scoala cu clasele i-viii, nr. 2 ,,mihai eminescu
Post on 05-Feb-2017
250 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 1/16
SCOALA CU CLASELE I-VIII, NR. 2 ,,MIHAI
EMINESCU” GHERMANESTI, COMUNA SNAGOV
26 Februarie 2009
Profesori coordonatori: Prof. Onu Elena
Prof. Florica Constantin
Elevi participanti: Vlad Oana Maria
Stefan Diana
Stoica Alina
Enache Gabriel
Ghita Florin
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 2/16
CUPRINS
1. Poze ale speciei ciocanitoarea pestrita de gradina.................................................................... 3
2. Descrierea speciei ciocanitoarea pestrita ................................................................................. 4
2.1 CIOCANITORILE – TOBOSARII PADURII.................................................................................................... 5
2.2 FAMILIA CIOCANITORILOR .................................................................................................................................. 6
3. Localizare in zona Snagov: ..................................................................................................... 6
4. Conditii minime de mediu: ..................................................................................................... 7
5. Lantul trofic al speciei: ........................................................................................................... 7
6. Ce poate afecta sau deranja ciocanitoarea pestrita de gradina? ............................................... 8
7. Analiza diferentelor: ............................................................................................................... 8
8. Foloase aduse de specia de ciocanitoare pestrita de gradina: ................................................... 8
9. Daune aduse de specia Dendrocopos syriacus: ........................................................................ 8
10. Bilant si concluzie ................................................................................................................ 9
11. Variatia numarului de exemplare ale speciei ......................................................................... 9
12. Consecinte in zona Snagov daca intreaga specie ar disparea.................................................. 9
13. Rezultat vot .......................................................................................................................... 9
14. Recomandari ale grupului de elevi ...................................................................................... 10
15. Activitati pe care grupul de elevi ar dori sa-l faca in viitor pentru protejarea ciocanitorilor . 10
16.Contributia echipajului ........................................................................................................ 10
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 3/16
1. Poze ale speciei ciocanitoarea pestrita de gradina
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 4/16
2. Descrierea speciei ciocanitoarea pestrita
Poate fi intalnita in toate padurile de pe glob, exceptie facand Antarctica si Australia. Locuieste
singura, in cuiburi formate in scoarta copacilor.
Este foarte folositoare livezilor, dumbravilor si padurilor, pentru ca distruge o serie de insecte
daunatoare. Mai este cunoscuta si sub denumirea doctorul padurilor.
Culoarea penajului este neagru sau maro, cu pete portocalii sau rosii. Aceste pasari se gasesc in
numeroase specii (aproximativ 200), marimea ciocanitorilor variind foarte mult, astfel ca
ciocanitoarea imperiala care traieste in Mexic ajunge la 56 de cm, in timp ce exemplarul din
Japonia atinge inaltimea de doar 15 cm.
Pentru a se mentine in copaci si a face adevarate cascadorii ciocanitoarea este ajutata de
picioarele care se termina cu gheare ascutite si de o coada elastica si solida, necesara pentru a-si
mentine echilibrul. Cu ciocul ascutit, lung si foarte tare sfredeleste coaja copacilor, in timp ce
limba lipicioasa si lunga de cativa centimetrii cerceteaza fiecare santulet facut de insecte,
scotandu-le afara si consumandu-le.
In general nu este atacata de pradatori, acestia fiind tinuti la distanta de ciocul sau puternic.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 5/16
2.1 CIOCANITORILE – TOBOSARII PADURII
Ciocanitoarea pestrita mare, pentru toti este
un indragit tobosar si doctor al padurii.
O recunoastem dupa silueta (22-23 cm) si
imbracamintea ei pestrita: spatele negru
lucios, cu 2 pete albe pe umerii aripilor,
ceafa neagra contrastand cu obrajii albi,
fruntea galbuie si crestetul rosu la barbatus,
femela avand scufia neagra. Gusa si burta
sunt alburii iar puful de sub coada este rosu
aprins.
Prin luna martie barbatusul incepe ‘forajul’
pentru construirea unui cuib cu o intrare rotunda
de 4-5 cm. diametru in care femela depune dupa
cateva saptamani 4-6 oua de un alb stralucitor
care sunt clocite pe rand. Despre via ta lor va
vom povesti mai multe intr-un dosar verde
special … intr-adevar ne-ar trebui zeci de pagini
pentru a va reda moravurile, stiinta si simturile
ei, minunata alcatuire a trupusorului ori
maiastra sa pricepere in cautarea larvelor.
In timpul iernilor ne viziteaza gradinile si livezile in care este bine sa lasam netaiati pomii
batrani, ori chiar casa bocanind printre dranite si plansee in cautarea nucilor ascunse in pod.
O buturuga sfredelita in care am infundat putina grasime amestecata cu seminte ori miez de
nuca poate fi la vreme de frig si foame un dejun salvator. Nemasurata va fi placerea ochilor si a
sufletului la vederea acestor superbi cataratori care asemeni fetei mosului din povestea lui
Creanga ne salveaza livada si padurea oferind apoi fara parcimonie cuiburile lor drept salas
altor prieteni inaripati : ticleni, pitigoi, grauri.
In timpul reproducerii masculii multor specii produc un tocat puternic prelungit asemanator
bataii de toaca, lovind cu repeziciune cu ciocul o ramura uscata – darabana. Hrana consta in
special din insecte si larve. Unele consuma seminte, fructe, si sug seva. Altele fac rezerve de
hrana pentru timpul neprielnic. Prin distrugerea insectelor daunatoare sunt foarte utile in
pomicultura si silvicultura.
Dendrocopos syriacus – Ciocanitoarea de gradina
Dendrocopos major – Ciocanitoarea pestrita mare
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 6/16
2.2 Familia ciocanitorilor
Specialiste in escaladarea trunchiurilor si cautarea insectelor pe si sub scoarta, dar si in interiorul
trunchiurilor putrede, ciocanitorile isi sapa mai multe cavitati pentru refugiu si odihna si una
pentru cuibarire adeseori intr-un arbore sanatos. Coada rigida si ciocul ca un pumnal, craniul
rezistent la socuri repetate si ghearele curbate, le permit sa traiasca oriunde exista arbori
(America, Eurasia, Africa). Unele specii cum ar fi ciocanitoarea pitica (Pi coides pubescens) –
14,5 cm. sau Ciocanitoarea pestrita mare (Dendrocopos major) – 22-23 cm. vin adesea la
hranitorile puse in timpul iernii.
Ciocanitorile de talie mare cum ar fi ciocanitoarea uriasa (Drycopus pileatus - 42 cm) din
America de nord au cunoscut o mare scadere a efectivelor. In prezent se pare ca specia s-a
adaptat traind chiar si in apropierea marilor orase. Masculul prezinta o creasta rosie stralucitoare
si mustati de aceeasi culoare, in timp ce femela are cioc mai scurt si doar creasta rosie.
Partenerii aceluiasi cuplu se hranesc in locuri diferite pe un
vast teritoriu sapand lemnul mort in cautarea meniului
preferat : oua, larve, furnici. Acestea sunt extrase cu
ajutorul limbii lipicioase terminata cu perisori. Barbatusul
si femela mentin contactul intre ei cu serii de chemari
sonore. Ei bat darabana pentru stabilirea si apararea
teritoriului ; masculul alungand alti masculi in timp ce
femela izgoneste alte femele. Fiecare utilizeaza alternativ
mai multe cavitati de odihna. Cei doi parteneri construiesc
o galerie pentru cuibarit intr-un arbore semi-putred la 10-
12 m inaltime. Masculul cloceste noaptea, cei doi
inlocuindu-se in timpul zile, aceasta du rand 18 zile. Ei fac
cu randul si la hranirea puilor din ora in ora regurgitand
mari cantitati de furnici, larve, oua. Puii parasesc cuibul
dupa 4 saptamani devenind total independenti dupa 2 luni.
Toate speciile de ciocanitori au nevoie de arbori sanatosi dar si de cativa arbori morti. Defrisarea
si exploatarile forestiere masive au afectat grav efectivele multor specii cateva fiind din pacate
amenintate cu disparitia. Alte specii care depind de cuiburile ciocanitorilor pot fi si ele afectate.
3. Localizare in zona Snagov:
Pe teritoriul localitatilor Ciofliceni, Ghermanesti si Snagov, ciocanitoarea a fost observata in
Curti, gradini si padure.
Persoane adulte din familiile copiilor au observat prezenta din ce in ce mai rara a ciocanitorilor
in peisajul cotidian.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 7/16
4. Conditii minime de mediu:
Acest cetatean inaripat al padurii este usor de localizat dupa chemarea-i ascutita : kik-kik-
kik !!!kik-kik-kik !!! dar si dupa rapaitul de toaca (darabana) in ramurile lipsite de seva.
Meniul ei favorit este destul de divers : viermi insecte, seminte, dar nu refuza nici nucile,
alunele sau chiar un bulgaras de seu agatat de crenguta unui par batran din gradina noastra.
Prin luna martie barbatusul incepe ‘forajul’ pentru construirea unui cuib cu o intrare rotunda de
4-5 cm. diametru in care femela depune dupa cateva saptamani 4-6 oua de un alb stralucitor care
sunt clocite pe rand.
In timpul iernilor ne viziteaza gradinile si livezile in care este bine sa lasam netaiati pomii
batrani, ori chiar casa bocanind in cautarea nucilor ascunse in pod.
O buturuga sfredelita in care am infundat putina grasime amestecata cu seminte ori miez de
nuca poate fi la vreme de frig si foame un dejun salvator. Nemasurata va fi placerea ochilor si a
sufletului la vederea acestor superbi cataratori care ne salveaza livada si padurea oferind apoi
cuiburile lor drept salas altor prieteni inaripati : pitigoi, grauri.
Hrana consta in special din insecte si larve. Unele consuma seminte, fructe, si sug seva. Altele
fac rezerve de hrana pentru timpul neprielnic. Prin distrugerea insectelor daunatoare sunt foarte
utile in pomicultura si silvicultura.
5. Lantul trofic al speciei:
A.
1. Copaci / pomi fructiferi (P) – 2.Omizi/insecte (C1) –
-3.Ciocanitoarea(C2) – 4.Uliul(C3)
B.
1.Fructe/seminte (P) - 2. Ciocanitoarea (C1) – 3.Uliul (2)
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 8/16
6. Ce poate afecta sau deranja ciocanitoarea pestrita de gradina?
Dintre factorii care pot afecta ciocanitoarea sunt:
Zgomotele
produse de
activitatea
oamenilor
Folosirea
substantelor
insecticide
Taierea
copacilor si a
pomilor
fructiferi
scorburosi,
ciocanitorile
nemaigasind
loc de cuibarit
Reducerea
surselor de
hrana
Schimbarile
bruste de
temperatura
6 5 6 7 7
7. Analiza diferentelor:
Tinand cont de acesti factori care afecteaza ciocanitoarea locuitorii zonei Snagov ar putea reduce
folosirea substantelor chimice in tratarea pomilor fructiferi si a padurii.
Pentru salvarea locurilor de cuibarit ar putea sa nu mai taie copacii sau pomii fructiferi
scorburosi si sa asigure cuiburi construite special pentru ciocanitori,din trunchiuri de copaci
scorburosi cu dimensiunile respectate pentru fiecare specie in parte.
8. Foloase aduse de specia de ciocanitoare pestrita de gradina:
Ciocanitoarea este folositoare deoarece are un rol deosebit in combaterea unor daunatori
periculosi,insecte in special .Foloasele sunt deosebite pentru pomicultura si pentru sanatatea
padurii prin combaterea naturala a insectelor daunatoare asigurand astfel biodiversitatea si
lanturile trofice.
9. Daune aduse de specia Dendrocopos syriacus:
Nu au fost semnalate daune aduse de ciocanitori.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 9/16
10. Bilant si concluzie
Foloasele sunt clar prezente in agricultura si silvicultura , comparativ cu daunele pe care nu le-
am aflat dar cel mult se pot referi la mentinerea copacilor scorburosi.
11. Variatia numarului de exemplare ale speciei
Din discutiile purtate in familie .cu prietenii si cunoscutii membrii echipajului nostru au aflat ca
ciocanitorile erau mult prezente in peisajul zonei Snagov in anii trecuti,fiind observate in toate
anotimpurile deoparece sunt pasari sedentare.Dar in ultimii ani s-au observat putine exemplare
fata de anii trecuti.
12. Consecinte in zona Snagov daca intreaga specie ar disparea
Daca ciocanitorile ar disparea din zona Snagov ar putea fi afectat lantul trofic din care face parte
aceasta specie,consecintele sunt neplacute pentru sanatatea mediului.Insectele ar putea fi distruse
doar pe cale chimica si creste astfel poluarea prin insecticide.Alte specii afectate:copacii,pomii
fructiferi.
13. Rezultat vot
Daca s-ar vota intre disparitia speciei din zona Snagov si limitarea unor activitati ale oamenilor
din zona membrii grupului nostru ar vota pentru limitarea activitatilor ca:reducerea ariei de
constructie a cladirilor in zone apropiate de padure si de lacul Snagov, folosirea in zona Snagov a
containerelor ecologice pentru reducerea poluarii.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 10/16
14. Recomandari ale grupului de elevi MESAJE CATRE:
- TURIŞTI, VIZITATORI, PĂRINŢI...
,,Dacă vă doriţi să aveţi parte de nişte clipe frumoase şi relaxante, departe de zgomotul
obositor al oraşului, atunci nu mai folosiţi diferite aparate zgomotoase în preajma pădurii,
deoarece în acest fel ciocănitorile pestriţe, o specie şi aşa pe cale de dispariţie, vor fi
speriate şi îşi vor întrerupe activitatea de deparazitare a copacilor!
De asemenea, încercaţi, pe cât posibil, să nu mai aruncaţi deşeuri în preajma pădurilor!„
- COLEGI, VECINI, PRIETENI...
,,Animalele trăiesc pretutindeni în păduri. Ocrotiţi aşadar pădurea,
această sursă de oxigen!
Distrugând pădurea , lanţul trofic se va sfărâma!”
,,Ca locuitori ai comunei Snagov, înţelegeţi binefacerila ciocănitorii de
grădină! Nu o goniţi din preajma caselor voastre, deoarece ea nu vă
face nici un rău, ba dimpotrivă, vă va curăţa pomii de omizi, iar voi veţi
avea fructe din belşug!”
- AUTORITĂTILE COMUNEI...
,,Dorim interzicerea aruncării insecticidelor asupra pădurii şi de-a lungul lacului Snagov,
deoarece aceste substanţe toxice pot influenţa în mod negativ creşterea şi inmulţirea
ciocănitorii de grădină!”
,,Slujba autorităţilor este de a proteja cât mai mult vieţuitoarele şi habitatul lor. Rugăm
autorităţile, ca atunci când va începe sezonul de stropire a copacilor pentru deparazitare,
să protejeze unele porţiuni din pădure de substanţele toxice, dăunătoare insectelor,
deoarece mai există o vieţuitoare care face acelaşi lucru dar pe cale naturală: ciocănitoarea
de gradina, ,,doctorul pădurilor” , care poate fi otrăvită de aceste substanţe sau poate
rămâne fără hrană.
15. Activitati pe care grupul de elevi ar dori sa-l faca in viitor pentru protejarea ciocanitorilor
Participarea la activitati de ecologizare in zona lacului si a padurii Snagov,apel catre comunitate,
catre locuitorii comunei Snagov sa nu defriseze copacii si pomii fructiferi scorburosi pentru a nu
lasa ciocanitorile fara locuri de cuibarit,care pot fi inclusiv pe malul lacului.Realizarea de afise
pe care sa le lipeasca la scoala,in parcul primariei, in blocuri, pentru protejarea speciei.
16.Contributia echipajului
Membrii echipajului nostru au confectionat o macheta care reprezinta o ciocanitoare
confectionata din carton, asezata pe suport natural – scoarta de copac, in scopul atragerii atentiei
asupra existentei acestei specii de pasari, a modului ei de hranire si a mediului de viata.
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 11/16
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 12/16
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 13/16
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 14/16
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 15/16
Fundatia SNAGOV * www.fundatiasnagov.ro * email: fundatia@snagov.ro * Tel/fax: 021 3239905 * Pagina: 16/16
top related