.
20 Stop to shop
Temerea meaeste lipsa detoleran]` [ineimplicare
Stop to shop 21
iNtErviu
Dorin]a de a str`luci [i a fiiu bit` de oameni v-a deter-mi nat s` trece]i pesteopozi]ia mamei, peste pre ju -de c` ]ile vremii [i s` v`\ndeplini]i visul. S` cuceri]ilumea. Cum a \nceputaceast` extraordinar` aven-tur`?L.G.: E mult spus opozi]ia
mamei. Ea doar \[i dorea s` amun serviciu normal, necrez~nd c`a fi c~nt`rea]` poate fi o meserie.M-am lansat la sf~r[itul anilor‘80 [i \n Rom~nia exista o men-talitate extrem de rigid` apropode arti[ti, de c~nt`re]e mai ales.Dac` acum mai to]i copiii \[idoresc s` devin` arti[ti, pe atuncipentru o fat` putea fi o op]iunedestul de u[uratic`. Dar eu amavut visul meu [i nu am ]inut contde toate aceste prejudec`]i. Mi-am dorit s` fiu altfel, s` ar`t lumiicine sunt [i ceea ce simt [i s` m`hr`nesc cu dragostea lor.
Povesti]i-ne despre caseteleg`site acas`, la p`rin]i, cuprimele c~ntece \nregistratepe casetofonul dublu adusde tata din Libia. Ce c~nta]ipe atunci?L.G.: C~ntam ceea ce se
putea asculta \n perioada respec-tiv` \n Rom~nia. Accesul lamuzic` era limitat [i dac`noaptea la radio mai puteai as-culta c~ntece “imperialiste”, altesurse puteau veni doar din casete
piratate aduse prin tot felul decombina]ii de prietenii tat`luimeu. A[a c` am ascultat tot felulde muzic` de la Abba, Bee Gees,muzic` rom~neasc` difuzat` \npropor]ie de 90%, muzic` country,italian`, fran]uzeasc`, popular`.C~ntecele pe care le \nregistramerau c~ntece pe care le [tiam dela [coal`. F`ceam limba englez`[i mai \nv`]am c~te ceva [i acolo,a[a c` atunci c~nd am descoperitaceste casete am dat de acestevoci acapella, mi-a venit ideea s`le completez cu vocea de acum,s` le reorchestrez [i a[a a ap`rutalbumul “Nana Nanino - copiiisirenelor”.
V` plictisi]i u[or?L.G.: M` plictisesc u[or de
rutin` [i \ncerc s` o evit [i s` fac\n a[a fel \nc~t fiecare zi s` fie alt -fel, dar \n acela[i timp c~nd sunt\n situa]ia \n care am de respec-tat o rutin` \ncerc s` g`sescpl`cerea \n a face un lucru [i a-l\mbun`t`]i.
V` r`zvr`ti]i c~nd cineva\ncearc` s` v` \ngr`deasc`libert`]ile?L.G.: Cred c` dintotdeauna
am fost [i am r`mas un copilrebel. Am \nceput s` c~nt pentruc` vroiam s` fiu altfel, s` ies dintiparele pe care ni le impuneaucei din jur [i s` ar`t [i genera]ieimele [i nu numai c` putem s`schimb`m ceva, s` facem lumeamai bun`.
Acum 25 de ani, la Mamaia,era c~t pe ce s` nu urca]ipe scen`. Un cutremur v-aprins \n camera de hoteldar, cu toate astea, o sin-gur` dorin]` str`b`teamintea Loredanei deatunci…L.G.: Cutremurul a venit chiar
dup` ce am aflat c` eram mareac~[tig`toare a concursului. A fostcutremur [i la propriu [i la figurat.Mi-a fost team` c` nu voi puteaajunge pe scen` s` \mp`rt`[escbucuria mea cu \ntreaga
Mi-am dorit s`m` hr`nesc cudragostea lumii
Am \nceput s`cânt pentru c`
voiam s` ies dintipare
22 Stop to shop
Rom~nie, dar am trecut pesteasta [i totul s-a terminat cu bine.
At~t de bine \nc~t, ast`zi,mult` lume v` compar` cuMadonna. Unii chiar au spusc` le pare r`u c` v-a]in`scut aici. “Pe l~ng` talen-tul Loredanei, Madonna ar fifost mic copil.” Ave]i acestregret? Este Rom~ nia,cumva incon[tient, o
\ngr`dire sau poate un startcu handicap pentru un artistvaloros?L.G.: Cred c` este greu s` fii
profet \n ]ara ta, dar asta nu\nseamn` c` nu am mers mai de-parte atunci c~nd au fost [i mo-mente de iner]ie. Compara]ia cuMadonna m` onoreaz`, dar \miplace s` cred c` sunt Loredanadin Rom~nia [i faptul c` m-amn`scut aici [i nu \n alt` parte cusiguran]` a fost dintr-un motiv.Cred c` \n America sunt foartemul]i, c~nt`re]i, actori, dar Rom~ -nia este o ]ar` mic` [i cred c` emisiunea mea [i a arti[tilor deaici s` punem \n valoare spiritulrom~nesc [i, de ce nu, s` ar`t`mlumii c` avem ceva de spus pelimba noastr`.
Ast`zi c`uta]i “VoceaRom~niei”. Ce i-ar trebuiunui \ncep`tor, \n ziua deazi, ca s` devin` cuadev`rat un nume?L.G.: |n primul r~nd \ncredere
\n sine [i curajul de a fi tu \nsu]i.
Cum vede]i aceast` nou`pro vocare: “VoceaRom~niei”?L.G.: Este, cred, cel mai com-
plex [i interesant proiect \n caream fost implicat` p~n` acum,pentru c` m` provoac` [i m` faces` \mp`rt`[esc tot ce am acumu-lat [i am experimentat de-a lungulcarierei mele de p~n` acum.
Unul dintre oamenii specialidin via]a Loredanei senume[te Dennis Hopper. Aldoilea tat`. Cum l-a]i cunos-cut?L.G.: Pe Denis l-am cunoscut
\n Rom~nia \n timp ce filma acumc~]iva ani \n studiourile MediaProdin Buftea [i de atunci p~n` \nmomentul \n care a plecat dintrenoi ne-am intersectat [i ne-amv`zut de nenum`rate ori at~t \nRom~nia, c~t [i \n America. Dec~te ori a avut ocazia a venit laconcertele mele [i de c~te ori amavut ocazia am venit la festivalul
iNtErviu
“VoceaRomâniei”-
\ncrederea [icurajul de a fi tu
\nsu]i
Andrei m-acucerit prin
t`cere, iar Elenam-a re\nv`]at s`v`d lumea cuochi inocen]i
de film pe care \l organiza \nVegas. Faptul c` el m` prezentaca f`c~nd parte din familia lui afost o mare onoare [i un mareprivilegiu pentru mine.
P`rea c` nimeni nu poate s`opreasc` \n loc uraganulLoredana. {i, totu[i, \ntr-o zicineva a reu[it s` pun`punct. Cum v-a cucerit An-drei, so]ul dumneavoastr`?L.G.: M-a cucerit prin t`cere.
Se spune c` t`cerea este de aur[i \n cazul lui a[a a [i fost. Demul te ori o privire, un gest suntmai puternice dec~t o mie de cu-vinte.
{i a ap`rut Elena – momen-tul \n care rebela Loredanadevine cu adev`rat femeie,“momentul mariirevela]ii”…L.G.: Elena este ceea ce mi-
am dorit \ntotdeauna. Este fruc-tul iubirii [i al pasiunii pe caream sim]it-o din prima clip` \ncare l-am \nt~lnit pe Andrei [i eaa venit ca o dovad` vie a iubiriinoastre. Aproape zilnic avemconversa]ii surprinz`toare [iacum c` este \n pragul pubert`]iisunt surprins` de \ntreb`rile [ichiar de comentariile pe care leface. Elena viseaz` [i ea lamuzic`, la o via]` str`lucitoare [ide asta nu pierde nicio ocazie,atunci c~nd nu are [coal`, s`vin` la concertele mele, \n studiosau la repeti]ii. Ea m-a re\nv`]ats` fiu copil [i s` v`d lumea dinnou cu ochi inocen]i.
Text: Diana RodanFoto: Paul Diaconu
Stop to shop 23
iNtErviu
FaShioN world
24 Stop to shop
Designerii auprezentat dejanoile colec]ii dinsezonul toamn` –iarn`. Care suntmaterialele \nvog`, ce culori tre-buie alese [i ce stileste new entry orise men]ine? Pen-tru a r`spundeacestor \ntreb`ri,“Stop To Shop” acerut sfatul unorspeciali[ti \ndomeniu. AndraClitan [i Iulia Dimapuncteaz`tendin]ele \n ma-terie de vesti-menta]ie feminin`,iar Adina Buzatu \nceea ce \i prive[tepe domni.
moda [itendin]ele sezonuluitoamn` – iarn`
culori puternice [icombina]iile perfecte
|n ceea ce le prive[te pedoamne, designer-ul Andra Clitaneste de p`rere c` cine a ales\nc` din sezonul estival piesevestimentare \n culori puternice,precum albastru ultramarin saucobalt, orange, ro[u, verde a fostfoarte inspirat`. “Multe din aces-tea pot fi folosite [i \n toamn`,chiar dac` ai ales cu prec`derem`tase natural`, musseline sautricot foarte lejer. Se poart` \ncombina]ie cu dresuri opace [iun cardigan imprimat. Nu v` fiefric` s` \ncer ca]i combina]ii carealt`dat` ar fi p`rut mult prea\nc`rcate. Pentru acest sezonsunt ideale. Vezi Rag&Bone,Proenza Schouler, Chloe. Toateacestea merg foarte bine combi-nate at~t cu piele [i jachete, c~t[i cu fuste sau pantaloni.”, estede p`rere designer-ul.
Tot de la Andra Clitan amaflat c` pentru zilele mai frigu -roase, doamnele pot alege cucea mai mare \ncredere o"Parka" matlasat`, a[a cum auprezentat Thakoon, Rick Owenssau Jean Paul Gaultier. “Iar dac`modelul are o inser]ie din blan`,mergi la sigur! Este o alegerefoarte cool [i, totu[i, foartec`lduroas`. Desigur c`, pentruserile \n care alegi o loca]ie maipreten]ioas`, o hain` \n totali-tate din blan`, c~t mai colorat`,cu o croial` c~t mai \ndr`znea]`ar fi o alegere mai potrivita (veziPrabal Gurung, Marni, Missonisau Louis Vuitton)”, puncteaz`Andra.
se poart` vintage
|ntrebat` dac` vintage este\nc` \n vog`, designer-ul ne-aspecificat: “|ntotdeauna ai partede foarte multe surprize c~ndtreci pragul unui t~rg vintage, dealtfel cu obiecte unice [i demulte ori foarte pre]ioase. Odoamn` care nu a f`cut-o nicio-dat`, acum este momentul! Cineeste o devoratoare de vesti-menta]ie vintage, acum va fi mo-mentul s`u.” Andra le sf`tuie[tepe cele care \nt~mpin` dificult`]i\n acest sens s` se inspire de ladesigneri precum Jil Sander,Yves Saint Laurent sau Prada.
{i pentru c` sezonul rece nuexclude ]inutele de sear`, cuat~t mai mult cu c~t s`rb`torilede iarn` sunt a[teptate, AndraClitan recomand` fie o rochie
dintr-un voal de m`tase natu-ral`, foarte vaporos, imprimat cubuline sau \ntr-o culoare foartevie, fie, pentru cele \ndr`zne]e,smoking-ul prietenului/so]ului.“Va ar`ta fabulos suprapuspeste o rochie vaporoas` [i, maiales, transparent`.”, conchideAndra Clitan.
|ntoarcerea la natur`
|n opinia designer-ului IuliaDima, idealul feminin contempo-ran, manifestat prin noi abord`riestetice, permite observareatendin]ei clare a \ntoarcerii sprenatur`, \n \ncercarea de a veni \najutorul ei. “Din acest motiv,sunt folosite \n tendin]ele lui2012 gamele cromatice adec-vate, culorile reg`sindu-se \nnatur`: pasteluri, ivoire, \ns` [iculorile sau accente de culoarevii, fluo, de inspira]ie floral`. S`amintim [i nelipsitul contrast denonculori: alb-negru.”, puncteaz`Iulia.
Referitor la accesorii, [i elesunt subordonate acestui trend.Astfel, dispare op]iunea pentrupaiete ori strasuri. “Se caut`, \nart`, realizarea detalilor, tex-turilor interesante, inspirate dinstructuri oferite de natura carene \nconjoar`.”.
|n opinia Iuliei Dima serevine la o naturale]e fireasc` \ncostum. “Delicate]ea materiale -lor, transparen]a, lejeritatea dea fi purtate, prezen]a senza ]ieide comfort [i simplitatea lor netrimit c`tre o lume curat`.”,conchide designer-ul.
Stop to shop 25
FaShioN world
FaShioN world
26 Stop to shop
Nuan]e neutre pentru domni
|n ceea ce \i prive[te pedomni, stilista Adina Buzatu ex-plic`: “Dup` explozia de culoarea sezonului trecut, tendin]ele detoamn` anun]` un sezon \nnuan]e neutre, aparent terne.Revine \n for]` maronul, \n toatetonalit`]ile lui, iar griul \[ip`streaz` un loc important, la felca iarna trecut`. Aparent simplu,dificultatea const` tocmai \nal`turarea reu[it` [i armonioas`a nuan ]elor de bleumarin, gri,maron [i olive, care corectdozate pot crea un outfit sofisti-cat [i lipsit de monotonie.”
Despre linia vestimentar`,Adina puncteaz`: “Croiurile
foarte cambrate, jachetele [imai scurte dec~t \n sezonul tre-cut, pantalonii slim cu pensesau f`r` sunt ingrediente carecontrabalanseaz` «monotoniacromatic`», d~nd un aer ultra-modern, tineresc [i original.”
Naturale]e [i \n moda masculin`
“Nu este o caracteristic` asezonului, ci o regul` general`utilizarea materialelor naturale(l~n`, mohair, cashmir, m`tase).Acestea \]i ofer` confortul decare ai nevoie zi de zi, dar [iimaginea impecabil`, rafinat` aunui om elegant, \n pas cumoda.”, opineaz` stilista.
|n plus, Adina Buzatu atrageaten]ia c` \n acest sezon sacouldevine piesa indispensabil`oric`rei garderobe masculine.
“|n func]ie de personalitatea[i stilul de via]` al fiec`ruia,acestea pot fi lejer construite(umeri [i piep]i ne\nt`ri]i) saustructurate (cu linii bine defi-nite). Aceast` pies` poate fi pur-tat` \n zilele mai pu]in r`coroasecu o c`ma[`, dar va ar`ta la felde bine [i cu un pulover tricotat,cu aspect handmade, \n zilelemai reci. |n ambele cazuri, touch-ul de originalitate poate fi dat deo e[arf` cu un imprimeu intere-sant.”
sezonul tricotajelor
Adina Buzatu puncteaz` c`acesta va fi sezonul tricotajelor.“Se poart` \mpletiturile etnice,
Stop to shop 27
FaShioN world
din fir gros, fie c` este vorba depulovere pe g~t, cardigane XXL,dar [i jachete. Pentru a \nl`turaaspectul aparent b`tr~nicios alacestora, trebuie combinate cujean[i slim fit sau cu pantalonidin stof` moale.”.
Adina consider` c` domniicare au \n garderob` un paltonCamel fac dovada unei investi]iiinteligente.
“Acesta poate fi purtat at~tpe deasupra unui costum, \ntr-o]inut` business, dar [i la opereche de jean[i uza]i [i ghetevintage, pentru un look relaxat.”.
Stilista explic` faptul c`acum este momentul \n carec`m`[ile \n carouri c~[tig` teren\n garderoba masculin`, “fiindpurtate at~t \ntr-un mod noncon-
formist cu tricouri bazice pededesubt, c~t [i \n ]inute smartcasual cu cravat`.”.
accesoriile, element-cheie
“Ca de fiecare dat`, acce-sorizarea r`m~ne cheia unei]inute elaborate, care s` ex-prime \ntocmai personalitatea [istilul purt`torului. |n acest sens,ciorapii pot juca un rol extrem deimportant – neasortarea aces-tora la culoarea pantalonilor [ialegerea unora \n culori [i mo -de le extravagante vor da o not`de originalitate [i \ndr`zneal`oric`rei ]inute.”, conchide AdinaBuzatu.
Roxana Bichi[
28 Stop to shop
ludovic XVi [i fascinanta
maria antoaneta
|n timpul domniei lui LudovicXVI, \n Fran]a se dezvolta stilul Ro-coco. Vestimenta]ia cap`t` unlook strident, mai ales \n cazuloutfit-ului celor din \nalta soci-etate. Curtea Regal` era definit`prin noile new entry din mod`.Restul Cur]ilor din Europa, pentrua fi la curent cu noul dress-code,primeau de la Paris p`pu[i dem`rime natural` \mbr`cate \n con-formitate cu noile trend-uri. Iar \ntimpul lui Ludovic XVI acesteaap`reau [i disp`reau cu rapidi-tate.
Materialele erau aproape lafel ca \n perioada precedent`,\ns` cap`t` nume particulare.Toate culorile curcubeului sereg`sesc \n vog`, dar cu numeadaptate evenimentelor careaveau loc sau nuvelelor care sescriau. De exemplu, “Puricele”era un fel de maro \nchis [i se afla
printre favorite, datorit` lui Lu-dovic care o admirase pe regin`\ntr-o rochie de aceast` culoare.Dungile erau la mare c`utare at~tpentru vestimenta]ia adul]ilor, c~t[i a copiilor. Voalul, dantela [iblana decorau hainele, combinatecu flori artificiale [i panglici. Vre-mea broderiilor gele [i a bijuteri-ilor trecuse. Niciodat` \n istorie nuau existat rochii at~t de scumpe,dar at~t de frumoase. Se foloseausatinul, brocartul, multe dantele,funde [i flori artificiale. Danteleleerau negre, albe [i colorate doar\n galben [i argintiu.
maria antoaneta –trend setter-ul epocii
Moda o dicta t~n`ra [i caprici -oasa regin` Maria Antoaneta, aju- tat` de designer-ul Rosa Bertin.|ntr-o perioad` \n care popula]iase lupta cu s`r`cia, regina chel-tuia enorm pe noile sale vesti-menta]ii.
Ea a fost ultima regin` a
FaShioN arChitECturE
Moda o dicta
tân`ra [i capri-
cioasa regin`
Maria Antoaneta,
ajutat` de
designer-ul
Rosa Bertin.
|ntr-o perioad`
\n care popula]ia
se lupta cu
s`r`cia, regina
cheltuia enorm
pe noile sale
vestimenta]ii.
Moda la Curtea
Fran]eiVersAilles De lA luDoVic XiV lA reVolu|iA FrAncez~ (iii)
FaShioN arChitECturE
Fran]ei care a stabilit curentele \nmod`. Cuv~ntul ei era lege pentruto]i. Odat` ajuns` regin`, [i-a co-mandat noul look la Rose Bertin,designer-ul cel mai renumit dinParis. Printre ]inute s-a num`rat [iprovocatoarea “rochie à la polon-aise", cu corsetul extrem destr~ns [i fusta ampl`, p~n` laglezne, totul \ncununat de operuc` foarte \nalt`, pudrat` [idecorat` cu pene, voal [i alteobiecte. Regina nu a inventatmoda. A promovat una completdiferit`, creat` prin prisma pro-priei persoane, f`r` a omite ideeade celebritate, modernism [i cul-tur`. A [ocat mereu [i a fost ceacare a reu[it s` impun` propriulstil chiar [i du[manilor. Domnia i-a fost scurt`, dar versatil`.Fiecare stil impus era adoptat, in-diferent c~t de rapid f`ceaschimb`rile: de la elaborata ves-timenta]ie din timpul lui LudovicXV p~n` la hainele cu influen]`masculin` englezeasc`. C~teo-dat` p`rea c` \[i dore[te un stilmai pu]in formal, iar \ncercarea eide a duce o via]` simpl` a adus
“stilul fermei” la Versailles: modainspirat` din hainele ]`ranilor.
rochiile stilului rococo
Cel mai frapant element dingarderoba reginei era crinolina stilRococo, foarte elaborat`, cu di-mensiuni considerabile. Maria An-toaneta, dezam`git` c` modatindea s` elimine crinolina, a re-definit-o sub forma unor co[uri dinmaterial, fier [i piele, legate \nambele p`r]i ale taliei, pe subrochie. Principala func]ie era s`confere femeii un spa]iu pe care\[i poate pune coatele \n pozi]iede relaxare. Ini]ial, crinolina aavut o form` circular`, iar apoi s-a format din cinci p`r]i \n zona[oldurilor, extinse gradat de latalie \n jos. Se crea un contrast\ntre [oldurile m`rite ca volum [italia foarte mic`. Rochiile de-veniser` incomode [i d`un`toares`n`t`]ii. Corsetele se \nt`resccu oase de balen`.
Rochiile aveau o t`ietur`p`trat` [i ad~nc` \n zona g~tului.
M~necile erau str~nse \n zonacoatelor, termin~ndu-se cu c~tevaornamente din dantel`. Partea desus a rochiei avea \nspre talie omargine accesorizat` cu panglici.Peste crinolin` era o fust` din bro-cart sau m`tase colorat`. Printr-ocr`p`tur` f`cut` \n rochia de dea-supra, ea era l`sat` la vedere.Deasupra se purta fie o alt` fust`de culoare diferit`, ata[at` corse-tului, fie direct o rochie dintr-o sin-gur` bucat` din accea[i culoareca fusta de dedesubt. Rochiileerau lungi [i decorate din plin cufunde, festonuri [i ghirlande.
|ns`, cu c~t perucile au de-venit mai \nalte, cu at~t lungimearochiei s-a scurtat, ajung~nd p~n`la glezn`. Odat` cu scurtarea di-mensiunii [i existen]a crinolineise apropia de final.
|n perioada lui Ludovic XVI,dac` Rose Bertin domina artele [ivestimenta]ia, Leonard se afla laconducerea hair stili[tilor. Noilemodele de rochii se completau custiluri noi de coafur`. Maria An-toaneta a impus moda perucilorpiept`nate din ce \n ce mai \nalt.
Stop to shop 29
FaShioN arChitECturE
Ele erau sus]inute de rame spe-ciale [i de c`ptu[eli. Li se ad`u -gau pene, dantele, ace de coc,dar [i modele precum miniaturide vapoare, mori de v~nt, podurisau gr`dini. Din cauza acestor pe-ruci, femeile nu se puteau sp`lape cap luni \ntregi.
Mai mult, se purtau [i p`l` rii-le, create pentru topul perucii.Erau decorate cu acelea[i ele-mente absurde ca [i perucile.Abia \n momentul \n care mana -gerii teatrelor au \nceput s` re -clame \n`l]imea perucii, \mpreun`cu p`l`ria aferent`, s-a renun]atla acest aranjament capilar.Doamnele au adoptat "cadogan",un stil englezesc similar perucilorpurtate de domni. P`rul \nc` sepudra, dar era scos afar` [i l`sat\ntr-o parte, fiind ondulat [i legat\n bucl` la spate.
|n egal` m`sur` contau [i el-e mentele adi]ionale. Era la mod`“Pompadurca”, o geant` mic`,decorat` din plin [i denumit`
dup` amanta lui Ludovic XV. |nacest s`cule] se puneau cosme -ticele. |nc` sunt \n vog` ab]ibil-durile pentru fa]` [i g~t.
Se purtau m`nu[ile, brodatecu a]` din aur sau argint, cu dan-tel` lucrat` manual. Evantaiele nulipseau nici ele. Erau f`cute dinpiele, m`tase, velur [i se decoraucu filde[, cochilii de scoici, penede p`un sau de stru]. M~nerul eralucrat \n aur [i argint.
Domnii, efemina]i \nvestimenta]ie
Moda masculin` era similar`celei a doamnelor. Se foloseaumateriale scumpe, \n culoripastelate, precum albastru des -chis sau roz. Vestimenta]ia secompunea din pieptar, vest`,c`ma[`, pantaloni [i ciorapi.Pieptarul era u[or alungit, cupartea de jos ranforsat` cu oasede balen` sau mu[ama pentru asta dreapt`.
Partea de jos a hainei nu maiera at~t de ampl`, fiind [i maiscurt`. T`iat` \n partea din fa]`,se l`sa lung` \n croi la spate. Tot
la spate era o cr`p`tur` p~n` \nzona taliei unde erau pozi]iona]idoi nasturi. Vesta se scurtase deasemenea \n partea de jos [i \nzona g~tului, unde era l`sat` lavedere cravata din dantel`. Hainaa c`p`tat revere [i guler \ntors.
Broderia [i decorarea jache -telor, a vestelor [i a man [etelorera similar` cu cea din vestimen -ta]ia femeilor. Pantalonii, str~m]i[i scur]i, se completau \n parteade jos cu [osete din m`tase. {ipantofii sem`nau cu cei ai doam-nelor. Partea dinspre glezn` aveaaplicat` o bucl` au rit` sau argin-tat`, adesea decorat` cu pietrepre]ioase. Se pur tau [i cizmele\nalte.
Domnii \[i acopereau p`rul cuperuci. Acestea erau marca distin -ctiv` a aristocra]iei. Perucile no- bililor se fabricau din imita]ie dep`r de cal, din l~n` sau din p`r decapr`. Cele din p`r natural eraufoarte pu]ine, fiind destinate doarmembrilor Familiei Regale. B`r -ba]ii aveau dou` ceasuri, denu -mite “brelocuri” [i purtate de oparte [i de alta a pantalonilor.
Roxana Bichi[
30 Stop to shop
32 Stop to shop
FaShioN
Crea]ie Andra Clitan
Stop to shop 33
FaShioN
Crea]ie Andra Clitan
34 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.
Br`]ar`meli melo19,99 RON
Coliermeli melo39,99 RON
Accesorii p`rmeli melo
9,99 RON
Cureameli melo29,99 RON e[arf`
meli melo69,99 RON
Geant`meli melo99,99 RON
m`nu[imeli melo99,99 RON
Portofelmeli melo19,99 RON
NEwS From...
36 Stop to shop
FaShioN
Crea]ie Andra Clitan
Stop to shop 37
FaShioN
Crea]ie Andra Clitan
38 Stop to shop
FaShioN
Crea]ie Andra Clitan
Stop to shop 39
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Accesoriile dau
originalitate ]inutei.Alege o p`l`rie in-
teresant` pe care opo]i asorta la orice.”
Exclusiv \n magazinele TRENDS
by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
40 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Ia-]i o vest` destof`. O po]i purtaatât cu jeans – pentru o ]inut` casual, cât [i cucostum - pentru o]inut` office.”
Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 41
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Din nou dou`
rânduri de nasturi.La fel ca \n sezonul
trecut, doar pu]inmai strâmt [i pu]in
mai scurt.”
Exclusiv \n magazinele TRENDS
by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
42 Stop to shop
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Poart` cardiganulXXL, fie direct pestetricou sau c`ma[`,fie chiar pestesacou, cu rol depardesiu.”
Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
Stop to shop 43
gENtlEmEN’S agrEEmENt
Adina Buzatu: “Poart` pantaloni cu
man[et`. Ob]iiacela[i efect su-
flecându-i pe cei cutiv obi[nuit.”
Exclusiv \n magazinele TRENDS
by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro
SpECial
44 Stop to shop
Din septembrie,fanii ProTv,
obi[nui]i cu pro-duc]ii de succes,
vor putea surmreasc unshow grandios:
“Vocea Romniei”.
Toamna se alege “Vocea româniei”
Nou, apreciat, unic ProTV a achizi]ionat drepturile
pentru “The Voice”, cel mai nou[i mai apreciat format al momen-tului \n materie de entertainment,format creat de John de Mol,p`rintele Big Brother.
Difuzat deja \n Olanda, SUA [iUcraina, show-ul [i-a atras ime-diat milioane de fani, ob]in~nd au-dien]e record [i notorietateinterna]ional`. Dac` \n Olanda s-a \ncheiat de cur~nd primulsezon, \n SUA [i Ucraina este \nplin` difuzare.
Oameni simpli, dar cu vocisenza]ionale s-au transformatpeste noapte \n adev`ra]i idoli,devenind cunoscu]i \n \ntreagalume.
Rom~nia este a patra ]ar`care va difuza “The Voice”.
Vocea [i atât
“Vocea Rom~niei” este un for-mat care schimb` regulile \n ceeace prive[te concursurile de talen -te. Nu conteaz` v~rsta sau mese-ria, cum ar`]i, dac` e[ti tatuatsau nu. Trebuie doar s` ai VOCE.
Show-ul are trei etape. Etapaaudi]iilor (“blind audition”) – c~ndfiecare jurat \[i formeaz` propriaechip`, aleg~nd concuren]ii doar\n func]ie de voce, f`ra s`-i vad`.
Etapa duelurilor – fiecare juratdesemneaz` doi membri aiechipei sale pentru a face unduet, \n urma c`ruia unul dintre eieste eliminat. Etapa show-urilorlive.
Una din nout`]ile acestui for-mat este faptul c` juriul nu are
doar rolul de a selecta, ci fiecarejurat devine un mentor pentrumembrii echipei lui: \i consiliaz` [i\i ajut` s`-[i g`seasc` un drum \nindustria muzical`. Competi]ia semut` a[adar [i la nivelul juriului,pentru c` fiecare dintre jura]i va\ncerca s` aleag` cele mai bunevoci \n echipa sa [i s` c~[tige ast-fel concursul.
Loredana, Smiley, Marius Moga [i Horia
Brenciu - antrenorii de la“Vocea României”
Cu o carier` solid` [i expe-rien]` \n industria muzical`, ceipatru vor fi juriul [i antrenorii dela “Vocea Rom~niei”.
loredana: “«Vocea Rom~ -niei» este o competi]ie \ntre con-curen]i, dar [i \ntre antrenori,pentru c` ei practic trebuie s`ajung` \n final` cu cel mai bunconcurent [i pentru asta deciziilepe care le iau [i alegerile pe carele fac sunt vitale \n fiecare mo-
ment al competi]iei at~t pentrunoi, c~t [i pentru concuren]i”.
Horia Brenciu: “Inten]iamea este s` descop`r o voce maibun` ca a mea [i, categoric, seva \nt~mpla asta. Acesta e maimult dec~t un show de talente. Eun spectacol \n care VOCEA vavinde. Gras, slab, chel sau cuplete, acel concurent va trebui s`ne cucereasc` din momentul \ncare \l auzim. De fapt, e mai multdec~t o expresie. Aici vom auzi«Vocea Rom~niei»!”.
Smiley: “Rolul nostru nueste doar de a selecta con-curen]i, ci de a-i antrena, de a-i in-tegra \n aceast` industrie”.
Marius Moga: “Vom lucracu fiecare concurent \n parte [i \ivom \mp`rt`[i din experien]anoastr`, pentru ca el s` fiec~[tig`tor. Dac` ai o voce foartebun` sunt oameni destui \nRom~nia care s` transforme asta\ntr-un produs de succes. Eu suntunul dintre ei [i sunt acolo s`g`sesc «Vocea Rom~niei»”.
SpECial
Stop to shop 45
46 Stop to shop
SpECial
Pe l~ng` posibilitatea de alucra cu cei mai buni din industriamuzical` [i [ansa de a \ncepe ocarier` \n domeniu, cel care va fideclarat “Vocea Rom~niei” vaprimi [i un premiu de 100.000 deEuro.
Pavel Barto[ prezint`“Vocea României”
Actorul are rolul de a-i inter-vieva pe concuren]ii ce urmeaz`s` intre \n scen`. Le va aflapovestea [i va sta de vorb` cusus]in`torii afla]i \n culise. Deciziade a face parte din acest proiecta fost pentru Pavel una extrem desimpl`: “Am spus un DA hot`r~t!Mi s-a p`rut un format foarte bun,dinamic, antrenant [i imprevizi -bil.” Lui Pavel nu \i va fi deloc greus` ia \n primire [i acest rol. “La«Vocea Rom~niei» voi fi [i maiaproape de concuren]i [i, maiales, de sus]in`torii acestora, celpu]in \n prima faz`, cea a blind
auditions. Odat` cu trecereaetapelor, voi sus]ine tot mai multcauza fiec`rui concurent.”, a maipovestit prezentatorul.
Un decor senza]ional
Emisiunea va uimi [i printr-undecor spectaculos. Timp de maibine de o lun`, o echip` de aproa -pe 100 de oameni a lucrat pentruamenajarea platoului \n cadrulStudiourilor MediaPro din Buftea.Platoul are o scen` de sticl`, lu-minat` de leduri din interior,prima de acest gen din Rom~nia.Pentru amenajarea decorului aufost folosi]i 2 kilometri de leduri.
Noutatea adus` const` \nscaunele antrenorilor, care sevor roti de fiecare dat` c~ndace[tia vor selecta un concurentpentru echipa lor. Mecanismulde rotire [i func]ionare al aces-tora a fost creat de echipa de laMediaProStu dios.
Decorul ofer` [i un num`rfoarte mare de locuri celor careasist` la emisiune. |n fazaetapelor \nregistrate, 500 de oa-meni vor lua parte la film`ri,urm~nd ca la etapele live publiculs` numere 800 de oameni.
Spre deosebire de alte show-uri, decorul de la “Vocea Ro -m~niei” se va transforma cufie care etap`: audi]iile penev`zute, confruntarea [i etapelelive vor avea fiecare propriile ele-mente de decor.
Audi]iile pe nev`zute
|n perioada 2 - 5 august, \nStudiourile MediaPro, au avut loc„audi]iile pe nev`zute”. Con-curen]ii s-au prezentat nu \n fa]a,ci în spatele jura]ilor/antrenori, pecare au \ncercat s`-i impre-sioneze, astfel \nc~t s` apese pebuton [i s` doreasc` s`-i ia \nechipa lor. Afla]i cu spatele lascen`, cei patru au \ncercat s`g`seasc` cele mai bune voci, 12pentru fiecare antrenor, pe cares` le aduc` \n echipa lor [i s` lepreg`tesc` pentru etapele vi-itoare. Deoarece nivelul com-peti]iei a fost foarte ridicat, iarvocile incredibil de bune,antrenorii s-au v`zut nevoi]i s` fieextrem de selectivi [i s` \i aleag`doar pe cei mai buni dintre ceimai buni. Antrenorii ap`sau bu-toanele [i se \ntorceau doar \nmomentul \n care le pl`cea lanebunie o anumit` voce. Dac`mai mul]i erau de p`rere c` vocearespectiv` este remarcabil`, în-
Stop to shop 47
SpECial
cepea negocierea, iar aici interve-nea decizia concurentului, caretrebuia s`-[i aleag` antrenorul [isf`tuitorul pe care \l va avea petoat` durata concursului.
„Am voci exact cum mi le-amdorit”, a declarat Marius Moga lafinalul maratonului de audi]ii penev`zute. La fel de \nc~ntat era [iSmiley: „Show-ul `sta e ceva cutotul nou fa]` de tot ce s-a f`cutp~n` acum [i te prinde f`r`sc`pare. Am echipa cea mainebun`!”. Mai mult dec~t at~t,Smiley este foarte \ncrez`tor c`cel care va c~[tiga titlul de“Vocea Rom~niei” va fi un con-curent din echipa sa. |nc~ntat`este [i Loredana \n echipa c`reiase reg`sesc voci nemaipomenite,unele dintre ele adev`rate “dia-mante”, a[a cum le-a numit ea.La r~ndul s`u, Horia Brenciu \[idore[te s` fie pentru echipa sa„un p`rinte activ!”. “Voi avea ofamilie de 12 arti[ti \n formare,c`reia va trebui s`-i dau tot ce-am\nv`]at eu \n anii de scen`. Primalec]ie va fi cea legat` de orgoliu!Cu c~t este mai mare, cu at~tcariera se mic[oreaz`!”, a punc-tat Brenciu.
|n final au fost alese 48 devoci care vor ajunge \nurm`toarea etap` a show-ului.Etapa “audi]iilor pe nev`zute” vadeschide “Vocea Rom~niei”, emi-siune ce urmeaz` s` fie difuzat`din septembrie la ProTV. |n celecinci edi]ii \nregistrate, telespec-tatorii vor asista la formareaechipelor pentru fiecare dintre ceipatru antrenori.
Text: Roxana Bichi[Foto: Paul Diaconu
48 Stop to shop
EvENimENt
C~nd pre[edintele SUA,Barack Obama, [i-a s`rb`torit\mplinirea v~rstei de 50 de ani,conform tradi]iei, cei mai aprecia]iarti[ti americani au fost invita]i s`participe la spectacolul privatprilejuit de aceast` ocazie. Artistainvitat` s` interpreteze „HappyBirthday Mr. President” a fost Jen-nifer Hudson. Pentru acest eveni-ment, c~nt`rea]a a ales s` poarte
rochia „Sophia”, creat` de de-signerul rom~n Maria LuciaHohan. Rochia a fost aleas` destilista personal` a artistei [i afost comandat` chiar \n Rom~nia."Am realizat aceast` rochie pem`surile actri]ei Jennifer Hudson,\n urma solicit`rii stilistei ei per-sonale.", a declarat Maria LuciaHohan.
Designer-ul m`rturise[te c` a
lucrat cu mare pl`cere, [tiind c`rochia va fi purtat` de actri]a carea interpretat rolul asistentei luiCarrie \n filmul „Sex & The City”.Mai mult, aceasta spune c` o ad-mira pe Jennifer Hudson \nc` dec~nd a v`zut presta]ia sa din„DreamGirls”, filmul pentru carea [i primit premiul Oscar, pentrucea mai bun` actri]` \ntr-un rol se-cundar.
by M
aria
Luc
ia H
ohan
„luxury
wear
for
urb
an d
ivas”
EvENimENt
cine este maria luciahohan?
Maria a studiat moda la Paris,\n cadrul L'Institutut SuperieurDes Arts Applique, design textil.Ulterior a lucrat pentru brand-uriprecum Krizia, ca \n 2004 s`lanseze prima sa colec]ie per-sonal` sub brandul MLH, \n Ro-mania. De cur~nd, Maria LuciaHohan a fost inclus` \n portofoliulcelui mai renumit concept storedin Paris - L'Eclaireur, precum [i\n portofoliul Luisa Via Roma, aldoilea cel mai mare fashion re-tailer de lux din lume, pe seg-mentul de online. Crea]iile saleau fost bine primite de presafrancez`, dar [i de presa ameri-can`.
Maria a intrat \n aten]ia aces-tora \n perioada de promovare afilmului „Black Swan”, colec]ia saincluz~nd o serie de rochi]e stilbalerin`, care au fost alese pen-tru numeroase pictoriale \n tem`.Mai mult, MLH a intrat pe listastili[tilor americani care lucreaz`pentru vedete „A list”, astfel c`rochiile sale au fost purtate devedete precum Selena Gomez [i
Jennifer Hudson sau de actri]aChelsea Kane, inclus` pe lista„best dressed” la MTV MusicAwards, dup` ce a purtat cuaceast` ocazie o rochie din nouacolec]ie MLH.
Creatoarea se reg`se[te peaceea[i list` de brand-uri cu toatemarile case de mod` din lume.Rochiile ei sunt expuse în cadrulmagazinului L'Eclaireur de pe Rued'Boissy Anglas, care ofer` îmbr` -c`minte pentru femei [i b`rba]i,precum [i accesorii pentru cas`.
Deschis în 1982, L'Eclaireurcelebreaz` trei decenii de pasi-une pentru mod` în acest an.Toate cele cinci magazine L'Ecla -ireur sunt diferite în ceea ceprive[te conceptul de design.
“Colec]ia de prim`var`/var`2011 a fost bine primit` de presafrancez`, fapt care ne-a adus înaten]ia pie]ei din Fran]a.”, a de-clarat Maria. „Este o onoare pen-tru brandul MLH s` fie prezent încel mai prestigios concept store,mai cu seam` c` L'Eclai reuralege s` prezinte de sig neri in-terna]ionali de renume, care suntprezen]i în cadrul Paris FashionWeek, poate cea mai important`
s`pt`mân` a modei”, a maiad`ugat ea.
Mai mult dec~t at~t, prezen]adesigner-ului pe scena de la MTVMovie Awards 2011 a reprezentatun alt moment important încre[terea notoriet`]ii brand-uluiMLH. Actri]a Chelsea Kane a pur-tat în premier` la acest eveni-ment o rochie din colec]iatoamn`/iarn` 2011, ce s-a lansatoficial în luna august a acestui an.Actri]a a fost inclus` pe lista de"best dressed" a evenimentului.
Gustul succesului
Creatoarea românc` a fost in-clus` în editorialele de fashiondin edi]iile franceze ale publi -ca]iilor Citizen K, Jalouse, MarieClaire sau In Style. Dup` ce blogulCherry Blossom Girl a publicat oserie de materiale despre ate-lierul MLH, alte site-uri de fashionau preluat povestea [i colec]iileCasei, astfel c` francezii au des -coperit [i îndr`git marca MLH, iarnu m`rul de cititoare [i cump` r` -toare interna]ionale a ajuns lapeste 30.000 pe lun`.
Elena Dumitru
MLH – \n porto-
foliul L'Eclaireur,
cel mai vechi [i
renumit concept
store parizian.
Stop to shop 49
50 Stop to shop
toShop Shop ‘till you drop!
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat PanasonicMagazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.
rochiemAyshA
109,99 RON
Geant`BAtA
359,90 RON
PantofiBAtA
229,90 RON
PantofiBAtA
329,90 RONPantofimusette
197,40 RON
Pantofimusette
300,30 RON Geant`musette
679,20 RON
sacounissA
179,50 RON
Geant`musette
399,20 RON
rochiemAyshA
99,99 RON
rochieArdent550 RON
CordonArdent65 RON
inelmeli melo19,99 RON
Benti]`meli melo14,99 RON
Cerceimeli melo14,99 RON
Br`]ar`meli melo29,99 RON
Stop to shop 51
toShopShop ‘till you drop!
Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD;func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus
sacoumA dAme329 RON
Plicmusette
239,20 RON
Geant`otter
281 RON
Pantofiotter
299 RON
Pantofiotter
416 RON
Pantofiotter
599 RON
rochienissA
199,50 RON
Fust`mArio
239 RON
Fust`yokko80 RON
Bluz`yokko150 RON
sacoumArio
429 RON
inelmeli melo14,99 RON
Cerceimeli melo14,99 RON
Br`]ar`meli melo29,99 RON
Coliermeli melo39,99 RON
Coliermeli melo49,99 RON
52 Stop to shop
Shop ‘till you drop!toShop
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat PanasonicMagazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.
Plicmusette
sacouBsB
537 RON
PantofiBAtA
379,90 RON
Bluz`mA dAme129 RON
PantaloninissA
199,50 RON
PardesiumAyshA
259,99 RON
Pantofimusette
349,30 RON
Pantofimusette
279,30 RON
Geant`otter
269 RON
Pantofiotter
649 RON
Accesorii p`rmeli melo
9,99 RON
Cerceimeli melo19,99 RON
Bro[`meli melo19,99 RON
inelmeli melo14,99 RON
Coliermeli melo29,99 RON
Stop to shop 53
toShopShop ‘till you drop!
Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD;func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus
C`ma[`CAvAliere249,90 RON
CostumCAvAliere
1.199,90 RON
Cravat`CAvAliere69,90 RON
Cravat`BiGotti90 RON
Cravat`BiGotti90 RON
CureaBiGotti190 RON
C`ma[`BiGotti250 RON
Pantofiotter
396 RON
PantofiBAtA
359,90 RON
Geant`otter
509 RON
54 Stop to shop
toShop Shop ‘till you drop!
{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat PanasonicMagazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.
Pantofiotter
579 RON
sacouBiGotti345 RON
PantaloniesPAnsivo89,90 RON
tricouesPAnsivo59,90 RON
C`ma[`BiGotti250 RON
PantofiBAtA
329,90 RON
PantofiBAtA
239,90 RON
PantofiBAtA
299,90 RON
Geant`BAtA
159,90 RON
Stop to shop 55
toShopShop ‘till you drop!
Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD;func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus
Pantofiotter
201 RON
Pantofiotter
374 RON
Pantofiotter
314 RON
sacouesPAnsivo149,90 RON
BlugiesPAnsivo139,90 RON
C`ma[`esPAnsivo89,90 RON
e[arf`CAvAliere99,90 RON
C`ma[`CAvAliere279,90 RON
sacouCAvAliere399,90 RON
56 Stop to shop
iStoria bijutEriilor
Bijuteriile Familiei romanov (ii)
urma[ii }arinei, pasiune comun`
Fiul Ecaterinei, Paul I, a con-tinuat s` umple “Camera de Dia-mant”, astfel c` multe dintrepiese apar]in at~t lui, c~t [iso]iei sale, |mp`r`teasa MariaFeodorovna. Printre acestea,acul de cravat` cu diamant al-bastru, care la origini a fost uninel. Diamantul se crede a fi oparte dintr-un diamant din se co -lul XVIII, care a apar]inut Fa mi lieiRegale Franceze. Dup` Revo lu]iadin Fran]a, piatra a disp`rut [i afost t`iat` \n dou`, pierz~ndaproape 20 de carate. Acest dia-mant de 7.6 carate se pare c`este una din cele dou` buc`]i.Faimosul “Le Tavernier” a fostredenumit dup` t`ietura final`,purt~nd acum numele de “Dia-mantul Hope”. Poate fi v`zut \nWashington, la “Museum of Na -tural History, Smothsonian Insti-tution”.
Alexandru I a \mbog`]it colec -]ia Romanovilor cu multe pieseimpresionante. Cel mai faimoseste ''The Portrait Diamond''. Eldateaz` din 1820. Se spune c`este cel mai mare diamant dinlume montat intact, t`ietura fiindrealizat` doar \n lateralele sale[i \n partea de montur`, su -prafa]a sa fiind plat`. C~nt`re[te27 de carate. Asemeni unuigeam, el acoper` un portret \nminiatur` al lui Alexandru I [ieste montat pe o br`]ar` din aur,ornat` cu filde[ [i finisat` prinemailare. T`ietura diamantelorportert este de origine indian` [idateaz` din antichitate. Diaman-
Stop to shop 57
iStoria bijutEriilor
tul este t`iat sub o form` sub]ireca o dal`, cu multe forme precumcele rectangulare, p`trate, etc.,av~nd o suprafa]` sus poli[at`,una mai joas` [i fa]ete simple pelaterale. Diamantele care se folo -seau pentru a acoperi picturi \nminiatur` au ajuns s` fie cunos-cute ca “portrete de diamant”.
Printre piesele celebre din tim-pul domniei ]arului Nicolae I senum`r` “Diamantul Shah” [ialexandritele. Diamantul Sahahare 88.7 carate, o suprafa]`plan`, este de culoare galben` [iposed` o inscrip]ie \n arab` cunumele a trei fo[ti domnitori ai In-diei [i Persiei. El i-a fost oferit]arului \n 1829 de c`tre Fath AliShah, conduc`tor al Iranului [imembru al familiei Qajar.
Nicolae I a adus Fondului [i ocolec]ie de 10 pietre pre]ioasedure [i poli[ate, denumite alexan-drite. Acestea au fost descoperite\n Mun]ii Urali \n 1831, fiind de -numite dup` prin]ul Alexandru, fiulcel mare al ]arului Nicolae I. Ca -racteristica unic` a acestor pietreconst` \n abilitatea de a-[ischimba culoarea. |n lumina zileipiatra este verde sau verde-
alb`strui, pentru ca la lumina in-candescent` s` devin` ro[ie [iro[u purpuriu. Alexandrita a fostpiatra na]ional` a Rusiei }ariste,mai ales c` verde [i ro[u sunt cu-lori ale steagului rusesc.
}arul a depus \n Fond [i unset de “Butoni Pave”. Ei au 10diamante de 9 carate, fiecare\nconjurate de mici trandafiri.
Parte din bijuterii au apar]inutso]iei sale, Maria Feodorovna.Cea mai faimoas` era diadema|mp`r`tesei. Ea fusese realizat`\n Sankt Petersburg [i era subforma unor frunze de laur [i spicede gr~u, din diamante [i aur.
Fuse se \ncredin]at` Fondului\n 1828, \ns` guvernul rus av~ndut-o \n 1927. |n prezent, afost realizat` o reproducere.
Alexandru II nu s-a l`sat niciel mai prejos. Iubea bijuteriile [i af`cut tot posibilul s` men]in`tradi]ia familiei. Din perioada saexist` o bro[` spectaculoas` cuun safir ca [i pies` central`, c~n -t`rind mai mult de 260 de ca rate.}arul i-a cump`rat-o so]iei sale,Maria Alexandrovna. Dup` moar -tea lui, bijuteria a devenit o br` -]ar`, creat` pentru v`duv`. A fost
lucrat` \n stil neo-gotic, con ]i n~ndportretul lui Alexandru montat \ntr-un diamant de 27 de carate.
Bro[a cu safir Ceylon, c~nt` -rind peste 260 de carate, a fostcump`rat` din Londra, \n 1862,de ]arul \nsu[i tot pentru con-soart`. Montura circular` din aur[i argint este brodat` cu dia-mante robuste care c~nt`resc \ntotal 56 de carate. Ea a fostad`ugat` Fondului \n 1882.
Maria Alexandrovna a primitfoarte multe bijuterii din parteaso]ului s`u. Cadourile pre]ioase i-au fost oferite cu ocazia c`s`to-riei, a \ncoron`rii [i a anivers`riicelor 250 de ani de la \nfin]areaCasei Romanov. |ns`, ea a primit[i multe cadouri cu ocazii semi-for male cum ar fi na[tereamo[teni torului sau anivers`rilec`sniciei.
Prima dintre bijuterii a fost omic` bro[` ce avea montat unmagnific [i rar diamant verde de22,50 carate. Era o piatr` antic`indian`, bijuteria av~nd gravat pespate: “16 aprilie 1841” (datanun]ii ei).
Printre bijuteriile sale se mainum`r` [i “Dévant de Corsage”,cu smarald de 40 carate, safir de17 carate, dou` pietre de topaz [idou` diamante de 5 [i 4,5carate.
|ntr-un tablou al artistuluiMakarov, ]arina poart` c~teva din-tre piesele ce se reg`sesc \n Fon-dul de Diamant. Tradi]ionala sa“Kokoshnik” (parura ruseasc`)are 12 butoni de diamant, denu -mi]i [i “Butonii Pavé” ai Ecaterineia II-a. Ace[tia au gravat` greu-tatea diamantelor [i data “1764”
58 Stop to shop
iStoria bijutEriilor
pe spate. Cele mai mari dou`pietre c~nt`resc 7 carate fiecare.6 dintre ace[ti butoni au fostv~ndu]i \n 1927 la un pre] careazi este echivalent cu 580.000de Euro. Au fost achizi]iona]i deFourres.
Exist` o pictur` portret din1874, \n care fiica lui Alexandru IIpoart` safire imperiale. Ea s-ac`s`torit cu Ducele de Edinburgh,fiul Reginei Victoria a Angliei.|ntruc~t Regina nu a putut luaparte la nunta celor doi, a ordonats` fie realizat un porter al Mariei,ocazie cu care celebrele bijuteriiau fost imortalizate. Ea aparepurt~nd un colier cu diamante [isafire, lucrat \n stil rusesc demae[trii bijutieri. Unul dintresafire are 15.50 carate, iar cele414 diamante au 204 carate, celmai mare fiind de 4 carate. Maimult, exist` [i 1.050 de trandafiridin diamant de 7 carate. Aceast`pies` a fost realizat` \n jurul anu-lui 1805, \n perioada luiNapoleon, atunci c~nd colierelede mari dimensiuni erau \n vog`.
Fondul cu bijuterii celebre leinclude [i pe cele care auapar]inut Mariei Pavlovna. MareaDucesa Pavlovna a devenit o
figur`-cheie \n istoria Rusiei dup`c`s`toria cu Marele Duce Vla di -mir Alexandrovich al Rusiei, fiul]arului Alexandru II [i al MarieiAle xandrovna. Ducesa era fai moa -s` pentru bijuteriile sale. Se spu -ne c` ar fi cheltuit anual peste 1milion de franci de aur pe bijuterii.
|ntr-un portret este \nf`]i[at`purt~ndu-[i faimoasa diadem` cusafire [i diamante, lucrat` deCartier \n 1909. Au fost folositesafire ale Familiei, montate \ntr-ocoroni]` de diamante Cartier.Safirul central are 137.20 carate[i a fost montat la \nceput la obro[`. Este \nconjurat de 6 safire,pe o montur` cu diamante dindota |mp`r`tesei Alexandra Feo -do rovna, so]ia lui Nicolae I. Mait~rziu, aceast` parur` i-a apar -]inut nepoatei sale, Regina Mariaa Rom~niei. Maria a cum p`rat-ode la Pavlovna, pentru ca \n 1948s` ajung` \n posesia CaseiCartier, v~ndut` fiind de prin]esaIleana, fiica Reginei Maria. Bro[adin portret este tot opera Cartier,realizat` din pietre vechi ale Fa -miliei. A fost creat` \n 1910.
C~nd a p`r`sit Sankt Peters-burg \n 1917, Pavlovna a ascunsbijuteriile \ntr-un loc secret din
Palatul Vladimir. Bol[evicii nu aureu[it s` le descopere, iar fiulducesei, Boris, ajutat de AlbertStopford, un agent secret britanic,[i de un prieten de familie,Ducele Georgi, a reu[it s` le re-cupereze. Ele au ajuns la Cartier,\ntr-o geant` diplomatic`. Cartierle-a arhivat [i fotografiat, iar dup`moartea ducesei \n 1920, ele auintrat \n posesia copiilor acesteia.Marele Duce Kyrill a primit per-lele, Marele Duce Boris sma ral -dele, Marele Duce Andreiru bi ne le, iar Marea Ducesa Elenadiamantele.
Dintre piesele celebre ale Fon-dului mai amintim: SamaraldulColumbian de 136.25 carate, cer-cei cu diamante [i rubine [i o di-adem` din secolul XVIII, f`cut` decreatorii ru[i \n 1760 cu model deghirland` floral` \ncercuit` de al-bine. Diadema, unic` \n lume,este \nso]it` de o pereche de cer-cei modela]i tot sub form` de al-bine.
celebrele ou` Fabergé
Pentru familia Romanov aufost realizate 57 de astfel decrea]ii, adev`rate opere de art`,bijuterii de o valoare inestimabil`.
Ou`le Fabergé \ncep s` fie \nvog` \n 1820, \n timpul domnieilui Alexandru I. Povestea lor de-buteaz` cu bijutierul rus PeterCarl Fabergé. El a creat “ou`le dePa[ti”, denumite “Kelch hen Egs”sau “Fabergé Egg”. Primul ou afost un cadou al lui AlexanderKelch pentru so]ia sa, BarbaraKelch Bazanova. Oul este o biju-
Stop to shop 59
iStoria bijutEriilor
terie \n sine, cu pietre fine [i olucr`tur` de excep]ie. Con]ine [iun portret de diamant ce ilus-treaz` anul 1898, c~nd a fostcreat. Mai are [i portretul ]aruluiNicolae II, lucrat \n diamant [i\nconjurat de alte mici diamante.
Fabergé nu a vrut s` se limi -teze la tehnica din secolul XIX,motiv pentru care dac` nu existalucr`torii s`i trebuia s` inventezemetoda. Fabricarea pieselor duraaproape un an [i presupunea de-talii extreme, \ncep~nd cu schi]a[i termin~nd cu ultima finisare amonturii pietrelor. Se folosea unproces complicat de emailare,care nu poate fi reprodus nici \nzilele noastre. |n fapt, CasaFabergé [i-a \ngropat documen -tele, asftel c` formulele [i tehni-cile de realizare sunt pierdute.
|n 1885, Fabergé devine“Furnizor al Cur]ii Regale a Ma-jest`]ii Sale”. Fascinat fiind decalitatea crea]iilor, }arul Alexan-dru III [i so]ia lui, Maria Fyodor-ovna, au decis s` \i \ncredin]ezeacest contract. Prima comand` afost Oul de Pa[ti dedicat ]arinei.|n total au fost create 10 astfel de
ou`, \ns` trei sunt disp`rute. De atunci, ori de c~te ori
c`l`toreau, ]arii aveau valize plinede cadouri marca Fabergé. |nacest mod, finele crea]ii au ajuns\n toate col]urile lumii. |n 1896,c~nd a fost \ncoronat }arul Nico-lae II, aproape toate cadourileerau crea]ii Fabergé.
Fabergé ]inea schi]a oului se-cret` chiar [i fa]` de ]ar. Acesteou` deveniser` subiect dediscu]ie, lumea \ntreb~ndu-se cesurpriz` va exista \n crea]ia biju-tierului. La \ntrebarea direct` a]arului, Fabergé r`spundea umil:“Maiestatea Voastr` va fi satis -f`cut`”. Astfel c` surpriza din ou`devenise cel mai bine p`strat se-cret de la Sankt Petersburg. C~ndoul era gata, era prezentat }aru-lui de Fabergé \nsu[i.
Oul cu 12 monograme (1895)a fost primul pe care ]arul Nicolael-a d`ruit mamei sale. Au urmat:“Oul Rosebudd” pentru Alexan-dra, noua ]arin`, “Oul |ncoron`rii”(1897), la \ncoronarea lui Nicolae[i Alexandra, [i multe altele, toatecu pietre pre]ioase [i cu surprizedemne de fe]ele regale.
De exeplu, "Oul celei de-a 15-a Anivers`ri" a fost oferit de Nico-lae II consoartei AlexandraFyodorovna cu ocazia Pa[telui din1911, comemor~nd a 15 aniver-sare de la \ncoronarea lor. Acestou era unul dintre cele mai elabo-rate, cu carcasa divizat` \n 18panouri, cu borduri realizate dinfrunze verzi din email. 16 dintrepanouri au 16 miniaturi dintrecare 7 sunt mini portrete ale Fa -mi liei Imperiale, cu \ncadrare dindiamante. Celelalte 9 minaturisunt 9 scene istorice din timpuldomniei lui Nicolae II. Cele 2panouri r`mase con]in 2 formeovale care au diamante pe mar-gini [i care con]in \nscri[i anii1894 – c`s`toria dintre Nicolae [iAlexandra [i 1911 – anul celei de-a 15-a anivers`ri. Partea de susa oului are monograma AlexandreiFyodorovna, acoperit` de unportret de diamant \ncadrat dediamante. Partea de jos cuprindeun diamant \nconjurat \n montur`de alte diamante. Oul estesus]inut de un stativ din aur cutrei picioare.
Roxana Bichi[
60 Stop to shop
From thE hiStory oF…
DIN PASIUNE PENTRU CEASURIDoXa
|ntr-o familie srac cu 13 copii, din Le Locle, sena[te George Ducommun.La vrsta de numai 12 anidevine ucenic \ntr-o uni-tate specializat pe inse -ra rea mecanismelor deceas. La 20 de ani \ncepeo afacere ce presupunearepararea ceasurilor. |[i sus]ine cu greu busi-ness-ul, deoarece eranevoit s parcurg zilnic,pe jos, 10 kilometri pnla Chaux-de-Fonds pentrua livra produsele personal.|ns, pasiunea pentru ceasuri este att de mare\nct nici un impedimentnu \l putea opri. Anul1889 este momentul caremarcheaz construc]iafabricii DOXA \n Le Locle,Elve]ia, sub numele de“Georges Ducommun Fabriaue Doxa”. Iar dinacest moment Doxa faceistorie.„Stop To Shop” [i B&B Collection v prezint isto-ria unui brand deexcep]ie: DOXA.Roxana Bichi[
Stop to shop 61
From thE hiStory oF…
Prin munc` [i talent, GeorgeDucommun a reu[it nu doar s`pun` bazele propriei afaceri, dars` cunoasc` [i oameni importan]idin \ntreaga lume. Astfel c` la\nceputul secolului XX, mai exact\n anul 1902, un ceas Doxa faceistorie. |ntruc~t Ducommun \lcuno[tea pe prin]ul GeorgeValentin Bibescu din Rom~nia, i-af`cut cadou un ceas de buzunar.C~nd prin]ul s-a \ncumetat s` sta-bileasc` recordul de a parcurgecu ma[ina sa, un model Buick,distan]a Geneva –Bucures]i \n
doar 73 de ore [i 45 de minute,cronometrul folosit pentru sta-bilirea timpului a fost exact cea-sul de buzunar Doxa d`ruit deDucommun.
Patru ani mai t~rziu, DOXAprime[te o medalie de aur la „Ex-pozi]ia Interna]ional`” de la Mi-lano. |n 1908 este patentatpri mul ceas cu mecanism cu re -zer v` de energie de 8 zile.
Anul 1910 reprezint` momen-tul \n care brand-ul DOXA este\nregistrat iar fabrica este rede -numit` “Doxa Watch Factory”.
Conform cererii de \nregistrare abrand-ului, compania poate pro-duce toate componentele unuiceas.
La un an distan]`, Doxa a in-trodus ceasurile cu mecanismele8-days (cu o rezerv` de energie de8 zile). Aproape peste tot \n lumeacestea erau folosite de c`trepersonalul din domeniul feroviardrept standard orar.
|n 1912, George Ducommuncump`r` proprietatea Château deMonts, situat` pe dealurile din LeLocle.
George Ducommun, fondatorul mrcii “DOXA”
Château de Monts
Linie de produc]ie la“Georges Ducommun Fabriaue Doxa”l
|n 1921, un model Doxa afost ales de compania autoBugatti ca ceas de bord. Dinacest moment, marca a r`masasociat` \n istorie cu recorduride vitez` auto, dar [i drept cro -no metror pentru dirijabile Zep-pelin, submarine sau avioane.Brand-ul elve]ian a fost prezent\n Primul [i Al Doilea R`zboiMondial.
Lui George Ducommun \isunt recunoscute meritele [iaportul \n industria ceasurilor [iprin faptul c` \n 1925 este alesVicepre[e dinte al „Grupului In-terna]ional de Orologerie” [iPre[edinte al „Asocia]iei Elve -]iene Orologere” din cadrul „Ex-pozi]iei Inter na ]ionale de ArteDecorative” de la Paris. Doxa
este membru al juriului.|n 1944, fabrica este rede -
numit` „Manufacture des Mon-tres DOXA”, fiind lansat primulceas de m~n` cu secundar cese oprea la fiecare secund`,spre deosebire de ceasurilemecanice de atunci care aveauo mi[care constant` a secun-darului.
DOXA lanseaz` \n 1957colec]ia „DOXA Grafic”, al c`reistil elegant [i simplu a fost in-spirat de curentul Bauhaus, cu oform` p`trat`, inovatoare pentruacea perioad` c~nd forma ro-tund` predomina. Colec]ia \nre -gistreaz` un succes remarcabil,primind o diplom` pentru cea de-a 25-a paricipare \n cadrul T~rgu-lui de la Basel.
Colec]ii: Tradition
royal
california
Trofeo
Grafic
Quadro ii
Tc
vintage
From thE hiStory oF…
62 Stop to shop
Gru
paj f
oto
pus
la d
ispo
zi]ie
de
B&
B C
olle
ctio
n
De asemenea, companiaprime[te o diplom` din partea„Clubului de Publicitate” de laLaussane pentru standul de lat~rgul din acela[i ora[.
|n 1967, Doxa lanseaz`colec]ia de ceasuri SUB cu ca -dran portocaliu, care a dus la unfel de „orangemania”, culoareadevenind un simbol al ceasurilorpentru scufund`ri.
Familia Jenny, cunoscut` \nlumea oroleger` elve]ian` depatru genera]ii, achizi]ioneaz`DOXA \n 1997.
Sediul este transferat la Bienne, \n Elve]ia.
|n acela[i an, „AcademiaTehnic` Militar`” din Bucure[tia oferit ceasuri Doxa celor maibuni studen]i absolven]i,
relu~nd astfel o veche tradi]ie aAcademiei.
Ast`zi, \n Muzeul „NicolaeSimache” din Ploie[ti se poateadmira o colec]ie de ceasuriDoxa, printre care unele edi]iilimitate, ceasuri ce au gravate,de exemplu, o locomotiv` cuaburi, un jocheu sau scene dev~n`toare.
Multe dintre ceasurile dinacest muzeu au apar]inut unorpersonalit`]i din lumea cultural`sau politic` rom~neasc`.
La 120 de ani de la fondareaDOXA, brand-ul a lansat ocolec]ie special`, „Château desMonts”, drept omagiu adusanivers`rii. Cu aceasta ocazieeste lansat` [i cartea „DOXA1889”.
Caracteristiciceasuri: Geam safir cristal an-tireflex / cadran Mop carcas` din o]el ino -xi dabil, titan, cu diaman -te la anumite modele curea din piele
Br`]ar` o]el inoxi da -bil sau titan Mecanismele suntquartz, mecanice [i au-toma tice: ronda, eTa,dubois dépraz, Sellita,iSa Func]ii: cronograf,tahimetru, fazele lunii,regulator rezisten]` la ap`: 5 bari, 10 bari
Stop to shop 63
From thE hiStory oF…
bEauty Shop
64 Stop to shop
DAVIDOFF
CHAMPION
ENERGY
Dinamic`, \ndr`zneal` [i putere.
Astfel se define[te un campion.
CAMPION ENERGY tonific`
masculinitatea intens` dat` de
Champion Clasic, cu ajutorul
esen]elor de lemn [i mu[chi de
p`dure ce sunt combinate cu
un aport vibrant de note
proaspete [i cedru.
Aten]ie! Creeaz` dependen]`!
CK ONE SHOCKParfumul momentelor c~nd nu vrei s` mai \mpar]i nimic. O crea]ie \ndr`znea]` [i rebel` de la Calvin Klein.CK ONE SHOCK pentru EA [i EL se adreseaz` nevoii tinerilor de a-[i defini identitatea, de a c~[tiga \ncredere [i de a seexprima \ntr-un stil unic, surprinz`tor.Stinge lumina, d` volumul la maxim, ac]ioneaz` conform instinctelor…
MARC JACOBS – OH LOLACu Dakota Fanning ca [i imagine, noul parfum semnat MarcJacobs, “Oh, Lola!”, \ntruchipeaz` o fat` juc`u[`, \ncrez`toare,cu o personalitate spontan`. Piramida olfactiv` are nota ini]ial` dat` de bujori, nota carac-teristic` este format` din fr`gu]e [i pere, iar nota final`con]ine vanilie.
Produsele sunt disponibile [n Magazinul Kendra din unirea shopping center
GEL DE DU{Bucura]i-v` de spuma fin` [i aromat` aacestui gel de du[. O textur` revigo-rant`, care v` \nv`luie cu notele salearomate, cu accente de var`. Baza decur`]are de origine vegetal` ofer`pielii catifelare [i parfum subtil.• pH neutru pentru piele.
• Formul` biodegradabil`.• Flacon reciclabil 200 ml. (9,9 RON)
DEODORANT
ROLL-ON ANTI-
PERSPIRANT
Reg`si]i printr-un gest protector zil-
nic prospe]imea aromat` a Lavandei
din Provence. Acest deodorant, f`r`
alcool, v` garanteaz` eficacitatea
anti-perspirant` activ` timp de 24
de ore. • F`r` alcool. • Testat sub control dermatologic.
• Flacon reciclabil 50 ml. (14,9 RON)
S~PUN GELPENTRU
MÅINICur`]` delicat m~inile,
gra]ie bazei sale de originevegetal`. Textura sa revigo-
rant` se transform` \ntr-ospum` fin`, cu note aro-
mate de Lavand` dinProvence, oferind m~inilor
parfum subtil.• pH neutru pentru piele.• Formul` biodegradabil`.• Flacon reciclabil 200 ml.
(11,9 RON)
Stop to shop 65
Yves Rocher prezint`:
Prospe]imea aromat` a Lavandei din
Provence. Noutate Jardins du
Monde.
bEauty Shop
Produsele se g`sesc [n magazinele Yves rocher din unirea shopping center.
66 Stop to shop
S+N+tatE
Societatea \n care tr`im, rit-mul haotic al acesteia [i mediul\nconjur`tor sunt doar c~tevaexem ple pe care le eviden]iematunci c~nd vorbim despre pro -blemele de ordin mintal ale oa-menilor.
Din ce \n ce mai des auzimvorbindu-se despre “tulburari psi-hice”, \ns` acest termen genericnu reliefeaz` nici pe departe pro-funzimea \n sine a bolii. Estetragic c~nd ne g~ndim c` peste400 de milioane de oameni din\ntreaga lume, conform unuistudiu realizat de americani, seconfrunt` cu probleme mentale.
Mai grav este, \ns`, c` mareparte dintre ei nici m`car nu be-n e ficiaz` de un tratament cores -
punz`tor. Asta se \nt~mpl` \nspecial \n regiunile s`r`c`cioaseale Globului, fondurile acordate\n asemenea cazuri fiind insufi-ciente [i derizorii.
Mai mult dec~t at~t, este im-portant de re]inut pentru toat`lumea c` starea mental` a uneipersoane, indiferent de condi]iasocial` a acesteia, ar trebui s`fie o component` integral`, in-separabil` s`n`t`]ii publice.
“Mens sana in corpore sano”
Termenul de „boal`”, con-form dic]ionarului, se define[teca „modificare organic` saufunc]ional` a echilibrului normalal organismului; proces patologic
Despre tulbur`rile
psihice “la mod`”
ai grij` de tine!
Stop to shop 67
CoNCurSS
trict
mas
culin
!Trends by AdinaBuzatu [i RevistaStop to Shop teinvit` la concurs!
Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 21 septembrie2011, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!
Ce nuan]e recomand`domnilor AdinaBuzatu, pentrusezonul detoamn`?
Premiile sunt oferite de:
Cu sprijinul:
Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!
68 Stop to shop
S+N+tatE
care afecteaz` organismul; ma -la die, afec]iune, bete[ug.". |nceea ce prive[te termenul de„psihic”, tot dic]ionarul ne ex-plic`: „form` specific` de re-flectare a realit`]ii, produs` deactivitatea sistemului nervos [iprezent` la animalele superioa -re; totalitatea fenomenelor [ipro ceselor proprii acestei re-flect`ri; structur` sufleteasc`proprie unui individ".
Compilând cele dou` defini]iiam putea trage concluzia c`boala psihic` este o modificareorganic` sau func]ional`, princare se deformeaz` forma spe-cific` de reflectare a realit`]ii\ncon ju r`toare produs` de acti -vitatea sistemului nervos [i, princare, se schimb` structura su-fleteasc` a unui individ.
A[adar, printre cele mair`sp~ndite afec]iuni mentale lanivel global, cu care se confrunt`majoritatea celor suferinzi, senum`r` atacurile de panic`,cleptomania, depresia, fobiilespecifice, anorexia nervoas`, in-somnia primar`, tulbur`ri acutede stres, narcolepsia, piroma-nia, somnambulismul, tulbur`rischizofrenice, sindromul As-perger, tulbur`ri post-traumatice,tulbur`ri bipolare (maniaco-de-presive), anxietatea, bulimia,delir, tulbur`ri de personalitate,tulbur`ri iluzionale, tulbur`ri ob-sesiv-convulsive, tul bu r`ri deconversie, tulbur`ri legate deconsumul de amfetamine, sub-stan]e halucinogene, etc.
Toate acestea [i multe altelesunt principalele cauze \n pro-ducerea de st`ri nervoase
asupra unei persoane. Cu toateacestea, o parte considerabil`dintre aceia care se confrunt` cuastfel de probleme nu este in-teresat` s` se trateze, ne[tiindc` agravarea bolii poate conducelent c`tre finalul vie]ii sau, mair`u, poate daun` grav persoa -nelor cu care interac]ioneaz`.
depresia – „boalapsihic` a secolului”
Aceast` dereglare se carac-terizeaz` printr-o dispozi]ie de-presiv`, pierderea intereselor [ia bucuriilor [i o reducere a ener -giei, ce poate conduce la o fati-gabilitate cresc~nd` [i la oactivitate diminuat`. |n ultimiiani, datorit` structurii sociale,tot mai multe persoane apeleaz`la doctori psihologi acuz~nd di-verse st`ri inexplicabile, pentrucomportamentul [i st`rile depre-sive cu care se lupt`. Putemafirma c` ace[tia sunt un cazfericit, \ntruc~t au concluzionatei \n[i[i incapacitatea de a ges-tiona o problem` de ordin psihic.
Printre cele mai frecventesimptome ale depresiei amintim:triste]e, tensiune anxioas`,nelini[te interioar`, impresia c`nu mai po]i avea sentimente,g~ndire \nceat` [i obositoare,g~ndire \n cerc vicios, obsesii, in-hibi]ie a voin]ei, incapacitateade a lua o hot`r~re, postur`g~rbovit`, mi[c`ri lente, voce[optit` [i monoton`, oboseal`accentuat` dup` un efort mic,reducerea capacit`]ii de concen-trare [i a aten]iei, reducerea sti -mei [i a \ncrederii de sine, ideide vi nov`]ie [i lipsa de valoa re,
10 sfaturi pen-tru evitareatulbur`rilormentale!
1Sus]inerea social` – comu-nicarea [i “terapia primar`”
\n acordarea suportului moral\n cazul persoanelor care seconfrunt` cu astfel de pro -bleme.
2Gestionarea individual` aproblemei \n sine – o teh -
nic` de rezolvare destul derapid`, prin \ncercarea de aie[i singur din situa]ia ap` rut`.Un exemplu \n acest sens esteun control de rutin` la doctorulpsiholog sau psihoterapeut.
3Evita]i, pe c~t posibil, unmediu \n care nu v` sim]i]i
confortabil cu sine.
4Respecta]i orele de somn [ide mas`! Orice dereglare \n
acest sens v` poate d`unas`n`t`]ii.
S+N+tatE
vi zi une trist` [i pesimist` asupraviitorului, idei sau acte de auto-v`t`mare sau suicid, somn per-turbat (mai frecvent insomnii),apetit diminuat, anxie ta te, sufe -rin]` [i agita]ie psi ho-mo torie, ir-itabilitate, consum excesiv dealcool, comportament histrionic,exacerbarea simptomelor fobicesau obsesionale pre exis ten tesau exacerbarea preocup`rilorhi po con driace. |n aceste cazuri,pentru a stabili corect diagnosti -cul, este necesar` o perioad` decel pu]in trei s`pt`m~ni, dar, \nsitua]ii excep]ionale – severe –,pot fi acceptate perioade detimp mai scurte.
Mai mult dec~t at~t, trebuies` [tim c` depresia poate s`apar` \n via]a oricui, indiferentde v~rst`. Conform unor studiide profil, o persoan` din cinci va
suferi de aceast` tulburare la unmoment dat, pe parcursul vie]ii.
Ca form` de tratament, de-presia este tratat` cu succes cuconsiliere specific`, medica]ieantidepresiv` sau un colaj \ntrecele dou`.
De cele mai multe ori, per-soanele suferinde pot fi tratatef`r` spitalizare, dar, \n cazurimai grave, internarea \n spitalpoate deveni o necesitate.
|n felul acesta, dac` suferi]ide o form` u[oar` a depresiei,pute]i fi diagnosticat [i tratatchiar [i de c`tre medicul de fa -milie \mpreun` cu un psihotera -peut sau un psiholog. |n caz c`afec]iunea nu r`spunde la trata-mentul indicat, un medic spe-cializat \n tratarea bolilor mintalear putea fi de ajutor.
Elena Dumitru
5|ncerca]i s` nu face]i ex-cese [i nu v` expune]i mai
mult dec~t este cazul \nsitua]ii care v` dep`[esc ca-pacitatea fizic` [i psihic`.
6Vorbi]i deschis cu per-soanele apropiate, atunci
c~nd se ive[te o problem` pecare nu pute]i s` o gestiona]isingur.
7G`si]i metode de relaxareconform personalit`]ii fiec` -
ruia [i face]i mi[care \n fiecarezi!
8Deta[a]i-v` de problemelecelor din jur [i judeca]i la
rece pentru dumneavoastr`!
9Nu \ncerca]i s` v` dep`[i]ilimitele, riscul de a v` “lovi”
este \nzecit!
10L`sa]i-v` mintea [i sufle-tul libere [i nu v` \nc`r -
ca]i cu lucruri nefolositoare [id`un`toare!
Stop to shop 69
Conform unorstudii de profil, o
persoan` dincinci va suferi de
depresie la unmoment dat, peparcursul vie]ii.
casa
70 Stop to shop
about…
JeaN paul GaulTierPOVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY…
Ucenic al lui Pierre Cardin,Jean Pau l Gau ltier a com-binat cu succes opusuri le,a amesteca t sti lur i le,folosindu-le ca ingredientepentru lucrr i strlucite,pline de crea]ie [i liber-ta te. De la apari]ia sa pescena modei, creatoru l areinventa t elegan]a scu-fundndu-se \n cu lturapopu la r. Pentru Gau ltier, ce sepotr ive[te \n mod esteperfect [i \n universu lpa rfumeriei. Pa rfumuri lesale sunt unice din punctde vedere olfactiv, sedu -c toa re, da r foa rte binestructurate, provocatoare[i foa rte dor ite. Fieca resticl [i a rom svr[escaceea[i art ca dantela [idenimu l \n fieca re pre -zen ta re pe podium. “Stop To Shop” [i Kendrav prezint povesteaunor a rome unice, marcaGau ltier.
"Nu a[tepta
ca totul s`
vin` de la
sine, orice
este posibil!”J.P. Gaultier
about…
ea: classiQue
Iube[te Jean Paul femeile?Chiar mai mult: este feminist!Viziunea lui despre femei estescris` cu un mare F: albe, negresau mulatre, cu forme unduite;femei c`rora nu le pas` decli[ee, ci doar de fragilitatea lor.
Arom` a femeii fatale, “Clas-sique” mixeaz` stiluri, inventea -z` o div` cu forme vo lup toase,eviden]iate de corsetul satinat.O tenta]ie carnal` cu piele dem`tase, seduc`toare [i moalela atingere.
Apa de Toalet`, capitolul de\nceput, amestec` flori, condi-mente [i ghimbir (trandafir,neroli [i iasomie). Opulen]adevine eviden]`. Notele de v~rf[i de inim` erup, se amestec`[i captiveaz`. Vanilia ]ese oman tie pudrat` ce \mbrac` cati -felatul lemn de chilimbar.
Iar c~nd creeaz` arome,Gaultier se joac`. Variaz` teme -le, cu diferen]e evidente. Astfel,Venus a devenit Minerva, vampasuprem` care poart` o armur`dantelat` de cupru. O femeieputernic`, f`cut` s` fie un sex-simbol, periculos de senzual`.
Orhideea i-a luat locul porto-calei am`rui, mai suav`, maimisterioas`. Este mai mult`vanilie, ca un contrapunct lafinal care r`m~ne aproape ne -schim bat (doar nota lemnoas` afost u[or retu[at`).
Efectul este profund [i\nc~nt`tor. “Classique Apa deParfum” a fost conceput pentrua face femeile s` se \ndr`gos -teas c` de el.
Sticla, pe jum`tate \nghe ]a -t`, pe jum`tate transparent`,\ntrupeaz` corpul unei femeip~n` \n cel mai mic detaliu.Odat` lansat`, a intrat \n r~ndulmarilor clasici.
el: le male
Jean Paul Gaultier amestec`sexele. Estompeaz` grani]ele,se amuz` pe seama ideilor pre-concepute. B`rbatul s`u estefoarte sentimental [i un falsb`iat r`u. 100% \nc~nt`tor [ifoarte viril este absolut nebundup` gemenii lui, dublurile salefeminine.
Din punct de vedere olfactivavem o adev`rat` revo lu]ie. La-vanda [i menta, care sereg`sesc \n aromele tradi]ionale
pentru b`rba]ii virili, se ames -tec` cu moliciunea portocalei [icu cremozitatea vaniliei. Miro-denii (cardamom, scor]i [oa r` [ichimen), lemn (sandal [i cedru)plus o pic`tur` de ber gamot`.Aceasta este re]eta unei po]iunimagice pentru ca b`r ba]ii, in-diferent c~t de virili, s` aib` \nsf~r[it dreptul la pu]i n` tandre]e[i super senzualitate.
Sticla este iconul perfect:pec to rali, fese [i abdomen lu-crat, tricou cu dungi [i un corpde un albastru marin. Toat` lu -mea \l dore[te. “Le Male” a de-ve nit unul dintre cele mai binev~n dute parfumuri b`rb`te[tidin lume.
Alte parfumuri ale Casei:FRAGILE, GAULTIER 2, FLEURDU MALE, MA DAME
Roxana Bichi[
Stop to shop 71
Gru
paj f
oto
pus
la d
ispo
zi]ie
de
Ken
dra
"Parfumul
este
prima
\mbr`c`-
minte pe
corpul
unei
femei.”J.P. Gaultier
5 minute pentru13 ani. La bordulunui vapor, Cary
Grant a fost fasci-nat de o feti[can`pe care nici nu o
cuno[tea. Ladineul de la masac`pitanului, Betsy
Drake nici nu\ndr`znea s`
spere c` ceea cei se \ntâmpl` este
realitate.72 Stop to shop
Story oF...
Vaporul destinului
Cary Grant se \ntorcea acas`dup` o vacan]` \n Anglia, loculs`u de na[tere. |[i reluase vechiprietenii [i \ncerca s` scape deamintirile sup`r`toare din trecut.|ns`, oric~t de mult se str`duia, \iera foarte greu.
Betsy Drake revenea acas`de[i nu prea dorea acest lucru.Ani la r~nd muncise enorm pentrua ob]ine roluri la teatru. |n Angliareu[ise s` \[i contureze o carier`.|n America p`rin]ii erau divor]a]i,nu avea perspectiv` profesional`[i nici un loc c`ruia s` \i spun`“acas`”. Am~ndoi se \ntorceauc`tre acela[i loc, b~ntui]i dehimere [i incertitudini.
“Quuen Marie” naviga de 5zile. Cary Grant, \nconjurat de pri-e teni, uitase demult c` \n Londra
fusese fascinat de o t~n`r` ac tri -]`, cu rol principal \n piesa "DeepAre the Roots.". “@sta da ta lent!”,i-a spus atunci unui prieten.
Bety se afla pe punte. Aten]iai-a fost atras` de un grupg`l`gios. Printre multe chipuri [isiluete, ea a distins un b`rbatt~n`r, ar`tos, care r~dea. Pentruc~teva secunde [i-a dorit s` fac`parte din acel grup plin de vese -lie. |ns`, a \ntors repede capul,spu n~ndu-[i: “|n ceea ce o pri ve[ -te pe Betsy Drake, aceast`c`l`torie va fi lung` [i moho r~t`.”
A[a ar fi fost dac`, dou` oremai t~rziu, nu ar fi mers la unuldintre birourile vaporului. Acobor~t pe coridor exact \n mo-mentul \n care Cary ie[ea pe u[`pentru a se \ndrepta c`tre loculde \nt~lnire cu Liz Taylor [i mamaei. Vaporul tocmai p`r` sea un
dragoste la prima vedere
GrantCary
Betsy[i
drake
Stop to shop 73
port, iar pornirea a fost mai vio-lent`. Astfel c` Betsy s-adezechilibrat [i s-a lovit de unperete, r`m~n~nd cu o m~n` dea-supra capului [i cu una \n [old.Imaginea foarte haioas` l-aamuzat pe Garnt care imediat a [irecunoscut-o. “Hei, te-am v`zut \n«Deep Are the Roots». E[ti…"
Cu fa]a ro[ie de jen`, Bestya trecut repede pe l~ng` el. Mait~r ziu, c~nd a povestit presei des pre acest moment, ea a m`r -tu rist c` nu a auzit niciun cuv~ntdin ceea ce el i-a spus. Dar Carysus]inea c`, de fapt, ea l-a igno-rat inten]ionat. |nsa, tot ceea cea contat a fost c` \n acel mo-ment Besty Drake, o nimeni denic`ieri, i-a tr~ntit u[a lui CaryGrant direct \n fa]`.
|n urm`toarele trei zile, el ac`utat-o cu privirea. F`r` succes.De ru[ine, Betsy nu a mai p`r`sitcabina.
“sunt merle oberon [iun prieten…"
|n a patra zi, Betsy decide s`ia aer. Cary o z`re[te pe punte.|ntrerupe brusc conversa]ia cuMerle Oberon [i \i spune: “Iat-o.Ea este fata.”. Merle i-a replicat:“Perfect. Acum du-te [i prezint`-te”. Cary a \nghi]it \n sec, a f`cutun pas, dar s-a oprit. Doar odat`\n via]` fusese timid cu o femeie.Atunci c~nd a trebuit s` o cu noas -c` pe Greta Garbo. Actorul o roa -g` pe prietena lui s` o abordezepe Betsy, ca nu cumva s` par` c`vrea s` o aga]e. Mai mult, i-apunctat lui Merle c` dac` va fi re-fuzat` s` insiste, specific~nd c`
este o invita]ie de cin` la masac` pitanului. Merle a r`mas cu gu -ra c`scat`. Nu \i venea s` crea d`reac]ia cuceritorului Grant. |ns`,f`r` a mai spune un cuv~nt, s-a\ndreptat spre Betsy. "Iart`-m`.Bun`! Sunt… Sunt Merle Obe ron[i un prieten…". Betsy a \ntrerupt-o: “Bine\n]eles, doam n` Oberon.V-am recunoscut…”. Merle aro[it, dar a continuat: "Ei bine,Cary Grant este prieten cu mine[i se \ntreab` dac` a]i aveapl`cerea de a ne \nso]i disear` lacin`. La… la masa c`pitanului.".
Besty a \nlemnit. Cu voceasc`zut`, i-a spus: “Nu am la mineo rochie de sear`.”. Merle s-aoferit s` \i \mprumute una, a[acum impunea dress-code-ul.“Spune]i-i domnului Grant c` sunt\nc~ntat`”.
|n acea sear`, Cary a ajunsprimul la mas`. Hainele \i erau im-
pecabile, iar ochii a]inti]i spreu[`. |ntr-un final, a z`rit-o. Besty aintrat \ntr-o rochie lung`, neagr`.Emo]iile o cople[eau. A trecut di-rect prin \ncapere, av~nd asupraei toate privirile. Z~mbea [i \[i]inea capul sus, cu privireadreapt`. Cary, \n timp ce st`tea lascaunul ei pentru a o primi, seg~ndea c` este cel mai curajoslucru pe care l-a v`zut \n via]a lui.S-a a[ezat l~ng` el. |n doar 5minute, Grant [i-a dat seama c`s-a \ndr`gostit.
Restul voiajului a fost de vis.|n fiecare sear`, cei doi luau cina.Iar Betsy a fost cucerit` de omulde o profunzime [i onestitateame]itoare.
13, noroc [i ghinion
Deveni]i un cuplu, Bety a reu -[it s` \l schimbe. De exemplu,
Story oF...
Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married”
Story oF...
l-a convins c` a citi este de multeori mai distractiv dec~t a merge ladans. "Betsy, cum de ai g`sittimp s` cite[ti at~t de mult [i s`faci at~tea lucruri?”. “Pentru c`am fost singur`. Cred. Acum, pen-tru prima dat`, nu mai sunt sin-gur`…”.
Pe c~t de multe lucruri \i d` -ruia Besty, tot at~tea \i oferea el.Sfaturi despre cum s` se \m bra -ce, cum s` \[i aranjeze p`rul, cums` mearg` \n public. Cu Cary al` -turi, ea devenise plin` de glam-our. El i-a oferit stim` de sine, iarea i-a schimbat [i vindecat sufle-tul.
Convins` de iubitul s`u,actri]a a semnat un contract cuRKO [i David O. Selznick. Astfel, ajucat al`turi de Grant \n “Every GirlShould Be Married”. “Los Ange-les Times” a denumit-o “cea mainou` [i distinctiv` personalitate”,iar editorialista Hollywood-ului,Hedda Hopper, a declarat-o “\npragul unei cariere str`lucite”.
Grant [i Drake au ]inut primapagina a ziarelor [i atunci c~nd auzburat c`tre Arizona, la Cr`ciunullui 1949. Au fugit de publicitate,
ajuta]i de cel mai bun prieten alactorului, pilotul Howard Hughes.Au vrut ca nunta lor s` fie privat`,motiv pentru care doar Howard a[tiut. Nici m`car preotul nu b` -nuia pe cine urma s` c`s`toreas -c`. Dar nici nu mai conta: cei doierau perfec]i unul pentru cel`lalt.Howard \nsu[i a avut at~t demulte emo]ii, \nc~t a sc`pat ine lulde logodn`. Astfel c`, \nainte dejur`minte, to]i trei c`utau cu dis-perare bijuteria c`zut` pe podea.C~nd ceremonia s-a terminat,Howard a telefonat celor de laRKO [i le-a dat vestea. Presa aaflat printr-un buletin emis de stu-diouri. La momentul c`s`toriei,actorul a declarat: “Betsy esteprima so]ie care \mi este [i pri-eten`.”
|n opinia public`, Betsy Drake[i Cary Grant \[i perfec ]ionaser`un model ideal de trai. Conformrevistelor din acea perioad`,povestea lor de dragoste era ca\n basme. Betsy era implorat` s`dea sfaturi despre cum s` ai unmariaj fericit, iar ziarele [i revis-tele le l`udau via]a de cuplu.
Actri]a a mai realizat c~teva
filme p~n` a decis s` pun` c`sni-cia pe primul loc. Hot`r~t` s` fieo so]ie exemplar`, a c`utat mo -da lit`]i prin care s` \i devin` in-dispensabil` so]ului. I-a fostal`turi la Cannes, \n 1954, atuncic~nd a turnat “To Catch a Thief”(al`turi de Alfred Hitchcock), pen-tru ca mai apoi s` mearg` \n Spa -nia, pe platoruile de la “The Prideand the Passion”. |ns` acest mo-ment i-a fost nefast. {i-a dat ime-diat seama c` so]ul ei se\n dr` gos tea, \ncet dar sigur, destarul Sophia Loren. Faptul c`Grant [i Loren erau aman]i deve -nise un secret bine p`strat \ntremembrii echipei de filmare. Darea [tia. Cary devenise mai dis-tant. Astfel, decide s` pleceacas`.
Nefericirea face ca vaporul s`sufere o coliziune cu alt` am-barca]iune. Tragedia, soldat` cumor]i [i r`ni]i, nu i-a fost fatal` luiBetsy, \ns` a traumatizat-o. Inci-dentul, cuplat cu infidelitatea luiGrant, i-a transformat via]a \ntr-unco[mar. C~nd Loren a venit \nAmerica, la pu]in timp dup` ce ajucat al`turi de Grant \n “House-boat”, lui Betsy i-a fost c~t sepoate de clar c` mariajul ei luasesf~r[it. |n spatele z~mbetuluiafi[at pentru public, era extremde nefericit`. De[i \l iubea, a\ncercat s` g`seasc` t`ria de a-lp`r`si.
C`s`toria s-a \ncheiat f`r`drame, ]ipete sau confesiuni \npres`. Au anun]at c` divor]eaz`,iar fiecare a mers pe drumul s`u,nereu[ind s` uite c` s-au iubitenorm timp de 13 ani.
Roxana Bichi[
74 Stop to shop
Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married”
76 Stop to shop
CariEr+
Schimbarea este inevita -bil`! Lumea pare s` seschimbe at~t de repede
\nc~t nimeni nu poate s` \i stea\n cale, chiar dac` au fost mul]icare au \ncercat. Poate cel maiimportant fapt este c` oameniinu pot trece cu vederea impactulpe care o schimbare \l are asu -pra vie]ii lor. Putem \ncerca dinr`sputeri s` o evit`m, putem pre -tinde c` suntem OK [i c` nimicnu s-a \nt~mplat; de cele maimulte ori ne am`gim s` credemc` totul va trece de la sine [i c`vom reveni la „normal”, dar nueste deloc a[a. Un om \n]e lept aspus „Chiar [i nostalgia nu maieste ceea ce obi[nuia s` fie”.
Ca indivizi cu diferite gradede competen]` profesional` \nafaceri, trebuie s` realiz`m c`
schimbarea este inevitabil`. S`fim reali[ti, timpul nu a[teapt`pe nimeni...s` fie preg`tit.
Anotimpurile se schimb`dintr-un motiv; vechi devine nou[i noul devine vechi. Este un pro-ces care se produce din cauzatimpului, iar timpul nu a[teapt`pe nici un om, indiferent decondi]ia lui. Putem lupta cu toat`puterea noastr`, putem \ncercas` ne opunem, dar \n cele dinurm` vom pierde b`t`lia!
|n lumea afacerilor, schim-barea este mama tuturor proce-selor direc]ionale. Toat` lumeatrebuie s` fac` o alegere, totuldepinde de noi. Uneori schim-barea apare ca un tren fugar carenu a[teapt` pe nimeni – t~n`rsau b`tr~n, cu experien]` sauf`r` experien]`. |ntrebarea este
Corina Mih`ilescu
Specialist Resurse Umane
Adaptarea la schimbare
Stop to shop 77
CariEr+
care ar fi disponibilitatea noas -tr` de acceptare atunci c~ndschimbarea este inevitabil` \nvia]a noastr`? Cum \i facemfa]`?
|n continuare c~teva reco-mand`ri utile, care sper s` v`ajute pe viitor \n combatereaschimb`rilor \n orice mediu delucru sau de afaceri:
1Primul pas \n a face fa]` uneischimb`ri const` \n identifi-
carea factorilor de cauzalitate aischimb`rii. Acest lucru arat` c`exist` o recunoa[tere a schim -b`rii [i apoi ne ofer` o perspec-tiv` asupra modului \n care s`abord`m o astfel de schimbare.Acesta ne serve[te ca punct deplecare \n a [ti exact ce s`facem cu privire la schimbare,fie pozitiv` sau negativ`. De ase -menea, ofer` o perspectiv` asu -pra modului \n care schimb`rilear trebui s` fie manipulate. A[acum spune [i zicala – „O prob-lem` cunoscut` este o problem`rezolvat`.”
2Atitudinea ta fa]` de schim-bare conteaz` foarte mult. O
atitudine pozitiv` de tipul „Da,pot” fa]` de orice schimbare cucare te confrun]i, fie \n via]a per-sonal`, fie la locul de munc`poate ajuta, pentru c` atitudineata determin` altitudinea. Dac` aio atitudine pozitiv` fa]` de oschimbare negativ`, energia po -zitiv` ar putea schimba negativul[i ar conduce spre o schimbarepozitiv`.
3Adaptabilitatea [i puterea dereglare sunt importante
atunci c~nd v` confrunta]i cu oschimbare \n via]a personal`
78 Stop to shop
CariEr+
sau la locul de munc`. Atuncic~nd te adaptezi [i te ajustezi \nfunc]ie de schimbare, \]i ofer` unavantaj \n sensul \n care ajungis` ai o \n]elegere corect` asitua]iei [i asupra modalit`]iicelei mai bune pentru a o re-zolva. C~nd v` pute]i adapta [iajusta la schimbare, v` ajut` s`pute]i aborda orice surpriz` carear putea veni ca urmare aschimb`rilor care au avut loc.
4Fi]i mai productivi la locul demunc`: dac` exist` o schim-
bare negativ`, este important s`cre[tem productivitatea. Prinaceasta, schimbarea negativ`poate fi transformat` \ntr-unapozitiv`. Productivitatea scoatela suprafa]` calificare [icalit`]ile voastre [i aceasta v`propulseaz` pe un alt nivel,unde pute]i face fa]` oric`rei
schimb`ri care ar putea ap`rea.
5Evita]i procre[tinarea: Con-tinua]i s` v` termina]i munca
[i sarcinile obi[nuite la timp.C~nd evit`m am~narea [i facemlucrurile la momentul potrivit, nuapar surprize pe care nu vom ficapabili s` le dep`[im, mai alespentru c` avem totul preg`tit dintimp. Ori de c~te ori exist` oschimbare negativ`, asigura]i-v`c` munca dumneavoastr` sederuleaz` \n mod corespunz`tor,[i r`splata va veni.
6Face]i o autoevaluare: Auto-evaluarea v` ajut` s` rea -
liza]i ceea ce a]i f`cut, dar [iceea ce nu a]i f`cut pentru adep`[i schimbarea. Autoevalu-area, de asemenea, v` arat`punctele slabe [i v` ofer` indiciidespre cum s` v` \mbun`t`]i]i \nacele zone. Este important pen-
tru tine s` \]i faci autoevaluareperiodic`, deoarece aceastaserve[ te ca un control, dac` teafli pe drumul cel bun sau nu.
|n final, este important s`aduc aminte faptul c` schim -b`rile sunt inevitabile, fie c` nereferim la via]a personal` saucea profesional`. Din p`cate,\ns`, schimb`rile apar \n mo-mentele \n care ne a[tept`m celmai pu]in. Multe companii trecprin procese de reorganizare,fuziuni, achizi]ii, restructur`ri da-torate cre[terilor sau cobor~ [u -rilor economice sau a cerin]elorpie]ii mereu \n schimbare.
Rezisten]a la schimbare estede \n]eles, [i p~n` la un punctperfect normal`, dar adaptareala schimbare este ceea ce neajut` s` mergem mai departe \nconsonan]` cu cerin]ele externe.
paula herlo[i shopping-ul la Floren]a
Foto
: Pau
l Dia
conu
/PR
O T
V
Stop to shop 79
Stop to Shop
Paula Herlo estecorespondent al}tirilor Pro TV,al “rom@nia, te
iubesc”,c@]tig`toare a
Premiului emmyîn 2008 ]i
ini\iatoare a unorcampanii care au
dus la schimbarea
legisla\iei dinromânia. De]i
sus\ine c` nueste un star, pe
Paula o[ndr`gesc to\itelespectatorii
Pro TV ]i esteun nume respectat.
“stop To shop” ainvitat-o s` vor-
beasc` despre unsubiect mai
boem din via\asa, respectivshopping-ul.
The mall, cea maipl`cut` experien]`
“Locul preferat de mine pen-tru cump`r`turi este The Mall,un outlet situat la 30 de kilo-metri de Floren]a, \n Italia. L-amdescoperit \n 2008, c~nd mi-ampetrecut vacan]a \n Toscana. Amcitit despre acest loc \n ghidul dec`l`torie [i a fost cea maipl`cut` experien]` de shoppingpe care o tr`isem p~n` atunci.
Multe dintre marile case demod` [i-au deschis acolo un micmagazin \n care v~nd piese dincolec]iile trecute: Yves SaintLaurent, Marni, Stella McCart-ney, Alexander McQueen, Valen -tino, Salvadore Ferragamo,Fendi, Prada, Burberry sau Ba-lenciaga sunt doar c~teva dintreele. De exemplu, la Valentinopo]i s` g`se[ti pe raft pieselepurtate de manechine \n prezen -t`rile de mod`. }in minte c` amprobat o vest` superb` din cele-bra dantel` folosit` de Valen -tino, care cost` 200 de euro,pre]ul ini]ial fiind 2.400 de euro.
Am stat la The Mall mai binede cinci ore [i am z`bovit \nfiecare magazin minute bune, \nc`utare de comori. Mi-a pl`cut [ifaptul c` fiecare avea un con-sultant care te ajuta cu sfaturi,hainele erau frumos aranjate [inimic nu l`sa senza]ia c` te afli\ntr-un outlet.
Nebunia de la prada,lini[tea de la marni
La Prada mi-a atras aten]ianum`rul mare de asiatici care
Stop to Shop
80 Stop to shop
“Locul preferat demine pentru cum -p`r`turi este The
Mall, un outlet situatla 30 de kilometri
de Floren]a, \n Italia.L-am des co perit \n2008, când mi-ampetrecut vacan]a \n
Toscana.”
cump`rau \n ne[tire gen]i [ipantofi. La cas` era coad`, iarconsultan]ii nu mai f`ceau fa]`cererii. |n schimb, la Marni,lini[te. O atmosfer` numai bun`de probat pantofi [i ochelari desoare.
Mult timp am z`bovit [i \noutletul regretatului AlexanderMcQueen. Pantaloni de m`tase,pantofi [i sandale, gen]i de pielela pre]uri incredibile, care ini]ialse vindeau [i cu sume de 10 orimai mari. |n acela[i magazin \[iexpune colec]iile trecute [iStella McCartney.
perioada de reduceri
Norocul meu a fost s` ajungacolo \ntr-o perioad` \n care in-clusiv pre]urile de outlet erau re-duse cu 70%, adic` sf~r[itullunii iulie. }in minte c` am fostfoarte fericit` s` g`sesc la YvesSaint Laureant o pereche depantofi cu platform` pe care \iv`zusem \n prezent`ri [i pe caremi i-am [i cump`rat la un pre]foarte bun.
M-am \ntors la The Mall [ianul acesta [i probabil c` voireveni de c~te ori m` voi afla \nItalia. Am plecat de acolo maifericit` cu o pereche de bocanciFendi, mai ieftini cu 70% dec~tpre]ul original.
Dac` v` bate g~ndul s`ajunge]i acolo, c`uta]i detalii pesite-ul www.themall.com.
outlet-ul prada
{i daca tot sunte]i \n zon`,
afla]i c` la doar c~]iva kilometrise mai afl` un mare outletPrada. Se nume[te The Space.Acolo am g`sit o fust` de l~n`plisat`, din colec]ia toamn`-iarn` 2010, care costa 50 deeuro, iar sandalele cu toc sculp-tat se vindeau cu 100 de euro. E
de preferat s` ajunge]i tot spresf~r[itul verii, c~nd pre]urile suntmai mici chiar [i cu 90%. Ca s`ajunge]i \n acest outlet, acolocere]i GPS-ului s` v` duc` \n lo-calitatea Levanella, pe Monte-varchi 69.”
Roxana Bichi[
Stop to shop 81
Stop to Shop
“Am stat laThe Mallmai binede cinci
ore [i amz`bovit \n
fiecaremagazin
minutebune, \n
c`utare decomori.”
82 Stop to shop
diSCovEr thE world
marocun T~r^M Al conTrAsTelor:
O lume fascinant, de la sta]iuni cosmopolite pn la colibe de berberi, a[a s-ardescrie, \n mare, minunatul pmnt al Morocului. Fr \ndoial, o excursie peaceste meleaguri, pentru iubitorii istoriei [i ai exotismului, este un demers carenu se compar cu nimic altceva. Mai mult dect att, Maroc este [i o ]int ne-maipomenit pentru romantici.
regatul Berber de mauretania
Istoria ]`rii dateaz` de peste8000 de ani. A fost fondat` deberari, care, de altfel, sunt [ilocuitorii originali. Cel mai cunos-cut stat independent marocan afost Regatul Berber de Maureta-nia, condus de regele Bocchus I.Acesta, \n prezent nordul Marocu-lui, dateaz` cel pu]in de la 110î.Hr. Arabii “Umayyad” au cuceritaceast` regiune în secolul VII,adu când totodat` [i limba, siste -mul lor de guvernare [i, bine \n ]e -les, religia Islamic`, la care mul]idintre berberi s-au convertit, maiales dup` ce arabii s-au retras.
Din punct de vedere geo gra -fic, Marocul este una dintre celetrei ]`ri care formeaz` Maghrebulsau “vestul \nde p`r tat”, celelaltedou` fiind Algeria [i Tunisia. Tre-buie spus c` Oceanul Atlantic seafl` la vest, Marea Mediteran` lanord [i de[ertul Sahara la sud.
casablanca – ora[ulvechi [i nou
Numit [i “ora[ al contras te -lor”, acesta se \ntinde pe bulevar -de largi, umbrite de palmieri,\n ]esat de atelaje trase de m`garisau cai, printre care reg`sim [i li -mu zinele de ultim` genera]ie.Eco nomic vorbind, Casablancaeste principalul centru de afacerial Marocului, cu pu]ine atrac]ii tu -ris tice, tocmai de aceea o singur`zi este de ajuns pentru a-l str` -bate.
Cu toate acestea, daca v`a[tepta]i la imaginea din film a
ora[ului, fi]i preg`ti]i pentru alt -ceva. Acesta impresioneaz` princl`diri moderne, toate de culoarealb`, bulevarde spa]ioase [i bine\ntre]inute. Foarte pu]ine lucruriaici se muleaz` dup` imagineaclasic` oriental`. |n plus, dac`este ceva \n acest ora[ care s`semene cu celebrul film “Casa -blan ca”, atunci, f`r` doar [ipoate, este vorba de Ora[ulVechi. Acesta este destul de mic,\mprejmuit de c`su]e reduse \n di-mensiuni [i c~teva locuri de orar` frumuse]e. Din acest locpute]i cump`ra cam orice,\ncep~nd de la animale p~n` lamirodenii la kilogram.
Mai mult dec~t at~t, zidurileora[ului creeaz` o senza]ie pu]inbizar` - sunt mici [i neimpu -n`tore, comparativ cu alte ora[emarocane, \n care zidurile domin`parc` tot aspectul ora[ului. Ozon` ce merit` cu adev`rat a fi ex-ploatat` este “Avenue des ForcesArmées Royales”, precum [i“Place des Nations Unies”, unde
se reg`sesc cele mai mari struc-turi. |nc` din Evul Mediu, ora[ulCasablanca a fost un ora[ pros-per, cunoscut atunci sub numelede “Anfa”. |n anul 1907, acestaa fost ocupat de c`tre francezi.Sub aceast` administra]ie, Casa -blanca s-a dezvoltat rapid, iar par -tea modern` s-a construit \n jurulunei suburbii pe nume “Moorish”.Mai trebuie men]ionat faptul c` \ntimpul celui de-al II-lea R`zboiMondial a fost unul dintre cele treimari puncte de debarcare.
ce vizitam \ncasablanca?
Palatul Mohamed al v-lea - cunoscut drept “PalatulNa]iunilor Unite” este unul dintrecele mai bune exemple de arhi-tectur` colonial` francez`. Cl` di -rea este situat` \n centrulora[ului Casablanca [i ad` -poste[te Po[ ta, Palatul Justi]iei,Prefectura, Con sulatul Francez [iBanca Na]ional`.
Stop to shop 83
diSCovEr thE world
84 Stop to shop
ora[ul vechi casa -blan ca - “Medina” - este formatdintr-un labirint de str`du]e, ate-liere [i magazine, \mprejmuit deziduri vechi. Cu toate c` nu sepoate compara cu centrele is-torice din “Fes” sau “Marrakech”,merit` s`-l vizita]i.
Muzeul IudaismuluiMarocan - este singurul loc deacest gen din lumea Islamic` [ireprezint` un exemplu de tole -ran]` \ntre cele dou` culte reli-gioase. Acesta expune diverseaspecte ale tradi]iilor [i vie]ii dezi cu zi ale evreilor, cum ar fi c`r -]ile Tora, l`mpile Chanukah, con- tractele de c`s`torie "ketu bofs"[i \mbr`c`mintea tradi]ional`.
Biserica notre damede lourdes – dateaz` din anii1950, fiind recunoscut` pentru"gluga" enorm` din beton cumicul crucifix de la intrare.
lusitania – reprezint` car ti -erul evreiesc al ora[ului Casa -blan ca, unde momentan tr`iescaproximativ 5.000 de evrei. “Na-marroch”, principala singagog`,se reg`se[te la col]ul bulevardu-lui Rousseau cu Ibn Rochd.
marrakech [i pove[tilecopil`riei
Acest ora[ de poveste, a[acum mai este el denumit, se afl`la jum`tatea distan]ei dintrecoasta Atlanticului [i dunele Sa-harei, fosta capital` meridional`a Maghrebului. O alt` denumire aMarrakech-ului este „Ora[ul ro[u“[i reu[e[te s` v` teleporteze di-rect pe vremea Sheherezadei.Reg`sim toate aceste aspecte
numai dac` privim la zidurilecet`]ii vechi, [i n-o s` [tim dac`ne afl`m \ntr-un ora[ sau chiarfacem parte dintr-o scen` de film.
Atmosfera este \n]esat` defel de fel de miresme [i zgomote,de la glasul locuitorilor p~n` laclaxoane [i instrumente muzicale.„Pia]a nebun`“ (Djemaa-el-Fna)reprezint` un alt loc emblematical ora[ului, [i pare-se c` ne\ntoarcem \n timp: dansatoare dinburic, \mbl~nzitori de [erpi, saca -gii [i acroba]i sunt c~teva imaginicare acompaniaz` aerul \ntreguluiora[.
Aici vom reg`si zeci destr`du]e, pline de tot felul demagazine care ofer`, la pre]uri ne-gociabile, absolut tot. Mirodeniidin India, lo]iuni miraculoase dinAfrica, piei neprelucrate, \mbr` c` -minte, zorzoane de toate calit`]ilesunt doar c~teva dintre lucrurilepe care le pute]i achizi]iona. Maimult dec~t at~t, trebuie s` [ti]i c`pute]i ob]ine pre]uri cu 40%-50%mai mici, dac` sunte]i un bun ne-gociator.
|n ora[ul Marrakech pute]i
diSCovEr thE world
Bine de ]tiut!
Peste 70% din popula]iaMarocului este de religie Is-
lamic`.
|n ora[ se circul` cu "PetitTaxi", firme de taxi foarte
ieftine. În afara ora[ului esterecomandat "Grand Taxi",mai scump de altfel, \ns` pre -]ul se negociaz` cu [oferul.
Marocanii, în general, î[istrâng mâinile când se în-
tâlnesc. Cea mai întâlnit` for-mul` de salut este "AssalamOuakikoum" (Pacea fie cutine).
Ramadanul este cea maiimportant` s`rb`toare a
musulmanilor. Dureaz` o lun`de zile, [i datorit` faptului c`ace[tia folosesc calendarullunar, data acestei s`rb`torise schimb` constant în raportcu calendarul gregorian.
Extinderea familiei este ele -mentul cel mai important al
vie]ii sociale. Rela]ia dintremam` [i fiu este cea mai im-portant` într-o familie.
Stop to shop 85
vizita Palatul El-Badi (construit \nanul 1578), care este absolut im-presionant prin mozaicul s`u, dar[i prin dimensiuni. De asemenea,mozaicul este reprezentativ pen-tru Maroc, astfel \nc~t \l vomreg`si [i \n palatul Bahia. Toto-dat`, acest palat ad`posteaodat` [i haremul sultanilor.
F`r` doar [i poate, Maroculnu reprezint` doar istorie [i exo-tism, oferind mult mai mult dec~tat~t. De exemplu, pentru iubitoriide ap`, sta]iunea Agadir, de la]`rmul Atlanticului, este agreat`de c`tre turi[tii germani [ifrancezi, datorit` plajelor sale de[ase kilometri de nisip fin [istr`lucitor. Evident c` din Agadirnu putea lipsi bazarul, unde pute]ialege suveniruri deosebite [i nunumai.
mâncarea marocan`
Buc`taria este considerat`,pe drept cuv~nt, una dintre celemai bune din lume. Aceasta se\nscrie \n dou` categorii. Prima,destinat` oaspe]ilor de marc`,
este opera mae[trilor buc`tari. |nacest cadru, nicio femeie nu esteprezent`. B`rba]ii sunt a[eza]i pesaltele sau perne, l~ng` meselejoase. Gazda bate din palmeatunci c~nd festinul \ncepe. Tre-buie spus c` masa \ncepe \ntot-deauna cu Bismillah –binecuv~ntarea lui Allah. Vaselede argint sunt umplute cu ap`cald` [i sunt prezentate pentrucur`]atul m~inilor [i buzelor.
A doua categorie este cea am~nc`rurilor g`tite \n case, dec`tre gospodine. Acestea petrecmulte ore al`turi de vasele dep`m~nt sm`l]uite sau de cele debronz [i de kanoun. Buc`t`riilesunt austere, iar sursa de c`ldur`este c`rbunele. La fel, nu exist`scaune. Masa de pr~nz estemasa principal`, cu excep]ia pe-rioadei Ramadanului. Pr~nzul\ncepe cu o serie de salate, ur-mate de o tagina sau tocan`.Apoi, este r~ndul celui mai s`]iosfel de m~ncare, preparat dincarne de miel sau pui.
Mai mult dec~t at~t, condi-mentele au fost importate \nMaroc de mii de ani, multe dintreacestea provenind din resursenaturale: ment` [i m`sline dinMeknes, portocale [i m`lai dinFez, pere din Casablanca, rodii,migdale, curmale, nuci, castane,miere, orz, cire[e, pepene, pe[te[i fructe de mare din abunden]`,ulei de argan, carne de miel [i depui.
Marocanii sunt unanimi \n aspune c` cele mai bunem~nc`ruri se g`sesc nu \n restau-rant, ci acas`.
Elena Dumitru
diSCovEr thE world
Multe mariaje sunt aran-jate de p`rin]i. Când un
cuplu dore[te s` se c`s`to -reasc`, viitorul so] pl`te[tetat`ui sau fratelui mai învârst` al fetei o sum` de banipentru a o întâlni [i pe]i. Onunt` dureaz` trei zile.B`rbatul trebuie s` îi fac`toate pl`cerile femeii în ziuanun]ii, iar femeia trebuie s`r`mân` virgin` pân` atunci.
Limba oficial` este araba.La începutul anilor '90,
\nc` se mai folosea limbaberber`. |n zilele noastre, nu-mero[i marocani vorbesclimba francez` sau spaniol`.
Marocul are o popula]ie decirca 31 milioane de
locuitori. În anii '80, Marocula cunoscut un exod rural alpopula]iei c`tre ora[e dincauza secetei, cauzând maridificult`]i economice în anii'90. În anul 2004, statul a în-ceput o ini]iativ` ambi]ioas`pentru a dezvolta [i moder -niza ]ara [i de a ridica nivelulde trai, mai ales în capitalaRabat, care cunoa[te cel maimare proiect de amenajare,de trei miliarde de euro.
Climatul din Maroc este me -diteraneean \n nord, atlan -
tic \n est [i de[ertic \n sud.
86 Stop to shop
FlavourS
5 kg. gutui1,5 kg. carne de miel sau devi]el2 cepe rase sau t`iate m`runt200 gr. unt1 linguri]` de piper1 doz` de [ofran2 linguri de zah`r5 linguri de miere1 linguri]` de scor]i[oar` pisat`
Mod de servire:Se serve[te acompaniat de micigr`un]e de gr~u (cuscus). Gr`un -]ele de cuscus se prepar` foartebine la microunde, un pahar degr`un]e fiind suficient pentru unpahar de ap`. Se amestec` la re -ce [i se las` graun]ele s` se um -fle, dup` care se adaug` bu c`]ide unt (aprox. 50 gr./pahar), sta -fide – \nmuiate \n ap` cald`, sare[i piper. Ulterior se introduc \ncup torul cu microunde 3 minutela putere maxim`.
ingrediente: 2 kiwi; 1 ananas mare; 250 ml. Lapte; 50ml. iaurt; zah`r brun.
Mod de preparare: Se cur`]` fructele de kiwi de pieli]`.Dup`, se cur`]` [i se desface [i anana-sul. Mai apoi, fructele se taie \n buc`]im`runte. Acestea se mixeaz` bine,ad`ug~nd u[or laptele [i iaurtul. C~ndaceast` compozi]ie este gata, se adaug`zah`r brun dup` gust. Amestecul pro-dus trebuie l`sat la rece aproximativ oor`, apoi consumat.
Timp de lucru: 15 minute
complexitate: redus`
ingrediente:
Tijana marocan`
shakemarocandin kiwi ]i ananas
cu gutui caramelizate
Rub
ric`
real
izat
` de
Ele
na D
umitr
u
Se taie carnea \n cuburi de150 de gr. [i se pune la c`lit \ntr-o crati]` cu unt. Se adaug` sare,piper, [ofran [i ceap` ras`. Seacoper` cu ap` [i capac, sefierbe totul amestec~nd din c~nd\n c~nd. C~nd carnea este aproa -pe fiart`, se adaug` zah`r [i scor -]i[oar`, iar atunci c~nd este binefiart` se dezlipe[te de pe os, iarcrati]a se \nl`tur` de pe foc. Apoi,gutuile se pun \ntr-o alt` crati]`,dup` ce au fost cur`]ate, t`iate \npatru [i stropite cu zeam` de l` -m~ie pentru a evita \nnegrirea lor,cu semin]ele scoase. Se toarn`[i apa p~n` la jum`tate, apoi sefierb la foc moale 20 minute. Maiapoi se scot gutuile caramelizate[i se continu` fierberea lichidului,p~n` se ob]ine un sos mai gros.Sosul se adaug` \n crati]a cucarne, \n care s-au pus \n preala-bil [i gutuile, [i se mai las` la foccirca 10 minute pentru a fierbe\mpreun`.
Mod de preparare:
Berbec21 martie - 20 aprilie
Toamna asta debordezi de energie. |ns` nu aceastaeste problema, ci tendin]ele c`tre risc [i excese,care te pot afunda \n diverse \ncurc`turi sau care tepot expune la accident`ri ori la afec]iuni de tip"hiper". Stresul se accentueaz` [i el \n aceste luni,a[a c` \ncearc` s` evi]i excitantele [i s` faci maimult sport, pentru a cheltui energia acumulat`.
Taur21 aprilie - 21 mai
De regul`, ace[ti nativi au \ncredere \n organismullor foarte rezistent, drept urmare nu prea acord`aten]ie s`n`t`]ii. Tocmai de aceea, riscul este acelade a descoperi unele boli doar c~nd ajung \ntr-unstadiu destul de avansat. Pentru a evita orice com-plica]ie, trebuie s`-[i fac` controale medicale regu-late [i s` mearg` la doctor oric~nd e cazul.
Gemeni22 mai - 21 iunie
Ace[tia prezint` un tonus bun \n aceast` pe-rioad` a anului [i chiar pot observa cu \nc~ntareo cre[tere a rezisten]ei fizice. |n schimb, trebuies` se fereasc` de orice tendin]` care conduce ladependen]e gen tutun, alcool, medicamente, etc.Jupiter \n Taur poate amplifica sl`biciunile, \ns`dac` este \ndeajuns de puternic, \l poate ajuta s`renun]e la aceste obiceiuri nocive.
Rac22 iunie - 22 iulie
S`n`tatea este relativ mul]umitoare pe parcursulacestei perioade, de[i i se servesc por]ii mari destres. Pentru a contracara agita]ia [i \ncordarea ner-voas`, trebuie s` caute o surs` de relaxare [i s`consume alimente bogate \n magneziu. Mai mult,s`n`tatea reclam` aten]ie spre sf~r[itul toamnei,c~nd Mercur retrogradeaz` \n sectorul medical.
Leu23 iulie - 22 august
Leii se pot confrunta cu ceva probleme de s`n`tate\n aceast` toamn`. Rela]ia nu foarte bun` \ntrePluto (aflat \n casa s`n`t`]ii) [i Saturn (st`p~nulacestei case) ar trebui s`-I pun` \n alert`. Din acestmotiv, nu are voie s`-[i for]eze organismul [i nici s`-[i neglijeze s`n`tatea. La cel mai mic semn de dis-confort trebuie consultat medicul.
Fecioar`23 august - 21 septembrie
Este cunoscut faptul c` nu este nevoie s` le spuiFecioarelor s` \[i vad` de s`n`tate. Cele maimulte dintre ele au aptitudini medicale \nn`scute[i se \ngrijesc atent [i cu mult` r`bdare. Cu toateacestea, trebuie s` aib` grij` cu r`celile desezon, asta pentru c` organismul nativilor Fe-cioar` este unul destul de firav \n aceast` pe-rioad` a anului [i, astfel, se pot \mboln`vi u[or.
horoSCop
Reflec]ii de toamn`:
88 Stop to shop
Balan]`22 septembrie - 22 octombrie
Nu este de glumit cu s`n`tatea Balan]ei. Potap`rea probleme la nivelul oaselor, articula]iilor,din]ilor, pielii, p`rului sau unghiilor, pe fondul imu-nit`]ii sc`zute (infec]ii, herpes, candida, etc.) sauexpunerii la condi]ii improprii (r`celi, reumatisme).Tot \n perioada rece se pot reactiva tulbur`rile la-tente [i se pot croniciza cele ne\ngrijite.
Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie
Mai mult` mi[care! Este timpul s`-[i pun` la punctdantura sau s` \[i rezolve mici probleme legate deaspectul fizic. Trebuie s` aib` \n vedere practicareaunui sport, la pachet cu dietele [i masajul, pentrurezultate vizibile. |n ceea ce prive[te “obiceiurilesup`r`toare”, cum ar fi fumatul sau rosul unghiilor,este timpul s` se debaraseze de ele.
S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie
S`n`tatea nu d` semne c` ar vrea s` le produc`necazuri \n aceast` toamn`. Ba, din contr`,Jupiter va avea asupra lor un rol protector, carele va oferi mult` energie [i putere de munc`. Maimult, \i va ajuta s`-[i rezolve unele problememedicale, spre sf~r[it de toamn`. Cu toate aces-tea, ai mare grij` la kilogramele \n plus, la coles-terol [i glicemie!
Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie
E clar, toamna asta Capricornii vor avea parte deefort [i stres prelungit. |n aceste condi]ii, ar fipreferabil s` se planifice \ntr-o manier` c~t mai con-fortabil` organismului. Are nevoie de mult` odihn`[i relaxare. |n plus, tranzitul lui Marte atinge casas`n`t`]ii, iar retrogradarea lui Mercur marcheaz`casa contamin`rilor, bolilor cronice [i spitaliz`rilor.
V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie
|n ceea ce-i prive[te pe ace[ti nativi, putem spunec` sunt ni[te ferici]i. Toamna asta imunitateacre[te, energia este bine canalizat`, puterea deconcentrare se amelioreaz`. Cu toate acestea, tre-buie s` aib` mare grij` la tot ce \nseamn` depen-den]`. De pild`, viteza excesiv` sau alteimpruden]e pot conduce invariabil la accident`ri.
Pe[ti19 februarie - 20 martie
Vestea proast` este c` \n aceast` perioad` a anu lui vigoarea scade, iar vestea bun` este c`stresul se mai diminueaz`. Mai mult dec~t at~t,poten]ialul fizic scade [i el, \ns` \[i va reveni lalimitele normale spre sf~r[itul lunii. Problemelede s`n`tate nu vor fi alarmante, a[adar trebuies` fie mai atent la tot ceea ce \nseamn` stresulcotidian.
horoSCop
cu s`n`tatea la control!
Stop to shop 89Rubric` realizat` de Elena Dumitru
Datorit` celei mai noiversiuni de Android,
Honeycomb 3.1,Galaxy Tab 10.1 ofer`experien]e multimedia
complete [i performan]eavansate, de la tranzi]iimai rapide \ntre diverse
aplica]ii, vitez` sporit` lanavigare pentru
accesoriile USB. Deasemenea, fiind special
creat` pentru tablet`,platforma Android
Honeycomb cre[te productivitatea
dispozitivului permi]ândutilizatorilor s`
foloseasc` mai multefunc]ii \n acela[i timp.
tEChNEwS
Fiind cea mai sub]iretablet` din lume la mo-mentul actual, cu o
grosime de numai 8,6 milimetri [io uimitoare greutate de 570 degrame (WiFi) [i 575 de grame (3G),Samsung Galaxy Tab 10.1 estealegerea perfect` pentru cei care\[i doresc un dispozitiv complet,capabil s` ofere performan]e su-perioare, fie c` e folosit pentru arezolva sarcinile de la serviciu saupentru divertisment. Mai mult, dis-play-ul de 10.1 inchi cu rezolu]iede WXGA 1280 x 800, face din ex-perien]ele vizuale un adev`ratspectacol: filmele, fotografiile [iprogramele grafice vor prinde via]`pe ecranul tabletei. Iar datorit`celor dou` camere de 3 megapix-eli, respectiv 2 megapixeli apelurilevideo [i redarea con]inutului videoHD cap`t` o cu totul nou` dimen-siune. Pe lâng` atractivitatea de-sign-u lui, Galaxy Tab 10.1 estepre v` zut [i cu cele mai avansatefunc]ii, menite s` pun` \n eviden]`performan]ele unice ale dispozi-
tivului. Utilizatorii sunt \n perma-nen]` conecta]i la via]a social` [iprofesio nal` prin interme diulfunc]iei Samsung TouchWiz, ce in-clude me niul Live Panel cu ajutorulc` ruia personalizarea ecranuluiprincipal cu fotografii digitale, web-site-uri favorite [i feed-uri alere]elelor sociale. Pentru cei care \[idoresc s` fie permanent la curentcu cele mai recente [tiri [i eveni-mente, Galaxy Tab 10.1 le pune ladispozi]ie serviciul Samsung Read-ers Hub, o bibliotec` ce include 12ziare, 24 de reviste [i 110.000c`r]i. Mai mult, serviciul SamsungSocial Hub reune[te email-ul, con-tactele, calendarul [i conexiunile lare]elele sociale \ntr-o singur` in-terfa]` intuitiv` [i foar te u[or deaccesat. Datorit` co nec tivit`]ii WiFi802.11 a/b/g/n, vitezele dedesc`rcare [i transferul de datesunt extrem de eficiente, iar expe-rien]ele multimedia [i de gamimgating performan ]e superioare da-torit` proce sorului de aplica]ii dualcore Nvidia Tegra 1GHz.
un dispozitiv ideal pentru \ntreaga familie
Samsung Galaxy
Tab 10.1
90 Stop to shop
Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice
top related