raport strategic planul de acŢiune u n pentru energia …
Post on 22-Nov-2021
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
[Type text]
SÎN
MIH
AIU
RO
MÂ
N
Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE
PENTRU ENERGIA DURABILĂ
SÎNMIHAIU ROMÂN COMUNĂ SUSTENABILĂ
ÎN ANUL 2020
2013 — 2020
www.eumayors.eu
www.conurbant.eu
IEE/10/380/SI2.589427
2
Primăria Comunei Sînmihaiu Român Viorel BARA – Primar Colectiv de elaborare: Domnul Adrian - Vasile ENGELMANN – Viceprimarul Comunei Sînmihaiu Român
Doamna Mirela - Camelia LAŢA – Responsabil de mediu
Iudit BERE – SEMEREDI – Responsabil Proiect CONURBANT Daniel – Marius CORAŞ – Responsabil tehnic Cristian – Gabriel CĂRĂBAŞ – Responsabil tehnic Dumitru PETRIA – Responsabil tehnic
din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT “An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors” – IEE/10/380/SI 2.589427, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ – Managing Director
3
CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor şi Proiectul Conurbant 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivele Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ A EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială 5.3.1. Sectorul REZIDENŢIAL 5.3.2. Sectorul TRANSPORT 5.3.3. Sectorul ENERGIE 5.3.4. Sectorul INSTITUŢIONAL 5.3.5. Sectorul DEŞEURI 5.3.6. Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ 5.3.7. Sectorul APĂ 5.3.8. Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Sînmihaiu Român 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Sînmihaiu Român 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ AL COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse 6.3.1. Clădiri rezidenţiale 6.3.2. Clădirile aparţinând comunei 6.3.3. Clădiri, echipamente şi facilităţi 6.3.4. Eficienţa energetică în clădiri şi echipamente 6.3.5. Iluminatul public 6.3.6. Sursele de energie regenerabilă 6.3.7. Transportul public, privat şi comercial 6.3.8. Flota auto a Comunei Sînmihaiu Român 6.3.9. Producţia locală de energie 6.4. Aspecte organizaţionale şi financiare 6.5. Implicarea părţilor interesate şi a cetăţenilor 6.6. Susţinerea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 6.7. Bugetul estimat pentru implementarea PAED şi surse de finanţare 6.8. Planul de acţiune 7. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE 8. CONCLUZII 9. BIBLIOGRAFIE
5
Viorel BARA PRIMARUL COMUNEI SÎNMIHAIU
ROMÂN, JUDEŢUL TIMIŞ
Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi creşterea atractivităţii Comunei Sînmihaiu Român pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective prioritare. Este timpul să acţionăm cu fermitate şi hotărâre pentru siguranţa, eficienţa energetică şi o dezvoltare durabilă a comunei noastre.
Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă constituie o provocare şi o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului.
Schimbările climatice (seceta, inundaţiile) sunt reale, sunt create de om, de activitatea acestuia şi afectează viaţa de zi cu zi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru urmaşii acestora. Felul în care intervenim în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni informaţi, responsabili şi activi.
Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO2 pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Sînmihaiu Român stabilite în Planul de acţiune pentru Energia Durabilă vor necesita un efort susţinut al autorităţii publice locale şi o implicare deosebită a întregii comunităţi.
Prezentul raport a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod IEE/10/380/SI2.589427, finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe.
Aduc mulţumiri echipei care a elaborat PAED-ul şi sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor, mai curat, mai verde şi sustenabil pentru comuna Sînmihaiu Român şi Judeţul Timiş.
6
1. INTRODUCERE
1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT
După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi
energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini
eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia
durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale
care, deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult
cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO2 sunt asociate cu activităţile
urbane.
Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate
autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea
eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor
administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi
depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO2 până în
2020.
Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în
jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de
instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri.
Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri
şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de
referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să
descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.
Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor
semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă
calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate,
competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa
acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul
întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie.
Comuna Sînmihaiu Român este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind
invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An
inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in
participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect
IEE/10/380/SI2.589427, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent
Energy Europe.
Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a
Comunei Sînmihaiu Român nr. 145/02.11.2011. Constrângerile financiare, de resurse
umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus
7
la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Sînmihaiu Român primind o
prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului.
Prin această adeziune, Comuna Sînmihaiu Român se situează printre cele peste 4.500
de semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste
166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile.
Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia)
reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru,
Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania.
Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum
şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul
Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal – „peer-to-peer”,
suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate.
În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a
derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire,
de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al
Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând
activităţile proiectului.
Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele
Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă,
8
Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în
calitate de semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele
de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă
la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate.
Localităţile Conurbaţiei Timişoara – Judeţul Timiş
10
1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de
Acţiune pentru Energia Sustenabilă
„Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută!”
Günther OETTINGER
Comisar European pentru Energie
Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE.
Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală.
Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni.
Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane
suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission
Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în
maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în 2020;
11
să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează:
să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze Zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în
privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la
întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în
special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite.
Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele.
Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi locale) care comunică, acordă sprijin şi stabilesc conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: —Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA”; —Asociaţia Municipiilor din România;
Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional.
În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia „ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA” în vederea dezvoltării iniţiativei „Convenţia Primarilor” în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE „NET-COM” - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul
12
acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul Timişoara şi Comuna Sînmihaiu Român au participat la activităţile lansate în cadrul „Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România”.
13
2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ
Sînmihaiu Român (germană Rumanisch-Sankt-Michael, maghiară Begaszentmihali,
alternativ Olahszentmihali) este o comună în judeţul Timiş, Banat, România.
Comuna Sînmihaiu Român este aşezată în câmpia Timişului, în centrul judeţului Timiş,
pe malurile Canalului Bega, cu altitudini de aproximativ 95 m, centrul de comună aflându-
se la o distanţă de 12 km faţă de municipiul Timişoara.
HARTA JUDEŢULUI TIMIŞ CU LOCALIZAREA COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
14
Comuna de astăzi este alcătuită din trei sate: Sînmihaiu Român centrul comunal,
Utvin şi Sînmihaiu German, sate aparţinătoare comunei.
Localitatea Utvin este situată la o distanţă de 3,2 km faţă de reşedinţă, iar Sînmihaiu
German la o distanţă de 4,9 km.
Teritoriul comunei este traversat de apele canalului Bega, perimetrul localităţii Sînmihaiu
Român fiind aşezat pe c ele două maluri, iar localitatea Utvin pe malul stâng al râului.
Faţă de principalul centru administrativ al judeţului Timişoara, comuna Sânmihaiu
Român se află în nord-estul acestuia, pe coordonatele geografice de 45°42' latitudine
nordică şi 21°05' longitudine estică. Comuna se învecinează la nord cu Timişoara prin
cartierele Freidorf şi Ronaţ, la nord – vest cu Săcălaz, la sud - vest cu Cenei, la sud –
est cu Peciu Nou, iar la est cu Şag.
Prin sudul comunei Sînmihaiu Român trece şi calea ferată Timişoara-Cruceni la
aproximativ 50 metri de localitatea Utvin, 1000 m de localitatea Sînmihaiu Roman, iar
localitatea Sînmihaiu German nu are cale ferată.
Suprafaţa comunei depăşeşte 75 km2.
15
Teritoriul Comunei Sînmihaiu Român face parte din Câmpia de Vest a României,
extremitatea estică a Câmpiei Tisei, fiind compartimentul estic al marii Depresiuni
Panonice.
Evolutia ei paleogeografică, cât şi diferenţierile de peisaj ce apar de la nord către
sud, determină delimitarea ei in mai multe subunităţi. Perimetul studiat se încadrează
din acest punct de vedere în campia Timişului.
Câmpia Timişului este în cea mai mare parte a ei, o câmpie recentă, de inundaţie,
drenată de Bega, Timiş şi de toţi afluenţii şi braţele acestora.
Divagarea cursurilor de apă au dat câmpiei până la începutul sec. al-XIX-lea
caracterul unei zone mlaştinoase, care a luat înfăţişarea actuală numai în urma
16
lucrărilor hidroameliorative. Astfel, întinsul şes aluvial al Timişului, după evoluţia lui
recentă şi după transformările suferite în urma lucrărilor de asanare se poate împărţi
în trei sectoare :
• Şesul asanat al Begheiului
• Şesul asanat al Bârzavei
• Şesul de ostroave al Timişului
Comuna Sînmihaiu Român se încadrează în cea mai mare parte în şesul de ostroave
al Timişului şi parţial în şesul asanat al Begheiului.
Acest sector se prezintă ca o câmpie aluvială de subsidenţă fluvio-lacustră, cu albii
suspendate deasupra câmpului (înaltate prin aluviunile bogate cărate de râuri şi
pâraie), iar între ele terenuri joase, mlăştinoase cu nivelul apei freatice aproape de
suprafaţă.
Altitudinea este cuprinsă între 84-90 m, cu o înclinare foarte slabă, panta generală
fiind mai mică de 17°, ceea ce explică meandrele râurilor din trecut (în prezent
regularizate şi îndiguite).
Specificul acestui sector de câmpie joasă, macroscopic, este monotonia, în realitate
este o complexitate morfometrică, stratigrafică, hidrogeologică şi pedologică
deosebită.
Microrelieful acestei câmpii prezintă mai ales forme negative reprezentate prin
microdepresiuni (inchise sau deschise), de forma alungită.
DATE DEMOGRAFICE
În urma Recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice:
populaţia totală a comunei a fost de 4.130 persoane, din care 1.367 români, 132 maghiari,
66 germani, 40 romi şi 4 ucrainieni, iar ca număr, Sinmihaiu Român avea 1.788 locuitori,
Sinmihaiu German avea 733 locuitori.
17
Clădirile din comună, conform acestui recensământ au fost în număr de 1.278, din care: la
Sinmihaiu Român, 571 la Sinmihaiu German 207 şi de 500 la Utvin.
ANUL Numărul populaţiei
2002 4.130
2008 4.827
2009 5.165
2010 5.416
2011 5.882
2012 6.065
2013 6.331
Datele privind populaţia stabilă a Comunei Sînmihaiu Român în perioada 2008 – 2013 au fost furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Timiş.
Evoluţia populaţiei Comunei Sînmihaiu Român între anii 2008-2013
Numărul gospodăriilor a fost de 1.285, s-au înregistrat un număr de 7 clădiri nelocuite.
Recensământul general agricol a avut loc între 1 Decembrie 2002 şi 31 ianuarie 2003,
înregistrându-se 7.526 ha reprezentând suprafaţa comunei, din care 6.841 ha teren
agricol împărţite astfel: 5.335 ha teren arabil, 1.137 ha păşuni, 362 ha fâneţe, 3 ha viţă de
vie, 4 ha livezi.
Terenurile neagricole sunt în suprafaţă totală de 685 ha, din care 10 ha păduri şi terenuri
forestiere, 225 ha terenuri cu ape şi terenuri cu ape şi stuf, 175 ha terenuri ocupate cu căi
de comunicaţie şi căi ferate, 208 ha ocupate cu construcţii şi curţi şi 67 ha degradate şi
neproductive.
Proprietatea privată (persoane fizice şi juridice) asupra pământului este de 7.186 ha, iar în
proprietatea publică a comunei 340 ha.
Cele mai recente date statistice le avem în urma Recensământului populaţiei şi clădirilor
efectuat în anul 2011, după cum urmează:
Populaţia totală a comunei a fost de 5.596 persoane, din care 2.467 persoane în
localitatea Sînmihaiu Român, 828 persoane în localitatea Sînmihaiu German şi de 2.301
în localitatea Utvin. Numărul clădirilor a fost de din care 945 în Sinmihaiu Român, 288 în
Sînmihaiu German şi de 697 în Utvin.
Numărul gospodăriilor a fost de 1784, aflându-se 849 în Sînmihaiu Român 263 în
Sînmihaiu German şi de 672 în Utvin.
18
Din datele statistice locale, în anul 2012 comuna Sînmihaiu Român avea o populaţie
totală de 5.274 de locuitori, cu un număr de 2.274 gospodării şi un număr de 2.274
locuinţe, 4 grădiniţe şi 3 şcoli primare şi gimnaziale.
CĂILE DE COMUNICAŢIE
Comuna Sînmihaiu Român are legătură rutieră cu Timişoara prin DJ 591 şi acces la
reţeaua de cale ferată pe ruta 926 Timişoara – Cruceni, având 2 halte (Utvin şi
Sînmihaiu Român). De asemenea comuna Sînmihaiu Român are legătură rutieră şi cu
comuna Cenei prin DJ 591.
Drumul comunal – DC 212 Sînmihaiu Român – Săcălaz, pe lungimea de 800 ml, care
străbate intravilanul localităţii Sînmihaiu Român, a fost modernizat (asfaltare) în anul
2010.
Menţionăm că, la nivelul comunei Sînmihaiu Român a fost întocmit proiectul
“Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român – satele Utvin şi Sînmihaiu Român”
prin care se propune asfaltarea a 11,2 km străzi.
Până în anul 2008, în comuna Sînmihaiu Român doar 7 străzi au fost asfaltate.
Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o campanie de modernizare a
drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Sînmihaiu Român,
dintr-un număr total de 62 străzi, 4 să fie asfaltate, în localitatea Sînmihaiu German,
dintr-un număr de 17 străzi, 2 sunt asfaltate, iar în localitatea Utvin, dintr-un număr de
37 străzi, 1 sunt asfaltate. Pe total comună sunt 116 străzi, din care asfaltate 7 străzi şi
neasfaltate 109 străzi.
Căi de comunicaţii – Sursa: Google Maps
19
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Localitatea
Utvin (m)
Localitatea
Sinmihaiu
German (m)
Localitatea
Sinmihaiu
Roman (m)
Total
comuna
Sinmihaiu
Roman (m)
Drumuri asfaltate
Strazi neasfaltate
Total lungime strazi
Situaţia străzilor în anul 2012
Conform graficului prezentat mai sus, în comuna Sînmihaiu Român lungimea totală a
străzilor este de 55.700 m, din care în localitatea Sînmihaiu Român 29.400 m, în
localitatea Sînmihaiu German 7.300 m, iar în localitatea Utvin 19.300 m. Din totalul
lungimii străzilor, 5.500 m reprezintă străzi asfaltate, adică 9,87 % (2500 m în Sînmihaiu
Român sau 8,5% din lungimea străzilor din localitate, 1500 m în Sînmihaiu German sau
20,5% din lungimea străzilor din localitate şi 1500 m în localitatea Utvin sau 7,9 % din
lungimea străzilor).
DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ
Conform datelor statistice locale, situaţia terenurilor din comuna Sînmihaiu Român se
prezintă astfel:
Suprafaţa terenuri extravilan: 6.841 ha, din care 5.335 ha terenuri arabile, 1.137 ha
păşuni, 362 ha fâneţe, 3ha vii, 4 ha livezi.
Suprafaţa terenuri intravilan: - 564,54 ha
Situaţia pe proprietăţi: 3.282 – proprietari din care 3.207 persoane fizice şi 75 persoane
juridice.
SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV: 7.546 ha
Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunei a fost întocmită în anul 2007 pentru
perioada 2007-2013, pentru o perioadă de 7 ani şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin
valorificarea potenţialului local, fiind un instrument de planificare a obiectivelor care
reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.
La întocmirea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sînmihaiu Român s-au avut în
vedere şase domenii prioritare, care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale Planului
Naţional de Dezvoltare 2007-2013, împărţite fiecare în categorii după cum urmează:
20
DOMENII CATEGORII
1. Agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
Agricultura
Producţia vegetală
Pomicultura
Zootehnia
Viticultura
2. Infrastructură şi Mediu
Infrastructura de transport
Infrastructura de utilităţi
Sanatate
Mediu
3. Economic
Economic
Comerţ şi servicii
Servicii publice
4. Turism Turism
5. Educaţie şi cultură Învăţământ
Cultura
6. Resurse Umane
Populaţia
Piaţa muncii
Servicii sociale
Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Sânmihaiu Român constau în:
1. Dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei; 2. Protecţia mediului; 3. Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei; 4. Regenerarea rurală, pornindu-se de la următoarele premise:
-îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei; -ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general; -oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri; -adaptarea la schimbările climatice care au loc în comună.
PLANUL URBANISTIC
Elaborarea Planului Urbanistic General al Comunei Sînmihaiu Român a fost aprobată
prin Hotarârea Consiliului Local nr. 93/06.06.2007, iar prin Hotărârea Consiliului Local
nr.102/01.04.2009 s-a acordat avizul de principiu pentru Planul Urbanistic General al
comunei Sînmihaiu Român. Acest plan urbanistic se raporta la suprafaţa de 564,54 ha
intravilan a comunei Sînmihaiu Român pentru anul 2007.
Conform legislaţiei în vigoare, P.U.G.-ul Comunei Sînmihaiu Român este în curs de
actualizare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2015, aceste să includă toate studiile
urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a
teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş.
Deşi realizarea prevederilor PUG-urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de
dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea
21
infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele apă – canal,
precum şi asfaltarea străzilor existente şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se
atingă nişte parametri de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu.
PUZ CARACTER DIRECTOR – CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ
STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE
Primăria Comunei Sînmihaiu Român o constituie aparatul de specialitate al Primarului,
condus de Domnul Viorel BARA.
Structura Organigramei şi a Statului de Funcţii a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului
Local nr. 45/06.04 2012, având în componenţă 9 funcţii publice din care 1 de conducere şi
8 de execuţie. Funcţiile contractuale de conducere sunt în număr de 0, iar cele de
execuţie 10. Numărul total de funcţii de demnitate publică 2, iar numărul total de funcţii în
instituţie este de 19.
22
STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL SÎNMIHAIU ROMÂN, este prezentată în
continuare, după cum urmează:
Numele şi prenumele Apartenenţa politică
BUIBAS Dorin PSD
CHEVEREŞAN Cosmina - Rodica PSD
COJOCARU Petru - Cristian PSD
CORNEA Gheorghe PSD
ENGELMANN Adrian - Vasile PNL
GROHOTEAN Ioan - Mihai PNL
IUGA Claudiu Viorel PRM
LINKAI Dorin PP-DD
MATIS Teodor PNL
MARCUTI Viorel PSD
PRODAN Petru PDL
SUCILEA Marius - Daniel PSD
TOC Georgeta PSD
VLADULESCU Ilie PNL
VUICI Constantina PP-DD
3. VIZIUNEA LOCALĂ
VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Sînmihaiu Român vizează “Dezvoltarea
durabilă a Comunei Sînmihaiu Român, astfel încât să se asigure tranziţia către
următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, un exemplu pentru
comunităţile mai mici din vestul României şi judeţul Timiş”.
Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energii Durabile devine o
MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă
energetică la nivelul comunei, în sectoarele în care autoritatea publică locală are
autoritate sau influenţă, cât şi spre utilizarea surselor de energie regenerabilă
disponibile la nivel local.
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE SÎNMIHAIU
ROMÂN SUNT:
Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a
emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea
emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor
proiecte în domeniul energiei durabile;
Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi
rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile;
Transport public şi privat durabil;
23
Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat;
Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi;
Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Sînmihaiu Român;
Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Sînmihaiu Român;
Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării
sustenabile;
Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al
Comunei Sînmihaiu Român;
Agricultură ecologică, sustenabilă în Comuna Sînmihaiu Român;
Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE:
Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de
proiecte ce vizează casele „verzi” pasive şi/sau active;
Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi
electrocasnice cu eficienţă energetică crescută;
Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute;
Utilizarea surselor de energie regenerabilă şi asigurarea utilizării energiei în
proporţie crescândă din astfel de surse;
Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor,
tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării
de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie
regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul
rezidenţial;
Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de
eficienţă energetică;
Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă;
Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului;
Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice
depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare;
Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor,
reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu;
Stimularea generării de noi locuri de muncă „verzi”, sprijinirea investiţiilor, industriei
şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu
emisii reduse;
Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană;
Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea
tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi
derularea în comun a unor campanii;
Educaţia ecologică a tinerei generaţii;
Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice;
24
Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea
acţiunilor prioritare de eficienţă energetică;
Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică;
3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
Încălzirea globală este un fenomen cu caracter global, acceptat în unanimitate de
comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade,
rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a
fenomenului schimbărilor climatice. Modelele climatice globale au făcut posibilă punerea
în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei
naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi
activităţilor umane).
Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în
ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi
antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în
atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate
din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100
de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC ( sursa: http://www.ipcc.ch).
Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de
ani (1906 -2005) comparativ cu 0.6ºC în perioada 1901-2000. 11 din ultimii 12 ani au
fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul 1850.
Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată
decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de
nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă
au devenit din ce în ce mai frecvente.
La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi
extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste
valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice
extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă
a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat
faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase
este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice.
Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză,
care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI (2090-
2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC, în funcţie de scenariul privind
emisiile de gaze cu efect seră considerat.
Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să
evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă
creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat.
25
Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la
latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor
subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul
secolului XX. Este “foarte probabil” ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor
maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue.
Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45° lat.N),
precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din
România un caracter temperat continental.
În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii
anuale globale de 0,6oC pentru perioada anilor 1901-2000, în România, media anuală a
înregistrat o creştere de doar 0,3oC. Pentru perioada anilor 1901-2006 creşterea a fost
de 0,5oC faţă de 0,74oC la nivel global (1906-2005).
BUCURESTI
BRASOV
CONSTANTA
SULINA
CALARASI
IASI
BISTRITA
OCNA SUGATAG
BAIA MARE
SIBIU
DROBETA
TURNU SEVERIN
TIMISOARA
ROMAN
TARGU JIU
M O L D A V I A N R E P U B L I C
Tendinţa temperaturii medii anuale în România (°C) pe perioada 1901-2000 Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)
Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1901-2000, la cele 14 staţii cu şiruri lungi
de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de
precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în
sudul ţării după anul 1960. În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a
duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă
fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în
perioada 1946-1999 o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai
mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De
asemenea, în perioada 2000-2007, la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente
pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În
anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna 2006-2007 fiind de
26
asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători
observaţionale în România), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime
faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp.
Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada 1901-2007
Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC)
Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a
evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca
urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală.
Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o
creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de
zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste
fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul
rând asupra stării de sănătate a populaţiei.
Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de
creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în
România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada 1980-
1990, după cum urmează:
între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;
între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcţie de scenariu (ex. între 2,0°C şi
2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii
globale şi între 4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a
temperaturii).
Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada
2090-2099 secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sud-
est.
Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu
geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de
vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori
ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici, se face
pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ.
Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe
intervalul de referinţǎ 1961-1990, însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea
27
perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură
convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru
variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în
cazul zonelor temperate.
Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie
regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ
aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente
numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu
datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la
modificările climatice.
Raportarea la normalele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în
evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a
mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple,
dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare
cât şi la scară regionalǎ şi localǎ.
Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor
1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060
(portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru
teritoriul României (în ºC),
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
28
Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm),
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %) (interval de referinta – 1961-1990). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE
Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie
29
3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile
Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu Român îşi propune
o viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced
actualele orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi
principiile de sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile
de dezvoltare sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel
mondial.
Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă
asupra perspectivelor de dezvoltare în planlocal:
O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen
mediu şi lung;
Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu
pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor,
identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora;
Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi
pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Sînmihaiu Român, a Zonei
Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş;
4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGII DURABILE
Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică
care indică modul în care Comuna Sînmihaiu Român, în calitate de semnatară a
Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi
dincolo de anul 2020, până în anul 2030.
PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2 pe
teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român, calendarul şi responsabilităţile
de aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat.
4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
Comuna Sînmihaiu Român a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea
unor proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în
derulare proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportunităţile de
asumare a unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei
Sînmihaiu Român există în fiecare din proiectele iniţiate şi dezvoltate la nivelul
comunei Sînmihaiu Român. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea în
considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie
din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate.
Dezvoltarea PAED pentru Comuna Sînmihaiu Român, este considerată esenţială,
având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a
comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO2.
30
4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu
vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO2 care cad în competenţa
autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie
de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al
Comunei Sînmihaiu Român. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va
acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea
urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice,
educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi
locuitorii ei.
Comuna Sînmihaiu Român are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de
reducere a emisiilor de CO2 , în sensul stabilirii unei ţinte de „reducere absolută”
sau „reducere per cap de locuitor”.
PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală,
stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene
clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de
criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât
să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani),
mediu (3-5 ani) şi lung (5-7 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al
mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO2 la nivel de sector şi mai apoi
la nivel de municipalitate (ca ţintă globală).
La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale
de scădere a cantităţii de CO2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel
stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu
situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale.
Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ
„Energie – Schimbări Climatice” care prevede :
— reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES);
— creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile
în totalul consumului energetic;
— creşterea eficienţei energetice cu 20%.
Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO2 sunt de
fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple.
În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi,
adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la
nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează
implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie,
companie şi în final la scăderea cantităţii CO2 la nivelul localităţii, unele măsuri
neavând nevoie de alocări financiare.
31
Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO2 pe teritoriul administrativ al
localităţii vizează:
- Eficienţă energetică prin folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi
a energiei de orice fel;
- Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;
- Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu
Municipiul Timişoara;
- Reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi
promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil;
- Îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii „verzi”, nepoluante;;
- Achiziţii publice verzi (Green Public Procurement);
- Amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi;
- Management al deşeurilor durabil;
- Reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional;
- Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice,
asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora;
- Accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare
disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, în special pentru proiecte
care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse
regenerabile, transportului durabil şi mobilitate;
Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă
sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale
converg către o reducere a emisiilor de CO2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu
beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare.
4.3. Implicarea comunităţii
Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe
şi Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu
Român a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale
pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă
oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local.
Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil
legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a
Comunei Sînmihaiu Român.
În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de
informare/comunicare şi consultare a populaţiei.
Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă,
cât şi prin instrumente de comunicare mediată.
Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la
care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de
afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În
32
cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind
identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Sînmihaiu Român pe
termen mediu şi lung.
Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele
premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă:
organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări.
Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei
Sînmihaiu Român s-a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică,
organizată în data de 15.07.2013.
Pentru informare şi promovarea viitoarelor măsuri şi acţiuni incluse în PAED se
vor folosi diverse intrumente de comunicare:
emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea
proiectelor;
emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor
implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora;
organizarea de conferinţe de presă;
interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune);
articole referitoare la PAED Sînmihaiu Român în presa scrisă;
În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Sînmihaiu Român la
procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă,
prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în
procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială
astfel creată va asigura succesul implementării.
34
5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR
Orice autoritate publică locală ar trebui să
adopte metodologii riguroase de
management al Inventarului de Emisii,
pornind de la analiza iniţială a emisiilor de
gaze cu efect de seră (GES), elaborând
Planul de Acţiune privind Energia Durabilă -
strategia de dezvoltare şi instrumentul de
implementare a măsurilor de reducere a
emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor
de monitorizare şi raportare.
Inventarul de emisii de GES trebuie să
cuprindă două componente majore: emisiile
rezultate din activitatea operaţională a
autorităţii publice locale şi emisiile produse
de comunitate, graniţa considerată pentru
acest demers fiind cea administrativ-
teritorială.
Analiza emisiilor la nivelul comunităţii
presupune existenţa unor provocări
semnificative. Autorităţile publice locale sunt
responsabile pentru administraţia la nivel
local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa
sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul
raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor
climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din
responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie surse ale
emisiilor de gaze cu efect de seră.
Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în
constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formate din
persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful
managementului organizaţiei – Primarul Comunei, care să coordoneze, organizeze şi
să motiveze întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate.
În cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, numărul redus de personal a
presupus implicarea a cel puţin 5 angajaţi – funcţionari publici şi funcţii de demnitate
publică. Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire
centralizată în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile pentru energie şi grupurile
de lucru au condus la înţelegerea paşilor care trebuiesc parcurşi, metodologia de
lucru, actele şi datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru
promovarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.
35
În cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu
Român, etapele parcurse în cadrul
Proiectului CONURBANT pentru dezvoltarea
şi implementarea Planului de Acţiune pentru
Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi,
urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul
de implementare al PAED propriu – zis.
Etapele au fost parcurse pas cu pas. Echipa
Primăriei Comunei Sînmihaiu Român,
constituită prin Dispoziţia Primarului, sub
coordonarea echipei de implementare a
Proiectului CONURBANT, a participat la
sesiuni de instruire şi formare la care s-au
prezentat în mod concret modul de
elaborare al unui inventar de emisii, entităţile
care deţin datele şi informaţiile şi modul de
colectare al acestora. S-au prezentat bunele
practici în domeniul eficienţei energetice,
utilizării surselor de energie regererabilă şi
modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în
ceea ce priveşte reducerea consumurilor
energetice şi producerea de energie din
surse de energie regenerabilă.
Primăria Comunei Sînmihaiu Român a fost
îndrumată în analiza amprentei de carbon, la
estimarea diferenţei dintre costuri şi
beneficiile stării actuale şi a scenariilor de
reducere a emisiilor de CO2, pentru a
identifica oportunităţile de îmbunătăţire a
managementului emisiilor şi de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice.
Implicarea factorilor interesaţi a fost
esenţială pentru cunoaşterea de către
aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi
practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost
esenţială.
Stabilirea situaţiei în care se afla Comuna Sînmihaiu Român la momentul întocmirii
Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea
exactă a status-ului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor
obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de
emisii CO2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată,
36
tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de
carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele
administraţiei publice locale pe termen lung.
S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare,
situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism,
care susţin dezvoltarea locală.
Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care
consumurile şi emisiile de CO2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente,
prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care
PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în
dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO2 la nivel local.
Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete
de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung.
Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi
la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare
dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor
internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile
autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor
necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului
de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea
metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru
identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine
a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea
nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea
unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului
La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în tone
dioxid de carbon, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator.
Au fost analizate gazele cu efect de seră cu Potenţialui lor de Încălzire globală (PIG)
diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC).
Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG)
CO2 1
CH4 21
N2O 310
37
5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline
Emmision Inventory)
Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul 1990.
Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul 1990.
Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an
calendaristic.
Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile
şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru
a construi un inventar. Pentru Comuna Sînmihaiu Român s-a preferat ca anul de
referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de
emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate.
Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul 2008.
Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin
practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la
un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor
(Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu.
Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat
reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare.
Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate
sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării
pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire.
Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna
cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de
referinţă reprezentativ.
5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE la nivelul Comunei
Sînmihaiu Român
Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Sînmihaiu Român,
constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a
Comunei Sînmihaiu Român - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de
reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO2 până în anul 2020, prin aplicarea
măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale
autorităţii locale.
Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi
centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită
asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte
gaze cu efect de seră enumerate mai sus.
În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi
emisiile de CO2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei
Sînmihaiu Român, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat
cu consumul de energie, eforturile realizate deja de către comunitate până în
38
prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor
locali în ceea ce priveşte consumul de energie.
Pentru realizarea Inventarului Emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul
stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe www.eumayors.eu.
Astfel, a fost aleasă utilizarea FACTORILOR STANDARD DE EMISII ÎN
CONFORMITATE CU PRINCIPIILE IPCC şi unitatea de raportare a emisiilor:
EMISII DE CO2, iar consumurile finale de energie analizate în următoarele domenii:
- clădirile municipale, echipamente/facilităţi
- locuinţe (sectorul rezidenţial)
- iluminatul public orăşenesc;
- transportul municipal (flotă proprie)
- transportul privat şi comercial;
- deşeurile;
Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu
este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al
Comunei Sînmihaiu Român autoritatea publică locală neavând posibilitatea
influenţării directe, semnificative a acestui sector.
De asemenea, Comunei Sînmihaiu Român nu îi sunt aplicabile emisiile de CO2
datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea
nefiind dezvoltate în prezent.
În elaborarea IRE nu a fost luat în considerare transportul feroviar.
Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul
Primăriei Comunei Sînmihaiu Român: baza de date fiscală, de urbanism şi
amenajare a teritoriului, infrastructura locală.
De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au
fost disponibile din evidenţele primăriei.
Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze
naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi
servicii:
39
- Societetea „ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT” S.A. – compania furnizoare a energiei
electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public;
- „E-ON Gaz” – compania furnizoare a gazului metan;
- S.C. „RETIM ECOLOGIC SERVICE” S.A. Timişoara – operatorul serviciului public
de servicii de salubrizare;
Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă
strategică pentru România, desfăşurat în perioada 20-31 Octombrie 2011, prin
rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele
României.
A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot
mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor,
ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic
esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării.
Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a
extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor,
respectiv a gospodăriilor – componentele de bază ale convieţuirii umane.
Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale
evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte
privind:
fenomenul de îmbătrânire a populaţei;
creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;
evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul
familiei;
structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;
componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;
statutul femeilor în cadrul familiei;
fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate
şi altele.
În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care
trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii
pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor
aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei
aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele
ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului
unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a
dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant.
În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice,
baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Sînmihaiu
Român. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor.
Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în
40
gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe
timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea
hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calculul consumurilor
determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal
experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de
acurateţe ridicat.
Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea
combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere
(motorină, benzină, GPL) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi
interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind
considerate confidenţiale, având caracter comercial.
Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale,
defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o
perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire
la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil.
Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul implementării măsurilor şi
acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată permanent.
Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării
PAED.
Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi
verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi
publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei
Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind
zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni.
41
În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a
încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva
comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor
electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul
public/privat, a mobilităţii, etc.
Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele
deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul
clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial.
Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările
climatice şi a Planului de Acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la
efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturor localităţilor Conurbaţiei
Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului
Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului
Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare.
42
5.3 . EVALUAREA SECTORIALĂ
5.3.1. SECTORUL REZIDENŢIAL
La nivelul comunei Sînmihaiu Român numărul clădirilor a fost de 1.930. Numărul
gospodăriilor a fost de 1.940.
Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 72% cu lemn, 27% cu gaze
naturale şi 1% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 20% din populaţia Comunei
Sînmihaiu Român a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn, provenit din
exploataţii nesustenabile.
Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu
privire la tipologia locuinţelor.
Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele
date:
5.3.2. SECTORUL TRANSPORT
Comuna Sînmihaiu Român are legatura rutieră cu Timişoara prin DJ 591 si acces la
reţeaua de cale ferată pe ruta 926 Timişoara – Cruceni, având 2 halte (Utvin şi
Sînmihaiu Român).
Drumul comunal – DC 212 Sînmihaiu Român - Săcălaz pe lungimea de 800 ml care
străbate intravilanul localităţii Sînmihaiu Român a fost modernizat (asfaltare) în anul
2010.
Datele statistice Valoare
Numărul de locuinţe convenţionale: 1.940
Alimentarea cu apă în locuinţă:
Număr: 1.473
% faţă de total: 75,9
Instalaţia de canalizare în locuinţe:
(locuinţe are au instalaţie de canalizare
la o reţea publică, la un sistem propriu
sau altă situaţia)
Număr: 1.473
% faţă de total: 75,9
Instalaţia electrică: Număr: 1.896
% faţă de total: 97,7
Încălzire centrală:
(centrală termică proprie)
Număr: 975
% faţă de total: 50,3
Bucătărie în locuinţă: Număr: 1.793
% faţă de total: 90,9
Baia în locuinţă: Număr: 1.417
% faţă de total: 73,0
43
De asemenea la nivelul comunei Sînmihaiu Român a fost intocmit Proiectul
“Modernizare străzi în comuna Sînmihaiu Român - satele Utvin şi Sînmihaiu Român”
prin care se propune asfaltarea a 11,2 km străzi.
Până în anul 2008, în comuna Sînmihaiu Român doar 7 străzi au fost asfaltate.
Începând cu anul 2009, primarul comunei a demarat o campanie de modernizare a
drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Sînmihaiu Român,
dintr-un număr total de 62 străzi, 4 să fie asfaltate, în localitatea Sînmihaiu German,
dintr-un număr de 17 străzi, 2 sunt asfaltate, iar în localitatea Utvin, dintr-un număr
de 37 străzi, 1 sunt asfaltate. Pe total comună sunt 116 străzi, din care asfaltate 7
străzi şi neasfaltate 109 străzi.
O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor,
asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea circulaţiei nemotorizate şi
asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea
tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea calităţii factorului de mediu
aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer.
Realizarea în viitor a extinderii liniilor de transport în comun de la Regiei Autonome
de Transport Timişoara către Comuna Sînmihaiu Român, printr-un transport
sustenabil, va asigura o bună conexiune prin intermediul transportului public spre şi
44
dinspre municipiul Timişoara, va contribui la reducerea transportului cu autoturismele
private şi utilizarea unui mijloc de transport public atractiv, cu emisii scăzute de CO2.
5.3.3.SECTORUL ENERGIE
Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. „ENEL DISTRIBUŢIE
BANAT” S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan (55,7 km), excepţie făcând zonele
din PUZ - urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în
viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, în
anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru domeniul public a fost
de 61 MWh.
Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi
surprinsă în studii pilot, având în vedere tehnologia de ultimă oră apărută pe piaţa de
energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor,
sediul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român va beneficia de un sistem de
management integrat a consumurilor de energie prin instalarea unor panouri
fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED, plus o automatizare a
consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile
nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte
se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED combinată cu
tehnologie fotovoltaică într-un parc public. Astfel de proiecte de investiţii pot fi
realizate însă doar prin Contracte de Performanţă Energetică, prin Companii pentru
Servicii Energetice (tip ESCO), autoritatea publică locală neavând posibilitatea
susţinerii financiare a unor asemenea proiecte.
5.3.4. SECTORUL INSTITUŢIONAL
CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE:
SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN, cu o suprafaţă construită
desfăşurată de 550 m2 se află in localitatea Sînmihaiu Român nr.1, fiind reprezentată
de un corp de clădire, cu regim de înălţime P. Numărul total de birouri este de 12,
încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale cu combustibil solid.
Sistemul de climatizare este reprezentat de 11 unităţi individuale de răcire.
CĂMINUL CULTURAL SÎNMIHAIU ROMÂN situat în localitatea Sînmihaiu Român
nr.1, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 552,8m2, pe un regim de înălţime P+E,
are ca surse de încălzire centrala cu combustibil sold şi energie electrică pentru
sistemul de climatizare 1 unitate.
CĂMINUL CULTURAL UTVIN situat in localitatea Utvin nr. 468, cu o suprafaţă
construită desfaşurată de 188 m2, pe un regim de înălţime P, are ca surse de
încălzire centrală cu combustibil solid. Nu are sistem de răcire.
45
ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SÎNMIHAIU ROMÂN, cu un regim de înălţime P, situată in
localitatea Sînmihaiu Român nr.85, este alcătuită dintr-un 1 corp de clădire, cu o
suprafaţă de 622 m2, gazduieşte 10 săli de clasă, şi 1 laborator cu o suprafaţă totală
de 50 m2. Sistemul de încălzire pentru corpul principal este deservit de centrala
termică alimentată cu combustibil solid. Nu are sistem de răcire.
ŞCOALA PRIMARĂ SÎNMIHAIU GERMAN, cu un regim de înălţime P, situată
localitatea Sînmihaiu German nr.158, este alcătuită din 2 săli de clasă, având o
suprafaţă totală de 100 m2. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică
alimentată cu combustibil solid.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ UTVIN, cu un regim de înălţime P, este alcătuită dintr-un 1
corp de clădire, este situată în localitatea Utvin nr. 175, cu o suprafaţa construită de
665 m2, şi găzduieşte un număr de 6 săli de clasă. Sistemul de încălzire este de tip
centrală termică, pe gaz metan. Nu are sistem de răcire.
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL nr.1 SÎNMIHAIU ROMÂN situată în
localitatea Sînmihaiu Român nr.85, cu un regim de înălţime, P este alcătuită din 2
săli de clasă având o suprafaţă totală de 100 m2. Sistemul de încălzire este cu
combustibil solid în sobe de teracotă.
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL nr.2 SÎNMIHAIU ROMÂN din localitatea
Sînmihaiu Român nr. 291, cu un regim de înălţime P este alcătuită din 2 săli de clasă
având o suprafaţă totală de 243 m2. Sistemul de încălzire este cu combustibil solid în
sobe de teracotă.
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL SÎNMIHAIU GERMAN este situată în
localitatea Sînmihaiu German nr.158 cu un regim de inaltime de P, este alcătuită din
3 clase.
46
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL UTVIN este situata in localitatea Utvin nr. 93,
cu un regim de înălţime P, este alcătuită din 2 săli de clasă, având o suprafaţă de 60
m2. Sistemul de încălzire este cu centrală termică cu gaz metan. Nu are sistem de
răcire.
Toate instituţiile prezentate mai sus sunt racordate la sistemele publice de alimentare
cu apă, cu excepţia celor din localitatea Sînmihaiu Român.
În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată că, în anul şcolar
2004/2005 erau 490 de elevi la şcoala generală, iar în anul şcolar 2012/2013
numărul acestora este de 556, atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate
observa o creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului
de locuitori.
5.3.5. SECTORUL DEŞEURI
Comuna Sînmihaiu Român a concesionat serviciul de salubritate către S.C. „RETIM
ECOLOGIC SERVICE” S.A., cu delegarea gestiunii pentru colectarea, transportul şi
neutralizarea deşeurilor menajere de la populaţie şi de la agenţii economici de pe
raza comunei.
De asemenea, se realizează colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice
(hârtie, plastic, sticlă), conform Legii nr.132/2010, privind colectarea selectivă a
deşeurilor în instituţiile publice, contract încheiat cu S.C. „RETIM ECOLOGIC
SERVICE” S.A.
Primăria Comunei Sînmihaiu Român a încheiat contract cu S.C. „Vielle-2005” S.R.L.,
pentru colectarea selectivă a deşeurilor din ambalaje de la populaţie (carton, PET-
uri, plastic, doze de aluminiu, alte deşeuri din ambalaje) în acest scop urmând a fi
amplasate un număr de 20 containere din plasă pe raza comunei, în prezent
existând un număr de 12 containere.
De asemenea, în comuna Sînmihaiu Român s-au derulat campanii de colectare a
deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul 2009.
Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, la nivelul comunei s-au pus în aplicare
prevederile Legii nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul
administrativ al comunei.
Pentru colectarea deşeurilor din construcţii, au fost amplasate în comuna Sînmihaiu
Român, în colaborare cu S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., un număr de 5
containere cu capacitatea de 7 mc. fiecare.
Din datele pe care le deţinem, în anul 2011 a fost colectată o cantitate de 778,28 t
deşeuri menajere. Au fost colectate şi 0,3 t deşeuri electronice.
5.3.6. SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ
Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine Provinciei
geobotanice central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei
geobotanice sud-europene.
Vegetaţia caracteristică este cea a silvostepei.
47
Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului,
fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Intervenţia omului asupra
vegetaţiei a fost hotărâtoare.
Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior,
Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris.
Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin: Crataegus monogyna,
Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus
spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se
întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi climatis vitalba.
În lungul cursului de apă (Bega) zăvoaiele se ţin lanţ, împodobind malurile şi luncile
umede ale acestora cu verdele lor întotdeauna proaspăt, plăcut ochiului. Speciile
dominante sunt sălciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia frageda), cu trunchi tot atât de
gros ca şi prima, însă cu spicele fragede, care se rup la îndoire cu mare uşurinţă de
la subţioara ramurilor mai batrâne. În prundişuri, izolat, apare şi răchita roşie {Salix
purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia pseudacacia).
Agricultura comunei Sînmihaiu Român este în totalitate privată. Terenurile agricole
sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici.
Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu
rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu,
orz, orzoaică, triticale, etc.,), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi
legume.
În agricultura comunei Sînmihaiu Român îşi desfăşoară activitatea următoarele
societăţi: S.C. „Agromec” S.A., S.C. „Agrotrifan” S.R.L., S.C. „Gal Ferm” S.R.L.,
P.F.A. „Konya Andrei”, etc.
SPAŢIILE VERZI
Populaţia comunei Sînmihaiu Român conform recensământului din anul 2002 era de
4.130 persoane;
48
Spaţii verzi intravilan existente conform P.U.G. în anul 2008 era de 86 ha, constituite
din zonele verzi amenajate (parcuri) şi de cele situate în aliniamentele stradale din
localitate.
Conform O.U.G. nr. 114/17.10.2007, aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26
mp/locuitor preconizat pt anul 2013.
Diferenţa de până la 137,1 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate în intervalul 2010
– 2013, va fi asigurată din cele 51,1 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea
studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013.
5.3.7. SECTORUL APĂ
ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE
În comuna Sînmihaiu Român reţeaua de apă are o lungime totală de 5,5 km (2,5 km
în localitatea Utvin şi 3 km în localitatea Sănmihaiu Român), aducţiunea se
realizează prin intermediul a 2 foraje de adâncime cu staţii hidrofor.
Comuna Sînmihaiu Român este asociată în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Apă – Canal Timiş, gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare
fiind preluată de către operatorul regional S.C. AQUATIM S.A. începând cu data de
01.02.2010.
Nu există reţea de canalizare în comuna Sînmihaiu Român.
Ştrandul termal - Comuna Sînmihaiu Român
5.3.8. SECTORUL INDUSTRIE şi ECONOMIE LOCALĂ
În comuna Sînmihaiu Român sectoarele principale de activitate ale agenţilor
economici sunt: agricultura, industria materialelor de construcţii, industria alimentară
şi serviciile.
49
Industria materialelor de construcţii: S.C. „Gabbro” S.R.L., S.C. „Matis Termopane”
S.R.L., S.C. „Primart” S.R.L., S.C. „M&B” S.R.L.
Industria alimentară: S.C. „Antarctica” S.A., S.C. „Biscotto” S.R.L.
Servicii: (magazin alimentar, mixt, materiale de construcţii) – S.C. „Branska Prod”
S.R.L., S.C. „Dulomela” S.R.L., S.C. „Cheve-Cari” S.R.L., S.C. „Gimvladin” S.R.L.,
S.C. „Enidon” S.R.L.
Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza teritorială
a comunei Sînmihaiu Român, în anul de referinţă 2008, a fost de 1.947.455,40
kWh/an. Cu toate acestea, datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în
sectorul economic şi industrial este limitat, acest sector nu a fost luat în analiza şi
abordarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile.
5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie
”standard”, în conformitate cu principiile Comitetului Interguvernamental pentru
Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change – care
acopera toate emisiile de CO2 generate ca urmare a consumului de energie pe
teritoriul Comunei Sînmihaiu Român, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de
emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca
în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in
contextul protocolului de la Kyoto. CO2 este considerat cel mai important gaz cu efect
de seră, iar calcularea emisiilor de CH4 nu este necesară.
Calculul emisiilor de CO2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român
s-a efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de
activitate (cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru
emisiile directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil
consumate.
Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWh) şi apoi din energie de fiecare
tip (exprimată în MWh) în emisii de tone CO2.
Tip de combustibil Factor de emisie tip standard
[tCO2/MWh]
Benzină pentru motoare 0,249
Gazolină/Diesel 0,267
Gaz natural 0,202
Deşeuri municipale 0,330
Lemn 0-0,403
Ulei rezidual din combustibil 0,279
Cărbune brun 0,364
50
Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor nu s-a utilizat Factorul de emisie naţional.
Electricitate Factor de emisie standard naţional
[tCO2/MWh]
ROMÂNIA 0,583
Factorul de conversie pentru compilarea IRE a fost Eticheta pentru energie electrică a S.C. „ENEL ENERGIE” S.A. pentru anul 2008, adică 0,5325 tCO2/MWh, după cum urmează:
Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de
colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la
diferiţii actori locali/judeţeni ori naţionali – furnizori de servicii publice şi utilităţi:
S.C. „E-ON GAZ”S.A., „ENEL DISTRIBUŢIE” S.A., S.C. „RETIM ECOLOGIC
SERVICE” S.A., Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică
Timiş.
O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Sînmihaiu
Român care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare
anului de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice,
transport public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi.
Formularul de colectare de date realizată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor
pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de
colectare a datelor.
51
Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi
industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor
52
Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat
următoarele sectoare:
-Sectorul energie – consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile
municipale, iluminat public;
-Sectorul instituţional – definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi
instalaţiilor deţinute de Comuna Sînmihaiu Român;
-Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii;
-Sectorul rezidenţial;
-Sectorul apă;
-Sectorul deşeuri;
-Sectorul agricultură şi spaţii verzi;
Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are
puţine pârghii de a influenţa acest sector.
De asemenea consumurile energetice pentru sectorul terţiar nu au putut fi
extrase distinct.
Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma
www.eumayors.eu, după cum urmează:
-Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice
privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiare (ne-municipale);
- Clădiri rezidenţiale:
- Iluminat public;
Toate aceste sectoare acoperă clădirile, echipamentele şi instalaţiile consumatoare de
energie pe teritoriul administrativ al Comunei Sînmihaiu Român,
Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale;
Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului
CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi,
în vederea comparării unor eventuale discrepanţe.
Comuna Sînmihaiu Român fiind o comunitate medie, peste 1.000 de gospodării, s-au
colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă
importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al
Emisiilor.
53
S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu,
dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri
fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi
întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate.
S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei,
veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor
energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO2. Aceste întrebări au fost o
resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să
contribuie la reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri
depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile
constrângerilor economice datorate crizei economice.
În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire
la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor.
54
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
Consumul de energie funcţie de utilizatori:
Nr. crt.
Utilizator
Consum final de energie (MWh)
1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 83
2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0
3 Clădiri rezidenţiale 21.247
4 Iluminatul public municipal 61
5 Parcul auto municipal 0
6 Transportul privat şi comercial 9.361
TOTAL 30.752
Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi graficului:
consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în
domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 69,1%;
sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ
30,4% din totalul consumurilor inventariate;
55
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory)
Consumul de energie funcţie de sursă:
Nr. crt.
Categoria Consum final
de energie (MWh)
1 Electricitate 2.060
2 Gaz natural 922
3 Buthan gaz 1.343
4 Motorină 5.069
5 Benzină 4.292
6 Biomasă 17.066
TOTAL 30.752
Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi graficului:
lemnul este principala sursă de energie, 55,5%, fiind utilizat în principal
pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural, de aprox. 20%;
consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 6,7% din consumul
energetic total.
56
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)
Emisii CO2 funcţie de utilizatori:
Nr. crt.
Utilizator
Consum final de energie (tCO2)
1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale 36
2 Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0
3 Clădiri rezidenţiale 8.398
4 Iluminatul public municipal 32
5 Parcul auto municipal 0
6 Transportul privat şi comercial 2.422
7 Deşeuri municipale 436
TOTAL 11.324
57
Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory)
Emisii CO2 funcţie de sursă:
Nr. crt.
Categoria Consum final de energie (t CO2)
1 Electricitate 1.097
2 Gaz natural 186
3 Buthan gaz 305
4 Motorină 1.353
5 Benzină 1.069
6 Biomasă 6.878
TOTAL 10.888
58
La calculul emisiilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz
Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va
creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în
special second-hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul
rezidenţial.
La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare.
De asemenea, Comuna Sînmihaiu Român nu dispune de unităţi/staţii locale de
producere/generare a energiei electrice.
5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Sînmihaiu Român
La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de 4.827 locuitori.
Evoluţia populaţiei Comunei Sînmihaiu Român, potrivit Institutului Naţional de
Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada 2008 – 2012 a
înregistrat o tendinţă crescătoare, estimându-se că în anul 2020 aceasta va fi de
aproximativ 7.000 locuitori.
Astfel, emisiile de CO2 la nivelul Comunei Sînmihaiu Român sunt de 11.324
tone, ceea ce reprezintă 2,346 tone emisii CO2 pe cap de locuitor.
Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de
Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Sînmihaiu Român trebuie să ia în
considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a
emisiilor de CO2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel încât, la
nivelul Comunei Sînmihaiu Român să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii
totale de CO2 de 9.059 tone, respectiv 1,877 tone CO2 pe cap de locuitor.
59
6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI
SÎNMIHAIU ROMÂN
Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de
energie regenerabilă, Comuna Sînmihaiu Român, ca semnatară a Convenţiei
Primarilor se angajează să reducă emisiile de CO2 pe teritoriul administrativ al
comunei, cu cel puţin 20% până în 2020.
Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa
de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de
CO2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape:
—Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO2, în
termeni măsurabili;
—Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung,
în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an
de la semnarea Convenţiei;
Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea
Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune:
—Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o
dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în
scopul evaluării, monitorizării şi verificării;
De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de
Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea:
—Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ;
—Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală,
—Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord
internaţional privind schimbările climatic;
Misiunea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu
Român este direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii
vieţii cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi
sănătos.
Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Sînmihaiu Român sunt:
- Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui
ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene;
Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt:
- Asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în
vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor
poluate;
60
- Modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice,
extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor
infrastructuri de agrement;
- Dezvoltarea economică a Comunei Sînmihaiu Român, în scopul realizării unui
sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu
economic competitiv şi prosper;
- Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent
şi sănătos tuturor categoriilor sociale;
- Dezvoltarea Comunei Sînmihaiu Român, ca un centru social, cultural, de
învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure
integrarea economică, socială şi culturală;
- Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia,
caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale
regionale, naţionale şi internaţionale.
Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a
Comunei Sînmihaiu Român, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune
pentru Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în
domeniul energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale.
De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Sînmihaiu Român se integrează în
demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013
a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş.
Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de
drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a
format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul
Timişoara, Compania Locală de Termoficare „COLTERM” S.A., Federaţia Asociaţiilor
de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi
Universitatea Politehnica din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare
IEE/08/Agencies/430/SI2.529244, încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru
Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş.
Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este:
-Promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al
energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor
economici etc.;
-Promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii
energetice europene;
-Încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor
de eficientizare energetică;
-Schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie;
-Promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor
locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare
61
economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi
altor domenii în legătură cu acestea;
-Promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE,
BERD, etc.).
Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia
Durabilă este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei
Sînmihaiu Român în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două
entităţi juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte
în domeniu energiei.
6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A
COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Sînmihaiu Român, atât pentru
sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în
sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde
înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea
energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Sînmihaiu Român să devină
un exemplu al dezvoltării sustenabile.
6.2.OBIECTIVE
Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO2 anunţat de Comuna
Sînmihaiu Român este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii
de CO2 evaluată pentru anul de referinţă 2008.
În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a
emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul
2020, sunt necesare pachete de acţiuni în toate sectoarele considerate relevante, în
care autoritatea publică locală poate inverveni şi influenţa în mod semnificativ
consumurile energetice.
6. 3. ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE:
A. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI
PRIVATĂ A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN
Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă
evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor
asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor
eferente.
62
Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de
energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în
Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă trebuie incluse acele măsuri care conduc la
o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii
financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung.
Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a
utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită
costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri
nerambursabile sau prin Contracte de Performanţă Energetică cu companii de servicii
energetice (ESCO).
Directiva Europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de
acţiune pentru eficienţă energetică, stabilesc niveluri ridicate de performanţă energetic
aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor
specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere
cu 20% a consumului final de energie.
La fel ca în toate oraşele României, şi Comuna Sînmihaiu Român se confruntă cu un
nivel destul de ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special
vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a
accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a
clădirilor.
Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime,
formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează
în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi,
există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în
special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul,
încălzirea, sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului, echipamentele de birou.
Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de
clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale
energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de
poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De
aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială.
Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii.
Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci
doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul
responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi:
Sănătate şi condiţii de muncă mai bune;
Reduceri de costuri;
Beneficii pentru mediu;
O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni;
Soluţiile sunt:
Responsabilizarea şi angajarea personalului – de la top management până la ultima
linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi
63
conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu
privire la risipa şi economia de energie, despre
modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din
dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru.
Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea
condiţiilor de muncă şi a principiilor de management
al energiei pot aduce rezultate importante.
Verificările administrative pe parcursul zilei prin
notare şi implementarea oricărei măsuri pentru
evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a
modului şi locului unde energia este risipită şi poate
fi economisită.
Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea
consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate.
Echipamentele de birou, în special cele IT din administraţia locală contribuie la factura
de eregie a Comunei Sînmihaiu Român.
Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt:
Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate – conduce la
reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea
duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire;
Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină;
Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale;
Întreţinerea echipamentelor pentru a obţine performanţele optime în funcţionare,
inclusiv cele energetice;
Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor – de cunoaştere a politicii de
dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile
de mediu determinate de aceste practici;
Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului,
corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor;
SECTORUL REZIDENŢIAL - Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de
reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică.
În prezent, numărul de locuinţe construite în comuna Sînmihaiu Român este de 1.930.
Referitor la dinamica numărului de locuinţe construite, se observă o creştere a
numărului de case construite în perioada 2002 - 2008. Tipul de locuinţe: case de locuit,
cu regim de înălţime parter şi parter şi mansardă, dominant parter şi mansardă.
2002 - 14 case
2003 - 16 case
2004 - 26 case
2005 - 47 case
2006 -141 case
2007 -196 case
2008 -205 case
64
2009 - 92 case
2010 -130 case
2011 - 89 case
Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării
termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor
sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică.
Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi
să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare.
Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul
naţional ”Casa Verde”, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile
reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din
surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata
impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare
termică şi eficientizare energetică.
Primăria Comunei Sînmihaiu Român îşi doreşte să promoveze proiecte care să
promoveze producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice
atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să
stimuleze aplicarea lor pe scară largă de către populaţie.
Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale
termice moderne, va fi promovată producerea de energie
termică prin arderea biomasei din agricultură pentru
alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial –
case unifamiliale
ILUMINATUL PUBLIC Modernizarea iluminatului public şi
aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al
autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de
eficientizare a consumurilor.
Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este
responsabilitatea autorităţii publice locale, fiind un domeniu important în privinţa
consumului de energie. Totuşi, în Comuna Sînmihaiu Român consumul alocat
iluminatului public nu are o pondere impoartantă, în principal datorită insuficientei
dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele care
urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize elegerea unor echipamente şi surse de
lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele
de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice
la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate se vor lua în
considerare.
Trebuie menţionat faptul că, începând cu anul 2010 s-a procedat la înlocuirea lămpilor
cu incandescenţă deteriorate şi la suplimentarea numărului de lămpi pentru iluminat
public cu lămpi economice: bec economic spiralat 55W, bec economic spiralat 23 W,
bec halogen liniar 120 W, bec economic 33 W, bec vapori sodiu.
65
Tip de lampă Întrebuinţări Opţiunea pentru
eficienţă energetică
Beneficii ale economisirii de
energie
Becuri Tugsten
Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie.
Înlocuire cu becuri economice.
Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare.
Neoane fluorescente de 38 mm (T12)
Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci.
Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic
Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare.
Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate
Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele
Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare.
Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare.
Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută
Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee.
Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide.
Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă.
Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W
Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci.
Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse.
30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic.
Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare
Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc.
Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru.
Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică
Sursa: „AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk
66
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII :
Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale
A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea publică locală şi etichetarea lor energetică.
A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering)
A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării RES în sectorul public, pentru clădirile publice
A.4. Implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor de energie (management energetic) la clădirile proprii.
A.5. Reabilitarea termică şi eficienţă energetică în clădirile publice
A.6. Instalare de colectori solari pentru producerea apei calde menajere la clădirile publice
A.7. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună.
A.8. Instalarea a două centrale pe peleţi/biomasă în clădiri publice
A.9. Utilizarea biomasei din surse sustenabile produsă local (plantaţie de salcie/plop energetic) pentru încălzirea unor clădiri publice
Clădiri, echipamente/ instalaţii terţiare
A.10. Reabilitarea termică şi eficientizarea energetică a 5 clădiri din sectorul terţiar – birouri, sedii de firmă, grădiniţe şi instituţii sanitare
A.11. Reabilitarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10%/an
Sectorul Rezidenţial
A.12. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire
A.13. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional „CASA VERDE” pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic
A.14. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic
A.15. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 10%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud.
A.16. Modernizarea sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă, eficiente energetic, pentru 2% din totalul clădirilor încălzite cu lemne/an
A.17. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor de energie în locuinţe
Iluminatul public municipal
A.18. Realizarea unui audit energetic al sistemului de iluminat public
A.19. Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (cu panouri fotovoltaice) în anumite zone rezidenţiale
A.20. Montarea unor senzori de prezenţă pe unităţile de iluminat public stradal, în zonele mai puţin circulate de pe străzile periferice ale comunei
A.21. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public comunal, în zona centrală şi pe arterele principale ale comunei, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic (LED)
67
B. TRANSPORTUL LOCAL
Sursa: www.shutterstock.com
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
TRANSPORT:
Parcul comunal Şi transportul public
B.1. Stimularea utilizării bicicletelor prin achiziţia unui număr de 10 biciclete, câte 2 biciclete anual, pentru funcţionarii publici din cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român şi a agenţilor de poliţie locală cu dispozitiv de contorizare/înregistrare a distanţelor parcurse
B.2. Reducerea emisiilor din transportul privat cu 1% faţă de anul 2008, prin promovarea mersului pe bicicleta/mersului pe jos
B.3. Restricţionarea vitezei pe arterele de circulaţie pe care nu se pot realiza piste de biciclete şi realizarea de zone cu restricţie de viteză de 30 km/h în vederea asigurării siguranţei în trafic
B.4. Realizarea unui studiu de trafic, în vederea cunoaşterii exacte a datelor de trafic şi a necesităţii de transport suburban a pupulaţiei şi a conexiunii cu celelalte localităţi ale comunei şi municipiul Timişoara
Transportul privat şi comercial
B.5. Promovarea utilizării în comun a autoturismelor de către mai multe persoane – sistem car-sharing
B.6. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse
Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Sînmihaiu Român
sunt astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru
utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea
curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu
emisii reduse.
Transformarea Comunei Sînmihaiu Român într-o comună circulată preponderant cu
bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu
bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă.
68
Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să
asigure o calitate a factorilor de mediu urban ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer
mai curat şi atractiv locuitorilor.
Lucrările la infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local dar şi
din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf de
trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor aduce
îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în comună.
Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Sînmihaiu Român utilizează în mod
frecvent transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii
modalitatea de transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos.
Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune
restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei
participanţilor la trafic.
Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING – material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013
69
C. PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA:
Harta solară a României Sursa: www.minind.ro - “Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE:
Fotovoltatică
C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat (PPP) pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5% participare Consiliul Local)
C.2. Asigurarea iluminatului public al unor spaţii publice prin unităţi de iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice
C.3. Promovarea instalaţiilor de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW
ÎNCĂLZIREA:
Asigurarea biomasei din surse sustenabile
C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă
70
Sursele de energie regenerabilă sunt:
Energia solară;
Energia eoliană;
Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz;
Energia apei;
Energia geotermală:
În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare
sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la
nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării
energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment,
urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse.
Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care
urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor
convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune,
petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o
alternativă atractivă la utilizarea surselor de
energie convenţionale, mai ales pe timpul verii.
Avantajul major este acela de a nu produce
poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de
energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei
solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează este gratuită. Dintre toate
sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi
energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă
prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur
de 100 °C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste
temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a
clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul
încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de
aplicaţie a energiei solare la nivel local.
Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux
anual de energie solară cuprins între 1.000 şi 1.300 kWh/mp/an, din care se pot capta
între 600 şi 800 kWh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă
vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei
zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 – 5 kWh/mp/zi.
Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea:
- Preparării apei calde menajere (acm);
- Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice;
- Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de
energie electrică şi până la independenţă energetică;
- Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi
scuaruri;
71
Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde
de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat
poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin
rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%.
Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul
construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste 20-25 de ani, fiind astfel ideale
pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire.
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie
regenerală RES contribuie la:
Creşterea durateide viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili;
Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile;
Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a
instalaţiilor:
Diversificarea sursei de energie;
Cu toate că Primăria Comunei Sînmihaiu Român îşi doreşte realizarea unui parc
fotovoltaic, resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui
parc solar este posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor
fizice. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită.
Primăria Comunei Sînmihaiu Român nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei,
cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri
publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă.
Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute
încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile:
panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în
cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în
structura clădirilor.
Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid
reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria
Comunei Sînmihaiu Român, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin
capacitarea companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în
sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar
putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor
unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune,
întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania
de furnizare a energiei electrice.
Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în:
- Grupul de panouri fotovoltaice;
- Invertor;
- Sistem de montaj;
- Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric);
72
- Sistem de monitorizare locală prin internet;
În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o
casă cu consum mediu lunar de 300 kWh pe lună, sunt:
- Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca;
- Putere invertor: 3 KW, 230 Vca;
- Energia produsă medie pe zi: 10kWh;
- Energia produsă medie pe an: 3.600 KWh – 3,6 MWh;
- Panouri fotovoltaice – 245 – 250 Wp;
Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică,
posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui
de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a
sistemului.
Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW.
Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale,
ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un
sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al
unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kWh/mp/an, spre deosebire de 250–
400 kWh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare
termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează
resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a
energiei.
În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de
măsuri „pasive”, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune
şi exploatării unei clădiri:
Încălzirea „pasivă”, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire.
Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de
iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de
încălzire, respectiv de răcire.
Ventilaţia „pasivă” se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de
flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior,
pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia
echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului.
Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin
umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care
ferestrele sunt aşezate.
Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de
urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria
Comunei Sînmihaiu Român le va lua în considerare sunt:
Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare;
Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună
expunere solară;
73
Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru
încălzirea locuinţei;
Pompe de căldură pentru încălzirea interioarelor;
Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă
energetică;
Energia derivată din biomasă – Biomasa este reprezentată de componentele organice
care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a
CO2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie.
Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să
respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare
durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o
manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin
exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Sînmihaiu Român propune o
nouă abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a
clădirilor rezidenţiale. Pentru Comuna Sînmihaiu Român, un obiectiv important este
crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul
rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de
o manieră sustenabilă, controlată.
O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste
cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice
individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de
exploatare forestieră de manieră sustenabilă.
D. PLANIFICAREA TERITORIULUI
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
PLANIFICAREA TERITORIULUI:
Planificarea urbană
strategică şi Planificarea
transporturilor şi a mobilităţii
D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi dezvoltare spaţială sustenabilă
D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice
D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public
Standarde pentru
renovări și noi
construcții
D.4. Emitere Autorizaţiilor de construire numai după întocmirea şi depunerea de către beneficiar a documentaţiei de execuţie a clădirilor noi, care au calculată prin proiect performanţa energetic, conform Legii nr. 372/2005
D.5. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/cumpărării/închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005
Spaţii verzi
D.6. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, destinate recreaţiei
D.7. Plantarea pe domeniul public al comunei a unui număr de cel puţin 50 de arbori anual, din specii de arbori rezistenţi la secetă şi stress termic
74
Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a
comunei Sînmihaiu Român în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de
suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi;
aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie
ori sedimentabile.
În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării
spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor
urbane verzi.
Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea
asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei
biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute
încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de
animale şi păsări specifice zonei, dinspre oraş spre exterior
şi viceversa.
Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii –
floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de
natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create,
autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul
asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate.
În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile
invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei.
În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare
a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi
conservare a biodiversităţii.
E. ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII:
Cerinţele şi standardele de eficiență energetică în achiziţii publice
E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10% pe an a celor vechi
E.2. Achiziţia a cel puţin 25% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020
E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului
Servicii de consultanţă
E.4. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie;
75
În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică
locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice ”verzi” (GPP – Green Public
Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate.
Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare
soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din
lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice).
Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor
realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia
mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică.
Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele
(exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi
oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru
dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor „prietenoase cu mediul”.
Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de:
Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate
deja materiale reciclate;
Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a
echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare;
Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să
îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu
(exemplu ISO 14001, EMAS);
Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii;
F. COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE
INTERESATE
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE
Servicii de consultanţă
F.1. Achiziţia serviciilor de consultanţă specializate pentru asigurarea celor mai bune soluţii tehnice pentru implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, utilizare a surselor de energie regenerabile – proiectare şi execuţie;
Sensibilizar
e şi networking la nivel local
F.2. Organizarea anuală a Zilei Energiei în comuna Sînmihaiu Român, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week
F.3. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energii Durabile şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru discutarea aspectelor legate de implementarea PAED
F.4. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă
F.5. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la tratarea deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării
76
Formare profesională şi educare
F.6. Instruirea unui manager energetic în cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, responsabil cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei F.7. Organizarea la fiecare doi ani a unui Training pentru eficienţă energetic în clădiri
F.8. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar şi gimnazial a unui Program de educaţie ecologică
F.9. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responsabilitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energetică şi surse de energie regenerabilă
Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea
Organizarea Zilei Energiei în Comuna Sînmihaiu Român este una din obligaţiile
asumate de autoritatea publică locală prin semnarea “Convenţiei Primarilor”.
Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European
Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv,
fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii.
Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri
tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de
prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole.
Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii
şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Sînmihaiu Român şi cu
utilizarea durabilă a energiei.
Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze
împreună cu unităţile de învăţământ din Sînmihaiu Român. În aceste activităţi vor fi
angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Sînmihaiu Român. Aceste activităţi
educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public:
elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia
de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi
asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii
casnice sau publice.
Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau
liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei
interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei
în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli,
cu sprijinul primăriei.
Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine,
obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi.
77
Ciclul comunicării
Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara – pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013
78
G. GESTIUNEA DEŞEURILOR
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
GESTIUNEA DEŞEURILOR
Gestiunea deşeurilor
G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an
G.2. Reducerea cu 10% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale
G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE G.4. Promovarea anual a colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei
Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală
poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind
gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de
corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive.
Direcţiile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune
pentru Energia Durabilă sunt:
- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor;
- reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale;
- o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare;
- colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină);
- conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de
salubrizare locală;
79
ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA – exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF „Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim”
80
Strategia de comunicare a Comunei Sînmihaiu Român urmează a fi construită în
jurul celor 5 elemente majore:
- Grupul ţintă – va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie
edificată pe structura grupului ţintă – Populaţia ca şi consummator, funcţie de vârstă,
cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor
măsuri;
- Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de
grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să
cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă
sensibilizării.
- Mesajul – trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât
grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate;
- Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele
mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Sînmihaiu
Român va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare
corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite.
- Mijloacele – cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei.
Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori
există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii.
Consumului de energie şi emisiile de CO2 cele mai mari revin sectorului privat,
consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului de
conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în
demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de autoritatea
publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în
acţiuni locale, etc.
Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau
din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea
responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de
constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii,
echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest
transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru,
fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei.
81
F.ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI SÎNMIHAIU ROMÂN: AGRICULTURA
SECTORUL de acţiune
Acţiuni şi măsuri cheie
AGRICULTURA:
Promovarea agriculturii durabile
H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu Salcie energetică (Salix viminalis), etapizat cu 1 ha/an, inclusiv a unor perdele forestiere sau a unor plantaţii de protecţie a drumurilor comunale şi a unor drumuri de exploatare;
Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este
agricultura Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona promovarea culturilor
de salcie energetică.
Cultură de salcie energetică (Salix viminalis)
Sursa: S.C. „REBINA AGRAR” S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş,
Catalog „Salcia Energetică” www.rebina.ro şi www.salix-viminalis.ro
Salcia energetică (Salix viminalis) este o specie arbustivă ce creşte sub formă de tufă
a cărei lujeri lungi şi erecţi ating o înălţime de cca 4-8 m, functie de cât de rar sau des se
recoltează. Actualmente, în judeţul Timiş se află în cultură hibrizi a acestei specii,
aclimatizaţi condiţiilor pedo-climatice ale României şi în special zonei de Vest.
Salcia energetică este o specie forestieră cu ciclu de rotaţie scurt şi regenerare
vegetativă, o plantă lemnoasă sub formă de tufă, cu o creștere rapidă (de până la 3-3,5
cm/zi în perioada de creştere activă) şi o mare putere de regenerare, putând produce
începând cu anul II-III de la plantare în medie 30 tone de biomasă anual/hectar.
Salcia energetică se poate utiliza drept biocombustibil cu o mare putere calorică (~4900
Kcal/kg ~ 18-20 MJ/kg ~ 5,5 KW). De asemenea se poate utiliza în industria lemnului şi
82
hârtiei, în industria farmaceutică, pentru constituirea unor perdele de protecție, atât a
culturilor cât şi a căilor de comunicație, la ameliorarea terenurilor degradate, etc. Din
biomasă se pot obține brichete şi peleţi.
Salcia energetică are capacitatea de a valorifica bine terenurile improprii altor culturi – în
primul rând terenuri cu exces de umiditate, dar şi terenuri degradate şi poluate. Cultura
se poate exploata cca. 25 de ani. Pentru această cultură sunt recomandate terenuri
plane, cu aport freatic, cu pH cuprins între 5,5 - 7,5.
Edificarea unei plantaţii vizează o succesiune de operaţiuni agricole. Terenul se
pregăteşte din toamnă şi se plantează toamna târziu ori primăvara devreme, în martie-
aprilie. Pregătirea terenului se realizează ca pentru orice altă cultură agricolă (erbicidare
totală, scarificare sau minim o arătură la adâncimea de 30 cm, fertilizare de bază,
discuit, frezat, marcare/trasare a rândurilor în teren pentru plantare manuală).
Începând cu anul II-III, în funcție de tehnologia aplicată, se trece la recoltarea culturii
sub formă de lujeri sau de aşchii, utilizând combine autopropulsate sau tractate.
Recoltarea se face în perioada de repaus vegetativ, după căderea frunzelor, din
noiembrie până în maxim luna martie.
Cooperarea cu Asociaţia Cultivatorilor de Salcie Energetică din România, cu
producătorii de butaşi de salcie energetică din Judeţul Timiş şi cu specialiştii din cadrul
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, va
contribui la cultivarea cu succes a plantelor energetice pe teritoriul administrativ al
comunei, pe terenuri private sau de-a lungul căilor de comunicaţie, drumuri de
exploatare şi de, de ce nu, în scopul împrejmuirii terenurilor şi delimitării parcelelor.
Beneficiile pentru biodiversitate sunt inestimabile, transformarea unor terenuri în
plantaţii arbustive, contribuind la protecţia şi conservarea biodiversităţii – cu precădere
faună. O astfel de plantaţie poate asigura pe lângă loc de cuibărit pentru păsări şi un
spaţiu propice pentru unele specii de animale mici.
7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
În procesul de combatere a schimbărilor climatice, o ameninţare cu potenţial ireversibil
pentru societate şi planetă, adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, cu respectarea obiectivelor şi principiilor Convenţiei – cadru a Naţiunilor
Unite privind Schimbările Climatice şi a protocolului de la Kyoto şi, la nivel local,
implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, costituie o componentă a
politicii de mediu în domeniu schimbărilor climatice.
Întrucât reducerea emisiilor de GES într-un orizont de timp apropiat nu implică o
atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice
reprezintă un demers obligatori pentru autorităţile publice locale:
Adaptarea este abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor
schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fevenimente meteorologice
extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a beneficia de oportunităţi sau a
reacxţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptrul că,
83
societatea şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor
componente.
Adaptarea poate fi anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă sau programată.
Adaptarea la efectele climatice este un proces complex, de durată, care depind de
expunerea, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-economică, capacitatea
naturală şi umană de adaptare, servicii de sănătate şi mecanismele de monitorizare a
dezastrelor.
Adaptarea implică măsuri şi la nivel local. Capacitatea de adaptare a comunei depinde
de instrumentele, resursele şi structura instituţională dedicată aspectelor legate de
adaptarea la efectele schimbărilor climatice şi de identificarea vulnerabilităţii comunei şi
aplicarea măsurilor de adaptare corespunzătoare.
Schimbările climatice regionale şi cele locale vor influenţţa ecosistemele, aşezările
omeneşti şi întreaga infrastructură. Modificările de temparatură şi ale precipitaţiilor vor
contribui la evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente, cum ar fi valurile de
căldură, secetă, precipitaţii abundente, furtuni, cu riscuri mari pentru pagube asociate. În
acest context, adaptarea adaptarea la efectele schimbărilor climatice va constitui un
element important al politicii locale, care va fi corelată cu politicile şi măsurile de
adaptare la efectele climatice naţionale.
În adaptarea la efectele schimbărilor climatice, abordarea şi rezolvarea multisectorială,
interconectată a unor probleme sau oportunităţi legate de schimbările climatice,
managementul apei, investiţiile în mediul natural, dezvoltarea unor activităţi recreative
este superioară abordării separate şi neconcordant.
Abordarea în acest domeniu trebuie să fie rapidă, întârzierile putând conduce la
reducerea oportunităţilor pentru soluţii viabile. Cooperarea cu ONG-uri, cu comunitatea
ştiinţifică şi mediul de afaceri este importantă, pentru a asigura expertiza, resursele şi
cunoştinţele în vederea difuzării şi implementării bunelor practici în sectoarele
considerate prioritare.
Potrivit Strategiei Naţionale a României privind schimbările climatice 2013-2020,
autoritatea publică locală este responsabilă de rezultatele măsurilor de diminuare a
efectelor schimbărilor climatice în fiecare sector cu referire la protecţia împotriva
inundaţiilor, calitatea vieţii, vitalitatea economică şi ecologică, vulnerabilitatea reţeleor de
transport şi energie, şi alte asemenea şi au datoria de a analiza şi implementa propriile
măsuri, acţiuni şi soluţii de diminuare a impactului efectelor schimbărilor climatice.
În acest scop, cooperarea instituţională este esenţială.
84
Graficul de cooperare instituţională
Sursa: Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020
Din cele 13 sectoare prioritare stabilite de Strategia Naţională a României privind
schimbările climatice 2013-2020, care încurajează luarea deciziilor la nivel local, în
acest moment au fost identificate la nivel local următoarele aspecte, care trebuiesc
analizate în vederea abordării celor mai bune măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice:
Identificarea principalelor amenintări rezultând din schimbările climatice, a zonelor
vulnerabile şi a factorilor care pot influenţa adaptarea la efectele schimbărilor
climatice;
Crearea hărţilor de risc şi prioritizarea măsurilor de adaptare la efectele
schimbărilor climatice;
Identificarea principalelor oportunităţi;
Identificarea barierelor instituţionale, politice, efinanciare, tehnice/ştiinţifice şi
analiza posibilităţilor de surmontare a acetora prin colaborare instituţională
eficientă;
Identificarea instituţiilor cu care primăria comunei trebuie să colaboreze,
identificarea rolului, responsabilităţilor şi concretizarea acestora în documente
de acţiune privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, fixarea de
termene şi alocări bugetare nefesare;
85
Urmărirea îndeplinirii obligaţiei legale privind asigurarea obligatorie a locuinţelor
împotriva unor dezastre naturale de către populaţie şi agenţii economici;
Promovarea de noi standarde pentru locuinţele existente şi viitoare, în vederea
corespunderii cu viitoarele condiţii climatice şi evenimente meteorologice
extreme;
Promovarea criteriilor de eficienţă energetică (în principal sisteme de încălzire şi
răcire mai eficiente) în clădirile noi, dar şi în cele existente prin reabilitări, pentru
asigurarea confortului locuitorilor pe parcursul întregului an;
Mai multe spaţii verzi care să asigure un grad de umbrire mai ridicat în perioada
de vară;
Combaterea speciilor de plante invazive şi a celor alergene din spaţiile publice şi
private de pe teritoriul comunei şi asigurarea unui cadru reglementativ local în
acest sens;
Intensificarea procesului de împădurire, cu specii de arbori corespunzătoare
condiţiilor pedo-climatice locale;
Management al terenurilor orientat către natură;
Infrastructură adaptată noilor condiţii climatice – infrastructură durabilă, din
materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură;
Promovarea bicicletei ca vehicul multifuncţional şi ecologic de transport, uşor
adaptabil infrastructurii existente, prin reorganizarea spaţiului urban;
Protecţia apei şi asigurarea rezervelor de apă strategice pentru comună (pe timp
de secetă), inclusiv promovarea colectării şi utilizării apei din precipitaţii;
Utilizarea mai eficientă a apei şi conservarea apei, precum şi utilizarea în anumite
aplicaţii a apelor de calitate inferioară;
Menţinerea diversităţii genetice şi a speciilor în cadrul ecosistemului comunei,
prin reducerea presiunilor exercitate asupra acestora;
Aplicarea măsurilor prevăzute în „Studiul de specialitate pentru evaluarea
biotopurilor urbane şi a Planului strategic pentru protejarea şi conservarea
biodiversităţii” elaborat de Municipiul Timişoara în cadrul Proiectului
"Biodiversitatea şi protecţia naturii - o abordare responsabilă a problemelor de
mediu a două oraşe înfrăţite", acronim BIOTOWNS, cod proiect
HURO/0901/128/1.3.4.
Prevenirea inundaţiilor prin reabilitarea digurilor şi a sistemelor de protecţie a
râurilor;
Promovarea ghidurilor de bune practici pentru agricultură;
Protejarea zonelor umede, a canalului Bega în vederea diminuării efectelor
negative generate de excesul de apă sau de lipsa acesteia;
Încurajarea asigurărilor pentru culturi şi ferme;
Dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei pentru intervenţia rapidă în combaterea
locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi
comunităţii locale;
86
Cooperarea cu instituţiile de învăţămând şi instituţiile de specialitate în vederea
combaterii vulnerabilităţilor existente şi modificării structurii culturilor, pentru
dezvoltarea unei agriculturi cât mai puţin expusă la schimbările climatice;
Promovarea schimburilor de experienţă (perioade optime de desfăşurare a unor
lucrări agricole, adoptarea de soluţii tehnice noi, alegerea unor culturi şi soiuri mai
bine adaptate, cu rezistenţă la oli, dăunători şi la noile condiţii climatice,
adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor
oportunităţi oferite de bio-tehnologie, management bun al solurilor,
managementul peisajului, etc);
Consultanţă agricolă şi promovarea informaţiilor pentru managementul
exploataţiilor agricole;
Prevenirea degradării terenurilor şi reabilitarea suprafeţelor degradate;
Activităţi de conştientizare – activităţi educaţionale în scopul conştientizării
publice cu privire la efectele schimbărilor climatice, pentru formarea de cetăţeni
capabili să deţină capacitatea şi cunoştinţele necesare promovării unui spirit
responsabil în ceea ce priveşte adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
Promovarea politicilor publice privitoare la adaptarea la efectele schimbărilor
climatice, şi a acţiunilor acesteia, pentru pentru schimbarea atitudinii şi
comportamentului generaţiei viitoare;
6.4. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE
La nivelul Comunei Sînmihaiu Român s-a creat o structură de implementare şi
monitorizare a implementării Planului Local de Acţiune pentru Energii Durabile.
Structura de monitorizare va avea în componenţă atât angajaţi ai Primăriei cât şi
persoane cu funcţii de demnitate publică şi consilieri locali.
Echipa de Implementare a PAED este formată din:
BARA Viorel – Primar, coordonator al Echipei de Implementare PAED;
ENGELMANN Adrian - Vasile – Viceprimar, asistent al coordonatorului Echipei de
Implementare PAED;
LAŢA Mirela - Camelia – Responsabil de mediu, membru al Echipei de
Implementare PAED;
SUCILEA Daniel - Marius – Consilier local, responsabil tehnic, membru al Echipei
de Implementare PAED;
CHEVERESAN Cosmina - Rodica – Consilier local, responsabil tehnic, membru al
Echipei de Implementare PAED;
Pe lângă această structură, se va crea Forumul local de energie al Comunei
Sînmihaiu Român, cu rol consultativ, care va avea menirea să analizeze, evalueze şi
să contribuie prin idei, soluţii şi expertiză la implementarea PAED.
87
Grupurile de lucru stabilite pe parcursul întâlnirilor de lucru avute cu echipa Proiectului
CONURBANT s-a considerat benefică, în acest moment crearea a trei mari grupuri de
lucru:
- Grupul de lucru pentru sectorul clădiri publice, terţiare şi rezidenţiale;
- Grupul de lucru pentru sectorul energie
- Grupul de lucru pentru sectorul transport;
- Grupul de lucru pentru sectorul spaţii verzi, agricultură şi biodiversitate;
6.7. BUGETUL ESTIMAT PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE
FINANŢARE
Conform datelor privitoare la structura bugetelor anuale ale comunei, se poate observa
o creştere a veniturilor (taxe, impozite etc), putându-se implementa astfel numeroase
proiecte de mediu şi de dezvoltare durabilă, cum ar fi:
Achiziţionarea a peste 1.000 de arbori şi arbuşti, care vor fi fost distribuiţi
populaţiei în vederea plantării lor pe domeniul public;
Înfiinţarea de noi spaţii verzi în comună (parcuri, zone de promenadă, etc);
Realizarea reţelei de canalizare în localitatea Sînmihaiu Român;
Stimularea folosirii mijloacelor de transport în comun, diminuându-se astfel
gradul de utilizare a mijloacelor proprii, prin acordare de facilităţi fiscale unor anumite
categorii sociale;
Modernizarea drumurilor şi străzilor comunale prin asfaltarea acestora, scăzând
gradul de poluare cu particulele angrenate prin praf;
O analiză a evoluţiei sumelor bugetului local al Comunei Sînmihaiu Român pe ultimii 10
ani relevă un trend ascendent.
Bugetul alocat protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pe anul 2012 deşi insuficient
pentru punerea în practică a tuturor obiectivelor de investiţii ale comunei, dovedeşte
totuşi prin realizările conducerii primăriei angajamentul în transformarea arealului
construit într-un spaţiu curat şi sănătos, prin măsuri durabile, cu efect vizibil pe termen
mediu şi lung.
Estimarea preliminară a costurilor indică faptul că, pentru implementarea tuturor
măsurilor prevăzute în PAED, este necesară alocarea în total a sumei de aproximativ
2.300.000 EURO, care se vor asigura de la bugetul local precum şi prin aporturile
bugetelor private ale societăţilor comerciale, a cetăţenilor cât şi prin proiecte cu
finanţare naţională, europeană ori Parteneriate Publice – Private (PPP). Se analizează
în viitor abordarea Contractelor de Performanţă Energetică (EPC) cu Companii pentru
Servicii Energetice (ESCO).
Un rol esenţial îl va avea în implementarea PAED populaţia comunei, prin investiţiile,
îmbunătăţirile aduse locuinţelor şi facilităţilor acestora, schimbarea mentalităţii şi
responsabilizarea privind impoartanţa eficienţei energetice şi utilizării cumpătate a
resurselor epuizabile. O mare pondere a surselor de finanţare a măsurilor PAED, în
special în domeniul rezidenţial şi al surselor de energie regenerabilă cade în sarcina
88
acestora, autorităţii publice locale revenindu-i rolul de model, suport şi de promovare a
celor mai bune practici în domeniu.
Bugetul este posibil să fie insuficient, motiv pentru care primăria comunei, prin
conducerea ei, va trebui să formuleze priorităţi, să împartă activităţile pe etape, pentru a
eşalona costurile pe o perioadă mai lungă de timp, să identifice surse alternative de
finanţare şi să coopereze cu alţi actori locali, regional şi naţionali.
7. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE
Monitorizarea constantă este foarte importantă pentru asigurarea implementării
eficiente a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă.
Monitorizarea progresului oferă autorităţii publice locale şi implicit comunităţii
posibilitatea de a măsura eficienţa activităţii sale de a gestiona emisiile de gaze cu
efect de seră. Procesul oferă, de asemenea, posibilitatea de a evidenţia realizările,
de a evalua procesele de învăţare şi de a oferi noi direcţii de acţiune.
Pentru a asigura acurateţea procesului de monitorizare, se consideră important ca
analizele realizate în fiecare an să fie comparabile. S-a stabilit astfel că, În cazul în
care administraţia publică locală a închis una dintre activităţi, acest fapt trebuie
precizat în raport, în aşa fel încât orice creştere sau descreştere a emisiilor ca
urmare a unei astfel de situaţii să nu conducă spre o interpretare greşită.
Procesul de monitorizare va urmări obţinerea de răspunsuri la următoarele întrebări:
— Ce acţiuni de politică planificate au fost realizate?
— Ce acţiuni de politică planificate nu au fost realizate?
— Implementarea PAED se desfăşoară conform programării (starea lucrărilor privind
măsurile de implementare şi respectiv rezultatele)?
— Resursele investite (şi dacă disponibilitatea resurselor este necesară pentru
actualizarea periodică a PAED şi pentru identificarea necesităţilor în viitor) au fost
suficiente?
Rezultatele activităţilor vor fi evaluate în privinţa:
rezultatelor pozitive;
rezultatelor negative;
eficienţa investiţiilor.
Obiectivele şi rezultatele cuantificate (mai ales din punct de vedere economic)
reprezintă o cerinţă prealabilă pentru evaluarea eficienţei monitorizării şi aceasta va fi
realizată prin stabilirea unor indicatori specifici.
Monitorizarea stadiului de implementare al PAED va da posibilitatea evaluării
periodice a eficienţei măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice
adoptate urmate de continuarea, amendarea sau promovarea unor noi măsuri. PAED
este un document care va fi supus actualizărilor periodice, în funcţie de dezvoltarea
economică a ţării şi a evoluţiei scenariilor climatice.
89
Convenţia Primarilor are ca cerinţe transmiterea şi înregistrarea unui Inventar de Monitorizare a Emisiilor, un Raport de Implementare şi un Raport al Acţiunilor implementate. Aceste furnizează următoarele informaţii:
Inventarul de Monitorizare a Emisiilor
Va conţine o raportare a emisiilor de CO2
similară cu Inventarul de Referinţă al Emisiilor
elaborate cu ocazia dezvoltării PAED
Se realizează cel puţin la 4 ani de la
înregistrarea PAED.
Raportul de Implementare
Va conţine informaţii cuantificate cu privire la măsurile implementate şi impactul lor asupra consumului de energie şi asupra emisiilor de CO2. De asemenea, raportul va cuprinde o analiză a procesului de implementare a PAED, incluzând acţiuni corective şi preventive, dacă acestea sunt necesare.
Se realizează cel puţin la 2 ani de la înregistrarea PAED.
Raportul Acţiunilor implementate
Raportul va conţine informaţii calitative asupra implementării PAED. Acesta include o analiză a acţiunilor corective şi măsurile preventive implementate.
Monitorizarea implementării măsurilor cuprinse în Planul de Acţiune privind
Energia Durabilă constituie sarcina Echipei de Management a PAED.
Această echipă are o structură suplă, dinamică, fiind formată de persoane cu funcţii
de demnitate publică şi personal tehnic din cadrul Primăriei Comunei Sînmihaiu
Român. De asemenea, vor fi incluşi în echipă membrii ai Consiliului Local al
Comunei Sînmihaiu Român, desemnaţi prin Hotărârea Consiliului Local.
În vederea implementării, monitorizării şi evaluării gradului de implementare a
măsurilor şi acţiunilor Planului de Acţiune privind Energiile Durabile, prin Dispoziţie a
Primarului Comunei Sînmihaiu Român se va aproba o Procedură de lucru, specifică
activităţii de „Implementare, monitorizare şi evaluarea măsurilor şi acţiunilor incluse
în Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Sînmihaiu Român”.
Din partea Primăriei Comunei Sînmihaiu Român, sunt membri în Echipa de
Management a PAED:
Domnul Viorel BARA - Primarul Comunei Sînmihaiu Român;
Domnul Adrian - Vasile ENGELMANN – Viceprimarul comunei Sînmihaiu Român;
Doamna Mirela - Camelia LAŢA – Responsabil de mediu;
90
Programul de monitorizare a implementării PAED la nivelul Comunei Sînmihaiu Român
şi de Raportare a rezultatelor
2013
Aprobarea PAED şi Înregistrarea Planului de
Acţiune pentru Energii Durabile al Comunei
Sînmihaiu Român pe portalul oficial al Convenţiei
Primarilor www.eumayors.eu
Septembrie 2013
2015 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED 2 ani de la înregistrarea PAED
Septembrie 2015
2017 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi
Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor
4 ani de la înregistrarea PAED
Septembrie 2017
2019 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED
6 ani de la înregistrarea PAED
Septembrie 2019
2020 Elaborarea Raportul de Implementare al PAED şi
Realizarea Inventarului de Monitorizare a Emisiilor
7 ani de la înregistrarea PAED
Septembrie 2020
Raport final pentru reducerea cu 20% a emisiilor de CO2
ECHIPELE DE PROIECTE:
Fiecare acţiune din Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă va avea un responsabil şi
în funcţie de gradul de complexitate va avea desemnată o echipă de implementare.
Această structură va raporta echipei de management a PAED toate aspectele legate de
stadiul de progres tehnic şi financiar al implementării măsurii din PAED.
91
FIŞĂ DE MONITORIZARE
A IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR ŞI ACŢIUNILOR INCLUSE ÎN PAED
Măsura Descrierea acţiunilor şi activităţilor
implementate
Se înscrie măsura din PAED
Se vor descrie toate proiectele implementate, în curs de implementare şi a celor planificate în scopul asigurării măsurii, cu indicarea stadiului de implementare: Implementat În curs de implementare (finalizare aaaa) Planificat (perioada aaaa-aaaa)
Responsabil Data demarării - Data finalizării:
Numele, prenumele, compartimentul şi funcţia
zz/ll/aaaa – zz/ll/aaaa Se vor înscrie şi termenele intermediare, dacă este cazul.
Resursele financiare alocate:
0.000.000,00 mii lei/ 0,00 EURO
Sursa de finanţare: (indicarea surselor de finanţare. Pentru proiectele cu finanţare nerambursabilă se vor indica proiectele şi valoare finanţării, pe surse de finanţare)
Resursele umane alocate: Se va prezenta echipa, grupul de lucru, componenţa, specializarea membrilor echipei, coordonatorul
Indicatori şi date:
Indicatori, cerinţe de raportare, metode de obţinere a datelor, sursa de date.
Se vor detalia cu suficiente date.
Rezultate obţinute/prognozate:
Se vor prezenta rezultatele obţinute şi rezultatele prognozate pentru măsurile aflate în implementare sau a măsurilor aflate în faza de pregătire/planificare.
Observaţii:
Dificultăţi, lecţii învăţate, recomandări în vederea setării viitoarelor ţinte/acţiuni
92
8. CONCLUZII
Acţiunile prezentate în cadrul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă au fost
identificate după analiza rezultatelor din evaluarea Inventarului de Referinţă a
emisiilor IRE, care cuprinde consumurile energetic şi de resurse, pentru anul de
referinţă 2008, a forumurilor pentru energie şi a grupurilor de lucru pentru
dezvoltarea PAED.
Străduinţa de a acoperi sectoarele cele mai relevante, care cad în competenţa şi aria
de influenţă a autorităţii publice locale a Comunei Sînmihaiu Român, atât în ceea ce
priveşte consumurile cât şi emisiile, precum şi estimarea rezultatelor care pot fi
înregistrate ca urmare a implementării lor, sunt de natură să conducă la economiile
de energie preconizate şi, pe cale de consecinţă, la reducerea emisiilor de CO2 cu
cel puţin 20% până în anul 2020 în Comuna Sînmihaiu Român.
Conştienţi că, în situaţia actuală economică, implementarea PAED şi punerea lui în
operă va ridica numeroase probleme legate de identificarea atât de soluţii tehnice cât
mai ales de resurse financiare pentru asigurarea accesului la un nivel de finanţare
necesar, considerăm că susţinerea angajamentului politic asupra implementării
PAED este esenţial.
Se impune în acest sens un angajament administrativ serioas în ceea ce priveşte
monitorizarea continuă a implementarii acţiunilor PAED şi a rezultatelor obţinute în
procesul de implementarte, şi periodic – la 2 ani – realizarea unei evaluări şi
trimiterea unui raport de implementare la Comisia Europeană – la Oficiul Convenţiei
Primarilor. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este un document suplu,
flexibil. Evaluarea periodică va trebui să ducă la regândirea unor acţiuni, însă nu se
va exclude posibilitatea ca pe parcurs, unele măsuri şi acţiuni să nu mai fie actuale/
necesare sau fezabile.
Angajamentul asumat trebuie să rămână neschimbat, în vederea îndeplinirii
angajamentului asumat, acela de reducere a emisiilor cu cel puţin 20% până în anul
2020, de atingere a unor performanţe locale privitor la măsurile de eficienţă
energetic şi utilizarea energiei din surse regenerabilă, în vederea asigurării
dezvoltării sustenabile a Comunei Sînmihaiu Român, a judeţului Timiş şi a întregii
regiuni.
93
9. BIBLIOGRAFIE
Ghidul „Cum să pregăteşti un PAED – Plan de Acţiune privind Energia
Durabilă” – ediţia în limba română, realizată de Asociaţia OER, disponibilă pe:
http://www.covenantofmazors.eu/IMG/pdf//SEAPGuidebook_ro.pdf
„Studiu privind eficienţa utilizării soluţiilor de energie alternativă”
elaborată de Camera de Comerţ, industrie şi Agricultură Timiş în cadrul
Proiectului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013 –
www.greenpower.store.ro;
„Mobilizarea tuturor actorilor pentru atingerea obiectivelor 3x20”
publicaţie elaborată în cadrul Proiectului NET-COM – „ NETworking the
Covenant of Mayors”- elaborat de Asociaţia OER;
Strategia naţională a României privind Schimbările Climatice 2013- 2020,
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice;
Strategia Energetică a României pentru Perioada 2007-2020, aprobată
prin H.G. nr.10069/2007;
Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC);
„Planificare energetică municipală” – Ghid pentru factorii de decizie şi
experţii municipali – Metodologie Cadru Comună – publicaţie elaborată
în limba română, dezvoltat de EnEffect în cadrul Proiectului MODEL –
„Managementul Domeniilor Energetice în cadrul Autorităţilor Locale,
finanţat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Ebergz Europe;
„AUTORITĂŢI LOCALE – Cum să economisism energia în clădirile
publice?” – publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului
„Building bridges between ccivil society and decision makers for a post-Kyoto
agreement”, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in
local authority builidings” – www.carbontrust.co.uk;
„Introducere în managementul emisiilpor de carbon pentru autorităţile
publice”, publicaţie tradusă de Fundaţia TERRA Mileniul III, în cadrul
Proiectului „Building bridges between ccivil society and decision makers for a
post-Kyoto agreement”, implementat de Asociaţia ALMA-RO, finanţat de
Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings” –
www.carbontrust.co.uk
PAGINI WEB:
Pagina oficială a Convenţiei Primarilor - http://www.eumayors.eu
Pagina Oficială a Proiectului CONURBANT - http://www.conurbant.eu
94
Comisia Europeană – Direcţia Generală Mediu
http://ec.europa.eu/environment/index_en.htm
European Commission Climate Action site - http://ec.europa.eu/climateaction/
European Environment Agency - www.eea.europa.eu/themes/climate
United Nations Framework Convention on Climate Change and Kyoto Protocol
www.unfccc.int/
Intergovernmental Panel on Climate Change - www.ipcc.ch/
United Nations Environment Programme - www.unep.org/themes/climatechange/
WWF - http://panda.org/about_wwf/what_we_do/climate_change/index.cfm
Greenpeace - www.greenpeace.org/international/campaigns/climate-change
http://www.euractiv.com/en/climate-change/mayors-commit-exceeding-eu-climate-
goals/article-179356
Administraţia Naţională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro
top related