rezumatul tezei de doctorat - unap - acasa teze-iunie 2017...jurj-tudoran remus, Șaguna dan drosu,...
Post on 11-Jul-2018
235 Views
Preview:
TRANSCRIPT
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
1 din 12
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __
Nr. _____ din ____________
Drd. Comisar șef CORNELIA FARCAȘ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
„DELICVENȚA JUVENILĂ, RISCURI, VULNERABILITĂȚI
ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE”
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel prof.univ.dr.
IOAN DEAC
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în INFORMAŢII
și SECURITATE NAŢIONALĂ
BUCUREȘTI, 2017
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 12
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 12
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
MINORII, TINERII ȘI FENOMENUL INFRACȚIONALITĂȚII
1.1. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE SOCIOLOGIC
1.2. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC
1.3. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE
CRIMINOLOGIC
1.4. DELICVENȚA JUVENILĂ DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC
1.5. TINERII DELICVENȚI – POTENȚIALII ADULȚI INFRACTORI
CAPITOLUL 2
SECURITATEA NAȚIONALĂ ȘI INFRACȚIONALITATEA JUVENILĂ
2.1. DIMENSIUNILE SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI FENOMENUL
INFRACȚIONALITĂȚII
2.1.1. DIMENSIUNEA SOCIALĂ (UMANĂ)
2.1.2. DIMENSIUNEA DEMOGRAFICĂ
2.1.3. DIMENSIUNEA EDUCAȚIONALĂ
2.1.4. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ
2.1.5. DIMENSIUNEA CULTURALĂ
2.2. RISCURI, VULNERABILITĂȚI, AMENINȚĂRI LA ADRESA
SECURITĂȚII GENERATE DE MEDIUL INFRACȚIONAL
2.2.1. RISCURI DE SECURITATE GENERATE DE MEDIUL
INFRACȚIONAL
2.2.2. VULNERABILITĂȚI DE SECURITATE GENERATE DE
MEDIUL INFRACȚIONAL
2.2.3. AMENINȚĂRI DE SECURITATE GENERATE DE MEDIUL
INFRACȚIONAL
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 12
2.3. MODALITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU PREVENIREA ȘI
COMBATEREA INFRACȚIONALITĂȚII JUVENILE ÎN SCOPUL
ASIGURĂRII SECURITĂȚII NAȚIONALE
CAPITOLUL 3
IMPACTUL INFRACȚIONALITĂȚII JUVENILE ASUPRA SECURITĂȚII
NAȚIONALE
3.1. INFRACȚIUNILE PRIVIND SECURITATEA NAȚIONALĂ,
PERSPECTIVĂ ISTORICĂ (1865-1937; 1937-1948; 1948-1969; 1969-
1990; 1990-2014)
3.2. CAUZELE COMPORTAMENTELOR DEVIANTE ALE MINORILOR
ȘI TINERILOR
3.3. MODALITĂȚI ȘI CONDUITE DE MANIFESTARE A
COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA TINERI ȘI MINORI
3.4. INFLUENȚA FACTORILOR DE CONDUITĂ CRIMINOGENI
ASUPRA SECURITĂȚII NAȚIONALE
3.5. URMĂRILE DELICVENȚEI JUVENILE ÎNTR-O SECURITATE
NAȚIONALĂ VIITOARE
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR
LISTA ANEXELOR
STUDII DE CAZ
CUVINTE CHEIE:
Delicvență juvenilă; securitate națională; riscuri și vulnerabilități, tineri
delicvenți; minori delicvenți; mediul infracțional, infracționalitate juvenilă;
conduite de manifestare; comportament deviant; dimensiune socială; dimensiune
economică; dimensiune educațională; factori de conduită criminogeni.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 12
SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE
Menținându-se acest ritm rapid de evoluție a delictelor săvârșite de minori și
tineri, ținând cont de contextele educaționale, sociale, economice etc.,
nefavorabile, considerăm că mai există doar un pas până la comiterea infracțiunilor
contra siguranței statului. Infractorii obișnuiți sau de drept comun (cei care comit
delicte determinați de intenții individuale), minori și tineri, pot deveni infractori
motivați din alte puncte de vedere (politic), dar care au convingerea că acționează
în numele unui anumit grup, al societății sau chiar al umanității. Factorii de risc
privind deteriorarea relațiilor de familie, sociale și societale pot deveni subculturi
alternative, sub forma unor îndoctrinări de diferite inspirații, care să îi determine pe
acești minori și tineri către extremismul violent.
Pentru facilitarea modului de abordare a temei propuse, în demersul
nostru ştiinţific am elaborat şi am validat un număr de patru ipoteze de
cercetare:
- fenomenele de devianță și infracționalitate din țara noastră apar în strânsă
legătură cu nivelul și amploarea proceselor de dezvoltare economică și socială,
fiind dependente, totodată, de efectele negative ale acestora asupra organizării,
structurii și coeziunii grupurilor sociale, asupra relațiilor dintre membrii acestora și
condițiilor lor de viață;
- includerea domeniilor, economic, demografic, social, cultural, aflate în
interdependență, mediate de o serie de condiții de natură ecologică, psihologică
etc., contribuie la eliminarea efectelor negative, urmând ca acest demers să
reprezinte un proces multidimensional și să fie unul dintre conceptele ,,cheie”
utilizate pentru a caracteriza schimbarea socială;
- conduitele delicvente ale minorilor și tinerilor pot deveni manifestări ale
acțiunilor de crimă organizată, generând insecuritate la adresa securității naționale;
NECLASIFICAT
- generația tânără delicventă de azi poate constitui sursa de potențiali
infractori adulți de mâine.
Obiective de cercetare concordante cu ipotezele prezentate:
- descrierea fenomenului infracționalității și al delicvenței juvenile, din
următoarele puncte de vedere: sociologic, psihologic, criminologic și juridic;
- analizarea și descrierea generației de tineri și minori infractori de azi și
emergența acestor atitudini la potențialii delicvenți de mâine;
- identificarea și analizarea cauzelor comportamentelor deviante ale
minorilor și tinerilor;
- descrierea conduitelor de manifestare a comportamentului deviant la tineri
și minori;
- prezentarea factorilor de conduită criminogeni, care pot constitui
amenințări la adresa securității naționale;
- evidențierea delicvenței juvenile în contextul securității naționale viitoare;
- analizarea și descrierea conduitelor delicvente ale minorilor și tinerilor
reflectate în statisticile sistemului penitenciar în perioada 2011-2015;
- analizarea dimensiunilor securității naționale, privite prin prisma
infracționalității: dimensiunea socială (umană), demografică, educațională,
economică, culturală;
- cercetarea potențialelor riscuri, vulnerabilități și amenințări la adresa
securității, generate de mediul infracțional;
- propunerea unor modalități și direcții de acțiune pentru combaterea
infracționalității juvenile în scopul asigurării securității naționale.
Metodele de lucru folosite sunt specifice informațiilor, securității naționale
și științelor sociale. În practică, am adaptat metodele de cercetare la specificul
direcțiilor de cercetare, permițându-ne să descoperim ceea ce ne-am propus să
NECLASIFICAT
6 din 12
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 12
investigăm. Astfel, unul dintre cele mai importante elemente ale cercetării a fost
stabilirea unei compatibilități între obiective, ipoteze, direcțiile de cercetare și
metodele utilizate. Principalele metode pe care le-am folosit în cuprinsul tezei sunt:
observația participativă, analiza de conţinut, studiul comparativ, analogia, analiza,
metoda inductivă, raţionamentul logico-deductiv.
Primul capitol al tezei, denumit „Minorii, tinerii și fenomenul
infracționalității”, reprezintă partea de fundamentare teoretică. Infracționalitatea
sau criminalitatea minorilor și tinerilor, cu toate că este o parte componentă a
infracționalității în general, are anumite particularități, determinate de o
multitudine de caracteristici sociologice, criminologice, juridice și psihologice.
Având în vedere acest fapt, în acest capitol al cercetării noastre vom prezenta
delicvența juvenilă privită din perspectiva mai multor științe, respectiv: delicvența
juvenilă din punct de vedere sociologic; delicvența juvenilă din punct de vedere
psihologic; delicvența juvenilă din punct de vedere criminologic și delicvența
juvenilă din punct de vedere juridic.
În concluzie, cauzele comportamentelor deviante ale minorilor și tinerilor,
precum și conduitele de manifestare a acestora pot deveni la un moment dat factori
generatori de amenințări, vulnerabilități și chiar riscuri la adresa securității
naționale.
Lucrarea continua cu capitolul 2, intitulat „Securitatea națională și
infracționalitatea juvenilă” și a avut ca scop cercetarea riscurilor,
vulnerabilităților și amenințărilor la adresa securității generate de mediul
infracțional, precum și modalitățile și direcțiile de acțiune pentru combaterea
infracționalității juvenile în scopul asigurării securității naționale. În același timp,
am scos în evidență evoluția infracțională, respectiv, trecerea rapidă de la
infracțiunile ușoare la infracțiuni grave (comise de minori și tineri), precum și
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 12
limitele laterale (legătura dintre risc, amenințare și vulnerabilitate) ale ecartului
specific producerii unor acțiuni ce vizează securitatea națională.
În capitolul 3 „Impactul infracționalității juvenile asupra securității
naționale” am prezentat rezultatele cercetării obținute în următoarele direcții:
cauzele comportamentelor deviante ale minorilor și tinerilor, modalități și conduite
de manifestare a comportamentului deviant la tineri și minori, influența factorilor
de conduită criminogeni la adresa securității naționale și urmările delicvenței
juvenile într-o securitate națională viitoare. În concluzie, în urma cercetării
efectuate, putem afirma că patternurile comportamentelor deviante ale minorilor și
tinerilor sunt un rezultat al dezorganizărilor sociale, iar modalitățile și conduitele
de manifestare ale comportamentelor minorilor și tinerilor pot deveni factori
criminogeni la adresa securității naționale. Concluzia capitolului 3 este clară și
probată prin analiza punctuală redată. Urmările delicvenței juvenile într-o
securitate națională viitoare pot constitui riscuri mari și mai multe amenințări, de la
teroare și crimă, până la răsturnări economice la cel mai înalt nivel, într-o altă
abordare, pot reconfigura fiecare aspect al vieții.
Studiul de caz, pe care se bazează acest capitol, reliefează multitudinea
infracțiunilor comise de minori și tineri, gravitatea lor și faptul că depind în mare
măsură de următorii factori negativi: sărăcia, șomajul, lipsa educației, deficiențele
educaționale în familie, factorii sociali, economici, delicvența intrafamilială,
antecedentele în toxicomanie etc.
În finalul acestei cercetări științifice, am definitivat efortul central al
investigației. Prin rezultatele cercetării noastre am demonstrat că delicvența
juvenilă poate fi catalogată drept o vulnerabilitate, în același timp, poate fi
considerată o amenințare și, nu în ultimul rând, poate deveni un risc la adresa
securității naționale. Indicatorii stării infracţionale demonstrează că, în România,
criminalitatea juvenilă există, iar sentimentul de insecuritate s-a amplificat.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 12
Totodată, amenințările la adresa ordinii publice, respectiv infracţiunile de mare
violenţă și crima organizată sunt situații care necesită o abordare mult mai
complexă, un sistem integrat, cu participarea factorilor responsabili.
Așadar, putem afirma că patternurile comportamentelor deviante ale
minorilor și tinerilor pot fi un rezultat al dezorganizărilor sociale, iar modalitățile și
conduitele de manifestare a comportamentelor minorilor și tinerilor pot deveni
factori criminogeni la adresa securității naționale. Dificultățile create de societatea
modernă privind inserarea corectă a oamenilor în comunitate, familie, muncă,
școală precum și sărăcia, șomajul, analfabetismul, educația parentală inadecvată
constituie un ansamblu de factori de risc care duc la un comportament criminal.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Andronache Anatolie, Manual de curs justiția juvenilă, Chișinău, 2013.
Aprodu Adina Simona, Factori de risc la adresa securității României. Măsuri de
contracarare a acestora în primul deceniu al secolului XXI, în Cristian
Troncotă (coordonator), Neliniștile insecurității, Editura Tritonic, București,
2005.
Banciu Dan, Crima și criminalitatea, Editura Lumina Lex, București, 2005.
Cazacu Aculin, Idei contemporane. Calitatea umană a socialului, Editura Politică,
București, 1988.
Culcea Dumitru, Curs de criminologie, Editura Național, București, 2001.
Danileț Cristi, Educație juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drepturi și
justiție, Grafică și editare Argo, București, 2016.
Dolea Igor, Zaharia Victor, Prițcan Valentina, Buciuceanu-Vrabie Mariana,
Fenomenul delicvenței juvenile în Republica Moldova.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 12
http://irp.md/news/518-dinamica-indicatorilor-infracionali-la-minori-conform-
genurilor.html.
Glăveanu Vlad-Petre, Dimensiuni psiho-sociale ale integrării europene: o analiză
a reprezentărilor stereotipe dinamice în relațiile inter-grup, Iași, 2008.
Jurj-Tudoran Remus, Șaguna Dan Drosu, Spălarea banilor, Elemente de teorie și
practică judiciară, Editura C.H. Bech, București, 2013.
Loghin Octavian, Drept Penal Român, Partea specială, vol. I, Editura Casa de
Editură și presă Șansa SRL, Editura Universul, București, 1994.
Maior George Cristian, Despre Intelligence, idei, repere, perspective, Editura
RAO, București, 2014.
Mâță Dan Constantin, Securitatea națională. Concept. Reglementare. Mijloace de
ocrotire. Editura Hamangiu, București, 2016.
Miu Nicolae, Tratat de medicină a adolescentului, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj, 1999.
Precup Georgeta, Minori în derivă, Educația pentru prevenirea delicvenței
juvenile, Sinteze, Editura Editgraph, Buzău, 2007.
Raicu Carmen, Tentaculele anomiei, Editura Step By Step Press, București, 2000.
Rădulescu Adrian, Psihologia delicventului minor, Editura Ando Tours, Timișoara,
1996.
Schiopu Ursula și Verza Emil, Psihologia vârstelor, ciclurile vieții, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1997.
Scripcaru Gheorghe, Boinșteanu Petru, Scripcaru Călin, Astărăstoae Vasile, Chiriță
Vasile, Psihiatrie medico-legală, Editura Polirom, București, 2002.
Stănişor Emilian, Bălan Ana, Pripp Cristina, Universul carceral, Editura Oscar
Print, Bucureşti, 2004.
Stănoiu Rodica Mihaela, Criminologie, vol. I, Editura Oscar Print, București, 1995.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 12
Ștefănescu Paul, Cârjan Lazăr, Știință versus crimă, Editura Curtea Veche
Publishing, București, 2001.
Udroiu Meda, Tinerii și terorismul, Editura Topform, București, 2009.
Ursa, Victor, Curs de criminologie, Editura Didactică și Pedagogică, Cluj-Napoca,
1994.
Verza Emil, Verza Florin Emil, Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate,
București, 1994.
Vințanu Niculae, Societate și educație – O introducere în sociologia educației,
Colecția Științe Sociale și Umane, Editura Zerana Flores, București, 2008.
Vulcănescu Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sînt și ce vor
tinerii români. Editura Compania, București, 2004.
Zamfir Cătălin și Vlăsceanu Lazăr (coord.), Dicționar de sociologie, Editura
Babel, București, 1993.
Zidărescu Mircea, Rolul familiei, comunității și a mediatorului școlar în
combaterea absenteismului școlar, a abandonului școlar și a delicvenței
juvenile la copiii de etnie romă, Editura Lumen, Iași.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 12
Pagină albă
top related