raport ŞtiinŢific (noiembrie, 2014)
Post on 31-Jan-2017
262 Views
Preview:
TRANSCRIPT
VULNERABILITATEA AŞEZĂRILOR ŞI MEDIULUI LA INUNDAȚII ÎN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR GLOBALE ALE MEDIULUI – VULMIN
Cod proiect: PN‐II‐PT‐PCCA‐2011‐3.1‐1587
Contract de finanțare nr. 52/2012
ETAPA 3. Evaluarea vulnerabilității unităților expuse la inundații în România ‐ Studii de caz ‐
Director Proiect, Prof. DAN BĂLTEANU, Institutul de Geografie al Academiei Române Consorțiu proiect Coordonator Proiect: Institutul de Geografie al Academiei Române (IGAR) Partener 1: Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) Partener 2: Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie (UBFG) Partener 3: Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică – Cluj‐Napoca (ICIA)
Bucureşti 2014
REZUMAT Etapa 3 a proiectului VULMIN intitulată Evaluarea vulnerabilității unităților expuse la inundații în România. Studii de caz a inclus nouă activități (şapte ştiințifice şi două de diseminare), ale căror obiective prevăzute în planul de realizare a proiectului au fost îndeplinite cu contribuția tuturor partenerilor (P1 – Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Bucureşti, P2 – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti; P3 – Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică, Cluj‐Napoca) şi a coordonatorului de proiect (CO – Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti).
În această etapă a proiectului au fost dezvoltat cadrul metodologic de delimitare a albiilor majore şi a culoarelor inundabile pe râurile principale din România, prin prelucrarea în GIS a Modelului Digital al Terenului, prin utilizarea: unor indicatori corelați cu gradul de extindere al luncii (ex. Indicele Topografic Modificat, înălțime deasupra cursului de apă, distanța față de cursurile de apă, curbura minimă a terenului), a nivelului de creştere al apei, funcție de talvegul albiei și grosimea stratului de apă (adâncimea apei) şi a rezultatelor modelării hidraulice din albia minoră și majoră, cu două probabilități de depășire (1% și 0,1%). Analiza a 50 de evenimente de viituri rapide la nivelul țării, cu o durată a inundații mai mică de 24 de ore, a permis elaborarea unei metodologii pentru identificarea bazinelor hidrografice cu potențial de producere a viiturilor rapide. În această etapă a proiectului, metodologia dezvoltată a fost aplicată în arealul de studiu Carpații şi Subcarpații de Curbură (sectorul Teleajen‐Buzău).
În scopul obținerii hărții de inundabilitate la nivelul arealului de studiu Câmpia joasă Timiş‐Bega, pentru un eveniment hidrologic de referință (aprilie 2005), s‐au utilizat modelele hidrologic CONSUL şi hidraulic HEC‐RAS. Validarea datelor meteorologice de intrare în modelul hidrologic, existente pentru viiturile analizate, s‐a realizat utilizând programul HEC‐DSSVue, iar calibrarea s‐a realizat pe baza imaginilor satelitare MODIS, ASAR și SPOT 5. Rezultatele modelării acestui eveniment hidrologic au permis identificarea cauzelor, etapelor manifestării și consecințelor acestuia (ex. suprafață inundată, volum de apă, grosimea stratului de apă în arealul inundat).
Pentru evaluarea vulnerabilității la inundații și viituri a comunităților locale din județele Prahova şi Buzău (spațiul hidrografic Teleajen‐Buzău) a fost realizată analiza rețelei de localități prin interogarea datelor geospațiale, integrate în GIS. Acesta analiză a permis identificarea factorilor fizico‐geografici importanți în contextul producerii inundațiilor și viiturilor, la nivel de subbazin hidrografic (suprafața, altitudinea medie, panta medie, coeficientul de circularitate, coeficientul de împădurire și grupele hidrologice de soluri), precum şi determinarea numărului și suprafaței arealelor locuite în raport cu treptele majore de relief și subbazinele hidrografice componente Teleajenului și Buzăului.
Campaniile de teren realizate în vara anului 2014 au permis evaluarea calității apei potabile din fântâni și din rețeaua de distribuție a unor localități puternic afectate de inundații viituri rapide din arealul de studiu Carpații şi Subcarpații de Curbură, evidențiind parametrii fizico‐chimici, biologici şi încărcarea cu metale şi metaloizi, care local înregistrează depășiri ale CMA în probele prelevate. Analiza probelor de apă prevelate din Câmpia joasă Timiș‐Bega (campania de teren din anul 2013) a permis în această etapă determinarea biodisponibilității arsenului din apele subterane şi implicațiile concentrațiilor de arsen din apa potabilă provenită din fântâni (ingestie și expunere epidermică) asupra sănătății populației, cuantificate prin intermediul Indicelui de Risc (HI).
Analiza literaturii de specialitate şi interogarea bazelor europene şi globale pentru inundații (incluzând peste 100 de evenimente majore) au permis inventarierea evenimentelor pluviometrice şi hidrologice semnificative care au afectat România în ultimul secol. Caracterul pluviometric excedentar (record istoric) şi hidrologic al anului 2005 (număr de persoane afectate, număr de victime, număr de persoane strămutate, volumul pagubelor materiale, suprafața afectată de inundații etc.). este bine suprins în toate sursele de informare accesate.
Anchetele sociale derulate în arealele de studiu Carpații şi Subcarpații de Curbură şi Câmpia Tecuciului au reliefat unele aspecte relevante pentru evaluarea contextului local al vulnerabilității comunităților umane la inundații şi viituri rapide şi a atributelor socio‐economice ale acestora. În scopul realizării unei analize comparative, la nivel local şi regional, privind vulnerabilitatea la inundații şi capacitatea de adaptare a aşezărilor umane la efectele acestora, s‐a utilizat sistemul de indicatori socio‐economici dezvoltat în cadrul Etapei 2, completat cu un set de indicatori biofizici şi fizico‐geografici caracteristici bazinelor hidrografice. În această etapă s‐a urmărit integrarea indicatorilor socio‐economici în GIS (jud. Prahova, Buzău), fapt ce a permis realizarea de analize spațiale comparate cu ajutorul metodelor specifice de agregare (spațială) a indicatorilor.
Site‐ul proiectului a fost dezvoltat, prin actualizarea secțiunilor “Evenimente”, “Download” şi “Rezultate” . Activitățile de diseminare aferente etapei 3 de realizare a proiectului VULMIN includ publicarea unui articol ISI, trei articole în volume de proceeding ISI, un articol publicat într‐o revistă din țară, 10 participări la conferințe internaționale şi una la conferințe naționale.
ETAPA 3. EVALUAREA VULNERABILITĂȚII UNITĂȚILOR EXPUSE LA INUNDAȚII ÎN ROMÂNIA ‐ STUDII DE CAZ ‐
I. EVALUAREA VULNERABILITĂȚII COMUNITĂȚILOR LOCALE LA POLUARE ŞI INUNDAȚII ÎN CÂMPIA JOASĂ TIMIŞ‐BEGA I.1. Evaluarea vulnerabilității comunităților locale din Câmpia joasă Timiş‐Bega la poluarea apei potabile În scopul evaluării vulnerabilității comunităților locale la poluarea apei potabile au fost prelevate 20 de probe de apă potabilă din 20 de fântâni și foraje de mare adâncime din arealul Câmpia joasă Timiș‐Bega. Din probele recoltate au fost determinați principalii indicatori fizico‐chimici specifici pentru stabilirea calității apelor potabile, prin aplicarea unor metode standardizate. Pe baza rezultatelor analitice au fost calculați indicii de contaminare (Cd), separat pentru fiecare probă de apă analizată, ca o sumă a factorilor de contaminare a componenților individuali care depășesc valorile maxime admise (Backman et al., 1998). Ca urmare, Cd reprezintă efectele combinate a câtorva parametri de calitate considerați periculoși pentru apele utilizate pentru uzul casnic. Indicele de contaminare a fost calculat conform ecuației 1:
unde, Cfi = factorul de contaminare pentru componentul i; CAi = valoarea analitică a componentului i; CNi = concentrația maximă admisă a componentului i (N denotă ‘valoarea normativă’).
(1)
(2) Elementele și speciile ionice având valori analitice mai mici decât valorile CMA nu au fost luate în
considerare, deoarece nu presupun un risc pentru calitatea apei. Valorile calculate ale Cd grupează ariile geografice în trei categorii, după cum urmează: Cd < 1 (contaminare scăzută), Cd = 1–3 (contaminare medie), Cd > 3 (contaminare ridicată).
Pentru calcularea indicilor de contaminare au fost luate în considerare concentrațiile de fosfați, azotiți, azotați, mangan și arsen, pentru care au fost înregistrate depășiri ale concentrațiilor maxim admise în cel puțin una dintre probe. În toate probele analizate au fost determinate valori ale Cd mai mari decât 3, ceea ce indică o contaminare ridicată a apelor de fântână. Ponderea cea mai mare în valorile ridicate ale indicilor de contaminare o au arsenul și fosfații, ale căror concentrații depășesc, în aproape toate probele analizate, valorile CMA.
Cele mai mari valori ale indicelui Cd (peste 70), au fost determinate pentru punctele de prelevare din Otelec și Crai Nou, în timp ce valori relativ mai mici ale Cd (sub 10), au fost calculate în punctele de prelevare din Peciu Nou și Iohanisfeld. Trebuie precizat totuși, că în legislația referitoare la apa potabilă reglementată prin Directiva 98/83/CE, preluată în legislația din România prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată și completată ulterior, nu sunt indicate valori maxime admise pentru fosfați, valoarea maximă pentru acest indicator fiind precizată doar de către STAS‐ul 1342‐91 referitor la calitatea apei potabile.
În cazul în care se iau în considerare doar indicatorii precizați în Legea nr. 458/2002 cu modificările ulterioare (fiind excluse astfel concentrațiile de fosfați), valorile Cd scad semnificativ. Astfel, indicii de contaminare pentru probele F12, F13, F14 și F15, colectate de pe teritoriul localităților Iohanisfeld și Foieni, au valori egale cu zero, fapt care indică lipsa contaminării acestor ape. În plus, valorile Cd scad semnificativ în toate celelalte probe. Totuși, chiar și în acest caz, în 16 din cele 20 de probe analizate valorile Cd depășesc pragul de 3, indicând o contaminare ridicată, cauzată în primul rând de concentrațiile de As. I.2. Percepția comunităților locale din Câmpia joasă Timiş‐Bega la inundații În contextul unui demers complex inițiat în cadrul proiectului VULMIN, respectiv evaluarea vulnerabilității aşezărilor umane din Câmpia Banatului la modificări ale mediului şi la inundații, au fost derulate în regiune o serie de interviuri structurate cu autoritățile locale. Concomitent, a fost aplicată o anchetă pe bază de chestionar, în 92 de gospodării din 15 sate. Aşezările în care a fost aplicat chestionarul au fost cele mai afectate de inundațiile produse în anul 2005, respectiv Foeni, Giulvăz, Peciu Nou, Uivar şi Otelec (comune care cuprind 15 sate, cu peste 12700 locuitori).
1
În ceea ce priveşte expunerea la hazarde naturale, rezultatele au evidențiat faptul că populația percepe seceta drept principalul fenomen natural periculos care afectează regiunea studiată (Tabel 1), deşi Câmpia Banatului poate fi caracterizată ca având un regim pluviometric uniform. Acest rezultat, aparent contradictoriu realității, se poate explica prin impactul secetei la nivel național, în România, în ultimii ani. De altfel, majoritatea respondenților au precizat că regiunea nu este în mod special afectată de hazarde naturale, existând ”unele fenomene”, dar care sunt specifice întregii țări, nu doar Câmpiei Banatului. Percepția acestui nivel redus al expunerii la hazarde naturale (în 2005, inundațiile au produs pagube semnificative în regiune) are mai multe explicații posibile, precum: a) construirea, în timp, a unor reprezentări mentale care au inclus fenomenele periculoase în normalitate, în nivelul de bază specific regiunii studiate; b) percepția populației locale asupra cauzelor inundațiilor şi a probabilității de producere a acestora în regiune (în multe situații, respondenții au precizat că nu se tem de producerea inundațiilor sau se tem puțin, evenimentele din 2005 fiind percepute ca accidentale, rezultate ale unei erori umane, cu probabilitate nulă sau mică de ocurență în viitor).
Tabel 1. Gradul mediu de teamă al populației din Câmpia Banatului față de diferite fenomene periculoase Fenomene periculoase Gradul mediu de teamă Seceta şi uscăciunea 4,10 Valurile de căldură 3,70 Furtunile 3,14 Grindina 2,95 Inundațiile 2,91 Poluarea apei potabile 2,34
1= deloc; 2= puțin; 3= nivel mediu de teamă ; 4= mult; 5 = foarte mult
În cadrul studiului realizat, o atenție deosebită a fost acordată corelației dintre conştientizarea expunerii la inundații şi temerile legate de producerea inundațiilor, pe de o parte, şi modul în care respondenții au experimentat efectele inundațiilor din 2005, pe de altă parte. La nivelul eşantionului pe care a fost aplicat chestionarul, 69% dintre respondenți au menționat că au fost martorii inundațiilor din 2005, iar 53% se confruntaseră cu efecte directe ale acestora (ex.: inundarea gospodăriei – 93,9%; distrugerea locuinței sau degradarea acesteia – 91%; inundarea terenurilor agricole – 89,8%; evacuarea familiei – 77,6%; efecte psihologice – 69,4%). Efectele inundațiilor au fost experimentate şi indirect, 43% dintre persoanele care nu au fost afectate de inundații menționând că au rude sau prieteni ale căror gospodării au fost degradate sau distruse de aceste evenimente. La itemul referitor la frecvența inundațiilor mari în regiune, cea mai mare parte a respondenților au optat pentru variantele care indicau perioade mari de timp, respectiv o dată la 50 de ani (28,3%) şi niciodată; în ultimul caz, răspunsurile vizau de fapt intervalul de timp observat în mod direct de respondenți, fiind în general invocate perioade mari de timp (peste 30‐50 de ani). Pentru a evidenția influența experienței anterioare asupra rezultatelor obținute, a fost aplicat testul χ2 de independență. Valoarea obținută pentru χ2 a fost de 6,914, inferioară valorii lui χ2 critic pentru gdl=4 şi pragul de eroare de 5% (9,49), deci percepția asupra frecvenței inundațiilor nu a fost influențată de experiența anterioară a respondenților. Testul χ2 de independență a evidențiat, de asemenea, lipsa corelației dintre experiența anterioară şi percepția asupra probabilității de producere a inundațiilor în viitor (χ2 = 0,659, inferioară lui χ2 critic pentru gdl=2 şi pragul de eroare de 5%). Aceste rezultate pot fi explicate prin sentimentul de securitate oferit de măsurile structurale luate post‐eveniment (consolidarea şi înălțarea digurilor, menționate de 59,8% dintre respondenți). O altă explicație o constituie atribuirea unor cauze antropice evenimentelor produse în primăvara anului 2005, respectiv: producerea unor breşe în diguri sau ruperea digurilor (39,8% dintre răspunsuri), acțiuni intenționate ale autorităților (inundarea unor areale pentru protejarea anumitor obiective sau proprietăți – 16,5% dintre răspunsuri) şi erori umane (disfuncționalități produse la nivel instituțional, deficiențe de organizare – 13,6%). Abordarea participativă utilizată pentru evaluarea expunerii la modificări ale mediului şi evenimente extreme în Câmpia Banatului a atras atenția asupra unor aspecte deosebit de semnificative pentru capacitatea de răspuns a populației locale la diferiți factori de presiune. Astfel, adoptarea unor măsuri individuale de adaptare la inundații, evenimentele cu cele mai puternic impact în ultimul deceniu, poate fi influențată negativ de nivelul redus de îngrijorare față de probabilitatea producerii acestor evenimente. Răspunsurile înregistrate în cadrul anchetei aplicate au indicat faptul că e posibil ca populația locală să nu conştientizeze nivelul real al expunerii la inundații, fiind necesare inițiative ale autorităților orientate către îmbunătățirea modului de transmitere a acestor informații şi, totodată, către încurajarea pregătirii unor măsuri individuale de răspuns (ex.: asigurarea culturilor agricole, implicarea în întreținerea canalelor de drenaj).
2
II. EVALUAREA VULNERABILITĂȚII AŞEZĂRILOR, INFRASTRUCTURII ŞI MEDIULUI LA INUNDAȚII, VIITURI RAPIDE ŞI POLUARE ÎN CARPAȚII ŞI SUBCARPAȚII DE CURBURĂ (SECTORUL TELEAJEN‐BUZĂU) ŞI PODIŞULUI MOLDOVEI (BAZINUL HIDROGRAFIC BÂRLAD)
II.1. Analiza localităților din județele Buzău şi Prahova în raport cu treptele majore de relief şi bazinele/subbazinele hidrografice importante în contextul evaluării gradului de vulnerabilitate la inundații şi viituri rapide
Relieful reprezintă un factor determinant în amplasarea și tipul așezărilor umane, condiționează modul diferit de utilizare a terenurilor, iar prin particularitățile sale constituie un factor important în producerea viiturilor și inundațiilor, modul de manifestare, durata și amploarea acestora. În acest sens, s‐a realizat o analiză a rețelei de localități în raport cu principalele unități/trepte de relief și bazine/subbazine hidrografice importante din arealul de studiu, suprapus județelor Prahova și Buzău. Analiza constituie un stadiu important în evaluarea vulnerabilității la inundații și viituri a comunităților locale și a fost realizată prin interogarea datelor geospațiale, integrate în cadrul Sistemelor Informaționale Geografice. Pe baza acestora au fost calculați o serie de indicatori referitori la: numărul și suprafața localităților în raport cu treptele majore de relief și subbazinele hidrografice componente Teleajenului și Buzăului; factorii fizico‐geografici importanți în contextul producerii inundațiilor și viiturilor, calculați la nivel de subbazin hidrografic (suprafața, altitudinea medie, panta medie, coeficientul de circularitate, coeficientul de împădurire și grupele hidrologice de soluri).
În ansamblu, arealul de studiu include un total de 191 localități (87 în Buzău şi 104 în Prahova) organizate în 19 oraşe şi 172 comune. Acestea au o distribuție neuniformă, atât ca număr cât şi suprafață construită, cu predominare în regiunea deluroasă (91) și de câmpie (70), la altitudini cuprinse între 60 și 180 m, pe văile râurilor Prahova, Teleajen, Cricovu Sărat, Buzău, Râmnicu Sărat și afluenții principali (Doftana, Vărbilău, Drajna, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa, Sărățel, Slănic). Bazinele hidrografice Teleajen şi Buzău cuprind 92 localități și suprafețe construite care însumează cca. 52500 ha (21181 ha în BH Teleajen și 31319 ha în BH Buzău), dezvoltate îndeosebi în subbazinele hidrografice Slănic, Bălăneasa, Sărățel, Câlnău, Dâmbul, Iazul Morilor, Leaotul și Telega (Fig. 1).
Fig. 1. Subbazinele hidrografice componente Teleajenului şi Buzăului incluse în județele Buzău şi Prahova. Distribuția suprafețelor construite (conform CLC, 2006).
Conform studiilor privind inundațiile și viiturile importante, efectuate după anul 1950, principalele subbazine hidrografice afectate sunt Slănic, Câlnău, Bâsca, Bâsca Chiojdului, Sărățel, Pâclele, Nehoiu, Comisoaia, Pănătău, Bălăneasa (BH Buzău), Vărbilău, Drajna, Telega, Bughea, Cosmina (BH Teleajen), cu impact asupra localităților Chiojdu, Cătina, Colți, Bozioru, Scorțoasa, Beceni, Nehoiu, Bisoca, Cuculeasa, Ceraşu, Drajna, Ştefeşti, Scorțeni, Aluniş, Starchiojd, Telega, Teişani ș.a. Subbazinele hidrografice afectate sunt dezvoltate în regiunile montane şi deluroase, cu predominare în Subcarpații Buzăului. Suprafața acestora este în medie sub 200 km² şi au o formă relativ circulară sau uşor alungită. Gradul de împădurire este în medie sub 50 % şi predomină solurile cu textură care favorizează scurgerea superficială. Aşezările componente au o densitate ridicată, în special în lungul cursurilor principale de apă. II.2. Identificarea arealelor susceptibile la viituri rapide în Carpații şi Subcarpații de Curbură (sectorul Teleajen‐Buzău)
Fenomenele hidrologice extreme produse în ultimele decenii, scot în evidență faptul că societatea este afectată nu numai de viituri lente, produse pe râurile cu bazine hidrografice medii și mari, ci, în aceeași măsură, și de viituri rapide, caracteristice bazinelor mici, în general sub 200 km2. Principalul factor declanșator îl constituie cantitatea și durata ploii torențiale generatoare de viituri rapide, un exemplu fiind pragul de 100 mm căzuți în maxim 3 ore (Drobot și Chendeș, 2008). Alți factori fizico‐geografici care declanșează sau favorizează viiturile rapide sunt: suprafața bazinului și forma acestuia, panta versanților și a cursului de apă, utilizarea terenului, textura și
3
permeabilitatea solului, litologia etc. Viitura poate fi considerată rapidă atunci când îndeplinește anumite condiții: bazinul hidrografic este mai mic de 200‐300 km2; timpul de concentrare este mai mic de 6 ore; durata de ploaie este de 3 ore, și, de obicei, mai mic decât timpul de concentrare al bazinului; inundația este cauzată de ploi abundente ce depășesc 100 mm.
În acestă etapă au fost elaborate metodologii pentru identificarea bazinelor hidrografice cu potențial de producere a viiturilor rapide, și cu aplicație asupra sectorului Teleajen‐Buzău. Au fost analizate 50 evenimente de viituri rapide la nivelul țării, cu o durată a inundației sub 24 ore. Din punct de vedere hidrologic, se poate concluziona că, un eveniment este semnificativ dacă acesta îndeplinește următoarele condiții: Q maxim (m3/s) > Q10%; q maxim (l/s/km2) >1000 l/s/km2. Din analiza efectuată, s‐a constatat că principalele caracteristici ale reliefului care favorizează producerea acestor fenomene sunt suprafața bazinului hidrografic (S), panta medie a bazinului hidrografic (P), raportul S/P și timpul de concentrare al bazinului hidrografic. Pe baza acestora au fost definite 4 clase de potențial de de producere a viiturilor rapide, de la redusă la foarte mare.
Un prim indicator asupra potențialului de formare a viiturilor rapide este timpul de concentrare (TC), determinat pe baza relațiilor din modelul SCS, având ca variabile lungimea cursului de apă, panta medie a bazinului și parametrul CN (Curve Number). Pentru ultimul indice a fost realizată o clasificare adaptată la condițiile din România, utilizând clasele de textură practicate de ICPA. Metodologia a fost implementată pe date de tip vector, respectiv, rețeaua hidrografică cadastrată, însă, un curs de apă și bazinul aferent este încadrat într‐o singură clasă, neputând fi împărțit în mai multe sectoare cărora să li se atribuie clase diferite. De asemenea, aceste cursuri au bazine în general sub 10 km2, astfel că lipsește clasa 1a, care include bazine sub 2 km2. Încadrarea în una din cele 4 clase s‐a făcut pe baza minimului valorilor claselor în care se încadrează parametrii analizați, Min (S, P, S/P, Tc).
În arealul de studiu Teleajen‐Buzău, din cele 151 râuri cadastrate, 27 nu prezintă potențial de producere a viiturilor rapide (43% din lungime), iar 52 cursuri de apă (31% din lungime) au un potențial redus și mediu (clasa 1 și 2). Râurile cu potențial foarte mare sunt situate în zona montană și reprezintă numai 8% din lungimea rețelei hidrografice cadastrat.
Analiza pe date de tip grid, s‐a realizat în etape, mai întâi s‐a identificat rețeaua de drenaj, identificarea celulelor în care sunt drenate suprafețe S>2 km2, definirea claselor 1‐4: Min (S, P, S/P, Tc). Rețeaua de drenaj cu potențial de producere a viiturilor rapide determinată pe model de date GRID cumulează o lungime de aproape de 2 ori mai mare față de evaluarea pe model de date vector. Clasa 4a (bazine cu torențialitate extrem de mare, dar cu fenomene incerte datorită suprafeței mici de bazin) însumează o lungime de circa 2600 km, în timp ce clasa 4, cu potențial foarte mare, este caracteristică unor cursuri de apă ce cumulează aproape 14000 km. Și în arealul Teleajen‐Buzău, cursurile de apă pentru care s‐a identificat un potențial de producere a viiturilor rapide și‐au dublat lungimea, cumulând circa 2800 km. Dintre acestea, 60% pot fi încadrate în clasele 3, 4 și 4a, respectiv cu potențial mare și foarte mare (Fig. 2).
a) b)
Fig. 2. Comparație între clase de potențial de producere a viiturilor rapide pe date de tip vector (a) şi date de tip grid (b).
A fost elaborată și o metodă semi‐cantitativă, bazată pe scurgerea maximă înregistrată la stațiile hidrometrice. Acest parametru are avantajul că include comportamentul precipitațiilor la nivelul bazinelor iar punctele în care este cunoscut din măsurători directe este mult mai mare, având o acoperire spațială mult mai bună. În plus, poate fi corelat cu factorii fizico‐geografici. Pentru ca acest parametru să poată fi regionalizat, a fost realizată o evaluare multi‐variată cu principalii factori generatori de viituri rapide: altitudinea (E), indicele Curve Number (CN), suprafața bazinului (A) și panta acestuia (S). S‐a stabilit o relație între scurgerea specifică de probabilitate 1% (perioada de întoarcere 100 ani) și un parametru care include principalii factori cauzali, numit parametru ECNAS (Fig. 3).
4
a) b)
Fig. 3. Indicele susceptibilității la viituri rapide (FFSI) obținut pe baza parametrului ECNAS: a) pentru o perioadă de revenire de 50 ani; b) a) pentru o perioadă de revenire de 100 ani.
Utilizând funcțiile GIS, parametru ECNAS a fost calculat pentru un bazin ipotetic de 100 km2, dar și punctual, la nivelul fiecărei celule din rețeaua de drenaj. rezultând un indice de susceptibilitate la viituri rapide clasificat în 4 clase (redusă, medie, mare, foarte mare) care crește odată cu mărirea probabilității debitelor produse, respectiv a scurgerii specifice. Se constată o creștere cu aproape 15% a spațiului caracterizat de clasele 3 și 4, respectiv susceptibilitate mare și foarte mare, între cele două perioade de revenire. II.3. Percepția autorităților şi comunităților locale din Carpații şi Subcarpații de Curbură la viituri rapide şi inundații În contextul evaluării vulnerabilității la viituri rapide şi inundații a aşezărilor umane din Carpații şi Subcarpații de Curbură, s‐au realizat o serie de interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale din arealul de studiu şi o anchetă socială în comunităților locale direct afectate de evenimentele hidrologice majore din anii 1975, 2005 şi 2010, din cadrul comunelor Ceraşu (satele Ceraşu, Valea Borului, Slon), Chiojdu (Chiojdu, Lera, Bâsca Chiojdului) şi Starchiojd (33 de gospodării). Chestionarul a totalizat 57 de întrebări structurate pe trei domenii principale, urmărindu‐se evidențierea unor aspecte relevante pentru evaluarea contextului local al vulnerabilității comunităților umane față de aceste fenomene şi a atributelor socio‐economice ale acestora. Rezultatele anchetei sociale indică un grad general ridicat de expunere la evenimente hidrologice şi pluviometrice extreme, viiturile rapide şi inundațiile fiind principalele fenomene periculoase (prin prisma gradului ridicat de temere al populației şi a proceselor geomorfologice asociate de tipul alunecărilor de teren şi eroziunilor de mal) care au afectat regiunea în ultimii 10 ani, generate de precipitațiile abundente înregistrate în contextul tendințelor actuale de evoluție a climei. Percepția populației şi gradul ridicat de temere față de efectele acestor fenomene sunt puternic influențate de producerea evenimentelor hidrologice extreme recente, cu perioadă mare de revenire (1‐5 ani). Alături de viiturile excepționale înregistrate în anul 1975, evenimentele hidrologice din anii 2005 şi 2010 generate de cantitățile de precipitații excedentare, uneori cu caracter de record istoric (2005), constituie un reper în percepția populației, prin intermediul volumului mare al pagubelor generate şi al efectelor psihologice resimțite post‐eveniment. Cele mai recente evenimente de amploare s‐au înregistrat în luna iulie 2014, afectând sever localități din județele Prahova, Buzău şi Vrancea (ex. Sapoca, Cernăteşti, Berca, Răduceşti, Deduleşti, Drăgăneasa, Starghiojd). S‐a remarcat o tendință de supraapreciere a expunerii şi a unui grad ridicat de îngrijorare față de repetarea în viitor a unor evenimente pluviometrice şi hidrologice de amploare similară. Capacitatea de răspuns a populației locale la efectele imediate şi de perspectivă a viiturilor rapide şi inundațiilor este influențată şi indusă de nivelul ridicat de îngrijorare față perioada mare de revenire a acestor evenimente, mai ales în arealele direct afectate de viituri rapide recente: din 2005 (Slon); 2005 şi 2008 (Chiojdu); 2010 (Ceraşu). În stadiul actual, această capacitate este limitată la măsuri individuale de adaptare (ex. consolidarea locuințelor, mutarea domiciliului în areale neexpuse). Cu toate acestea, gradul de încredere în rețelele sociale de suport de tip familie, vecini, prieteni (întrajutorarea) este ridicat (Fig. 4), constituind un indiciu relevant al unor mecanisme de adaptare a comunităților umane locale la astfel de evenimente. Populația percepe capacitatea de răspuns a autorităților locale, îndeosebi a Primăriei (autoritatea cu cel mai înalt grad de încredere la nivelul comunității intervievate), ca fiind predominant de nivel mediu (Fig. 4). Amploarea manifestării evenimentelor hidrologice extreme din ultimii ani (2005, 2010) şi efectele acestora, asociat gradului ridicat de teamă față de acestea, justifică tendința de apreciere exigentă a capacității de reacție a autorităților locale în timpul viiturilor/inundațiilor şi post‐eveniment şi a măsurilor întreprinse de acestea, considerate uneori inadecvate (ex. consolidări de maluri cu traverse de cale ferată şi buşteni, pietriş în albia râului). Întrucât unul dintre obiectivele principale ale proiectului VULMIN îl constituie oferirea de suport ştiințific utilizatorilor rezultatelor proiectului, care să le permită conştientizarea expunerii la inundații şi viituri rapide, a aspectelor legate de calitatea apelor în vederea unui management adecvat al acestor situații, în cadrul proiectului au fost avute discuții informative cu autoritățile locale din comunele Ceraşu şi Chiojdu.
5
%
0
5
10
15
20
25
30
35P
rimăr
ia c
omun
ei
Pre
fect
ura
ISU
Pol
iţia/
jand
arm
eria
Arm
ata
Fam
ilia
Bis
eric
a
Vec
ini,
prie
teni
Vol
unta
ri
9%
24%
31%
15%
18%
3%
Foarte bunăBunăMedieRedusăFoarte redusăNu ştiu
Fig. 4. Încrederea populației în rețele sociale de suport (stânga) şi capacitatea instituțională a autorităților locale de a implementa măsuri de protecție a populației (dreapta).
S‐a constatat un interes foarte mare al autorităților pentru această problematică şi necesitatea elaborării unor hărți de hazard la scară mare care să surpindă cu precizie arealele din cadrul comunei expuse la inundații. În general, pe baza evenimentelor trecute de mare amploare (din 2005 şi 2010), se cunosc arealele potențial expuse, în cadrul cărora s‐au şi realizat unele lucrări de apărare (protecții de mal şi albie etc.), dar este necesară cunoaşterea tuturor arealelor potențiale, care s‐ar putea suprapune şi cu alte fenomene naturale (alunecări). Autoritățile resimt ca o piedică principală în managementul adecvat al acestor situații fondurile insuficiente, care nu le permit realizarea unor lucrări de amploare şi cu durabilitate mare în timp, existând mai mult o preocupare imediat post‐eveniment şi nu sub forma unei strategii unitare pe termen lung. Este de apreciat şi interesul autorităților pentru cunoaşterea calității surselor de apă potabilă pe teritoriul acestor comune, existând în anii trecuți o serie de prelevări de probe ce au condus la închiderea unor fântâni considerate nesigure din acest punct de vedere şi informarea locuitorilor privind nepotabilitatea unora dintre surse.
II.4. Evaluarea calității apei potabile din surse locale (fântâni) pe baza probelor prelevate în arealul de studiu Carpații şi Subcarpații de Curbură
În vara anului 2014, o echipă interdisciplinară formată din geografi, chimiști, specialiști de mediu au efectuat o campanie de prelevare de apă din fântâni și din rețeaua de distribuție din comunele Cerașu, județul Prahova și Chiojdu, județul Buzău, în care au fost prelevate 24 de probe de apă din fântâni și apă de rețea. Au fost determinați următorii indicatori fizico‐chimici: pH, conductivitate, cloruri, fluoruri, azotiți, azotați, fosfați, sulfați, metale și metaloizi (Ca, Fe, Mg, Mn, Na, K, Al, Cd, Cr, Cu, Ni, Zn, Pb, Sr, As) și indicatori biologici (Eschierichia coli) din 10 probe selectate.
Au fost înregistrate depășiri ale CMA pentru azotați (50 mg/L) în cinci dintre apele de fântână prelevate (într‐o probă din Cerașu și patru probe din Chiojdu). Concentrațiile de sulfați au depășit valoarea CMA pentru apa potabilă, de 250 mg/L, în două din probele colectate din localitatea Cerașu. În schimb, concentrațiile de fluoruri, azotiți, fosfați și cloruri au fost, în toate probele analizate sub valorile CMA pentru ape potabile. De asemenea, concentrațiile de fosfați și azotiți au fost chiar sub limitele de detecție ale metodelor analitice aplicate. În ceea ce privește concentrațiile de metale analizate, pentru care există valori CMA în apa potabilă (As, Fe, Cd, Cr, Cu, Ni și Pb), majoritatea au avut valori sub concentrațiile maxime admise (în multe cazuri chiar sub limitele de detecție). Doar pentru elementul Mn au fost înregistrate depășiri ale CMA (50 µg/L) în două din probele analizate, prelevate din localitatea Cerașu. A fost determinată prezența Eschierichia coli (E. coli) dintr‐un număr de 10 probe de apă, prin analiză microbiologică. În șase dintre probele analizate a fost identificată prezența E. coli, fiind determinate valori de peste 2000 UFC / 100 mL.
II.5. Percepția comunităților locale din arealul de studiu Câmpia Tecuci la inundații În această fază a proiectului, s‐a urmărit analiza percepției populației asupra capacității autorităților
locale/județene de a gestiona efectelor inundațiilor asupra comunităților locale din comuna Cudalbi, jud. Galați (cea mai afectată din județ). Analiza are la bază un chestionar, care a fost aplicat unui eșantion reprezentativ ca număr și structură în perioada 20‐28 septembrie 2013 și 10‐15 noiembrie 2013. Acesta este structurat în trei capitole (date privind subiecții, date privind așezarea și locuințele, date privind experiența, nivelul de informare privind inudațiile) și cuprinde 26 de întrebări (majoritatea de tip grilă). Dintre întrebări, 13 se referă la modul în care au fost manageriate inundațiile (pre, în timpul și post eveniment) și mai ales cum a perceput populația implicarea autorităților în acest sens. Sintetizând rezultele obținute in urma aplicării chestionarului se pot concluziona următoarele aspecte:
6
Mass‐media reprezintă principala sursă de informare a populației in ceea ce privește prognozele meteorologice și hidrologice; Populația intervievată nu dispune decât in mică măsură de polițe de asigurare a bunurilor și nu dispune de asigurări de viață; Populația intervievată nu a fost avertizată de existența riscului producerii inundațiilor; Oamenii nu cunosc despre existența in comună a unui sistem de avertizare In cazul producerii de inundații locuitorii care au fost supuși acestei experinșe sunt dispuși de a părăsi locuința; Cei mai mulți consideră oportună reacția autorităților după desfășurarea inundațiilor În cadrul comunității locale încă nu este este dezvoltată conștiința și necesitatea voluntariatului, ajutorul venind mai ales din exteriorul comunității; Populația consideră că autoritățile nu fac tot ce ar trebui pentru a preveni inundațiile. Dintre propunerile făcute in acest sens menționăm: realizarea de îndiguiri, întreținerea (curățirea) albiilor de râu și a șanțurilor de scurgere; extinderea și întreținerea rețelei de canalizare; strămutarea construcțiilor in locuri ferite de inundații; construirea de locuințe mai rezistente cu fundație mai înaltă; instruirea adecvată și avertizarea populației; avertizări corecte și in timp util; De asemenea nu sunt cunoscute planuri proiectate pentru situații de urgență.
Percepția comunităților locale din comuna Cudalbi este diferită de cea a autorităților locale și/sau județene. Cu toate acestea, populația apreciază reacția autorităților ca fiind promptă și că resursele materiale primite au fost suficiente și onest distribuite în teritoriu. Unele din punctele slabe identificate de cetățeni sunt recunoscute și de autorități, concluzia generală fiind legată de lipsa prevenției și a instruirii cetățenilor cu privire la inundații.
III. Delimitarea albiilor majore şi a culoarelor inundabile la nivel național pe râurile principale În acestă etapă, s‐a utilizat o metodologie bazată pe sisteme fuzzy, ce folosește ca variabile fuzzy o serie de indicatori (Indicele Topografic Modificat, înălțime deasupra cursului de apă, distanța față de cursurile de apă, curbura minimă a terenului) obținuți prin prelucrarea GIS a MDT‐ului, indicatori ce sunt strâns corelați cu extinderea luncii. Cele mai multe dintre procesările GIS au fost realizate folosind aplicația GRASS GIS, un sistem de informații geografice open source.
Fig. 5. Utilizarea nivelului apei in doua profile succesive
O alta metodă, se bazează pe creșterea nivelului apei, dezvoltată în sistemul GIS, care generează un plan cvasi‐paralel cu traseul albiei minore, utilizând, pe lângă Modelul Digital al Terenului, doar talvegul albiei și grosimea stratului de apă (adâncimea apei). Pe baza acestor elemente, printr‐o metodă de interpolare liniară s‐a obținut nivelul apei. De‐a lungul timpului, s‐au realizat hărți cu areale inundabile, la nivelul țării, pe baza a diferite informații, cum ar fi: formațiunile litologice, hărțille geomorfologice, respectiv a proceselor și formelor geomorfologice, la care se adaugă și hărțile de hazard realizate în cadrul Programului PPPDEI, având ca suport topografic Modele Digitale ale Terenului de mare acuratețe (±50 cm) și rezoluție (1‐5 m). Etapa de modelare hidraulică în elaborarea hărților de hazard, a constat în simularea unidimensională (1D), prin rularea de aplicații precum MIKE 11 HD (Hydrodinamics), HEC‐RAS, SOBEK etc.
Pentru validarea metodei bazata pe creșterea nivelului apei, s‐a luat ca studiu de caz bazinul hidrografic Târnava Mare. Pragul pentru delimitarea zonelor inundabile de luncă a fost considerat +4 m. Acestea ocupă o suprafață de 601 km2.
Comparativ cu arealul albiilor majore obținut pe baza hărților geologice, respectiv suprafața ocupată de formațiunile specifice Holocenului superior, arealul inundabil s‐a redus cu circa 2%, iar față de aceste zone, la care s‐au adăugat și alte zone
Fig. 6. Arealul inundabil al albiilor majore în bazinul hidrografic Târnava Mare.
7
cartografiate din surse documentare (de exemplu, Atlasul Cadastrul Apelor din 1972), suprafața inundabilă obținută este mai mică cu aproape 3%. În schimb a crescut gardul de detaliere atât pe rârile principale cât și pe cele secundare. Acest fapt este pus în evidență de perimetrul total al zonei inundabile. Acesta s‐a dublat în raport cu zonele de luncă obținute din hărțile geologice (3699 km față de 1818 km).
Pentru metodologia simplificată GRASS GIS cu sistem „Fuzzy”, s‐au utilizat rezultatele modelării hidraulice din albia minoră și majoră a râului Târnava Mare, cu două probabilități de depășire: 1% și 0,1%, aplicate pe Modelul Digital al Terenului cu rezoluția de 5 m, și pe modelul SRTM cu rezoluția de 30 m. În zonele de confluență și alte zone largi, precizia modelului cu rezoluția de 5 m conduce la variații altidudinale mai reduse, ceea ce determină, local, o reducere a zonei inundabile datorită unei sensitivități mai mari la modificările altitudinale. În această situație, modelul SRTM descrie mai bine zonele inundabile și extinderea luncilor. Este dificil de a alege un prag pentru că există limite fine între ele și un prag nu definește întregul râu. Același prag se descrie corect limita zonei inundabile în sectorul inferior, dar nu și în sectorul superior.
Fig. 7. Comparație între rezultatele metodei GRASS GIS cu sistem „Fuzzy”, aplicat pe MDT‐ul 5 m și pe SRTM.
La nivelul întregii țări, aplicarea metodologiei s‐a făcut atât pe Modelul Digital al Terenului SRTM cu rezoluția de 30 m (reinterpolat din cel la 90 m), cât și pe un MDT obținut din hărți topografice ‐ TOPO. Cele două surse de date au generat rezultate apropiate, dar cu o îmbunătățire a identificării zonelor inundabile în cazul modelului terenului TOPO. În ambele cazuri se constată suprafața identificată ca inundabilă apropiată de cea rezultată din hărțile generale amintite anterior, utilizate ca date pentru validare, respectiv în jur de 50000 km2.
Fig. 8. Aplicarea metodei GRASS GIS cu sistem „Fuzzy” pe modelul SRTM (a) și pe modelul TOPO (b).
Însă în cazul metodei GRASS GIS cu sistem „Fuzzy” această suprafață este distribuită tuturor cursurilor de
apă, indiferent de mărime, nu numai râurilor principale. Acest lucru înseamnă că zonele inundabile aferente fiecărui râu sunt mult mai reduse, mai detaliate și mai bine definite. Pentru modelul TOPO se observă chiar o reducere a zonelor inundabile sub pragul de 50.000 km2, respectiv 48.500 km2.
IV. Identificarea arealelor expuse la inundații la nivel local: calibrarea modelului pentru arealul Câmpiei joase Timiş‐Bega şi realizarea hărților de inundabilitate
În această etapă a fost realizată calibrarea modelului pentru Câmpia joasă a Timiș‐Bega și a fost elaborată harta de inundabilitate a zonei respective, pentru inundația din aprilie 2005. Pentru modelarea hidrologică este necesară o analiză a zonei de interes, respectiv Câmpia joasă Timiș‐Bega, situată pe treapta altitudinală de 70 și 80 m, la închiderea celor două bazine hidrografice principale, Bega și Timiș. În sectorul analizat, Timișul primește un singur afluent mai important, Lanca Birda, iar râul Timișat, cu afluentul Bega Mică, confluează cu Timișul dincolo de graniță. Cunoașterea amenajării spațiului hidrografic analizat, constituie o etapă importantă în procesul de modelare. Astfel, au fost identificate, analizate amenajările hidrotehnice și elaborate potențialele cauze ale inundațiilor în timpul viiturilor majore în zona analizată (Fig. 9).
Viitura din aprilie 2005 a fost generată de ploile căzute în zona montană a Banatului şi a cedării apei din stratul de zăpadă existent în zona înaltă, stratul mediu precipitat a fost de circa 155 mm. La s.h Brod, debitele maxime înregistrate au fost de 1290 m3/s, ca urmare a surplusului de apă provenit din Bega prin canalul Bega‐Timiş în râul Timiş, iar la Șag s‐a înregistrat o atenuare, datorată reținerii apei în polderul Pădureni, valoarea maximă fiind de 1083 m3/s. Unda de viitură compusă în care se remarcă un vârf principal generat de ploile din intervalul 17‐19.04 a dus la ruperi ale digurilor pe malul drept, determinând astfel inundații intre Timiș și Bega.
8
Fig. 9. Amenajarea hidrotehnică complexă a sectorului inferior a bazinelor hidrografice Bega și Timiș.
Au fost stabilite două metode de calcul a simulării hidrologice pentru a evidenția viitura din anul 2005, cu pagube materiale considerabile. Astfel, modelul hidrologic CONSUL, ce simulează scurgerea la nivelul bazinului hidrografic, și modelul hidraulic HEC‐RAS ce simulează curgerea unidimensională prin albie, au fost aplicate în calculul modelării. Modelul CONSUL simulează procesele hidrologice din bazin care conduc la simularea scurgerii în bazinele hidrografice şi au la bază cunoaşterea procesului ploaie‐scurgere.
Pentru realizarea modelului complex de simulare a proceselor hidrologice, au fost realizate o serie de operații de procesare a datelor climatice, procesare care să permită obținerea unor date meteorologice de intrare la o rezoluție spațio‐temporală corespunzătoare. O importanță deosebită o constituie datele de intrare, respectiv, seriile de date meteorologice utilizate pentru obținerea seriilor de precipitații şi temperaturi medii pe cele 19 subbazine hidrografice considerate în bazinul hidrografic Timiş‐Bega, la pas de timp de 3 ore, în conformitate cu schema de calcul a modelului hidrologic pentru acest bazin hidrografic. Validarea datelor meteorologice de intrare în modelul hidrologic, existente pentru viiturile analizate, s‐a realizat utilizând programul HEC‐DSSVue, program specializat în procesarea, analiza şi vizualizarea seriilor de timp.
După validarea datelor, au fost calculate seriile de precipitații şi temperaturi medii pe subbazinele considerate din configurarea modelului CONSUL pentru bazinul hidrografic Timiş‐Bega. Aceste valori au fost interpolate la pas de timp de 1 oră, pasul de calcul intern utilizat de modelul hidrologic CONSUL.
Modelul hidraulic HEC‐RAS (HEC ‐ Hydrologic Engineering Center), este un program care simulează curgerea unidimensională, modelarea transportului sedimentelor/modificării albiei şi temperaturii apei. În prima fază, pentru construcția modelului au fost introduse: • Date de fundal necesare pentru o mai buna vizualizare, cum ar fi: localități, stații hidrometrice, harta topografică (1:25.000), • Date necesare procesului de modelare: geometria rețelei hidrografice a râului Timiș, determinând astfel limitele modelării, geometria secțiunilor transversale, realizate în campaniile de teren și introduse în programul ArcGIS, modelul terenului realizat după curbele de nivel • Condițiile la limită în amonte care definesc debitul de intrare în sistemul hidrografic.
Calibrarea în Câmpia joasă Timiș‐Bega, a fost dificilă, ultima stație hidrometrică (Șag) fiind situată amonte de arealul inundat și de breșele produse în diguri. Stația hidrometrică din aval (Grăniceri) măsoară doar niveluri și are rol doar de avertizare. În aceste condiții, calibrarea s‐a făcut luând în considerare zona inundabilă, nu debitele, ceea ce aduce și avantaje din punct de vedere practic. Pentru calibrare s‐a utilizat imagini satelitare realizate imediat după inundația din anul 2005, prelucrate, transformate în proiecție Stereo 1970 și vectorizate s‐a utilizat atât o imagine MODIS, cu rezoluție mai slabă, cât și un produs derivat din imagini ASAR și SPOT 5, cu rezoluții de 10‐30 m (Fig. 10).
Fig. 10. Comparație între arealul inundat în timpul evenimentului din aprilie 2005 cartografiat pe imagini satelitare și arealul inundat rezultat în urma modelării.
În ultima fază a fost analizat detaliat rezultatul modelării viituri din anul 2005, analizând cauzele, etapele, precum și consecințele viiturii. Interpretarea rezultatelor au scos în evidență următoarele: • S‐au produs 3 breșe, prin eroziune, cu deschideri de aproximativ 7 m adâncime și 160, respectiv 120 m lățime; • Suprafața inundată pe teritoriul României a fost de circa 21.000 ha la care se adaugă circa 3.250 ha pe teritoriul Serbiei;
9
• Debitele maxime s‐au redus de la 1083 m3/s la Șag, la 920 m3/s la Grăniceri; • Volumul de apă acumulat în acest areal, pe teritoriul României, poate fi apreciat la circa 191 milioane m3 iar pe teritoriul Serbiei la circa 55 milioane m3; • Nivelul apei s‐a situat în zona inundată între 78 și 79 m, mult mai jos decât între diguri; • Analiza distribuției apei în arealul analizat arată o adâncime medie de 0,92 m, cu următoarea distribuție spațială pe clase de adâncimi: <0,5 m: 6046 ha (29,0%); 0,5‐1 m: 6701 ha (32,2%); 1‐1,5 m: 4758 ha (22,9%); 1,5‐2 m: 2026 ha (9,7%); > 2 m: 1283 ha (6,2%). V. Poluarea apei în arealele inundabile din Câmpia joasă Timiş‐Bega
În urma campaniei de prelevare și a determinărilor realizate în etapa anterioară de realizare a proiectului, s‐a constatat că principala problemă de contaminare a apelor din Câmpia joasă Timiș‐Bega este cauzată de As, în peste 80% din probele analizate au fost determinate depășiri ale CMA (10 µg/L) pentru acest element. În această etapă de realizare a proiectului, s‐a urmărit determinarea biodisponibilității arsenului din apele subterane. Astfel, pe lângă determinarea concentrațiilor de As “dizolvat total” obținute prin filtrarea probelor de apă prin filtru clasic de 0,45 microni, din probele colectate au fost determinate concentrațiile de As biodisponibil determinat prin colectarea acestuia pe dispozitivele DGT, care au fost introduse pentru 24 h în probe de apă neacidulate.
Pentru realizarea experimentelor au fost utilizate dispozitive DGT comerciale (DGT Research Lancaster), conținând gel special pentru colectarea speciilor mobile de arsen (pe bază de oxid de fier). După acumulare, arsenul a fost eluat prin introducerea gelului în 1 ml HNO3 1M pentru 24 h, apoi proba a fost diluată de 5 ori cu apă ultrapură și apoi măsurată prin ICP‐MS. După calcularea maselor (M) de As reținut pe rășină și luând în considerare grosimea gelului de difuzie (Δg), coeficientul de difuzie a As prin gel (D), timpul de expunere (t), și aria de expunere a dispozitivului DGT (A), au fost calculate concentrațiile CDGT care reprezintă concentrațiile de As dizolvate în mod real în probele de apă și sunt considerate ca fiind biodisponibile.
(3)
În Tabelul 2 sunt prezentate concentrațiile de As “total dizolvat” în cele 20 de probe de apă de fântână, în timp ce Fig. 11 ilustrează concentrațiile de As biodisponibil, în raport cu concentrațiile total dizolvate din probele analizate.
Tabelul 2.Concentrațiile de As “total dizolvat” în probele de apă (μg L‐1, medie ± SD, n= 3 probe paralele) Cod probă Localitate Conc. As Cod probă Localitate Conc. As
F1 Peciu Nou 32.4±0.48 F11 Iohanisfeld 15.2±0.58 F2 Dinias 44.8±0.66 F12 Iohanisfeld 0.90±0.09 F3 Sanmartinu Sarbesc 88.1±1.78 F13 Iohanisfeld 0.21±0.03 F4 Sanmartinu Sarbesc 106±2.74 F14 Foeni 1.40±0.11 F5 Rudna 123±2.12 F15 Cruceni (Foeni) 0.10±0.02 F6 Rudna 102±2.64 F16 Foeni 5.30±0.27 F7 Rudna 108±2.89 F17 Uiuvar 99.7±2.48 F8 Crai Nou 168±3.96 F18 Pustinis 33.1±1.84 F9 Ivanda 51.6±1.08 F19 Sanmartinu Maghiar 64.8±2.28 F10 Otelec 161±4.45 F20 Rauti 51.9±1.89
Fig. 11. Concentrații total dizolvate (█) și biodisponibile (▓) de As în probele de apă și CMA pentru As în apa potabilă (linia verticală).
În scopul evaluării implicațiilor asupra sănătății populației a concentrațiilor de As din apa potabilă provenită din fântânile din arealul Câmpiei joase Timiş‐Bega, a fost calculat Indicele de Risc (Hazard Index, HI), reprezentând Coeficienților de Risc (Hazard quotients, HQ), pentru ingestie și, respectiv, pentru expunere epidermică (US EPA, 2007).
10
Valorile prezentate în Tabelul 3 pentru HI, HQ pentru fiecare localitate din care au fost prelevate probe indică faptul că, în majoritatea cazurilor, concentrațiile de As reprezintă un factor de risc pentru populația zonei studiate. Principala cale de pătrundere a As în organism poate să fie ingestia, în cazul în care populația utilizează apa din fântână pentru consum. Valorile indicilor de hazard sunt, în aproape toate localitățile peste 1, doar în două dintre localitățile luate în studiu, Iohanisfeld și Foeni, valorile HI sunt mai mici decât 1.
Tabelul 3. Coeficienți de risc și indici de risc asupra sănătății umane reprezentați de prezența As în apa de fântână în Câmpia Joasă Timiş‐Bega
Localitate HQingestion HQdermal
Peciu Nou 2.9589 0.0212 2.9801 Dinias 4.0913 0.0293 4.1207 Sanmartinu Sarbesc 8.8584 0.0635 8.9219 Rudna 10.1369 0.0727 10.1837 Crai Nou 4.7123 0.0338 4.7461 Ivanda 15.3424 0.1100 15.4524 Otelec 14.7032 0.1054 14.8086 Iohanisfeld 0.4931 0.0035 0.4967 Foeni 0.2100 0.0015 0.2116 Uiuvar 9.1050 0.0653 9.1703 Pustinis 3.0228 0.0217 3.0445 Sanmartinu Maghiar 5.9178 0.0424 5.9603 Rauti 4.7397 0.0340 4.7737
VI. Crearea de baze de date privind inventarierea inundațiilor Literatura ştiințifică națională cuprinde numeroase studii asupra cantităților excedentare de precipitații
generatoare de inundații în România (Elefteriu, 1899; de Martonne, 1900; Topor, 1963; Topor, 1970; Zăvoianu, 1977; Ioan‐Bordei, 1983; Podani şi Zavoianu, 1992; Stăncescu şi Goți, 1992; Dragotă şi Vasenciuc, 1998; Mustățea, 2005; Dragotă, 2006; Administrația Națională de Meteorologie, Raport Anual 2009, 2010, 2011, 2012; Sandu şi Mateescu, 2014a, 2014b). Rezultatele acestor studii au evidențiat o tendință de accentuare a intensității şi frecvenței evenimentelor pluviometrice excedentare soldate cu inundații semnificative, precum şi o serie de caracteristici ale acestora, legate de geneza, frecvența, durata şi intervalul lor anual de manifestare, după cum urmează: − Cele mai multe evenimente pluviometrice excedentare care au determinat inundații pe arii extinse din mai multe regiuni ale țării s‐au concentrat cu precădere în ultimii 75 de ani ai unei perioade de peste 100 de ani acoperite de cercetări (sfârşitul secolului al XIX‐lea până în prezent); − Principalele cauze generatoare de inundații au fost ploile abundente, cumulate în mai multe zile consecutive, de multe ori suprapuse topirilor bruşte ale stratului de zăpadă; − Inundațiile care au afectat bazinele hidrografice mici au fost generate de ploile locale de mare intensitate şi de scurtă durată; − Frecvența cea mai mare a inundațiilor a fost la începutul verii, iar cea mai mică la sfârşitul iernii şi primăvara (favorizate de creşterile bruşte ale temperaturii aerului, care determină topiri masive ale stratului de zăpadă suprapuse producerii unor precipitații însemnate cantitativ), urmată de intervalul toamnă‐iarnă; − Cele mai ploioase decenii înregistrate până în prezent au fost 1876‐1885, 1910‐1919, 1932‐1941, 1966‐1975, 1986‐1995, 2005‐2014, cu repercursiuni asupra întregului teritoriu al țării; − La nivel regional, anii cu caracter pluviometric excedentar, în timpul cărora s‐au produs inundații au fost: Maramureş: 1913, 1933, 1940, 1959, 1970, 1991, 1997, 1998, 2005, 2010, 2013. Transilvania: 1864, 1913, 1932‐1933, 1940, 1948, 1956, 1958, 1962, 1970, 1975, 1991, 1993, 1995, 1997, 1998, 2005, 2006, 2010, 2013. Moldova: 1897, 1912, 1932, 1969, 1970, 1975, 1988, 1991‐1998, 2005, 2007, 2008, 2010, 2014 Muntenia: 1913, 1932, 1935, 1940, 1941, 1948, 1960, 1972, 1975, 1991, 1995, 1997, 2005, 2006, 2009, 2010, 2013, 2014. Banat: 1940, 1955, 1966, 1978, 1980, 1997, 2005, 2013. Dobrogea: 1940, 1985, 2005, 2006, 2010.
Portalurile internaționale existente pentru inundații la nivel global şi european (ex. EM‐DAT/CRED, Darmouth Flood Observatory, Centre for Refugee and Disaster Response, Global Disaster Alert and Cordination System, GLIDE, Disaster Charter, Global Risk Data Platform, European Early Warning Systems for Floods and
11
Droughts), cuprind un număr de peste 100 de evenimente hidrologice majore din România. Toate bazele de date internaționale interogate surprind caracterul pluviometric excedentar (istoric) şi hidrologic al anului 2005, fapt evidențiat prin majoritatea indicatorilor de vulnerabilibitate disponibili (număr de persoane afectate, număr de victime, număr de persoane strămutate, volumul pagubelor materiale, suprafața afectată de inundații etc.). Criteriile care stau la baza includerii evenimentelor hidrologice majore în bazele de date de inundații interogate sunt diferite, majoritatea considerând numărul de victime, numărul de persoane afectate şi volumul pagubelor generate la nivel național, drept criterii prioritare de selecție a acestor evenimente. Acest mod de selecție este similar celui adoptat în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații în România, derulate în cadrul Directivei Cadru Inundații (număr de victime, număr de case afectate, km de drum afectați).
VII. Integrarea datelor biofizice şi socio‐economice privind indicatorii de vulnerabilitate într‐un sistem informațional geografic
VII.1. Abordarea integrată a indicatorilor de vulnerabilitate la inundații la nivel regional Operaționalizarea conceptului de vulnerabilitate se realizează în funcție de indicatorii de vulnerabilitate. Birkmann (2006) consideră că un indicator al vulnerabilității la hazarde naturale este o variabilă care reflectă o reprezentare operaționalizată a unei caracteristici sau calități a unui sistem; această variabilă oferă informații referitoare la susceptibilitatea, capacitatea de adaptare şi reziliența unui sistem în raport cu un anumit eveniment asociat unui hazard natural. Pornind de la această definiție precum şi de la informațiile teoretice şi conceptuale privind criteriile de selectare a indicatorilor şi caracteristicile acestora pentru realizarea studiilor de vulnerabilitate, aspecte care au fost explicit analizate şi prezentate anterior în cadrul Etapei 2 a proiectului, prezentul raport reprezintă continuarea activității anterioare, având ca scop descrierea relevanței indicatorilor de vulnerabilitate pentru analiza capacității de adaptare a unui sistem (e.g. așezare sau sistem de așezări) in fața unui eveniment extrem exterior sistemului, cum sunt inundațiile. Capacitatea de adaptare, alături de reziliență, vulnerabilitate şi capacitatea de a face față (rezistența) unui sistem la inundații (în cazul de față), reprezintă concepte strâns interconectate, a căror abordare şi analiză permit furnizarea de informații auxiliare factorilor de decizie pentru a lua măsuri de diminuare şi/sau prevenire a efectelor acestora, la diferite niveluri administrative. Asupra conceptului referitor la capacitatea de adaptare, literatura de specialitate oferă diferite abordări, cele mai multe fiind elaborate la nivel național sau global şi în strânsă legătură cu evaluările de vulnerabilitate (O'Brian et al., 2004; Adger, 2004; Torresan et al., 2012; O'Sullivan et al., 2012). Atât studiile empirice, cât şi cele de sinteză subliniază ideea conform căreia capacitatea de adaptare se referă la modificările pe care indivizii, comunitățile şi societățile trebuie să şi le asume pentru a creşte reziliența regiunilor / arealelor afectate de sau susceptibile la hazarde, dar şi pentru a maximiza beneficiile oferite de noile oportunități de dezvoltare (O'Brian et al., 2004; Nelson et al., 2007, citat de Keogh et al., 2011). Utilizând o scară de abordare regională, astfel de analize sunt strâns corelate cu capacitatea de absorbție a economiei regiunii respective a şocurilor macro‐economice resimțite în urma unui impact extern (i.e. efectele evenimentelor extreme) şi aduc în discuție elemente specifice teoriilor de creştere economică (endogenă şi/sau locală) şi dezvoltării regionale. O astfel de direcție analitică a fost adoptată şi în cadrul proiectului VULMIN privind evaluarea indicatorilor de vulnerabilitate, la scară regională. De menționat că rezultatele activității vizând percepția comunităților locale la inundații a permis identificarea indicatorilor utili in analiza vulnerabilității la scara locală (gospodării). Cele două abordări ale indicatorilor, la diferite scări, urmăresc cadrul conceptual de evaluare a vulnerabilității la inundații propus în cadrul proiectului VULMIN: la scară locală ‐ regională ‐ națională. Pentru realizarea unei analize comparative, la nivelul unităților teritorial administrative locale, privind capacitatea de adaptare a aşezărilor din Carpații şi Subcarpații de Curbură, respectiv jud. Prahova şi Buzău (studiu de caz în proiectul VULMIN), sistemul de indicatori socioeconomici dezvoltat în cadrul Etapei 2 a fost completat cu un set de indicatori biofizici, care similar grupului indicatorilor sociali, reflectă gradul de vulnerabilitate în funcție de caracteristicile zonelor vulnerabile analizate. Totodată, s‐a urmărit integrarea indicatorilor într‐un sistem informațional geografic (GIS) pentru a permite realizarea de analize spațiale comparate cu ajutorul metodelor specifice de agregare (spațială) a indicatorilor. Raționamentele de la care s‐a pornit pentru întregirea setului de indicatori necesar pentru analiza capacității de adaptare la hazarde (în cazul de față la inundații) a aşezărilor din județele Buzău şi Prahova au avut în vedere faptul că, determinații specifici capitalului social şi economici, factorii demografici şi structurile de guvernanță, precum şi indicatorii biofizici legați de funcționalitatea ecosistemelor prin intermediul cărora populația beneficiază de bunurile şi serviciile oferite de acestea, şi de gradul de protejare a aşezărilor împotriva inundațiilor, pot influența, atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ, într‐o măsură mai mare sau mai mică, capacitatea de adaptare a regiunii. Astfel, au fost considerate următoare aspecte:
12
• Populația / densitatea populației. În cazul acestui indicator, importante sunt tendințele demografice (în cazul de față depopularea arealelor și procesul de îmbătrânire a populației, fiind unanim recunoscut faptul că persoanele în vârstă și copii reprezintă categoriile cele mai vulnerabile) precum și gradul de concentrare a populației în anumite areale, cu precădere în arealele expuse diferitelor forme de hazarde, ex. inundații • Nivelul educației, care este asociat cu nivelul de conștientizare a populației asupra diferitelor pericole, precum si cu disponibilitatea / dorința populației de a se implica în adoptarea măsurilor de prevenire și diminuare a efectelor negative ale hazardelor. Totodată, nivelul educațional este un indicator corelat cu venitul populației, dar și cu bagajul cultural și flexibilitatea oamenilor în fața unor noi direcții de dezvoltare menite să asigure siguranța proprie și a bunurilor gospodăriilor. • Structura economică a arealelor expuse la hazard, care indică potențialul de răspuns la diferite forme de impact, plecând de la premisa că o economie diversificată, bazată în special pe servicii poate fi mai eficientă în implementarea măsurilor de adaptare la schimbare și din punctul de vedere al diminuării efectelor negative ale schimbărilor externe; în consecință, formele de răspuns la hazard pot fi mai adecvate și mai sustenabile decât în cazul economiilor cu resurse limitate. • Prezervarea și utilizarea adecvată / durabilă de către populație a serviciilor ecosistemelor arealelor expuse la diferite forme de impact (ex. inundații), reprezintă un element important al măsurilor de adaptare la schimbări; în acest sens, suprafața și producția agricolă, calitatea apei sunt indicatori semnificativi din acest punct de vedere. • Lucrările hidrotehnice realizate pentru protecția împotriva inundațiilor au o relevanță deosebită din punctul de vedere al siguranței locuitorilor. • Dinamica suprafeței împădurite și corelarea acesteia cu numărul inundațiilor produse şi/sau cu pagubele la inundații poate oferi informații asupra rolului ecosistemului de pădure în producerea unor astfel de evenimente extreme. Figura 12 sintetizează categoriile indicatorilor biofizici şi socioeconomici utilizați în analiza privind capacitatea de adaptare a localităților din județele Buzău şi Prahova, respectiv categoriile: utilizarea terenurilor, protecția împotriva inundațiilor, calitatea mediului, pe de o parte, şi capital uman, accesibilitate, locuire, capital cultural, bunăstare economică (venitul populației), dezvoltare economică, pe de altă parte. Conform acesteia au fost identificați un număr de 28 de indici şi indicatori, grupați după categoriile de selectare a indicatorilor biofizici şi socio‐economici, anume: suprafața cultivată cu principalele culturi agricole, dinamica suprafeței agricole, dinamica suprafeței împădurite (setul de date Vegetation Continuos Fields), modificări în utilizarea terenului în zona inundabilă, numărului lucrărilor hidrotehnice, poluarea apei, numărul de arii protejate, respectiv: populația/dinamica populației, persoanele cu disabilități, nr. medici, nr. paturi de spital, absolvenți de învățământ superior, număr de elevi, populația de peste 75 ani, număr de copii, dependența demografică, populația de etnie rromă, densitatea drumurilor, nr locuițe conectate la rețeaua publică de alimentare cu apă, număr de locuințelor construite din chirpici şi lemn, dinamica suprafeței construite, nr. siteuri aparținând patrimoniului cultural, venitul populației, rata şomajului, nr. beneficiari de ajutoare sociale, veniturile din agricultură, indicele Herfindahl‐Hirschmann. De menționat că lista indicatorilor este deschisă, aceasta putând fi completată în funcție de disponibilitatea indicatorilor.
Fig. 12. Categoriile de selectare a indicatorilor biofizici şi socioeconomici.
VII.2. Elaborarea unui sistem de indicatori fizico‐geografici caracteristici bazinelor hidrografice pentru caracterizarea vulnerabilității la inundații şi viituri rapide Această activitate este strâns legată de crearea unei baze de date privind inventarierea inundațiilor, în sensul că o parte dintre indicatori sunt comuni. În prezent există câteva baze de date privind inundațiile istorice, două fiind mai complete din punct de vedere a documentării la nivel național, a conținutului științific și a utilității: cea utilizată pentru raportarea Directivei Inundații și cea din proiectul HYDRATE (Hydrometeorological data resources and technologies for effective flash floods forecasting) care include viituri rapide.
13
În cadrul Directivei U.E. 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (cunoscută ca “Directiva Inundații”), prima etapă constă într‐o evaluare preliminară realizării harților de hazard. Aceasta presupune identificarea arealelor afectate de inundații istorice semnificative, respectiv inundații care au survenit în trecut si care au avut impact negativ asupra sănătătii umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice. Cerințele specifice se referă la informații privind arealele sau sectoarele afectate precum și efectele negative pe care acestea le‐au produs.
Viiturile care care au produs inundații istorice semnificative au fost selectate pe baza unor criterii, atât hidrologice (probabilitatea de depăşire a debitului maxim al viiturii, niveluri înregistrate, numărul de stații hidrometrice la care s‐a înregistrat, extinderea inundației), cât și din punct de vedere a consecințelor socio‐economice și de mediu (victime, case afectate, obiective economice, sociale și culturale, infrastructură ‐ drumuri, poduri etc.). Între datele atribut (baza de date) și cele GIS (geospațiale), care vor face și obiectul portalului, trebuie să existe o legătură foarte bine definită atât la nivel de structură a bazelor de date, cât și la nivelul relevanței codificărilor (Fig. 13).
Locatie 3Locatie 2Locatie 1
EvenimentA
Obiect 3Obiect 2Obiect 1MDB
EvenimentB EvenimentCDATE SPATIALE
Fig. 13. Legătura dintre baza de date și datele GIS.
DATE TEMATICE
Analiza celor două baze de date menționate, ca și a altora existente la nivel internațional, a condus la
propunerea unei structuri optime de bază de date pentru evenimentele istorice, dar mai ales pentru cele viitoare care vor deveni istorice la un moment‐dat (spre exemplu pentru următorul ciclu de raportare în cadrul Directivei). Acestă structură este una maximală, care să fie utilizabilă în primul rând la nivel național, însă din care să poată fi generate și informațiile cerute la nivel european. De asemenea, trebuie menționat că doar o parte din aceste date vor putea fi diseminate public, fără restricții. O parte din acești indicatori vor fi utilizați și pentru sistemul de indicatori fizico‐geografici caracteristici bazinelor hidrografice pentru caracterizarea vulnerabilității la inundații şi viituri rapide (arealele de studiu Câmpia joasă Timiş‐Bega şi Carpații şi Subcarpații de la Curbură).
Caracteristicile și mecanismele de producere a viiturilor rapide și lente sunt diferite, prin urmare și acești indicatori vor fi diferiți. Pentru viituri rapide, indicatorii fizico‐geografici caracteristici bazinelor hidrografice pentru caracterizarea vulnerabilității sunt: suprafața bazinului, altitudinea medie, altitudine maximă, panta medie, media CN, gradul împădurire, clasa sol predominantă, raportul S/P, lungimea maximă de drenaj, coeficientul de circularitate, timpul de concentrare.
VII.3. Integrarea indicatorilor referitori la poluarea apei potabile (arealele de studiu Câmpia joasă Timiş‐Bega şi Carpații şi Subcarpații de la Curbură)
În arealul Câmpia Joasă Timiş‐Bega au fost colectate 31 de probe de apă potabilă din 11 stații de alimentare și 20 de fântâni și foraje de mare adâncime. Au fost înregistrate depășiri ale CMA pentru azotați (50 mg/L) în apele de fântână prelevate din Peciu Nou și Foieni, iar pentru azotiți (0.5 mg/L) în fântâna din sat Foieni. Concentrațiile de sulfați și cloruri au fost, în toate probele analizate sub valorile CMA de 250 mg/L. În schimb, concentrațiile de fosfați au depășit valoarea CMA pentru apa potabilă, de 0.1 mg/L, în 90% din probele analizate. Cele mai mari valori ale concentrațiilor de fosfați au fost determinate în apele de fântână din Sânmartinu Maghiar, Dinias, Rudna în care au fost înregistrate depășire de aproximativ 50 de ori ale CMA. Dintre metalele analizate, care au CMA în apa potabilă, Fe, Cd, Cr, Cu, Ni și Pb au fost sub valorile maxime admise (majoritatea cu valori sub limita de cuantificare). Totuși, pentru Mn au fost înregistrate depășiri ale CMA (50 µg/L) în peste 75% din probele analizate. De asemenea, pentru metaloidul As au fost determinate depășiri ale CMA (10 µg/L) în peste 80% din probele analizate.
În arealul Carpații şi Subcarpații de Curbură au fost selectate comunele Cerașu, județul Prahova și Chiojdu, județul Buzău, în care au fost prelevate 24 de probe de apă din fântâni și apă de rețea. Au fost înregistrate depășiri ale CMA pentru azotați (50 mg/L) în cinci dintre apele de fântână prelevate, sulfați în două din probele colectate din localitatea Cerașu şi pentru Mn în două probe. În șase dintre probele de apă analizate a fost identificată prezența E.coli, fiind determinate valori de peste 2000 UFC / 100 mL.
14
VII.4. Indicatori socio‐economici de vulnerabilitate pentru arealul de studiu Câmpia Tecuciului În luna septembrie 2007, oraşul Tecuci a fost afectat de inundații cu consecințe sociale şi economice deosebit de grave. La originea sa au fost precipitațiile torențiale căzute în Podişul Bârladului care au generat viituri rapide şi cu debite foarte mari pe râurile din arealul oraşului Tecuci (Tecucel, Bârlad şi canalul Rateş). Inundația a fost generată, în principal de viitura produsă pe râul Tecucel. La extinderea spațială a inundației şi amplificarea consecințelor sale au contribuit însă o serie de factori locali, atât naturali, cât şi antropici. Viitura de pe râul Tecucel, coroborată cu precipitațiile bogate care au căzut pe teritoriul oraşului a produs inundarea zonei intravilane a oraşului Tecuci în proporție de cca 60%, în multe locuri grosimea stratului de apă depăşind 1 ‐1,5 m. Ca urmare a acestor inundații şi‐au pierdut viața trei persoane. Costul total al pagubelor a fost estimat la 6 milioane de Euro.
În analiza vulnerabilității sociale au fost considerați o serie de indicatori: densitatea populației, vârsta, sexul, starea de sănătate (fizică şi psihică), grad de instruire (cultura riscului), experiența deja trăită, încrederea în autorități, distanța față de pericol, accesul către zone protejate şi posibilitatea de a fugi, existența asigurărilor de viață, gradul de solidaritate, de dezvoltare.
Atestat documentar din anul 1435, oraşul Tecuci a cunoscut o continuă expansiune spațială. Analiza cu ajutorul tehnicilor GIS a documentelor cartografice şi a aerofotogramelor, a indicat faptul că față de sfârşitul secolului al al XIX‐lea (anul 1892), arealul construit al oraşului Tecuci s‐a dublat. Conform raportului Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Galați din 2008, 1394 de construcții din Tecuci sunt amplasate în zone de risc la inundații, ceea ce conferă vulnerabilitate ridicată a acestui oraş la inundații. Numeroase locuințe sunt amplasate în imediata vecinătate a râurilor Bârlad şi Tecucel. Dacă în cazul Bârladului există diguri, în cel al Tecucelului, construcțiile sunt expuse direct riscului la inundație. Ca urmare a inundației din septembrie 2007 au fost afectate peste 2200 de case, din care, 392 au fost distruse în totalitate şi 425 au fost evaluate cu „avarii structurale”. În oraşul Tecuci, majoritatea caselor care au fost distruse erau realizate din materiale puțin rezistente la apă (paiantă şi chirpici), fără structuri de rezistență VIII. Întruniri VULMIN, activități de diseminare şi pagina web a proiectului În data de 05 noiembrie 2014, la sediul Institutului de Geografie, a avut loc întâlnirea anuală a membrilor proiectului VULMIN. Evenimentul a reunit reprezentanți a trei din cele patru instituții partenere şi a avut ca scop evaluarea stadiului actual de realizare al celor şapte activități şi obiective ştiințifice aferente Etapei 3. Agenda întâlnirii a cuprins cinci prezentări referitoare la contribuțiile partenerilor în cadrul Etapei 3, în concordanță cu activitățile prevăzute în planul de realizare al proiectului pentru anul 2014. Principalele probleme vizate în cadrul discuțiilor au fost legate de: ‐ Nivelul de contaminare a apei în arealele inundabile din Câmpia Joasă Timiş‐Bega şi în arealele afectate de viituri rapide şi inundații din Carpații şi Subcarpații de Curbură (sectorul Teleajen‐Buzău); ‐ Percepția comunităților şi a autorităților locale din arealele de studiu Carpații şi Subcarpații de Curbură şi Câmpia Tecuciului față de inundații şi viituri rapide; ‐ Metodologiile de determinare şi delimitare a arealelor susceptibile la producerea viiturilor rapide şi lente pe principalele râuri dn România; ‐ Abordarea integrată a indicatorilor socio‐economici de vulnerabilitate la inundații într‐un Sistem Informațional Geografic, cu aplicație pentru județele Buzău şi Prahova; ‐ Stadiul actual al activităților de diseminare a rezultatelor proiectului pentru anul 2014; ‐ Perspectiva activităților de cercetare din cadrul Etapei 4 a proiectului, referitoare la serviciile ştiințifice pentru utilizatorii şi stakeholderii proiectului la nivel local şi național; ‐ Raportările financiară şi ştiințifică aferente încheierii Etapei 3 a proiectului. În data de 13 octombrie 2014, în cadrul Prefecturii Județului Buzău, a avut loc întâlnirea finală de diseminare a rezultatelor proiectului european FP7 CHANGES (Changing Hydrometeorological Risks as Analyzed by a New Generation of Scientists). În cadrul întâlnirii au fost prezentate obiectivele ştiințifice şi activitățile de cercetare ale proiectului VULMIN în contextul sinergiei cu două proiecte europene FP7 încheiate (CHANGES şi ECLISE ‐ Enabling Climate Information Services for Europe) şi diseminate rezultatele obținute până în prezent în cadrul studiului de caz Carpații şi Subcarpații de Curbură al proiectului, referitoare la: percepția comunităților locale la inundații şi viituri rapide, calitatea apei potabile în punctele de prelevare din rețeaua locală de fântâni individuale şi izvoare din câteva arele afectate direct de viituri rapide, metodologia de evaluare a vulnerabilității socio‐economice a mediului şi sistemul de indicatori utilizat, precum şi la metodologia de determinare a arealor susceptibile la viituri rapide dezvoltată în cadrul proiectului. Participarea la întrunire a permis crearea unei bune vizibilități pe plan regional şi național a proiectului şi a obiectivelor şi finalităților ştiințifice propuse ale acestuia şi totodată, posibilitatea stabilirii de conexiuni şi interacțiuni cu potențali utilizatori ai rezultatelor proiectului în perspectiva elaborarării strategiilor locale şi
15
regionale de adaptare la inundații. La întrunire au participat reprezentanți ai autorităților județene şi naționale, implicate în procesul decizional şi care activează în domeniul riscurilor legate de inundații şi alunecări de teren, gestionării situațiilor de urgență şi a fondurilor pentru dezvoltare regională şi managementul dezastrelor, după cum urmează: Consiliul Județean Buzău, Prefectura Buzău, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Neron Lupaşcu" Buzău, Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Anghel Saligny" Vrancea, Administrația Bazinală de Apă Buzău‐Ialomița ‐ Apele Române, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ‐ Județul Buzău, Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România ‐ Secția Drumuri Naționale Buzău, Agenția de Protecție a Mediului Buzău, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul de Stat în Construcții, Crucea Roşie, Agenția Spațială Română.
Activitățile de diseminare prin publicare de articole în reviste ştiințifice, volume de proceedings şi participări la conferințe naționale şi internaționale:
Articole publicate în reviste indexate ISI: 1. Şenilă M. (2014), Real and simulated bioavailability of lead in contaminated and uncontaminated soils. Journal of Environmental Health Science and Engineering, vol. 12, 108, DOI: 10.1186/2052‐336X‐12‐108 (FI=1.01). Articole publicate în volume de proceedings indexate ISI: 1. Şenilă M., Sima M., Roman M., Levei E., Roman C., Bălteanu D. (2014) Chemical parameters of well waters in an area affected by flood events: case study of Timiş‐Bega area, Romania. Proceedings of The 14th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM, 17‐26 iunie, Albena, Bulgaria: 119‐126. 2. Şenilă M., Drolc A., Pintar A., Şenilă L., Levei E. (2014), Validation and measurement uncertainty evaluation of the ICP‐OES method for the multi‐elemental determination of essential and nonessential elements from medicinal plants and their aqueous extracts, Journal of Analytical Science and Technology, 5:37. 3. Costache A., Bălteanu D., Sima M., Dumitraşcu M., Grigorescu I., Dragotă C. (2014), A community‐based assessment of the exposure to environmental change and extreme events in the Banat Plain (Romania), The 14th International Multidisciplinary Scientific GeoConference SGEM, 17‐26 iunie, 2014, Albena, Bulgaria, vol. 1, Ecology and Environmental Protection, 3‐10. Articole publicate în reviste din țară: 1. Nedelea A., Comănescu L. (2014), Cartografierea vulnerabilității la inundații. Studiu de caz: Orașul Tecuci (România), Confluențe Geografice, Revistă a profesorilor de geografie din județul Galați, an I, Galați , ISSN 2344 – 6102, ISSN L 2344 – 6102, pp. 9‐13. Lucrări prezentate de conferințe internaționale: 1. Şenilă M., Roman M., Sima M., Şenilă L., Miclean M., Cadar O., Levei E. (2014), Assessment of arsenic availability in wells water from Timiş‐Bega area by using DGT technique, Conferința Internațională ELSEDIMA, 18‐19 Septembrie 2014, Cluj‐Napoca, Romania. 2. Levei E., Frentiu T., Ponta M., Şenilă M., Moldovan O. (2014), Assessment of the metal and anion sources in the water of the Arieş river, Romania, Conferința Internațională ELSEDIMA, 18‐19 Septembrie 2014, Cluj‐Napoca, Romania. 3. Hoaghia A., Paul M., Roman C., Tanaselia C., Ursu M., Ristoiu D. (2014), Groundwater chemistry rendering using durov, piper and ion balance diagrams. Study case: the northern part of Sibiu County, Conferința Internațională ELSEDIMA, 18‐19 Septembrie, Cluj‐Napoca, Romania. 4. Zaharia L. (2014), Flood risk culture development – a way to more resilient society, International Conference “Geography, Environment and GIS”, 22‐24 mai, Târgoviște. 5. Nedelea A., Comănescu L., Zaharia L., Săftoiu L. (2014), Public Opinion on Flood Management (September 2013) in Galați County, Romania, 17th Joint Geomorphological Meeting: The geomorphology of natural hazards: mapping, analysis and prevention, 30 iunie‐3 iulie, Liege, Belgium. 6. Zaharia L., Nedelea A., Comănescu L., Toroimac G., Săftoiu L., Costache R., Crăciun E. (2014), Flood risk perception and education assessment. Case Study: Floods of September 2013 in Galați County, 2nd International Conference "Water resources and wetlands", 11‐13 september, Tulcea, p. 128. 7. Zaharia L., Toroimac G., Dumitru‐Ostachie L., Crăciun E. (2014), Lessons learned from disastruous floods: the case of Tecuci City (Romania), Danube Conference 2014 “Bridging the sciences – crossing borders”, 22‐24 septembrie, Deggendorf, Germany. 8. Nedelea A., Comănescu L., Zaharia L., Săftoiu L. (2014), Public Opinion on Flood Management (September 2013) in Galați County, Romania, 17th Joint Geomorphological Meeting: The geomorphology of natural hazards: mapping, analysis and prevention, 30 iunie‐3 iulie, Liege, Belgium.
16
9. Mătreață M., Chendeş V., Achim D., Mătreață S. (2014), Assessment of different flood hazard maps simplified methodologies, Danube Conference 2014 “Bridging the sciences – crossing borders”, 22‐24 septembrie, Deggendorf, Germany. 10. Bălteanu D., Costache A., Sima M., Dumitraşcu M., Dragotă C., Grigorescu I. (2014), A participatory approach of flood vulnerability assessment in the Banat Plain, Romania, European Geosciences Union General Assembly, 27 aprilie‐2 mai, Viena, Austria. Lucrări prezentate de conferințe naționale:1. Chendeş V., Bălteanu D., Mătreață M., Sima M. (2014), Identifying the areas with a flash‐flood occurrence potential, NHGA ‐ Scientific Conference, 10‐11 noiembrie, Bucureşti.
Pagina web a proiectului VULMIN În anul 2014 pagina web a proiectului VULMIN www.igar‐vulmin.ro a fost actualizată cu informații
referitoare la activitățile legate de campaniile de teren, întruniri, raportarea științifică și diseminarea rezultatelor proiectului după cum urmează: În secțiunea “Evenimente” au fost create pagini pentru: campaniile de teren din Câmpia Tecuciului (UBFG), respectiv Carpații și Subcarpații de Curbură (IGAR), derulate în lunile iulie și august 2014; diseminarea proiectului VULMIN în cadrul unei întâlniri cu autoritățile și stakeholeri regionali și naționali, care a avut loc în octombrie în orașul Buzău; întâlnirea anuală a membrilor proiectului VULMIN din 05 noiembrie 2004; Secțiunea “Rezultate” a fost actualizată prin adăugarea fișierelor referitoare la raportul științific din anul 2014 și rezultatele diseminate prin publicarea de articole în reviste științifice și volume proccedings sau prezentate la conferințe naționale și internaționale; Informațiile din secțiunea “Download”, destinate utilizării interne între parteneri, au fost completate prin încărcarea fișierelor PowerPoint prezentate la întâlnirea anuală a membrilor VULMIN din anul 2014. Totodată, au fost adăugate chestionare privind percepția riscului la inundații în Câmpia Tecuciului, destinate cetățenilor și autorităților, realizate de partenerul 2 (UBFG). Bibliografie selectivă Adger, W. N. Brooks N. Bentham G. Agnew M. Eriksen S. (2004): New indicators of vulnerability and adaptive capacity:
Tyndall Centre for Climate Change Research Technical Report 7, S. 128. Brooks, N., Adger, W. N. (2005) Assessing and enhancing adaptive capacity. in Adaptation policy frameworks for climate
change ‐ Developing strategies, policies, and measures (Burton I., Lim B., Spanger‐Siegfried E., et al. (Hg.).), Cambridge UK, New York: Cambridge University Press.
Celebi A., Sengorur B., Klove B. (2014), Human health risk assessment of dissolved metals in groundwater and surface waters in the Melen watershed, Turkey, Journal of Environmental Science and Health, Part A: Toxic/Hazardous Substances and Environmental Engineering, 49, 2, p. 153‐161.
Bălteanu D., Costache A., (2007), Perceptia efectelor inundatiilor din aprilie 2005 la Foeni si Otelec (judetul Timiş). Consideratii preliminare, Studii si Cercetari de Geografie, tom LI‐LII, 2004‐2005, p. 139‐152.
Ceobanu C., Grozavu A., (2009), Psychosocial effects of the floods. Perception and attitudes, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, Vol. 4, No. 2, p. 25‐38.
Dragotă Carmen‐Sofia (2006), Precipitațiile excedentare din România, Editura Academiei Române, Bucureşti, 174. Mustățea A. (2005), Viituri excepționale pe teritoriul României. Geneza şi efecte. Institutul Național de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor, Bucureşti. O'Brian, K., Sygna, L., Haugen, JE. (2004): Vulnerable or resilient? A multi‐scale assessment of climate impacts and
vulnerability in Norway. Climatic Change 64: 193‐225. O'Sullivan, JJ., Bradford, RA., Bonaiuto, M., De Dominicis, S., Rotko, P., Aaltonen, J., Waylen, K., Langan, SJ. (2012):
Enhancing flood resilience through improved risk communications. Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 12: 2271‐2282. Topor N. (1970), Cauzele unor ploi cu efecte catastrofale în România, Hidrotehnica, vol.15, nr.11, Bucureşti US EPA (2007), Drinking water standards and health advisories, table. in Edition of the Drinking Water Standards and
Health Advisories; US EPA: San Francisco, CA. Zaharia L., Ioana‐Toroimac G., Crăciun E., Gogu S., (2008), Impacts des événements climatiques extrêmes: les crues éclairs. Le
cas de la rivière Tecucel (Roumanie), Actes du XXIeme Colloque de l’AIC, Montpellier, 679‐785. Zaharia L., Simona Catană, Eugen Crăciun, Gabriela Ioana‐Toroimac, (2008), Flood vulnerability of Tecuci city : the role of
natural and socio‐economic factors, Riscuri şi catastrofe, an VII, nr. 5, p. 130‐140.
17
Indicatori de proces şi de rezultat Denumirea indicatorilor UM/an
Număr de proiecte realizate în parteneriat internațional No. Mobilități interne 0.071 Lună x om Mobilități internaționale 0.026 Lună x om Valoarea investițiilor în echipamente pentru proiecte 39.3 Mii lei Numărul intreprinderilor participante ‐
Indicatori de proces
Numărul IMM participante ‐ Numărul de articole publicate sau acceptate spre publicare în fluxul ştiințific principal internațional
1
Number of articles published in journals indexed AHCI or ERIH Category A or B (appliesto the Humanities only)
‐
Number of chapters published in collective editions, in major foreign languages, at prestigious foreign publishing houses (applies only to Social Sciences and Humanities)
‐
Number of books authored in major foreign languages at prestigious publishing houses (applies only to Social Sciences and Humanities)
‐
Number of books edited in major foreign languages at prestigious foreign publishing houses (applies only to Social Sciences and Humanities)
‐
Factorul de impact relativ cumulat al publicațiilor publicate sau acceptate spre publicare
1.01
Numărul de citări normalizat la domeniul publicațiilor ‐ Numărul de cereri de brevete de invenție înregistrate (registered patent application), în urma proiectelor, din care:
‐
‐ naționale (în România sau în altă țară) ‐ La nivelul unei organizații internaționale (EPO/PCT/EAPO/ARIPO/etc.) ‐ Număr de brevete de invenție acordat (granted patent), în urma proiectelor, din care:
‐
‐ naționale (în România sau în altă țară) ‐ La nivelul unei organizații internaționale (EPO/PCT/EAPO/ARIPO/etc.) ‐ Venituri realizate din exploatarea brevetelor şi a altor titluri de proprietate intelectuală
‐
Veniturile rezultate în urma exploatării produselor, serviciilor şi tehnologiilor dezvoltate
‐
Ponderea contribuției financiare private la proiecte ‐
Indicatori de rezultat
Valoarea contribuției financiare private la proiecte ‐
Nota: La completarea acestor indicatori se va tine seama de domeniul de cercetare si de obiectivele proiectului. Acesti indicatori se vor completa acolo unde este cazul.
18
top related