proiect avc
Post on 30-Dec-2014
185 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ACCIDENTUL
VASCULAR CEREBRAL
CUPRINS
ARGUMENT
CAP.I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
CAP.II PATOLOGIE
CAP.III TEHNICI DE IGRIJIRE UTILIZATE IN A.V.C
CAP.IV EDUCATIE PENTRU SANATATE
CAP.V STUDIU DE CAZ
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul inconjurator; controleaza si regleaza
activitatea tuturor tesuturilor si organelor. Sistemul nervos ne controleaza activitatea de la o miscare la
alta, totul fara exceptie; este cea mai complexa si cea mai importanta retea de control si distributie a
informatiilor.
Fara sistemul nervos nu exista auz si vedere. Nu este durere si bucurie, dar nu sunt nici miscari
coordonate; ar fi de neinchipuit reglarea unor functii fiziologice ca digestia sau respiratia fara sa mai
vorbim despre importanta memoriei si a luarii de decizii, despre sentimente, afectivitate, gandire si
vorbire.
Deteriorarea celulei nervoase poate avea consecinte grave deoarece celulele distruse nu se refac
niciodata.
Pentru sustinerea activitatii SNC este nevoie de mult oxigen si substante nutritive, adica de o bogata
circulatie sanguina.
La baza tulburarilor vasculo-cerebrale stau perturbarea in concentratia de oxigen si intreruperea
circulatiei prin anoxie. Astfel se produc grave suferinte tisulare cu leziuni mari si deficite motorii.
Acestea sunt tranzitorii cand capacitatea de redresare hemodinamica a creierului se poate restabili.
Leziunile devin ireversibile atunci cand aportul celular energetic pentru mentinerea vietii celulare
devine insuficienta. Alaturi de tulburarile de motilitate apar si alte tulburari : de sensibilitate,
sfincteriene, trofice, senzoriale.
Factorii determinanti sunt : HTA, ateroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare,
conflictuale si de tensiune emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatia,
variatiile bruste de temperatura si de presiune.
Dorind sa stiu cat mai multe in ceea ce priveste aceasta afectiune am efectuat un studiu de cercetare
intitulat : Incidenta pacientilor cu AVC in Sectia de Neurologie a Spitalului “Elena Bediman” din
Barlad pe o perioada de 10 zile ( 26.10.2012 – 5.11.2012 ).
” Rolul asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa (sau sa-l asiste in ultimile
clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau
cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa isi recastige independenta cat mai repede posibil “
- Virginia Henderson – Principii fundamentale
ale ingrijirii bolnavului
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Totalitatea organelor predominant din tesutul nervos specializat in receptionarea, transmiterea si
prelucrarea informatiilor (excitatiilor) culese din mediul extern sau intern, formeaza sistemul nervos.
Rolul sistemului nervos:
- Face legatura dintre organism si mediul inconjurator
- Coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
Stimuli primiti sub forma influxului nervos sunt analizati si pe baza lor se elaboreaza
comenzi ce sunt trimise spre toate organele si sistemele.
Aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe care au la baza arcurile reflexe:
- Receptor
- Cale aferenta
- Centrul nervos
- Cale eferenta
- Efector
Sistemul nervos este impartit in:
I. Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu
exterior.Acesta se imparte in:
S.N. central – encefal + maduva spinarii
S.N. periferic-nervi cranieni + nervi spirali
II. Sistemul nervos vegetativ autonom care asigura coordonarea functionarii organelor
interne. Acesta este format din: o portiune central situate in maduva spinarii si trunchiul cerebral si o
portiune periferica ganglioni+ fibre nervoase vegetative.
I. SISTEMUL NERVOS SOMATIC
SISTEMUL NERVOS CENTRAL:
ENCEFALUL- impartit in trei zone: creierul mare, trunchiul cerebral si cerebelul.
Encefal – creier mare
- creier mic – cerebel
- trunchiul cerebral
Măduva spinării
Creierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si doi lobi
occipital: lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor voluntare; leziunile
lobului frontal se insotesc de tulburari motorii(paralizii), tulburari in exprimarea verbal si scrisa,
tulburari de comportament.
- Lobul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale;
- Lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv;
- Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual
Este important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti
dreptacii si pentru majoritatea stangacilor.
DIENCEFALUL-cuprinde talamusul-releu(intrerupere sinaptica) pentru toate
sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul,releu al
sensibilitatilorvizuala si auditive; hipotalamusul – central superior de integrare, reglare si coordonare
ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia
endocrina,termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte comportamentale,
ritmul somn-veghe s.a.
EMISFERELE CEREBRALE prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului
nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si
II.Activitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga
determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci.
Emisferele cerebrale prezinta trei fete: lateral,mediala si inferioara(bazala).
Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci: fisura laterala a lui Sylvius si santul
central Rolando. Aceste santuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situate inaintea santului central:
lobul parietal, deasupra scizurii laterale; lobul temporal sub fisura lateral; lobul occipital situate in
partea posterioara.
Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri.
Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura calcarina
care este un sant orizontal.
Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui Sylvius care imparte aceasta fata in lob orbital,
situate anterior de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura lateral. La nivelul
lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul
olfactiv.
Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei H,intre care se
delimiteaza giri orbitari.
Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocampului, santul colaterar si santul occipito-
temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri: hipocampic, occipito-temporal medial si occipito-
temporal lateral.
Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si,
inprofunzime formand nucleii bazali(corpii striati). Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si
II.
Corpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora
si lateral de talamus.
SCOARTA CEREBRALA -reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului
nervos.
Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie, comisurale si de
asociatie. Fibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.Fibrele
comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos, formixul(trigonul cerebral) si comisura alba
anterioara. Fibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala.
Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.:
Paleocortexul (sistemul limbic)
Are conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamus, talamus, epitalamus si mai putin
cu neocortexul.
Cele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii
olfactivi si hipocampul.
Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.Este alcatuit din
doua straturi celulare si este sediul proceselor psihice alectiv-emotionale si al actelor de comportament
instictiv.
Neocortexul - alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psihice superioare
—activitatea nervoasa superioara- ANS.
Functiile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motorii.
Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor.
Functiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia
diferitelor senzatii.
Functiile motorii. Emisferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica,
voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii
bazali
Reflexele conditionate si neconditionate
Reflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane(ex:reflexul alimentar,
reflexul de aparare).
Reflexul conditionat este un raspuns,, invatat’’ pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial
indiferent(fara importanta biologica).
La aparitia unui semnal absolut(cu importanta biologica)animalul de experienta raspunde
printr-un reflex neconditionat. La un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie
de orientare.
Reflexele conditionate fata de cele innascute se inchid la nivelul cortical. Ele se sting daca
stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut( inhibitie corticala).
La baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: excitatia si inhibitia.
Excitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau
amplificarea uneia preexistente.
Inhibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati
anterioare.
Ambele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se
concentreze intro zona limitata.
TRUNCHIUL CEREBRAL
Este format din trei etape: bulb(maduva prelungita), puntea lui Voroliv si mezencefalul. In
trunchiul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perechi de nervi cranieni. Buabul puntea si
mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative: salivator, de deglutitie, de voma, tuse,
stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioinhibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si
lacrimal.
Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin
cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. Este situat inapoia bulbului si a puntii, cu care
delimiteaza cavitatea ventriculului IV. Are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul
si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare.
Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si
superiori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlocii contin numai fibre aferete.
Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. Unele sunt
numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care delimiteaza lobulii
cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii cerebelului. Lobi sunt:
anterior(neocerebel), posterior (paleocerebel) si floculo madular(arhicerebel).
La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta
cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei
coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii’’ .In interiorul masei de substanta alba se gasesc
zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului.
Extirparea cerebelului produce astemie(scaderea fortei voluntare),astazie (tulburari ale
ortostatismului) si atonie(diminuarea tonusului muscular).
Dupa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala.
MADUVA SPINARII Este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral.
Este organul nervos situat în interiorul canalului vertebral.
Se întinde de la baza encefalului, din regiunea cervicală, până în dreptul vertebrei a II a din regiunea lombară.
Are aspectul unui cilindru, turtit antero-posterior, prezentând două şanţuri – unul anterior, altul posterior.
Maduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de H (corpuri celulare
nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perechi de coarne, potrivit localizarii
lor: anterioare, laterale si posterioare.
Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar
cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. SNC
este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge (spinale, la nivelul maduvei
spinarii si cerebrale la nivelul encefalului). Cele trei foite meningeiene sunt: din dura mater- o
structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural; arahnoida
are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lichidul
cefalorahidian (LCR); piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv , inveleste
maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea ei se gasesc vase arteriale.
Maduva are doua functii: reflexa si de conducere. Functia reflexa este indeplinita de catre
neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si
nociceptive dar si reflexul de mers.
Reflexele miotatice constau in contractia brusca a unui muschi caraspuns in intinderea
tendonului sau. Reflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul muschiului.In
mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui Ahile (reflexul ahilian) si la tendonul
de insertie a muschiului cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian).
Reflexele miotatice sunt monosinaptice. Receptorii sunt reprezentati de proprio receptorii
musculari – fusurile neuro musculare. Calea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv
proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia.Prelungire denritica lunga merge la
periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin
radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele
anterioare de aceeasi parte inchizand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al
doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase.
Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. Calea
eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. Reflexele miotatice au rol in
mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului.
Reflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa
a acestuia. Acestea sunt reflexe de aparare. Receptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati
in nervoase libere. Caile aferente sunt prelungiri( dendritele) ale neuronilor din ganglionul spinal.
Centrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie si
neuroni motori. Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este muschiul
flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii.
Reflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul SNC antrenand un nunar
crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a
fost facut de Pfluger.
Reflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inchid reflexele de reglare a
vasomotricitatii(reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudorale,
pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale.
Functia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente
prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie.
Fiziologia neuronului si a sinapsei
Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din punct de vedere al
formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .]stelata( coarnele
anterioare ale maduvei ), sferica sau ovalara ( in ganglionii spinali ),piramidala ( zonele motorii ale
scoartei cerebrale ),sifusiforma (in stratul profund al scoartei cerebrale ).
In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ‘;unipolari- au aspect globulos cu o singura
prelungire /psdudounipolari – se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t ,’dendrita
se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central ;bipolari de forma rotunda ,ovala
sau fusiforma ,cele doua prelungiri pohnind de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral
corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva );multipolari – au o forma
stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .(scoarta
cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din maduva spinarii .)
Dupa functie , neuronii pot fi ;receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din
mediul exterior sau din interiorul organismului (somatosenzitivi si viscerosenzitivi ),motori,ai caror
axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori ),intercalari (de
asociatie )care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori .
Neuronul este format din corpul celular (pericarionul) si una sau mai multe prelungiri care
sunt de doua tipuri ;dendritele- prelungiri celulipete (majoritatea neuronilor au mai multe dendrite )si
axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului
Corpul neuronului este format din neurilena (membrana plasmatica ) ,neuro- plasma
(citoplasma) si nucleu
Neurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica
Neuroplasma contine organite celulare comune (mitocondrii, ribozomi, reticul
endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide ),incluziuni pigmentare si
organite specifice ;corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul
neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de
sustinere si in conducerea impulsului nervos .
Nucleul
Celulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu 1-2 nucleoli .celulele
vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei
dubli sau multipli .
Dendritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc
neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului
Axonul este o prelungire unica ,lunga (uneori de 1m) si mai groasa . este format dintr-o
citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului
endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol
important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale
perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica ;ultimele ramificatii –butonii
terminali – contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transmiterea impulsului
nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii.
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica poate genera un
potential de actiune care se propaga si este condus .
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou
potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al
membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta
explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului
potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul axonilor mielinici
In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile
electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus
intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare
refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de
actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor
ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de conducere
permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta explica aparitia mai
rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula este tot
un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi similara cu cea
neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la
nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens .
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau dendrodendritice
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi chimice sau
electrice
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale
neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in
acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin
epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice .
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina) ,altele o scad (unele anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta
reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost
introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes (1596-1650).raspunsul reflex poate
fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din 5 componente
anatomice :receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate
proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si
specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism sunt
corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii
nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate ale dendritelor.
La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de
provenienta stimulului se deosebesc:
Exteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului
Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului
Proprioreceptori- primesc stimuliide la muschi ,tendoane , articulatii si informeaza despre
pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza
Chemoreceptori- stimulati chimici :muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si
aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati
de substante chimice eliberate de celulele distruse
Fotoreceptori-sunt stimulati de lumina :celule cu conuri si bastonase
Termoreceptori-raspund la variatiile de temperatura :terminatii nervoase libere
Mecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare:receptori pentru tact ,vibratii si
presiune .
In functie de viteza de adaptare :
Fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii
acestuia ,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv
Tonici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului:receptorul vizual
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa
specifica (impuls nervos ).
Calea aferenta –receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor
senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.prin centriiunui reflex se
intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participa la actul reflex
respectiv.
Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos periferic(snp) contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul
carora se pot gasi si ganglioni (aglomerari de corpi neuronali situati in afara snc;cei senzitivi
sunt asezati pe radacina posterioara a nervilor spinali si pe traiectul unor nervi cranieni si sunt
alcatuiti din neuroni senzitivi;cei vegetativi se afla de o parte si de alta a coloanei vertebrale in
apropiere de viscere sau in peretele acestora si sunt alcatuiti din neuroni vegetativi). Prelungirile
axonilor sunt :axonul (prin care influxul nervos pleaca de la celula )si dendritele (prin care
influxul vine la celula) .
Corpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora
formeaza substanta alba
Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din
nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi nervii rahidieni .
Nervii cranieni transmit mesaje de la si catre muschii care-i prmit persoanei miscarea si
activitatile zilnice . afectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari:
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,hiposmie,parosmie.
Nervul II - optic(senzorial):amauroza,ingustarea campului
vizual ,acromatoxie,hemeralopie,nictalopie .
Nervul III - oculomotor(motor):ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza .
Nervul IV - trohlear(motor):diplopie prin paralizia muschiului oblicul mare .
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care inerveaza muschii
temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si
membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce :nevralgie faciala ,anastazia mucoasei
bucale ,trismus(inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor masticatori .
Nervul VI - oculomotor-extern (motor): diplopie , strabism intern.
Nervul VII - facial(motor):paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a
inchiderii ochiului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale si
salivare .
Narevul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):srditate ,
nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul IX -glosofaringian (mixt):tulburari de gust , paralizia muschilor faringelui cu dificultate de
deglutitie.
Nervul X -vag (mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne toraco-
abdominale):tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii , deglutitie , digestive ,fonatie intestinale.
Nervul XI –spinal (accesor;motor):tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin , paralizia
maschilor trapez , si sternocleidomastoidian.
Nervul XII - hipoglos(motor):hemiparalizia si hemiatrofia limbii , tulburari in articulatia cuvintelor ,
tulburari in masticatie si inghitire.
Din trunchiul cerebral se desprind nervii cranieni:
- III+IV – din mezencenfal
- V+VI+VII+VIII- din punte
- IX+X+XI+XII – din bulb
Trunchiul cerebral este format din bulb+punte+pedunculii cerebrali.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa; de aceea este
numit si sistemul nervos autonom. Activitatea sa este reglata de segmentele superioare ale SNC si in
mod special de scoarta.
Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne: bataile inimii,
presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc – prin reglarea
functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine.
Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza,
celalat inhiba. Astfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o
diminua. Dimpotriva, influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o
inhiba.
Excitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul.
Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea homeostaziei.
Caile de transmitere ale sistemului senzitiv
Sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsulk nervos de la centrii
nervosi din maduva (primit de la piele, muschi, tendoiane, aponevroze) in centrii nervosi superiori din
encefal (bulb, cerebel, talamus).
Caile de transmitere ale sistemului motor
Sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta
cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale
maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare(ex: muschi).
CAPITOLUL II
PATOLOGIA
Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral
A. Definitie
Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central
determinate de modificari circulatorii cerebrale, caracterizându-se prin pierderea
mobilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tutlburari de echilibru senzitivsenzoriale
si de limbaj.
Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o artera) care
furnizeaza sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocata de un cheag
sangvin. În câteva minute celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri în
câteva ore. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a
creierului nu mai poate functiona adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC
este necesar un tratament de urgenta, exact ca si în cazurile de infarct miocardic. În cazul
în care tratamentul medical este început cât mai curând dupa aparitia simptomelor , cu
atât mai putine cellule nervoase vor fi afectate permanent.
B.Clasificare
1. Hemoragii intracraniene:
a) Hemoragia cerebrala propriu – zisa – revarsat sangvin difuz în tesutul cerebral.
b) Hematomul intracerebral – colectie sangvina bine delimitata localizata în
substanta alba
c) Hemoragie subarahnoidiana – produsa prin ruptura vasculara
Hemoragia cerebrala este un accident vascular care se instaleaza pe ruperea sau
fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. Sunt mai putin frecvente decât
trombotice si apar mai ales la barbati. Cauzele hemoragiei sunt constituite de
hipertensiunea arteriala si arteriscleroza. Mai rar poate sa aiba loc ruperea unui anevrism
cerebral în boli de sânge, eclampsie , alcoolism.
2. Encefalopatia hipertensiva
(Reprezinta o afectiune rara care însoteste hipertensiunea cronica. Leziunea
fundamentala o reprezinta edemul cerebral care este difuz interesând în deosebi substanta
cenusie.)
3. Tromboflebitele cerebrale
(Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar în cursul unor
infectii locale sau generale.)
C.Etiologie
Arteroscleroza.
Hipertensiunea arteriala.
Cardiopatii emboligene:
- cardiopatia valvulara
- fibrilatia arteriala
- infarctul de miocard
- cardiopatia ischemica
Traumatisme craniene.
Malformatii vasculare.
Endocardita
Alte cauze:
- etilism acut
- diabet zaharat
- intoxicatii acute
- tumori cerebrale
- sindroame hemoragice.
AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blocheaza circulatia
sagvina a creierului.Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o artera îngustata care iriga
creierul sau poate ajunge an arterele din circulatia cerebrala dupa ce amigrat de la nivelul
inimii sau din orice regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determina afectarea circulatei sangvine normale, cum ar fi :
- Rigidizarea peretilor arterelor (arteroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea
arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al clesterolului sangvin.
- Fibrilatia atriala sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate).
- Anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardica artificiala, o
valva cardiaca reparata, o boala cardica valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau
stenoza( ingustarea )orificiului valvular.
- Infectia valvelor cardiace( endocardita)
- Infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea)de asemenea poate sa
cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la
scaderea circulatiei sangvine la nivelul creieirului, ea poate fi determinata de o îngustare
sau o afectare a arterelor , de infarctul miocardic, de o pierdere masiva desânge sau de o
infectie severa.
Unele infectii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi
angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate, pot duce la formarea
unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzând ulterior un accident vascular
cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul
creierului(numita hemoragie intracerebrala) sau în spatiul din jurul creierului (numita
hemoragie subarahnoidiana). Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei
vaolri crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. Sângerarea în spatiul din jurul
creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta
care nu a fost tinuta sub control. Alte cause de AVC hemoragic, mai putin frecvente,
sunt:
- Inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea în sifilis sau tuberculoza.
- Tulburari de coagulabilitate a sângelui, precum hemofilia.
- Leziuni ale capului sau gâtului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni.
- Iragierea terapeutica pentru cancere ale gâtului sau creierului.
- Angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).
D. Simptomatologia medicala
1.Hemipareza. Hemiplegia - paralizia unei jumatati a corpului:
- hemipareza
- hemiparestezii
1. Cefalee intensa
2. Tulburari senzitive
- arsuri
- senzatii de cald , rece
- furnicaturi
3. Tulburari senzoriale
a) Tulburari oculare
- scaderea acuitatii vizuale
- diplopie
- pierderea mono sau bioculara a vederii
b) Tulburari gustative
- pierderea senzatiei gustative
- tulburari olfactive
- pierderea mirosului
c) Tulburari acustice
- hipoacuzie
- surditate
- tulburari tactile
- hipoestezie
- hiperestezie
- ischemia cerebrala prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri
sau de vârsta mijlocie cu valvulopatii reumatice în fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa
traumatisme , dupa operatii.
2. Hematomul intercerebral primar :
1. Debut brusc cu aparitia hemiplegiei
- hemipareza
- hemiparestezii
- tulburari de sensibilitate
2. Se dezvolta sindromul de hipertensiune intracraniana cu
- cefalee
- varsaturi
- staza papilara
3. Bolnavul are uneori stari de agitatie sau intra în coma
3. În hemoragia cerebrala se observa :
1. Debut brusc (ictal, apoplectic) cu instalarea rapida si totala a hemiplegiei.
2. Cefalee violenta unilaterala
3. Ameteli care preced coma
4. Coma profunda
5. Tulburari vegetative: greturi , varsaturi, tahicardie, respiratie stertoroasa, facies
vulturos, transpiratie profunda.
Se descriu trei faze evolutive:
a) Faza comatoasa
Aspect general:
- Fata congestionata
- Capul si globii oculari deviati de partea hemiplegiei, daca focarul cerebral este
iritativ
- Anizoconie- pupila midriatica de partea hemipleziei
- Respiratie stertoroasa si dispnee Cheyne – Stoks
Examen neurologic
- sensibilitate alterata
- mobilitate , tonus muscular disparute
- reflexe – Ahun- Babinski pozitiv de partea hemiplegiei.
- reflexe osteotendinoase disparute
- pupile dilatate la lumina
Alte semne clinice
- Hipertermie 39º- 40ºC
- Lichid cefalo- rahidian hemoragic hipertensiv.
- Tensiunea arteriala poate fi marita.
b) Faza de hemiplegie flasca
În circa 30% din cazuri tabloul clinic se amelioreaza bolnavul iese din coma
ramânând cu hemiplegie flasca.
c) Faza de hemiplegie spastica
Apare la 1-2 luni de la debut .
10
4. Hemoragia subarahnoidiana
1) Debutul supraacut este rar si se caracterizeza prin:
- coma profunda
- crize de rigiditate prin decerebrare(aparitia unei contractii - rigiditati în
extensiune).
2) Debutul acut este forma cea mai frecventa si se caracterizeaza prin:
- cefalee acuta urmata de instalarea comei
- coma superficiala 1-2 zile
3) Sindromul meningean se caracterizeaza prin:
- varsaturi
- cefalee
- fotofobie
- redoarea cefei
- semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse la încercarea
de ridicare a trunchiului în pozitia sezând.)
- semnul Brudzinski (flectarea puternica la un membru inferior, a gambei pe
coapsa si a coapsei pe bazin determina în mod reflex o miscare similara a membrului
opus)
4) Debutul subacut si insidios se caracterizeaza prin:
- cefalee progresiva
- sindrom meningean discret
Tablou clinic general
- Sindrom meningean
- Tulburari de reflexe
- Reflexe osteotendinoase vii
- Babinski prezent
Alte semne clinice:
- modoficari oculare
- anizocoree
- edem
- staza papilara.
- pareze
- paralizii ale nervilor oculomotorii
5. Encefalopatia hipertensiva
Tablou clinic general
- Cefalee intensa si crize cefalice violente cu caracter pulsatil si localizare
occipitala sau frontala insotita de greturi sau varsaturi
- Tulburari vizuale:
- vedere în ceata
- ambliopie
- Crize epileptice
- Modificari ale fondului de ochi- edem papilar .
11
- Modificari ale lichidului cefalo- rahidian- cresterea presiunii lichidului cefalorahidian
- Modificari ale electroenfefalogramei.
6. Tromboflebite cerebrale
Tablou clinic general
- Sindrom infectios
- febra 37,5º-38ºC
- viteza de sedimentare a hematiilor este crescuta
- leucocitoza
- Sindrom de hipertensiune intracraniana
- cefalee intensa, persistenta
- varsaturi
- staza papilara
- edem
- Sindrom motor
- crize convulsive localizate, generalizate.
- Fenomene deficitare motorii.
- Tulburari psihice
- stari confuze
- agitatie psihomotorie
E. Tratamentul accidentului vascular cerebral – medicamentos
Tratamentul trebuie sa contina :
- vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverina, miofilin, sermion).
- Sedative:
- plegomazin
- fenobarbital
Anticoagulante :
- heparina
- trombostop
Diuretice:
- furesomid
- sulfat de magneziu 25%
Hidratare:
-glucoza10% sau 20%
- manitol 20%
- ser fiziologic 33%
- hemisuscinat de hirocotizon
- persantin
Hemostatice – vitamina K, adrenostazin, etamsilat.
Tratamentul cu vasodilatatoare:
Vitamina B1 : Sub forma d comprimate ;sub forma de fiole 1ml si 2ml solutie apoasa injectabila.
administrarea orala 3 – cp/zi;intramusculara 10mg/zi sau in perfuzie.
Vitamina B6 : sub forma de comprimate a 250mg;sub forma defiole a 2ml sau 5ml solutie apoasa
injectabila.
- administrare pe cale orala de la 250mg -1g/zi ;intramuscular sau intravenos lent 100mg-1g/zi.
Vitamina PP :
-sub for a de comprimate , sub forma de fiole 2ml solutie apoasa injectabila.;
-administrarea pe cale orala 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaza 100-200mg de
2-30ori/zi;pe cale intramusculara sau intravenoasa foarte lent.
Papaverina :
-sub forma de cimprimate ;sub forma de fiole a ml si ml solutie apoasa injectabila
-administrarea pe cale orala 3-5cp/zi ;intramuscular sau in prfuzie intravenoasa lent diluata in
solutie clorurata sau glucozata izotone cate 40-200mg osata
Miofilin :
-sub forma de comprimate;sub forma de fiole a 20ml sau 10ml solutie apoasa injectabila
- se administreaza pe caleorala inravenoasa sau in perfuzie.
Sermion :-se exercita la nivelul cerebral prin reducerea rezistentei vasculare si prin cresterea fluxului
arterial si consumului de O2 si glucoza.Este deosebit de bun in cresterea si normalizarea circulatoei
arteriale.Se administreaza pe cale orala 5 – 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate pe perioade
prellungite de timp;in perfuzie intravenos 4-8mg /doza in 100ml ser fiziologic sau glucozata prin ifuzie
lenta.
Tratamentul cu anticoagulante :
Heparina – sub forma de fiole a1ml de solutie apoasa continand heparina sodica 5.000U.I
-se administreaza pe cale intravenoasa prin injectie a 5.000Ui la 4-6 ore sau chiar 8 ore , se
poate admnistra si in perfuzie.
Trombostop.
-sub forma de comprimate continand acenocumazol 2mg.
- se administreaza pe cale orala 4mg/zit imp de 2zile ca doza de atac , apoi 1-2mg/zi pentru
intretinerea efectului in functie de timpul de ptrtrombina –cca 25%valoarea normala.
Tratamentul cu diuretice.
Furesomid :
-sub forma de comprimate continand furesomid 40mg;sub forma de fiole a 2ml solutie apoasa
injectabila continand furesomid 20mg.
-administrarea pe cale orala 40-80mg/zi si se creste sub controlul ionogramei pana la 240mg/zip
e cale intravenoasa foarte lent cel mult 4mg/min pe cale intramusculara 40-80mg.
Tratamentul anticonulsivant :
Sulfat de magneziu :
-sub forma de fiola a 10ml solutia apoasa injectabila continand sulfat de magneziu 2gr;
-administrarea intramuscular sau intravenos lent cu multa prudenta 1-3fl/zi.
Tratamentul cu hemostatice:
Vitamina K Fitomenadion:
-sub forma de fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand fitomenadiona 10mg.intravenos
foarte lent 2-10mg/zi;dozarea poate fi controlata print imp Quick sau prin trombotest.
CAPITOLUL III
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE UTILIZATE ÎN AVC
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
Asistenta are datoria de a favoriza respiratia prin desfacerea la gat, eliberarea cailor respiratorii
superioare, eventual indepartarea protezei mobile, masurarea TA, observarea respiratiei; pozitionarea
corecta a bolnavului; creaza conditii optime de spitalizare (microclimat, pat dotat cu tot auxiliarul
necesar, sursa de oxigen, crearea unei obscuritati); evalueaza capacitatea bolnavului de a se mobiliza,
asezarea membrelor acestuia in pozitie functionala, mobilizarea pasiva, mobilizarea activa daca starea
lui permite; incurajeaza bolnavuls a se mobilizeze singur in pat cat poate si daca poate; ajuta bolnavul
in deplasare si il invata cum sa foloseasca anumite mijloace pentru deplasare (fotoliu rulant, cadru
metalic, baston).
De asemeni asistenta evalueaza: capacitatea bolnavului de a vorbi, citi, scrie; capacitatea de
deglutitie; observa integritatea mucoaselor.
Asistenta are rol in pregatirea fizica si psihica a bolnavului atunci cand acesta este supus unor
investigatii radiologice, examinari radioactive cu radioizotopi, examinari electrice, unor punctii
lombare, occipitale, examenlului fundului de ochi, recoltarii produselor pentru examene de laborator;
serveste medicul cu materialul necesar; respecta si asigur regulile de asepsie.
RECOLTAREA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN
LCR este un produs de secretie al plexurilor coroide la nivelul ventriculului IV , cu rol de
protectie a SNC , cu rol nutritiv si excretor , care circula in spatiul subarahnoidian .
Este o metoda de rutina care furnizeaza date esentiale in diagnosticul neuroinfectiilor si
hemoragiilor meningiene, in afectiuni neurologice si neurochirurgicale, al starilor comatoase .
Recoltarea se executa pe nemancate, prin punctie lombara, suboccipitala sau ventriculara .La
pacientii cu stare generala alterata se executa in decubit lateral pentru a evita
lipotimia .Tehnica de punctionare si prelevare va fi strict asptica. Se observa presiunea de
scurgere sau se masora tensiunea cu manometrul Claude. Se extrag 10 – 20 ml ( dupa scurgerea
catorva picaturi ). Lichidul se repartizeaza in mai multe eprubete sterile ( pentru diferite
examinari )- aproximativ 4 ml in fiecare eprubeta. Se fac examinari :
- Citologice ( masurarea elementelor celulare /mm : limfocite , polinucleare ,
eozinofile ,atipii celulare )
- Bacteriologice – BK si alti germeni
- Serologice - sifilisul SNC
- Biochimice
LCR = solutie apoasa , bogat salina , limpede ca apa de stanca .
Volum: 100 -150 ml ; D =1005 – 1009 ; pH = 7,4 – 7,5
Tensiunea :
- 10 – 20 cm apa in decubit lateral
- 20 – 25 cm apa in pozitie sezand
- 0 – suboccipital
- 0 – 5 cm apa la sugari
-
Prin punctia executata se verifica prezenta sau absenta sangelui .Punctia lombara este conta
indicata in caz de hipertensiune craniana - deoarece , prin extragerea de lichid , exista riscul de
a provoca accidente foarte grave . Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea structurilor
cerebrale ( amigdalelor cerebeloase in gaura occipital ), producand compresiune bulbar (asupra
centrilor vitali) , ceea ce poate cauza moartea . pentru aceasta , toate punctiile lombare trebuie sa
fie precedate de un examen al fundului de ochi - pentru a verifica presiunea intracraniana .
- EXAMENUL FUNDULUI DE OCHI ( OFTALMOSCOPIA )
Examinarea se face intr – o camera obscura cu ajutorul oftalmoscopului care mareste
elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directa se examineaza : corpul vitros , retina ,
papilla nervului optic ( pata oarba ), macula ( pata galbena ), vasele retiniene .
Pregatirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila sa
fie dilatata . In acest scop asistenta medicala va instila 1 – 2 picaturi de homatropina 1% sau
mydrium in sacul conjunctival , cu 30 minute inainte de examinare .
Administrarea de homatropina si mai ales de atropina este contraindicate in glaucom .
MASURAREA TENSIUNII IN ARTERA CENTRALA A RETINEI
Se determina cu oftalmodinamometrul , imediat dupa examenul F.O. ; pregatirea bolnavului este
comuna pentru ambele examinari .
Valoarea normal a T.A.C.R.= 35 mmHg +_10
Examenul F.O. si masurarea T.A.C.R. se indica : in bolile cardiovasculare , renale , diabet zaharat
, pulmonare precum si in tumori cerebrale , boli neurologice .
ELECTROENCEFALOGRAFIA ( E.E.G. )
Inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului .Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu
electrozi metalici . Se pot inregistra simultan 4 , 6 , 8 , 10 , 12 sau 24 derivatii , dupa numarul
canalelor pentru care sunt construite . Pe traseele obtinute , se pot distinge 4 tipuri de ritmuri
cerebrale :
-ALFA =8 12 c/ s
-BETA =14 – 30 c/s
-TETA = 4 – 7 c/s
-DELTA = 0,5 – 3 c/s
E.E.G. se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie; al infectiilor neurologice
, al traumatismelor cerebrale , leziuni vasculare , tumori cerebrale .
Pregatirea pacientului :
-3 zile inainte este interzisa medicatia
-scalpul si parul sa fie curate ( se spala parul )
-se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca
-se explica procedura : durata 1 ora sau mai mult ; testul nu este dureros ; electrozii sunt atasati
pe cap
-pacientul sta confortabil intr – un scaun sau este culcat pe pat , cu ochii inchisi , nemiscat ,
pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul
-copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea .
ANGIOGRAFIA CEREBRALA
- Arteriografia cerebral :
- este indicata pentru vizualizarea radiologica a sistemului arterial cerebral ; usual , vasele
folosite pentru introducerea cateterului sunt : carotida , vasele cerebrale sau femurale ; substanta
de contrast se injecteaza atunci cand se fac filmele .
Pregatirea pacientului :
-sedare , evaluarea functiilor vitale , testarea la iod , explicarea procedurii ; durata 2 – 3 ore
-anestezia locala la locul punctiei
Dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute . Se verifica
frecvent locul punctiei pentu prezenta unui eventual hematom . In cazul folosirii carotidei , se
verifica eventual aparitie a dificultatii respiratiei sau a deglutitiei . Substanta folosita poate creste
presiunea intracraniana .
EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU
Functia de echilibru se controleaza prin semne spontane vestibulare si probe provocate.
Semne spontane
- Nistagmusul spontan (miscarea ritmica a globilor oculari, care poate fi orizontala, pe verticala sau
rotatorie)
- Proba bratelor intinse (persoana examinata trebuie sa tina bratele intinse, in pozitie fixa, timp de 2
minute, cu ochii inchisi). In cazul unei alterari functionale bratele deviaza pe partea labirintului in
hipofunctie.
- Proba Romberg (cand bolnavul sta in pozitie verticala, cu bratele lipite de corp si picioarele
apropiate, cu ochii inchisi). Exisata trei posibilitati : pozitia capului nu deviaza (normal), deviaza
in dreapta sau deviaza in stanga.
- Proba mersului in stea (Weil-Babinsky) : bolnavul legat la ochi si supravegheat de un ajutor face
5 pasi inainte si 5 pasi inapoi intr-o directie indicata. Daca exiata o leziune labirintica, bolnavul,
in loc sa urmeze o linie dreapta, va devia progresiv spre labirintul in hipofunctie
Semne provocate
- Prora calorica (irigatia timpanului cu apa calda 40ºC si apa rece 25ºC; se urmaresc nistagmusul si
celelalte reactii vestibulare)
- Proba rotatorie (bolnavul este asezat pe un scaun rotator care se invarteste cu 10 turatii in 20
secunde, apoi se opreste brusc; se masoara durata nistagmusului, care in mod normal este de 10-
20 secunde)
- Proba pneumatica cerceteaza nistagmusul prin compresiunea si decompresiunea cu un dus de aer
cu para Politzer a labirintului membranos, in cazul unei fistule labirintice.
- Proba electrica se face cu un curent continuu de intensitate mica. Doi electrozi inveliti in tifon se
aplica, unul pe un tragus si al doilea pe celalalt tragus. La trecerea curentului electric, de la un pol
la altul, la un individ normal se constata deviataia capului intodeauna spre polul pozitiv.
CAPITOLUL IV
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Educatia sanitara constituie o parte integranta a complexului de masuri de ordin
curativ si profilactic fiind menita sa contribuie la cresterea eficientei tratamentului, la
scurtarea duratei acestuia, la prevenirea complicatiilor si recidivelor.
Controale medicale regulate. Tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute.
Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat.
Viata mai activa. Noile studii, ample, arata ca activitatea fizica scade semnificativ
riscul de AVC, în parte datorita reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru
AVC: tensiunea arteriala crescuta si afectiunile cardiace. Cu cât o persoana e mai activa
din punct de vedere fizic, cu atât se reduce mai mult riscul dee AVC. Persoanele cu
activitate moderata au un risc cu 20 % mai mic decât cele inactive. Persoanele cu
activitate crescuta au un risc cu 34% mai mic. Exercitiile fizice pot ajuta de asemenea la
cresterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism, care duce si ea
la rândul ei la scaderea riscului de AVC.
Controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (în special
fibrilatia atrila), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sânge, cum ar fi
boala arterelor coronare.
Fara fumat/ renuntarea la fumat. Consumul zilnic de tigari creste riscul de AVC de
doua ori si jumatate.
Administrarea de medicamente pentru scaderea colesterolului, numite statine, la
persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic, un
AIT sau un AVC.
Prin educarea bolnavului se realizeaza prevenirea complicatiilor si a recidivelor în
cursul bolilor, precum si profilaxia incapacitatii de munca. Prin educarea familiei
bolnavului se asigura îngrijirea completa a acestuia.
Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educatie sanitara sa contribuie la marirea
eficientei masurilor terapeutice si la vindecarea bolnavilor. Utilizând corect mijloacele de
educatie sanitara ea trebuie sa îndrume organizarea regimului igieno-dietetic, sa-l ajute pe
bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea constienta si
corecta a recomandarilor.
Bolnavului i se aduc la cunostinta bolile cu risc în aparitia accidentului vascular
cerebral - fibrilatia atriala, traumatismele craniene, malformatiile vasculare, diabetul,
sindromul hemoragipar.
Totodata bolnavului i se aduce la cunostinta tratamentul recomandat de medic si i
se explica efectele fiecarui medicament, modul de administrare cu scopul convingerii
bolnavului aupra necesitatii respectarii orarului de administrare si a dozelor prescrise de
medic.
Rolul esential al asistentei medicale consta în a ajuta persoana bolnava sa-si
mentina sau sa-si recâstige sanatatea sau sa-l asiste în ultimele clipe ale vietii prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur daca ar fi avut vointa sau
cunostintele necesare si sa îndeplineasca aceste functii pentru a-si recapata independenta
cât mai repede posibil.
Bolnavii cu AVC sunt mobilizati la pat; ei isi pun iintrega lor nadejde in asistenta medicala care are
sarcina de a-i ingriji. In aceste cazuri asitenta creeaza conditii optime de comfort, efectueaza igiena
generala si corporala, asigura alimentarea la pat activ sau pasiv, supravegheaza starea generala
(urmareste si noteaza zilnic functiile vitale si vegetative: puls, respiratie, TA, temperatura, diureza,
scaun, tegumente, mucoase), aplica mijloacele de prevenire a escarelor (aparitia unei escare este o nota
proasta pentru asistenta), previne complicatiile, desfasoara activitatea de educatie pentru sanatate.
Asistenta medicala asigura tramentul la pat si tot la pat executa EKG. Din tratament fac parte
lichidele administrate intravenos: manitol, solutii de glucoza hipertone, corticoizi, solutii clorurate
izotone.
Reguli de administrare a medicamentelor:
- Respectarea medicamentelor prescrise
- Identificarea medicamentelor prescrise
- Verificarea calitatii medicamentelor, sa nu fie degradate alterate
- Respectarea caii de administrare
- Respectarea orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
- Respectarea dozei prescrise
- Respecvtarea somnului fiziologic al pacientului
- Evitarea incompatibilitatii intre medicamente
- Servirea pacientului cu doza unica de medicament
- Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor
- Lamurirea pacientului asupra medicamentelor prescrise
- Anuntarea imdeiata a greselilor de administrare a medicamentelor
- Administrarea imediata a medicamentelor deschise
- Prevenirea infectiilor intraspitalicesti
Asistenta medicala asigura tratamentul la pat , bolnavilor . Din tratament fac parte si lichidele
administrate intravenous : manitol solutii de glucoza hipertone , corticoizii , solutii clorurate
izotone .
Medicamentele sunt substante de origine animal , vegetala sau chimice de sinteza transformate
prin operatii farmaceutice intr – o forma de administrare ( tablet , drajeuri , capsule , solutii ) ,
folosite pentru prevenirea sau ameliorarea sau vindecarea bolilor . Medicamentele sunt destinate
uzului extern sau intern . Ele se administreaza pe diferite cai cum ar fi :
Cai directe :
-suprafata cutanata si a mucoaselor
-digestiva ( orala , sublinguala ,gastric , intestinala )
-respiratorie ( nazala ,traheobronsica )
-urinara ( uretrala )
Cai indirect
-tesutul cellular subcutanat
-tesutul cellular muscular
-intravenos
-intradermic
Calea intradermica este rezervata unor probe biologice ( reactia la tuberculina ) , vaccinari si
efectuarea preanesteziilor locale .
Daca din punct de vedere clinic nu exista o deosebire existentiala intre medicament ,
aliment si otrava , doza administrate determina diferntierea actiunii asupra organismului ca
aliment , medicament sau toxic .
De exemplu NaCl este consumata zilnic ca aliment dar poate fi folosita ca medicament .
In ingrijirea bolnavuluieste foarte important sa se cunoasca pentru fiecare medicament
urmatoarele :
-Doza terapeutica este cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit
-Doza maxima este cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene
toxice
-Doza toxica este cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism
-Doza letala este cantitatea care provoaca moartea .
Reguli de administrare a medicamentelor
Deoarece administrarea medicamentelor presupune o mare raspundere atat pentru medic cat si
pentru asistenta medicala si , pentru a evita erorile care pot fi fatale se vor respecta urmatoarele
reguli :
-Respectarea medicamentelor prescrise – nu se inlocuieste un medicament cu altul cu effect
asemanator fara aprobarea medicului
-Identificarea medicamentului prescris – pin verificarea etichetei inainte de administrare sau a
medicamentului insusi ( asistenta medicala trebuie sa – l recunoasca dupa ambalaj , forma de
prezentare , consistent , culoare , miros )
-Verificarea calitatii medicamentelor– sa nu fie alterate , degradate . Medicamentele isi schimba
culoarea sau aspectul ( decolorare , tulburare ,precipitare , sedimentare , lichefiere
-Resectarea caii de administrare –este obligatorie ; nerespectarea caii de administrare poate duce
la accidente grave
-Respectarea orarului de administrare, a ritmului prescris de medic – este obligatoriu ,deoarece
unele substante se descompun sau se elimina din organism intr un anumit timp. Medicamentele la
care doza terapeutica este apropiata de cea toxica, dar nu se respecta orarul se pot transforma
in otravuri prin cumularea dozelor . Deasemenea nerespectarea orarului poate duce la anularea
efectelui therapeutic iar in cazul antibioticelor , chimioterapeuticelor se produce rezistenta
organismului fata de germeni . Orarul de administrare este in functie si de alimentarea
pacientului deoarece unele pentru a avea effect therapeutic se administreaza inainte de masa
( pansamentele gastrice ) ,altele in timpul alimantatiei ( fermenti digestive ) iar altele numai dupa
masa ( antiemetice ) .Nu se respecta orarul de administrare cand apar schimbari in starea generala
a pacientului sau manifestari de intolerant . Acestea se aduc de urgent la cunostinta medicului
-Respectarea dozei prescrise
-Respectarea somnului fiziologic al pacientului- orarul de administrare va fi stability astfel incat
sa nu fie necesara trezirea pacientului , cu exceptia antibioticelor , chimioterapeuticelor al caror
ritm impune trezirea .
-Evitarea incompatibilitatii–unele prin asociere devin ineficace sau daunatoare. Asistenta
medicala va cere sfatul medicului inainte de asocierea medicamentelor pe care urmeaza sa le
administreze .
-Servirea pacientului cu doza unica de medicament –va fi administrate personal de catre
asistenta medicala si luata in prezenta ei .
-Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor – consta in a pastra urmatoarea
ordine :
- tablete
-capsule
-solutii
-picaturi
-injectii
-ovule vaginale
-supozitoare
-Lamurirea pacientului asupra medicatiei prescrise in cazul in care efectul medicamentului ar
putea nelinisti pacientul . Asistenta medicala trebuie sa cunoasca astfel pe langa indicatii si
cintraindicatii , incompatibilitatile si efectele secundare ale medicamentului respective .
-Anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentelor . Schimbarea
madicamentului , nerespectarea dozei, a caii de administrare sau a orarului va fi adusa imediat
la cunostinta medicului pentru a se putea intervene si pentru a preitampina complicatiile care ar
putea fi fatale pacientului .
-Administrarea imediata a mdicamentelor deschise
Solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei , deoarece pastrarea lor
permite scaderea eficacitatii medicamentelor sau chiar degradarea lor .
-Prevenirea infectiilor intraspitalicesti– prin respectarea masurilor de asepsie si igiena stabilite
pentru fiecare cale de administrare.
Rolul asistentetului medical in ingrijirea bolnavului cu AVC
A.Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu.
Asistentul medical are rol de a asigura o stare de confort, buna dispozitie , siguranta si totodata
va linisti bolnavul in legatura cu boala sa.
Se vor asigura bolnavilor saloane luminoase ,bine aerisite si incalzire.
Acesti bolnavi trebuie insotiti si supravegheati, pe toata perioada spitalizarii de catre personalul
medical; iar dupa spitalizare , de catre menmbrii familiei sau personalul specializat.
B.Rolul asistentului medical in profilaxie.
Rolul asistentului medical in profilaxia bolilor cerebrovasculare (AVC) este primordial, prin
aceasta se incearca reducerea cazurilor AVC .
Evitarea factorilor declansatori:HTA care este prima cauza sic ea mai favorizanta in aparitia
AVC.
La bolnavii de HTA – se va efectua controlul HTA o data la 1-2 zile sau ori de cate ori este
nevoie.Controlul efectuandu-se de catre medical de familie sau la policlinica sau la policlinica unde
este arondat.
Se va administra medicamentatia specifica efectiunii (HTA)<LA fel si in cardiopatiile
ischemice si aritmiile cardiace.
La bolnavii predispusi la diaber saharat – recoltarea glicemiei periodic sau recoltarea glicemiei
provocate.
In caz de obezitate –regim corespunzator (hipolipidic,hipoglicidic) suprimarea fumatului , iar in
cazul etilismului-reducerea consumului de alcool sau chiar suprimarea lui.
In caz de spondiloza cervicala –corectarea prin tratament specific a afectiunii (tratament
medicamentos si therapeutic)
Evitarea nu in ultimul rand , a stresului in orice fel ar fii el.
C.Rolul asistentului medical in examenul clinic si paraclinic.
Recoltarea sangelui : Recoltarea diverselor probe de sange este efectuata de catre asistentul medical cu
ajutorul tehnicii punctiei venoase.
Punctia venoasa.
Definitie: - prin punctie venoasa se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene cu
ajutorul unei seringi atasandu-i-se un ac.
Scop:
Explorator : cand se urmareste cercetarea diverselor constante biologice ale organismului
Terapeutic: cand se urmareste extragerea unei cantitati mai mari de sange care variaza intre
150-500ml (HTA )sau introducerea in patul vascular a substantelot medicamentoase.
Recoltarea prbelor de sange se face dimineata pe nemancate.
Locurile de electie:
-venele de la plica cotului
-antebrat
- fata dorsala a mainilor
-vena maleolara interna
-vena jugulara
-venele epicraniene la sugari si copii
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si basilica se anastomozeaza dand nastere
venelor mediana cefalica si mediana basilica.
Materiale necesare:
Pentru efectuarea punvtiei venoase se vor pregati pe o tava medicala acoperita cu un camp steril
urmatoarele materiale.:
- ace pentru punctia sterile
- garou
- substanta dezinfectanta
- vata
- musama ( pentru bratul pacientului)
- seringi sterile
- recipiente de recoltat(eprubete si sticlute cu sau fara anticoagulant)
- bonuri de analiza
- prosop si sapun
Pregatirea bolnavului.
Bolnavul este culcat pe spate cat mai comod in pat.I se explica de ce este necesara aceasta
analiza.
AM descopera bratul bolnavului dupa care va aseza o musama sub acesta .
Bratul bolnavului va fi mentinut in obductiee si in extensie maxima.
Locul de electie al punctiei venoase , este la nivelul plicii cotului unde venele
antebratului ,basilica si cefalica, se anastomozeaza dand nastere venelor mediano cefalica si mediana
basilica.Se examineaza calitatea si starea venelor din ambele parti.
Punctia venoasa poate fi executata la nevoie si la venele antebratului , precum sip e fata dorsala
a mainii, vena maleolara interna, vena jugulara , vena temporala superficiala
Pregatirea materialelor necesare.
Tehnica.
Asitentul medical inainte efctuarii se va spala pe maini cu apa curenta si cu sapun, se limpezeste
si apoi se sterge cu un prosop curat.
Asistentul medical , dupa stabilirea locului de punctie , va dezinfecta locul de punctionare si il
va degresa cu alcool.
La nivelul unirii treimi inferioare a bratului cu cea mijlocie se aplica garoul , stranganu-se in asa
fel ca sa se opreasca complet circulatia venoasa fara insa sa se comprime artera, ceea ce se controleaza
prin palpara pulsului radial, apoi se cere bolnavului sa isi stranga pumnul.
Asistentul medica se va aseza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fixeaza vena 4-5 cm
sub locul punctiei exercitandu-se o compresiune si o tractiune in jos asupra tesututurilor cu ajutorul
policelui de la aceasi mana.
Se introduce acul in mijlocul piutonului seringii aspirand sangele pana se extrage cantitatea
necesara.
Se desface garoul dupa care bolnavul va da drumul la pumn.
Se aplica un tampon de vata peste locul punctionat si apoi se extrage acul.
Ingrijirea dupa tehnica a bolnavului.
Dupa tehnica bolnavului va fi superavegheat timp de 3min . Se fa face toaleta regiunii
respective si se schmiba lenjeria de corp si de pat daca sunt stropite cu sange.
Pregatirea sangelui recoltat pentru analiza de laborator.
In functie de scopul urmarit , sangele va fi amestecat cu substante anticoagulante:ozalat de
calciu, citrate, EDTA , florura , heparina, insemantat pe medii de cultura sau lasat ca atare.
Se introduce apoi bonurile de analiza pe care scrie urmatoarele: sectia respective si prenumele
bonavului , varsta, numele de foaie , numarul de salon, diagnosticul si analiza ceruta.
Dupa intocmirea bonutilor acestea vor fi atasate la sangele recoltat si trimise lalaborator.
Sangele recoltat pentru transfuzii se pastreaza in conditii speciale si se supune probelor de
conservare.
Reorganizarea locului de munca :
dupa ce sangele a fost repatizat in sticlute si eprubetele se vor arunca seringa si acul care au fost
folosite la acest bolnav , intr-o galeata special amenajata si apoi se vor trimite la incinerat.
Incidente, accidente in efectuarea puntiei venoase:
-hematomul
- acul poate trece dincolo de vena , perforand si peretele ei opus
-daca bolnavul se plange deameteli;prezinta o stare de paloare accentuate sau alte permonitoare
ale lipotimiei sau colapsului, punctia venoasa trebuie intrerupta sise instiinteazamedicul.
Recoltarea hemuleocogramei
HLG se recolteaza dimineata pe namancateprin puntia venoasa , prin staza
peanticoagulantEDTA in tuburi vacutainer.
Interpretarea rezultatului.
Prin hemuleucograma se poate determina:
-seria rosie
-seria alba
-formula leucocitara
Serria rosie
Hematii =4.500.000-5.000.000/mm
Hemoglobina =12g%-14g%
Hematocrit =42%-44%
Trombocite =150.000-300.000/mm
Seria alba
Leucocite = 6.000-8.000/mm
Formula leucocitara
-neutrofile segmentare =50-70%
Netrofile nesegmentare =0-5%
Bazofile =0-1%
Monocite=2-4%
Limfocite = 25-40%
Plasmocite=absenta in mod normal
Recoltarea ionogramei sanguine
Ionograma sanguina se va recolta dimineata pe nemancate prin punctie venoasa cu staza , pe
anticoagulant –heparina , prin metode vacuitaner.
Se vor extrage cca 3-4 cm sange simplu, amestecandu-se cu heparina pana la omogenizarea
intr-o sticluta(metoda clasica)
Interpretarea rezultatului
Se vor determina:
1.sodiul ionic (NaF+)135-150mg/g
2.potasiu(k+)=3.5-5m eq/l
3.calciu(C+)=4.5-5.5 eq/l
4.clorul (cl-) =96.5-109.5m eq/l
Recoltarea glicemiei
Glicemia se va recolta dimineata , pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza , sange simplu.
Recoltarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH)
VSH se va recolta dimineata , pe namancate, prin punctie venoasa fara staza , pe anticoagulant
citrat de sodiu 38% . Se vor extrage in seringa 1.6ml sange si 0.4 citrat de Na
Interpretarea rezultatului.
Se vor determina urmatoarele valori.
La 1 ore –barbati = 10mm la 1 ore femei =3-0mm
La 2 ore – barbate =22mm la 2ore – femei=28mm
La 24 ore – barbate = 50-80 mm la 24 ore- femei = 70-120mm
Se vor recolta dimineata pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza fara anticoagulant. Se vor
extrage in seringa 5ml sange.
Interpretarea rezultatui.
Ureea sanguina = 10-40mg
Recoltarea timpului Quick, timpul Harvel, INR,TQ, TH se vor recolta dimineatza pe
nemancate.
Interpretarea rezultatului.
TQ = 12-14
IP=85-100%
TIMP DESANGERARE =2-4 MINUTE
TIMP DECOAGULARE= 4-8 MINUTE
TH =60-130
Recoltarea colesterolului.
Se va face recoltarea diminata , pe nemancate, prin punctia venoasa , fara anticoagulant.
Colesterol = 160-240mg%
Rolul asistentului medical in pregatirea bolnavilor pentru explorari radiologice.
1.Examinarea radiologica
Pentru precizarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisiv si examenul
radiologic simplu sau cu substanta de contrast.
Radiografia de craniu.
1.imagine de profil(fronto - occipitala)
-pacientul este pozitionat de catre asistentul medical in decubit ventral avand profilul paralel cu
planul mesei de radiografiat.
2.imaginea de baza
-pacientul este asezat in decubit dorsal cu umerii ridicati flectand foarte mult capul
3.imaginea de fata (“fata inalta”)
Incidente regionale
pentru stancile temporale
pentru fanta sfenoidala si canalul optic
Pregatirea pacientului.
Se comunica cu bolnavul si i se explica necesitatea examinarii si rolul acesteia pentru stabilirea
diagnosticului.
Examinarea bolnavului.
-examinarea se efectueza intr-o camera intunecoasa
-pentru evitarea frisoanelor temperatura=20gr.C
-indicatia examinarii radiologice este data numai de medic
-examinarea este consemnata in foaia de observatie
-se dezbraca regiunea de examinat ,parul lung va fi legat pe crestet
- se indeparteaza obiectele radioopace
-se pozitioneaza pacientul in functie de examinare
-se administreaza substanta de contrast dupa ce am efectuat in prealabil testarea acesteia
-este necesar sa avem la indemana produse cortizonice , antihistaminice
Modificari patologice.
-scleroza craniana
- fractura de bolta craniana
- sindrom de HIC
- defecte ale oaselor craniene
-tumori osoase
- calcificari intracerebrale
- tumori metastazice
- atrofii craniene
- hiperstaza craniana
Arteriografia cerebrala:
Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebrobazilar
Tehnica:
1. in sistemul carotidian:
- punctia directa a vaselor la nivelul gatului
- cateterismul femoral
- pe cale humerala(pe dreapta)
2.in sistemul vertebrobazilar
- punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta)
- cateterism femoral
Pregatirea pacientului : .se pregateste fizic si psihic pacientul
-se pozitioneaza in decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotit opus locului de punctie.
Se fac teste de toleranta de iod
Se sedeaza pacientul
Se supravegheza functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul examinarii
Complicatiile care pot aparea in timpul examinarii:
hematom local
crize comitiale Jacksoniene
crize grand – mal
tulburari de sensibilitate
afazie
hemipareza, hemiplegie
exitus
Manifestari patologice:
-anomalii vasculare cerebrale
-procese expansive intracraniene
-stenoze
- modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale
-obstructii vasculare
Tomografia computerizata.
Aceasta tehnica a fost introdusa la noi din 1972.Tomografia este selective si super localizata
Sistemul tomografic se deplaseaza din treapta decate un grad , efectueaza o rotatie de 180grade
obtinand masuratori densiometrice.
Durata unei examinarai este de cca.30 minute.
Iradierea pacientului este minima.
Se poate efectua cu sau fara substanta de contrast.
Modificari patologice.
-AVC
-abcese cerebrale
-sindrom de hipertensiune intracraniana
-traumatisme craniocerebrale
-tumori cerebrale
-neuroinfectii
-parazitoze.
Exminarea neuroradioactiva si neuroradioizotopica
Scintigrafia cerebrala.
Se efectueaza cu ajutorul izotopilor radioactivi determinandu-se topografia si afectiunea
creierului si maduvei spinarii.
Tesuturile anormale capteaza radiatiile emise de izotopii radioactivi.
Administrarea lor se face per os sau parenteral.
Procedura foloseste dispozitivul de detectie (colecteaza informatia) si dispozitivul de elaborare.
Pregatirea bolnavului.
Cu 2-3 zile inaintea examinarii asistentului medical va administra pacientului pentru a preveni
localizarea izotopului in anumite organe interne sau glande endocrine -lugol.
Modificari patologie.
-tumori cerebrale
-abces cerebral si metastaze cerebrale
-hidrocefalie
-ramolismente cerebrale
-meningioame si hematoame
Masuri de protectie
-personalul medical va purta in mod obligatoriu :manusi, masca, halat, dozimetre
-prezenta paravanelor de plumb obligatoriu
-stocul de izotopi va fi pastrat in incaperi speciale;
Dupa examinarea pacientul va fi izolat pentru a nu deveni sursa de radicatie.
Examinarea neurocletica.
Electroencefalograma(EEG)
EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de Ag sau
Pb , aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pe pielea capului , intranazal si intraauricular.
Biocurentii sunt amplificati , inregistrati de encefalografe electrice cu 4,6,8 10,12 sau 24
derivati.
Pregatirea pacientului.
Asistentul medical va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea
examenului orice medicate sedative, sau excitatoare.
Capul pacientului va fi curat , parul curat si despletit , pozitia pacientului:va fi asezat pe un
fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchisi.Camera va fi izolata fonic electric si de lumina.
Modificari patologice:
-epilepsie
-traumatisme cranio cerebrale
-neuroinfectii
-AVC
-tumori cerebrale
-modificari EEG pot sa apara in hipozie , hipoglicemie, hiperhidratare.
Examinarea biologica.
Cel mai important dintre examenele biolegice de diagnostic este lichidul cefalorahidian.(LCR)
LCR - -ul este secretul in ventricoli de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile subarahnoidiene
prin orificiile lui Magendie si Luschka.
Rolul LCR-ului:
asigura sustinerea si protectia creierului impotriva socurilor traumatice;
pastreaza constanta presiunea intracraniana;
elimina produsi de metabolism ai tesutului nervos catre sange si invers
LCR este in continua circulatie resorbtie si formare;
Prelevarea LCR
Cantitatea fiziologica =140-150ml
Cantitatea recoltata= 2-3 ml
Se face prin punctie lombara
Viteza normala este de 60picaturi/minut
Contraindicatii:
septicemii
infectii ale regiunii punctionate
compresiuni ale trunchiului cerebral
tumori cerebrale
HIC
Obligatoriu inaintea punctiei de face examinarea fundului de ochi
Punctia lombara.
Definitie:
Patrunderea cu ajutorul unui ac in spatiul arahnoidian
Se va strabate ligamentul interspinos. Ligamentul galben, se ajunge la acul arahnoidian cand
curg primele picaturi de lichid.
Locul punctiei intre vertebrele D12-1 sau L4-L5
Materiale necesare:
materiale de protectie a patului – musama, aleza
ace spinale de unica folosinta
manusi chirurgicale sterile
comprese tampoane, leucoplast
eprubete sterile gradate
tavita renala
manometru Claude pentru masurarea tensiunii LCR
solutii dezinfectante:alcool, iod
bonul de analiza
Organizarea mediului
punctia va fi efectuata in cabinetul de tratamente sau la patul bolnavului;
temperature camerei 20C
se interzice activitatile de curatenie, servitul mesei , activitatile zgomotoase ale celorlalti
pacienti;
se interzic vizitele
Pregatirea pacientului.
Se pregateste psihic bolnavul explicandui-se necesitatea acestei tehnici, se combate frica ,
nelinistea si teama pacientului.
Pacientul va fi asezat pe scaun sezand cu mainile pe coapse incrucisate pe piept sau spatar,
capul pacientului va fi plecat inainte , spatele va fimentinut in forma de arc
Asistentul medical se va aseza in fata bolnavului ii va apasa moderat capul acestuia in regiunea
occipitala iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul accentand pozitia dorita.
In pozitia decubit lateral asistentul va avea grija ca pacientul sa fie la marginea patului ghemuit.
Genunchii vot fi mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi.
Rolul asistentului medical in efectuarea tratamentului.
Conduita de urgenta.
Atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral.
Se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta.
Conduita de urgenta in spital.
Se va examina bolnavul de urgenta.
Se vor urmari functiile vitale si vegetative
In caz de cianoza se va administra oxygen.
Se urmareste pulsul si TA si se anunta medical la orice schimbare.
Se urmareste diureza.
Asistentul medical va urma tratamentul indicat de medici.
Rolul asistentului medical in recupararea deficitului motor.
Recuperarea deficitului motor contsa in :
reducerea miscarii;
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recupararii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatory avizata de catre medic.
Etapele recuperarii.
-reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta
Mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate
Combaterea pozitiei de de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia externa a
coapselor
Mobilizarea bolnavilor paralizati :
1.Mobilizarea pasiva:
-se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice
-se efectueaza miscari ale segmentului paralizat
-se mentine supletea articulara
-durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute
-intre mobilizari se vor face scurte pause obligatoriu
2.Mobilizarea activa- se vor supraveghea:
- calitatea miscarilor
- viteza de executie a miscarilor deficitare
- forta fizica
-excitare miscarilor deficitare
CAPITOLUL V STUDIU DE CAZ – PLANURI DE ÎNGRIJIRE
CAZ 1:
DATE RELATIV STABILE
Nume : R
Prenume : M
Varsta : 79 ani
Sex : Feminin
Religie : Ortodoxa
Nationalitatea: Romana
Starea civila : Vaduva
Ocupatia : Pensionara
DATE VARIABILE
Domiciliul : Rural
Conditii de viata si munca : Locuieste singura intr-o casa cu trei camere si dependinte, incalzire
cu lemne, conditii relativ igienice; munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: Tricotaj, emisiuni tv.
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
Date antropometrice
Greutatea : 59 kg
Inaltimea: 1,58 m
Grup sanguin : B III
RH+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitatea vizuala si auditiva: relativ diminuata
Somn : peturbat
Mobilitate: diminuarea fortei musculare
Alimentatie : necorespunzatoare
Eliminari : inadecvate
Antecedente heredo-colaterale
Neaga luesul, TBC-ul in familie, infectia HIV.
Antecedente personale
Fiziologice :
- Menarha la 14 ani;
- Menopauza la 50 ani;
- Sarcini 2: nasteri 1; avort spontan 1;
Patologice :
- Bolile copilariei fara a preciza care anume.
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii
- Deficit motor al membrelor de partea dreapta.
Istoricul bolii
Pacienta R.M., in varsta de 79 ani, prezinta in cursul diminetii deficit de forta la membrele de
partea dreapta, se interneaza de urgenta pentru tartament si examene de specialitate.
Diagnostic la internare
AVC cardioembolic carotidian stang; hemipareza dreapta.
Data internarii
26.10.2012, ora 10:00
Examen clinic pe aparate
Stare generala: alterata
Stare de nutritie: buna
Stare de constienta: constienta
Facies: asimetric
Tegumente: palide, normal colorate
Mucoase: normal colorate
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil, murmur vezicular prezent bilateral
Aparat cardiovascular: TA=180/100 mmHg, AV= 105/min
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Ficat, cai biliare, splina: nepalpabile
Aparat urogenital: rinichi nepalpabil, glob vezical
Sistem nervos, endocrin, organe de simt: Babinski pozitiv dreapta, ROT dr<st, fara tulburari de
limbaj.
PROBLEME DE DEPENDENTA
Probleme actuale
- Alterarea respiratiei si circulatiei
- Eliminari inadecvate
- Dificultate de a se alimenta
- Dificultate de a se deplasa
- Lipsa autonomiei in ingrijirile personale
- Dificultate de a se imbraca si dezbraca
- Atingerea integritatii corporale
- Comunicare ieficienta la nivel motor
- Anxietate
- Somn peturbat
- Incapacitatea de arecrea
- Devalorizare
- Deficit de cunostinte
APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE . EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
EVALUARE
Alterarea
circulatiei
Pacienta sa prezinte
functii vitale in limite
fiziologice in termen
de aproximativ 3-4
zile
-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
temperature
-recoltez sange pentru VSH, uree,
glicemie, cholesterol, fibrinogen,
triglyceride, timp HOWEL, transaminaze
-aAdministrez medicatia prescrisa:
Manitol, Piracetam, Clexan, Trombostop,
ser fiziologic, Digoxin, Nitropector
-in urma interventiilor, autonome si delegate,
27.10.2012
TA=180/100 mmHg
AV=105/min
28.10.2012
TA=170/100 mmHg
AV=80/min
30.10.2012
TA=120/170 mmHg
Av=80/min
Alterarea
mobilitatii
legata de
deficitul motor
manifestat
prin:
-incapacitatea
Pacienta:
-sa efectueze miscari
active cu membrul
inferior si superior
drept
-sa se deplaseze cu
ajutor cativa pasi in
-asigur o pozitie fiziologica a membrelor
pacientei cu bratele pe langa corp, dar nu
lipite de corp
-asez membrele inferioare departe unul de
celalalt cu colaci da vata sub calcaie
-mobilizez pasiv pacienta la doua ore din
decubit dorsal in decubit lateral stang si
28.10.2012
Pacienta efectueaza usoare miscari active ale
membrelor inferior si superior drept, mai
reduse la cel superior.
30.10.2012
Pacienta se ridica in pozitie semisezand
ajutata.
de miscare
voluntata:
hemicorp drept
-limitarea
amplitudinii de
miscare
-lipsa
coordonarii
miscarilor
-diminuarea
fortei muscular
termen de 3-4 zile,
apoi pana la toaleta in
termen de 7-8 zile
-sa nu prezinte escare
drept
-solicit cooperarea pacientei la
schimbarile de pozitie
-efectuez miscari passive ale membrelor
prin miscari de flexie, extensie si rotire de
trei ori pe zi cate 5 minute
-invat pacienta sa-si mobilizeze mana
dreapta cu ajutirul celei stangi
31.10.2012
Pacienta se deplaseaza cu ajutor cativa pasi.
02.11.2012
Pacienta, ajutata se deplaseaza la toleta.
Deficit de
autoingrijire
din cauza
deficitului
motor
manifestat
prin:
-incapacitate
de a se spala
-incapacitate
de a se
imbraca
-dificultate de
Pacienta sa fie
capabila sa-si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire, de a se
spala, de a se
imbraca, in decurs de
aproximativ 7 zile
-antrenez pacienta in efectuarea
autoingrijirilor
-evaluez cu pacienta ce poate sa faca
singura si ce nu poate legat de ingrijire de
igiena (se spala pe fata cu mana stanga,
nu-si poate face toaleta intima)
-ma ingrijesc sa-I fie asigurate ingrijirile
de igiena personala lae pacientei (izolare
cu un paravan)
-dupa fiecare toaleta efectuez frictiuni ale
spatelui, toracelui si membrelor cu alcool
mentolat si pudra de talc
-incurajez pacienta sa se alimenteze
27.10.2012
Pacienta a fost alimentata in perfuzie I.V.
29.10.2012
Pacienta foloseste mana stanga pentru a se
alimenta, a se imbraca, a se spala pe fata, pa
maini
01.11.2012
Pacienta inceatca in permanenta sa exerseze
miscari cu mana dreapta
a se alimenta
-incapacitate
de a se deplasa
la toaleta
folosind mana stanga
Alterarea
eliminarilor
Pacienta:
-sa prezinte
diminuarea retentiei
urinare
-sa redobandeasca
emisie urinara in
limite fiziologice in
decurs de aproximativ
7 zile
-ii explic pacientei care este cauza
retentiei, ca este o situatie remediabila
-ii explic necesitatea sondajului vezical
(instituirea sondei à dèmeure pentru o
perioada de timp)
-efectuez sondajul medical la indicatia
medicului
-urmaresc diureza zilnica
27.10.2012
Pacienta suporta sonda à dèmeure
29.10.2012
Dupa scoaterea sondei à dèmeure, episoadele
de emisie urinara sunt in limite fiziologice
-pacienta cere plosca la nevoie
Somn peturbat Pacienta sa
beneficieze de somn
corespunzator
cal;iitativ si cantitativ
in decurs de trei patru
zile
-favorizez odihna pacientei prin
suprimarea surselor care-I pot determina
discomfort si iritabilitate
-identific cauza anxietatii
-administrez tratament mediacl
(diazepam- o fiola- seara
-observ efectul acestuia asupra
organismului pacientei
28.10.2012
Pacienta are somn regenerator fara cosmaruri
29.10.2012
Pacienta adoarme cu usurinta si se trezeste
odihnita
30.10.2012
Starea de neliniste a disparut.
Pacienta s-a obisnuit cu persoanele cu care
imparte salonul; s-a resemnati in fata situatiei
cu privire la starea sa de sanatate.
Incapacitatea Pacienta sa-si -determin pacienta sa-si exprime Pacienta odata cu ameliorarae starii sale de
de a se recrea recapete increderea in
fortele proprii in
termen de o
saptamana
sentimentele, ii castig increderea si o ajut
sa depaseasca momentele dificile
-aleg mijloaele de recreere in functie de
starea sa fiziologica
-administrez si supraveghez efectul
tratamentului indicat de medic
sanatate si-a recapatata buna dispozitie si
increderea in propriile forte
Devalorizarea Pacienta sa-si
recapete interesul fata
de sine si de altii in
decurs de 7 zile
-ma ingrijesc sa cunosc sentimentele, in
interesele si capacitatile pacientei, pruin
dialogul pe care il port zilnic cu aceasta,
acordandu-I atentia cuvenita
-ajut pacienta sa se adapteze la noul rol,
sa realizeze o perceptive justa a realitatii,
sa se integreze in colectiv
Pacienta a reusit sa treaca peste sentimental
de inferioritate si de pierdere a imaginii de
sine, a acceptat justa realitate cu resemnare.
Deficit de
cunostinte
Paqcienta sa capete
cunostinte despre
boala, regimul de
viata pentru a preveni
un nou accident
vascular
-explorez nivelul de cunostinte al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la
recuperare
-identific manifestarile de dependent,
interactiunile lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi
cunostinte
Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta
interes pentru acumularea de noi cunostinte
despre boala, tratament, mod de recuperare,
prevenirea recidivelor.
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL
CERUT
MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE
VALOAREA
OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA
vacutainer cu capac mov
4000-8000/mm
7500/mm
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA
vacutaner cu capac mov
12-15 g% 13,0 g%
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
40-45% 41 %
Trombocite P,v.-2ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
150.000-400.000/mm 225000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Cholesterol 5ml sange simplu
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
140-220 mg% 202mg%
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
5-17u.i. 20 u.i.
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
4-13u.i. 13 u.i.
Uree p.v.-2 ml sange simplu
nehemolizat ;vacutainer
20-40mg% 35 %
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
50 mg% 47 mg%
Timp HOWEL p.v. 4,5 ml sange /0,5ml
oxalat de sodiu
vacutainer cu capac rosu
sau portocaliu
90”-150” 180”
Cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%
-f=0,5 gr%
0,8 gr%
Externarea pacientei
Data externarii: 04.11.2012
Starea la externare: ameliorata
- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea dreapta ,semnul
Babinski prezent, fara tulburari de limbaj. Pe parcursul intrnarii s-au efectuat investigatii confirmandu-
se diagnosticul de avc ischemic .,in urma tomografiei . I s-au administrat medicamente anticoagulante
, diuretice , hipotensoare . Starea generala a pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la
tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorata , urmand tratament in ambulatoriu.
Bilantul autonomiei:
Evaluarea functiilor vitale:
Respiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
TA in limite fiziologice ta=120/70mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dapa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola
CAZ 2
II.1.CULEGEREA DATELOR
1. Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
2. Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
II.1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relative stabile
Nume: S
Prenume: I
Varsta: 55 ani
Sex: feminine
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: casnica
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu sotul si cei doi copii ( fiica si fiul – ambii
casaroriti);ea si sotul dispun de doua camere , dotate confortabil , incalzire cu lemne, conditii relative
igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: emisiuni TV
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
Date antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ normale
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie: desodata, fara grasimi animale
Eliminari: in limite fiziologice
Antecedente heredo-colaterale
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
-sora, cancer mamar
Antecedente personale
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 14 ani;
-menopauza –la 52 ani;
-sarcini:2;nasteri :2
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
-HTA depistata la 50 ani;
-neoplasm col neoperat – cu chimioterapie-2006
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii
-cefalee
-ameteli
-deviere spre stanga
-pierderea starii de constienta
Istoricul bolii
Pacienta S I , in varsta de 55 ani care prezinta in ziua precedenta vertij, cadere spre stanga urmata
de pierderea constientei a fost internata la Spitalul “Elena Beldiman” din Barlad.
Diagnostic la internare
AVC ischemic VB
Data internarii
27.10.2012 ora 13:50
APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea
circulatiei
Pacienta sa
prezinte valori ale
Ta in limite
fiziologice in 3
zile.
-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de
temperatura
-recoltez sange pentru hematocrit , hemoglobin
a, glicemie , timp de protombina
-administrez medicatia prescrisa: vasodilatatoare ,
hipotensoare , diuretice.
28.10.2012
TA=200/80mmHg
AV=88/min
30.10.2012
TA=170/90mmHg
31.10.2012
TA=160/70mmHg
Dificultate
de a se misca
-caderi,
loviri, raniri
Pacienta sa se
poata deplasa
singura in decurs
de 3 zile
-redau increderea pacientei ca starea de pierdere a
echilibrului , este trecatoare
Insotesc pacienta la baie
-identific capacitatea si limitele fizice ale pacientei
-in pima zi pacienta este servita cu plosca la
pat
-a doua zi merge sprijinita
-a treia zi merge cu ajutorul unui cadru
Alimentatie
in deficit
Pacienta sa fie
alimentata
conform nevoilor
organismului si
bolii
-constientizez bolnava de importanta si
necesitatea respectarii regimului alimentar
-dupa pranz ii recomand ore de odihna deoarece
in aceasta perioada procesul de digestie
blocheaza energia organismului prin angajarea
unei mari cantitati de sange la nivelul organelor
abdominal
-pacienta se conformeaza si respecta regimul
alimentar
Zilnic mesele au fast echilibrate nutritional cu o
cantitate de alimente necesare nevoilor sale
energetic
Comunicare
ineficienta
Pacienta:
-sa foloseasca
-cercetez posibilitatile de comunicare ale
pacientei
28.10.2012-pacienta este receptive si dornica de
comunicare
mijloacele de
comunicare
adecvate starii
sale pe durata
spitalizarii
-formulez intrebari simple la care sa –mi raspunda
prin da sau nu, apoi, propozitii simple
30.10.2012-pacienta articuleaza multe cuvinte , cu
putina greutate in articularea lor
31.10.2012
-idem
Dificultate
de a se
imbraca , de
a se incalta
si descalta
Pacienta:
-sa fie capabila a
se imbraca si
desbraca , a se
incalta si
descalta in
aproximativ 3
zile
-ii accord timp sufficient pantru a se imbraca si
desbraca
-ii recomand daca ameteste sa se imrace sezand
pe fotoliu; sa foloseasca haine largi usor de
imbracat si incaltaminte fara sireturi
28.10.2012
-pacienta se ibraca stand pe fotoliu, ajutata in
efectuarea tehnicii
31.10.2012
Pacienta se imbraca singura , fara a sta in
fotoliu
.
Risc de
complicatii
Pacienta:
-sa prezinte
tegumente integre
pe tot parcursul
spitalizarii
-asigur conditii optime de microclimate in
salon
-asigur conditii optime pentru a evita pericolele
de accidentare
Pacienta a fost ferita si protejata impotriva
complicatiilor pe toata durata spitalizarii
Dificultate de
a comunica
Pacienta sa isi
poata exprima
nevoile utilizand
comunicarea
verbal in termen
de aproximativ 3-
-formulez intrbari simple la care sa poata raspunda
afirmativ sau negative prin da sau nu si apoi
propozitii simple
28.10 2012 Pacienta raspunde prin das au nu
30.10.2012 Pacienta silabiseste cuvinte
31.10.2012 Pacienta formuleaza propozitii simple
4 zile
Deficit de
cunostinte
Paqcienta sa
capete cunostinte
despre boala,
regimul de viata
pentru a preveni
un nou accident
vascular
-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind
boala, modul de manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la recuperare
-identific manifestarile de dependent, interactiunile
lor cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
Pacienta este cooperanta, receptiva, prezinta interes
pentru acumularea de noi cunostinte despre boala,
tratament, mod de recuperare, prevenirea
recidivelor.
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL
CERUT
MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE
VALOAREA
OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA
vacutainer cu capac mov
4000-8000/mm
8500/mm
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA
vacutaner cu capac mov
12-15 g% 13,3g%
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
40-45% 40,3 g%
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
150.000-
400.000/mm
223000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/
Steril +1,6 ml sange
Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
5-10mm/1h 5,2 mm/1h
Cholesterol 5ml sange simplu
Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
140-220 mg% 273 mg%
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
5-17u.i. 28u.i.
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
4-13u.i. 20u.i.
Uree p.v.-2 ml sange simplu
nehemolizat ;vacutainer
20-40mg% 36%
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
50 mg% 26,4mg%
Protein C
reactiva
p.v.-2ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac rosu sau
portocaliu
Present sau
absent
Absent
cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%
-f=0,5 gr%
0,8 gr%
Externarea pacientei
Data externarii: 18.10.2008
Starea la externare: sub tratament evolutia a fost favorabila
- Pacienta cu antecedente de HTA, neoplasm col neoperat, prezinta in ziua precedent cefalee ametelii
devieri spre stanga urmata de pierderea cunostintei. Este dusa la spitalul din Barlad sectia neurologie.
La prezentare probe de pareza membre, ROT deflexie bilateral coordonare normal, Romberg pozitiv,
cu deviere spre stanga, plaja linguala. Examenul CT reactive a fost normal. Sub tratament evolutia a
fost favorabila
Bilantul autonomiei:
Evaluarea functiilor vitale:
R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
Ta in limite fiziologice ta=140/80mmhg
Puls in limite fiziologice p=80/min
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-control transaminaze;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
Renuntarea la cafea, alcool, cola.
CAZ 3
CULEGEREA DATELOR
Surse de date:
- Directe: pacienta
- Indirecete : dosarul medical actual, echipa de ingrijire, familia
Metode de culegere a datelor:
- Interviul
- Observatia
- Studiul documentelor medicale
- Colaborarea cu echipa de ingrijire
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relative stabile
Nume: P
Prenume: V
Varsta: 74 ani
Sex: femin
Religie ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: vaduva
Ocupatie: pensionara
Date variabile
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul ( casarorit);int-o casa cu patru camera si
dependinte, conditii relative igienice.
Mod de petrecere a timpului liber: , lecturarea unei carti, emisiuni TV
DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a.Date antropometrice
Greutate:60kg
Talie:1,60m
Grup sanguine:A II
Rh:+
Limite senzoriale
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva: relativ diminuate
Somn: linistit
Mobilitate: diminuata
Alimentatie:in deficit
Eliminari: incontinenta urinara
Antecedente heredo-colaterale
-neaga luesul , TBC-ul, infectiaHIV in familie
Antecedente personale
-FIZIOLOGICE:
-menarha-la 13 ani;
-menopauza –la 54 ani;
-sarcini:2;nasteri :1 ; avort spontan 1
PATOLOGICE:
-bolile copilariei fara sa poata preciza care anume;
INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp stang
Istoricu bolii
Pacienta P V , in varsta de 74 ani care prezinta in cursul diminetii de azi deficit motor total la
nivelul hemicorpului stang se interneaza de urgent pentru investigatii si tratament de specialitate.
Diagnostic la internare
AVC hemoragic,hemiplegie stanga , HTA
Data interarii
26.10.2008 ora 14:15
EXAMEN CLINIC PE APARATE
Stare generala: mediocra
Stare de nutritie: buna
Facies: asimetric
Tegumente: normale
Mucoase: normale
Sistem ganglionar: nu se palpeaza
Sistem muscular: normal reprezentat
Sistem osteo-articular: integru, mobil
Aparat respirator: torace mobil , fara raluri
Aparat cardiovascular: zgomote cardiac crescute , TA=200/100 mmHg, P=74/min
Aparat digestiv : abdomen suplu ,
Ficat,cai biliare,splina: relative normale
Aparat uro-genital:rinichi neplpabili , urini normo- crome
Sistem nervos, endocrin,organe de simt: fara semen meningiene, hemiplegie stanga , pareza faciala
central stanga, Babinski pozitiv –membru stang
SECTIA RADIO-IMAGISTICA
Diagnostic la trimitere:AVC hemoragic
Regiune examinata:craniu
Rezultat: plaja hiperdensa hematica situate capsule renticular de partea dreapta cu fin edem perifocal.
Plaja hipodensa situate occipito parietal dreapta cu topogafie pasagitata. Sistem ventricular usor
asimetric situate pe linia mediana
APLICAREA PLANULUI DE INGRIJIRE
EVALUARE
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE EVALUARE
Alterarea
circulatiei
Pacienta sa prezinte
functii vitale in
limite fiziologice in
termen de aproxim
ativ 3-4 zile.
-masor TA, P, R, T si le notez in foaia de temperatura
-recoltez sange pentru VSH, HLG, protein, glucide,
urobilogen, bilirubina, cholesterol, triglyceride,
fibrinogen, timp HOWEL.
-administrez medicatia prescrisa.
26.10.2012
TA=200/100mmHg
AV=105/min
27.10.2012
TA=170/100mmHg
AV=80/min
28.10.2012
TA=150/70mmHg
AV=76/min
Alterarea
mobilitatii fizice
legata de deficitul
motor manifestata
prin: - incapacitatea
de
miscare(hemicorp
stang);
- lipsa coordonarii
Pacienta :
- sa efectueze
miscari active cu
membrulinferior si
superior stang;
- sa se deplaseze
cativa pasi cu ajutor
in termen de aprox
7-8 zile apoi pana la
Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu
bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.
Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu
colaci de vata sub calcaie.
Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.
In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura
rulata sau cu o perna, bratul deasupra in semiflexie pe
abdomen iar celalalt pe langa corp.
Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare
28.10.2012
A inceput sa miste membrul stang
nferior.
30/10/2012
Deficitul motor ameliorat semnificativ la
nivelul membrul superior stang; pacienta
se ridica in pozitie semisezand.
4/11/2012
Pacienta (ajutata) se deplaseaza la
miscarilor;
- diminuarea fortei
de miscare
toaleta in decurs de
aprox 10 zile.
schimbare de pozitie.
Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu
ajutorul mainii drepte.
toaleta.
Deficit de
autoingrijire din
cauza deficitului
motor manifestat
prin incapacitatea
de a se spala, de a
se imbraca, de a se
alimenta, de a se
deplasa la toaleta.
Pacienta sa fie
capabila sa-si
satisfaca partial
nevoile de
autoingrijire in
decurs de aprox o
saptamana.
Particip la efectuarea toaletei respectand urmatoarea
succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile, apoi
bratele si mainile, partea anterioara a toracelui,
abdomen, fata anterioara a coapselor, se intoarce
pacienta in decubit lateral si se spala spatele, fesele si
fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal
se spala gambele si picioarele, organelle genitale
externe.
Ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale.
Dupa spalarea intregului corp se frictioneaza cu alcool
mentolat indeosebi regiunile expuse la escare.
Ajut pacienta in alimentative – alimentare pasiva.
26/10/2012
Pacienta a fot alimentata pasiv.
28/10/2012
Pacienta este alimentata acti la pat in
decubit lateral stang.
29/10/20012
Pacienta incearca in permanenta sa
execute miscari cu mana si piciorul
stang,.
Incontinenta
urinara legata de
perturbarea
sfincteriana(lipsa
controlului nervos)
manifestata prin
emisie involuntara
de urina.
Pacienta:
- sa prezinte
diminuarea
episoadelor de
incontinent;
- sa redobandeasca
partial continenta
urinara in decurs de
II explic pacientei care este cauza incontinentei si ca
este o situatie remediabila.
II explic necesitatea sondajului vezical.
Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in
conditii de asepsie atat a pacientei si instrumentelor
cat si a mainilor asistentei medicale.
Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un
program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
26.10.2012-Pacienta suporta sonda.
27.10.2008-Dupa scoaterea sondei
episoadele de incontinent sunt mai rare.
Pacienta respecta programul stabilit.
7-10 zile. progressive a intervalelor.
Urmaresc diureza zilnica.
Risc de alterare a
nutritiei prin
deficit legat de
tulburarile de
deglutitie
Pacienta:
-sa-si mentina
starea de nutritive
prezenta , sa fie
alimentata si
hidratata
corespunzator
cantitativ si calitativ
pe toata durata
spitalizarii
Evaluez in permanenta capacitatea de deglutitie
Incerc administrarea orala de lichide (lapte , ceai ),
alimente semisolide (piureuri , legume pasate ), prin
administrarea de cantitati mici la interval mici de
timp.
Manifest rabdare in alimentarea pacientei
Institui la indicatia madicului perfuzii zilnice ,
supraveghez perfuzia instituita, ii explic pacientei ca
este necesara avand in vedere aportul alimentar mic pe
cale orala.
26.10.2012
-pacienta nu prezinta semen de
deshidratare.
27.10.2012
Pacienta bea din cana cu cioc si cu paiul.
Se pot administra pe cale orala alimente
lichide in cantitate de 1500 ml pe zi si
semisolide.
28/10/2012
Pacienta este hidratata corespunzator.
De perseverat.
Perturbarea stimei
de sine din cauza
hemiplegiei
manifestata prin
neliniste, agitatie,
anxietate.
Pacienta sa-si
accepte modificarea
imaginii corporale
tranzitorie.
Explic pacientei ca foarte mult conteaza vointa ei de a
se face bine, pentru a depasi aceasta faza grea.
Sfatuiesc fiul sa nu planga in preajma ei deoarece
efectul ar putea fi negative pt ea.
30/10/2012
Avand in vedere evolutia favorabila,
pacienta este mai linistita, optimista,
increzatoare, incearca sa se adapteze la
noua situatie.
Perturbarea
somnului din cauza
disconfortului
manifestat prin
stare neplacuta
Pacienta sa
beneficieze de
confort fizic si psihic
pe durata spitalizarii.
Discut cu pacienta cauzele disconfortului.
Aplic tehnici de ingrijire curenta necesare obtinerii
starii de satisfactie.
Observ si notez schimbarile.
30.10.2012
Pacienta nu mai prezinta discomfort fizic
si psihic,, prezinta buna dispozitie.
fizica si psihica.
Deficit de
cunostinte
Pacienta sa capete
cunostinte despre
boala, regimul de
viata pentru a
preveni un nou
accident vascular
-explorez nivelul de cunostinte al pacientei privind
boala, modul de manifestare, masurile preventive si
curative, modul de participare la recuperare
-identific manifestarile de dependent, interactiunile lor
cu alte nevoi
-stimulez dorinta de cunoastere
-motivez importanta acumularii de noi cunostinte
Pacienta este cooperanta, receptiva,
prezinta interes pentru acumularea de
noi cunostinte despre boala, tratament,
mod de recuperare, prevenirea
recidivelor.
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL
CERUT
MOD DE RECOLTARE VALORI
NORMALE
VALOAREA
OBTINUTA
Leucocite p.v.-2ml sange/EDTA
vacutainer cu capac mov
4000-8000/
mm
7800/ mm
Hemiglobina p.v.-2ml sange/EDTA
vacutaner cu capac mov
12-15 g% 14 g %
Hematocrit P.v.-2 ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
40-45% 42 %
trombocite P,v.-2ml sange/EDTA
Vacutainer cu capac mov
150.000-
400.000/mm
240.000/mm
VSH 0,4 citrat de Na 3,8/
Steril +1,6 ml sange,Fara staza venoasa
Vacutainer cu capac
negru
5-10mm/1h 6 ml / 1h
Cholesterol 5ml sange simplu Nehemolizat
Vacutainer cu capac
Rosu sau portocaliu
140-220 mg% 202 mg %
T.G.O. p.v.-5 ml sange simplu
nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
5-17u.i. 28u.i.
T.G.P. p.v.-5 ml sange simplu
nahemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
4-13u.i. 20u.i.
Uree p.v.-2 ml sange simplu
nehemolizat ;vacutainer
20-40mg% 36%
cu capac rosu sau
portocaliu
Triglyceride p.v.-5 ml sange simplu nehemolizat
vacutainer cu capac
rosu sau portocaliu
50 mg% 50 mg %
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sange +0.5 ml citrate de sodiu
vacutainer cu capac bleu
200-400 mg % 220 mg %
cretinina -10 ml din prima urina -b=1-1,5gr%
-f=0,5 gr%
0,57 gr %
glicemie Punctie capilara –glucotest
Punctie capilara -2 ml sange / florura de Na-
4mg
80- 120 mg % 124 mg%
Timp
HOWEL
p.v. 4,5 ml sange / 0,5 ml oxalate de sodium
vacutainer cu capac rosu sau portocaliu
90”-150” 220”
II.6. Externarea pacientei
Data externarii: 06.11.2012
Starea la externare: ameliorate.
- Pacienta a fost internata cu manifestari de deficit motor al membrelor de partea stanga, pareza faciala
stanga, semnul Babinski present, fara tulburari de limbaj, cu tulburari de deglutitie. Pe parcursul
internarii s-au facut investigatii confirmandu-se diagnosticul de AVC hemoragic, in urma tomografiei.
I s-au administrat medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit
raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. Este externata in stare ameliorate urmand tratament in
ambulator.
BILANTUL AUTONOMIEI:
Evaluarea functiilor vitale:
R espiratie libera cu frecventa in limite fiziologice r=18r/min
Ta in limite fiziologice ta=120/60mmhg
Puls in limite fiziologice AV=80/min
Se poate deplasa sustinuta. Se alimenteaza singura. Prezinta cunostinte suficiente despre boala si
tratament.
Recomandari la externare:
-regim alimentar hiposodat, sarac in grasimi animale;
-control medical dupa o luna de la externare;
-evitarea situatiilor ca risc (inaltime, foc, tensiune electrica);
-renuntarea la cafea, alcool, cola.
-control periodic la medical de familie.
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
AVC-ul este una din leziunile primitive ale creierului; cel mai adesea apare brusc ( adica nu este
precedata de o alterare progresiva a starii de constienta), frecvent se constata existenta unui deficit
motor (hemiplegie a membrelor drepte sau stangi, hemiplegie facio-brahiala dreapta sau stanga).
Indiferent de forma : ischemic, hemoragic, encefalopatie hipertensiva, AVC este o boala grava, cu
urmarile anterior enumerate, asupra unei functionari a organismului; este o boala chiar cauzatoare de
moarte.
In timpul stagiului de practica in sectia de neurologie a Spitalului “Elena Beldiman” din Barlad,
impreuna cu echipa de ingrijire am acordat o atentie deosebita femeilor cu AVC si am asigurat cu
responsabilitate si profesionalism ingrijirile.
In lucrare am prezentat trei dintre ele :
- R.M. in varsta de 79 ani, a prezentat la internare deicit motor al membrelor de partea dreapta; a
fost diagnosticata cu AVC cardioembolic cardiogen stang, hemipareza dreapta. Dupa 10 zile de
spitalizare, in timpul carora a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate, starea
pacientei s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat (anticoagulante,
diuretice, hipotensoare) si se externeaza cu stare ameliorata urmand tratament ambulator.
- S.I. in varsta de 55 ani, a fost internata cu diagnosticul de AVC ischemic VB; la internare
prezenta cefalee, ameteli, deviere spre stanga, pierderea starii de constienta. Pe parcursul
spitalizarii a beneficiat de tratament si investigatii de specialitate iar evolutia starii sale de
sanatate a fost favorabila.
- P.V. in varsta de 74 ani a fost internat cu diagnosticul de AVC hemoragic, hemiplegie stanga,
HTA. Pe parcursul spitalizarii i s-a efectuat investigatii de specialitate si i-au fost administrate
medicamente antiedematoase, diuretice, hipotensoare. Starea generala s-a imbunatatit,
raspunzand pozitiv la tratamentul administrat. La externare, starea ei de sanatate este ameliorata
si va urma tratament ambulator.
Atentia si speranta pacientilor erau indreptate catre medicul specialist, de a-i insanatosi prin
tratamentul medical de specialitate, catre asistenta medicala de a le administra corect si la timp
tratamentul prescris de medic si de a-i ajuta in rezolvarea problemelor lor, altadata considerate ca
fiind lucruri firesti.
,,Sanatatea nu e totul, dar fara sanatate, totul e ...... nimic.”
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGAFIE:
dr. Gheorghe Vuzitas - NEUROLOGIE SI PSIHIATRIE SOCIETATEA dr. Aurelian Anghelescu STIINTA SI TEHNICA BUCURESTI 2006
Dan Cristescu BIOLOGIE – MANUAL PENTRU CLASA CLASA Carmen Salavastru A XI-A , EDITURA CORINT 2006Bogdan VoiculescuCezar TH. NiculescuRadu Carmaciu
Dr. ROXANA ALBU - ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI
MANUAL PENTRU SCOLILE POSTLICEALE SANITARE
EDITURA CORINT – BUCURESTI 2004
SUB REDACTIA - GHID DE NURSING
LUCRETIA TITIRCA - TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENTII MEDICALI
- INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR DE ASISTENTII MEDICALI
- BREVIAR – EXPLORARI FUNCTIONALE SI INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI
EDITURA VIATA MEDICALA
ROMANEASCA – BUCURESTI 2006
top related