profilaxia bolilor parodontiului

Factorii de risc pentru afectarea țesuturilor

parodonțiului. Profilaxia

Guidea Inagrupa S 1307

Parodonțiul:

• cuprinde totalitatea ţesuturilor care contribuie la fixarea dintelui în alveolă, lucru pentru care a fost numit "aparatul de susţinere" a dintelui.

• este compus din : cement, proces alveolar, periodontul și gingia.

• Îndeplineste funția statico-dinamică cu ajutorul structurei și direcției fibrelor care îl alcătuiesc.

Parodonțiul :

Factori de risc la afecțiunea parodonțiului:

• Mediul bucal;• Vîrsta;• Factori familiali;• Fumatul și nicotina;• Boli asociate cu boala parodontală;• Deficiență de vitamina C;• Etnici, socio- economici și geografici;• medicamentos;• Dereglări hormonale.

Mediul bucal:• Igiena orală deficitară – încurajează

acumularea de bacterii și formarea plăcii.

• Zahărul și acidul – bacteriile care duc la apariția bolii parodontale se dezvoltă activ în mediul acid. Prin urmare consumul acestora crește aciditatea si crește volumul de bacterii.

• Restaurări conturate necorespunzător – restaurări neaderente intim la colet care favorizeaza acumularea de alimente.

• Anomalii anatomice ale dinților – morfologia dinților anormală, poate crește riscul.

• Molarii III - la tineri 20 ani, din cauza dinților inclavați.

Vîrsta:• Copii și adolescenți – în

general se depistează cazuri de gingivită. Forme mai distructive sunt foarte rare, datorită absenței a 2 bacterii principale, responsabile pentru cauzarea bolilor parodontale : Treponema denticola, Porphyromonas ingivalis.

• Adulți – o dată cu înaintarea in vîrstă, crește riscul de apariție a bolilor parodontale.

Factori familiali:• Studiile au demonstrat ca acei copii ai

căror părinâi suferă de parodontită sunt de 12 ori mai predispuși la aceeasi boală.

• Factori genetici – 30 % populație prezintă o predispoziție ereditară.

• Relații intime – partenerii intimi, soții/soțiile persoanelor cu boala parodontală pot fi deasemenea expuși riscului. Cercetătorii au demonstrat că bacteria P. Gigivalis poate fi contagioasă după expunerea la o persoană infectată pe o perioadă îndelungată de timp. Expunerea pe termen scurt, cum ar fi un sărut scurt sau folosirea în comun a unui tacîm, nu prezintă riscuri.

Fumatul și nicotina:• Poate duce la: pierdere osoasă

și retracție gingivală chiar și în absența bolii parodontale.

• Un număr de studii au demonstrat că fumatul amplifică inflamația reducînd oxigenul din țesutul gingival și declanșînd o producție excesivă a factorilor imunitari denumiți citokine( în special interleukine). În exces, acestea sunt dăunătoare pentru celule și țesut.

Boli asociate cu boala parodontală:

• Diabet – conduce la modificări ale vaselor sanguine și la niveluri înalte de substanțe chimice inflamatorii specifice precum interleukinele. Nivel înalt de trigliceride. Obezitatea.

• Osteoporoza – asociată cu boala parodontală la femeile postmenopauzale.

• Osteonecroza – a maxilarului la pacienți care iau medicație orală cu bifosfonați precum alendronatul.

• Gingivită asociată herpesului ;• Gingivită asociată cu HIV – 15- 50 % dintre

pacienți cu HIV.• Boli autoimune;• Alte boli ( tuberculoză, sifilis,granulomatoza

Wegener, amiloidoza)

Deficiențe de vitamina C:

• Vitamina C ajută organismul să repare și să mențină țesutul conjunctiv, iar efectele sale antioxidante sunt importante în prezența oxidanților care distrug țesuturi în boala parodontală.

Factorii etnici, socio- economici și geografici;

• Persoanele cu un venit modest;

• Igiena orală la minoritățile etnice;

• Absența accesului la asigurare stomatologică

Factorul medicamentos:

• Aproximativ 20 medicamente diferite:

• Cel mai frecvent fenitoina ( Dilatin), ciclosporina (Sandimmune) și o formă a nifedipinului (Procardia), un blocant al canalului de calciu cu acțiune scurta.

Profilaxie:

• Controale stomatologice periodice;• Educația sanitară privind igiena orodentară;• Mijloace profesionale de prevenire a

îmbolnăvirilor parodontale;• Controlul stării generale de sănătate;• Controlul regimului alimentar și eliminarea

unor factori de risc(fumat, alcool, bruxism)• Terapie alternativă și complementară 

Controale stomatologice periodice:

• o data la 6 luni, în care medicul stomatolog constată prin examen clinic și radiologic starea de sănătate parodontală și furnizează pacientului informații despre boala parodontală, despre cauzele care o produc și circumstanțele favorizante

Educația sanitară privind igiena orodentară:

• Periajul gingivo-dentar efectuat obligatoriu de 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de 3 – 5 minute este mijlocul principal prin care se îndepărtează factorul cauzal al bolii parodontale, placa bacteriană. Efectuat cu periuțe manuale sau electrice și cu paste de dinți ce conțin antiseptice, periajul are rol în stimularea circulației, vascularizației, cheratinizării normale și menținerea tonusului parodontal.

• ◦   Mijloacele auxiliare de igienă orală sunt recomandate individualizat, cu scopul de a îndepărta resturile alimentare și placa bacteriană de pe suprafețele interdentare: ată dentară, periuțe interdentare, stimulator gingival, dusuri bucale, apă, geluri sau spray-uri de gură)

Mijloace profesionale de prevenire a îmbolnăvirilor parodontale

• prin care sunt îndepărtate acumulările de placă bacteriană și tartru: detartraj supra și subgingival, periaj profesional și Air-flow, efectuate de 2 ori pe an. Pentru reducerea virulenței microbiene din placa bacteriana se poate aplica un tratament local sau general cu antibiotice și antiseptice.

Controlul stării generale de sănătate

• ținând cont de faptul că anumiți factori generali sau sistemici influențează debutul și evoluția îmbolnăvirilor parodontale prin prăbușirea potențialului biologic și modificarea răspunsului imun ( boli cardiovasculare, boli endocrine, hipovitaminoze, boli infecțioase).

Terapie alternativă și complementară

• prin folosirea unor substanțe cu acțiune terapeutică locală sau generală: acid hialuronic, propolis, aloe vera, extract din semințe de grapefruit, extract de soia și avocado, formule homeopatice, calciu, vitamine A, E, C, coenzima Q10.

Concluzie:• Prevenirea şi promovarea sănătăţii orale reprezintă baza practicii

dentare şi a igienei orale. O evaluare detaliată şi comprehensivă a istoricului medical şi dentar al pacientului oferă informaţii critice pentru planificarea tratamentului.

• Este un efort de echipă în care recomandările sunt reconsolidate şi discutate de fiecare membru al echipei dentare. Este, de asemenea, un proces „fluid” care trebuie realizat în etape. În primul rând trebuie stabilită starea de sănătate parodontală care se poate menţine cu uşurinţă. Iniţierea unui tratament restaurator electiv înainte de stabilizarea bolii parodontale este un deserviciu pentru pacient şi este neetic. Poate fi necesară revizuirea unui plan de tratament complicat şi instituirea unor modificări bazate pe evaluarea procesului de îngrijire.Reducerea impactului bolii parodontale necesită mai mult decât un simplu detartraj. Fără a înţelege factorii de risc, afecţiunea poate fi gestionată pur şi simplu prin neglijare.

Vă mulțumesc pentru atenție!