procedeu, metodĂ, aparat pentru mĂsurarea ph-ului soluȚiilor
Post on 08-Jul-2018
247 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
1/24
PROCEDEU, METODĂ, APARAT
PENTRU MĂSURAREA pH-ului
SOLU IILOR Ț
1
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
2/24
Cuprins
1. Studiul literaturii de specialitate.............................................................................................2
2. Tipuri de aparate i echipamente asemănătoare.....................................................................2ș
3. Schema de principiu...............................................................................................................6
4. Principiul de func ionare........................................................................................................7ț
5. Modul de lucru.......................................................................................................................9
6. onfi!urarea fi ei tehnice....................................................................................................19ș
7. Măsuri de protec ie a muncii................................................................................................2"ț
#. onclu$ii..............................................................................................................................22
9. %i&lio!rafie...........................................................................................................................23
2
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
3/24
P'()*)+, M)T(*-, P'T P)/T'+ M-S+'') p0ului S(+ (' Ț
1. Studiul literturii de spe!ilitte
p0 este prescurtarea de la pondus hdro!enii. /o iunea a fost introdusă dețcătre omul de tiin ă dane$ S.P.. Sorensen, n anul 19"9, pentru a eprimaș ț
concentra ii mici de ioni de hidro!en i a fost definită ca lo!aritmul $ecimal cu semnț ș
schim&at al concentra ieiț ionilor de hidro!en.Ma8oritatea reac iilor chimice i &iolo!ice sunt nsa !uernateț ș
de actiitatea ionior de hidro!en i din acest moti defini ia p0ului sa modificat:ș ț
cestă defini ie este n str;nsă le!atură cu defini ia opera ională a p0ului,ț ț ț
care se eprimă n mod curent prin folosirea unui electrod normal de hidro!en i așsolu iilor tampon standardi$ate, conform recomandărilor +P.ț
". Tipuri de prte i e!#ip$ente se$%n%t&reșa. ndicatorii uniersaliSe tie că o solu ie acidă sau &a$ică se poate recunoa te cu a8utorul indicatorilor,ș ț ș
su&stan e care i schim&ă culoarea,după aloarea p0ului solu iei cu care in inț ș ț
contact. .
3
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
4/24
&. 0;rtia indicatoare( metodă mai pu in precisă, dar la ndem;na tuturor, este determinarea cu a8utorulț
h;rtiilor indicatoare. cestea sunt ni te f; ii de hartie de filtru im&i&ate cu unș ș
indicator oarecare, o su&stan ă care la o anumită aloare de p0 este capa&ilă să iț ș
schim&e culoarea. and un chimist rea sa neutrali$e$e un acid adau!ă turnesol, solu ia capătăț
culoarea ro ie =deine &a$ă>, iar mai apoi culoarea se a transforma n iolet =solutiaș
deine neutră>.0;rtia indicatoare este folosită i n la&oratoare pentru a determina aci$ii i &a$ele.ș ș
ci$ii transformă h;rtia al&astră n ro u, iar &a$ele pe cea ro ie n al&astru =solu iileș ș ț
neutre nu i i schim&ă culoarea>.ș?opseaua care colorea$ă aceste h;rtii se nume te @litmusA i proine de la planteleș ș
numite licheni.
c. Solu iile tamponțPentru a se face acordul ntre electro$i i p0metru este necesară o cali&rare.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
5/24
'eactiii folosi i la prepararea solu iilor tampon tre&uie să fie foarte pure iț ț ș
sta&ile, alorile p0ului să fie &ine sta&ile, iar poten ialul 8onc iunii lichide tre&uie saț ț
fie de acela i ordin de mărime cu cel al solu iei de determinat.ș ț
Bonc iuneCDle!ătura, locul unde se reali$ea$ă le!ătura =$ona de contact ntre douațre!iuni cu mecanisme diferite>
d. p0 metrul
+n p0metru măsoară diferen a de poten ial ntre doi electro$i =n m?> i apoiț ț ș
conerte te n unită i de p0.ș ț
Pentru a o& ine o măsurare corectă, semnalul de intrare al amplificatorului i circuitulț ș
conertorului tre&uie să ndeplinească anumite cerin e. Principiul constructi al unui p0metruț
este redat n urmatoarea schemă.
*iferen a de poten ial ntre electrodul de referin ă i electrodul de sticlă esteț ț ț ș
amplificat cu a8utorul unui amplificator de m?, nainte de a se conerti cu a8utorul unui
conertor E* care transmite semnalul unui microprocesor ce calculea$ă re$ultatul.
*eoarece un electrod tipic de sticlă are o re$isten ă internă de ordinul 1"ț #(hmi,
amplificatorul tre&uie să ai&ă o re$isten ă de intrare, ' ț i, mult mai mare. )ste necesară o
re$isten ă de 1"ț 12FFF. *in acela i moti este foarte important ca amplificatorul să nu trimităș
niciun fel de curent prin electrodul de sticlă deoarece sar nre!istra un poten ial eronat i chiar ț ș
sar putea strica electrodul. a numitul curent terminal sau curent de polari$are, ș term, ar tre&ui
sa fie su& 1"12.
;nd ' iGG' !, termD 1"12
si ' !D 1"#
FFF, eroarea introdusă poate fi calculată,conform le!ii lui (hm:
5
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
6/24
?eroareD 1"12F 1"#FFFD 1"4?D ".1m?
Pentru a o& ine re$ultate corecte i conin!ătoare amplificatorul i alte circuite tre&uieț ș ș
să ai&ă un coeficient termic mic, adică influen a aria iilor ț ț de temperatură tre&uie să fie su&
control.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
7/24
• *acă eista contact electric ntre solu ia de măsură i masă =de eemplu prin tu&uriț ș
sau a!itatoare>, circuitul p0metrului tre&uie să fie i$olat fa ă de masă, iar conectarea la alteț
instrumente =de eemplu aparate de nre!istrare sau imprimante> tre&uie reali$ată cu multă
!ri8ă =este necesara o i$olare !alanică>.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
8/24
;nd cei doi electro$i sunt introdu i n solu ie se formea$ă o mică celulăș ț
!alanică al cărei poten ial este dependent de am&ii electro$i.țondi iile ideale de măsură se ndeplinesc atunci c;nd numai poten ialulț ț
electrodului de lucru aria$ă la modificarea p0ului, n timp ce poten ialulț
electrodului de referin ă răm;ne constant.ț*iferen a de poten ial măsurată poate fi eprimată cu a8utorul ecua iei luiț ț ț
/ernst:
) D ) ind ) ref D )H T I ' J TEK J ln a 0I
+nde:
) D poten ialul măsurat =m?>ț) ind D poten ialul electrodului indicator =m?>ț
) ref D poten ialul electrodului de referin ă =m?>ț ț)H T D constanta dependentă de temperatură =m?>' D constanta uniersală a !a$elor =#.3144 BEL>T D temperatura a&solută =L>K D constanta lui Karada =964#5 >
Kolosind lo!aritmul $ecimal, formula poate fi scrisă:
) D )H T I 2.3"3 J ' J TEK J lo! a 0I
ntroduc;nd defini ia p0ului acesta poate fi eprimat in func ie de temperatură:ț ț
+nde:
'H D constanta D ".19#4 m?EL S D sensi&ilitatea, un factor de corec ie ce ia n considerare faptul că raspunsulț
electrodului poate fi diferit de aloarea teoretică. p0 D aloarea p0ului pentru care poten ialul măsurat este $ero.ț
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
9/24
Fig. 2. ela ia m!/pH la două temperaturi di"eriteț
*. M&dul de lu!ru
le!erea electrodului potriit
le!erea unei dimensiuni potriite pentru electrod este dependentă de cantitatea de pro&ă i de dimensiunea asului ce tre&uie folosit pentru măsurare. *acă electro$ii or fiș
folosi i n condi ii dure cele mai potriite tipuri sunt cele cu ti8ă din plastic i cu capac deț ț ș
protec ie. *acă măsurătorile se or face direct la suprafa ă este necesar un electrod plat..ț ț
9
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
10/24
Fig. #. $electarea corectă a electrodului de re"erin ă în "unc ie de condi iile de măsurareț ț ț
Măsurătorile la temperaturi ridicate restric ionea$ă ale!erea electrodului a;nd n edereț
faptul că numai anumite sisteme electrochimice sunt sta&ile la temperaturi ridicate. )lectrodul
de calomel, de eemplu, nu poate re$ista la temperaturi peste 6"F. n acest ca$ electrodul de
calomel poate fi nlocuit cu un electrod de referin ă !E!l. Temperatura scă$ută prelun!e teț ș
timpul de răspuns al electro$ilor. +n timp de răspuns lun! este de o&icei cau$at de re$isten ațelectrică mare a mem&ranei, care apare la mem&rane mici sau su& iri i la compo$i ii ale sticleiț ș ț
10
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
11/24
care sunt re$istente la solu ii alcaline. Pentru alori mari de p0 i solu ii saline concentrate seț ș ț
folosesc electro$i cu mem&rane de sticlă re$istente la solu ii alcaline.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
12/24
)lectrodul de sticlă
Mem&rana de sticlă tre&uie mereu cură ată. Pentru măsuratori n solu ii apoase esteț ț
suficientă clătirea cu apă distilată. )ste &enefică i clătirea, o data pe săptăm;nă, cu o solu ieș ț
pu in concentrată de deter!ent cum este cea de la 'adiometer naltical ')/(?(J/.ț
Măsurătorile reali$ate n solu ii ce con in !răsimi sau proteine necesită a!en i de cură are maiț ț ț ț
puternici, cum ar fi o solu ie alcalină de hipoclorit. Pentru a satisface aceste condi ii saț ț
de$oltat ')/(?(JN.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
13/24
măsurătorile ntrun solent neapos care este nemisci&il cu apa i nainte de nmuiere,ș
electrodul tre&uie mai ntai clătit cu un solent care este misci&il at;t cu apa c;t i cu solentulș
neapos nainte de clătirea finală cu apă.
*atorită curen ilor etrem de mici care trec prin electrodul de sticlă , ca&lul, mufa i conectoriiț ș
tre&uie să fie men inu i usca i, pentru a se o& ine măsurători c;t mai precise. *urata de ia ă aț ț ț ț ț
electrodului de sticlă depinde de un număr mare de factori a căror istorie dau fiecărui electrod
o indiidualitate proprie.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
14/24
electrodul cu ti8ă ro ie de la 'adiometer naltical necesită solu ie saturată de clorură deș ț
potasiu =Ll F>. ceasta nseamnă că n solu ia pun ii de sare ar tre&ui sa eiste mereuț ț
cristale de Ll.
)ste eident că electro$ii speciali folosi i pentru solu ii fără clorură sau pentru solu iiț ț ț
neapoase tre&uie să fie umpluti cu solu ii adecate. cestea sunt de o&icei solu ii de sulfat deț ț
potasiu i, respecti, clorură de litiu. )lectro$ii de referin ă cu punte de sare du&lă con inș ț ț
solu ie de clorură de potasiu n puntea interioară i o altă sare n cea eterioară =cele mai desț ș
folosite sunt solu iile foarte concentrate de L/(ț 3, /04 /(3 i acetat de i>.ș
*acă electrodul de referin ă nu este acoperit i păstrat n mediu uscat ar fi prefera&ilț ș
să se păstre$e ntrun pahar cu solu ia pun ii de sare. Tre&uie aut n edere că solu iaț ț ț
concentrată de Ll are tendin a de a se scur!e.ț
Sensul fluului de lichid n electrodul de referin ă tre&uie să fie mereu dinspreț
electrod spre solu ia de măsură. um acest sens unic de cur!ere poate fi doar par ial reli$atț ț
solu ia pun ii de sare tre&uie schim&ată cu re!ularitate, de eemplu o data pe lună.ț ț
Bonc iunile lichide cu fi&re sau cu material ceramic pot fi &locate, oca$ional, deț
cristale =de Ll, de eemplu>. *acă ume$irea cu solu ie de Ll nu re$olă pro&lema atunci ar ț
putea fi de a8utor cre terea temperaturii p;nă la aloarea maimă admisă pentru electrodul deș
referin ă respecti. lte tipuri de &loca8e pot apărea , de eemplu, la formarea unor precipitateț
=ne!re> de clorură de ar!int sau de sulfură de mercur n porii materialului 8onc iunii.+neoriț
aceste precipitate pot fi ndepartate prin cură area u oară cu a8utorul unei h;rtii a&ra$ie.ț ș
lteori, se aplică o cură are chimică prin ume$irea electrodului cu solu ia acidă de tioureeț ț
=tiouree 1M in 0l ".1M>.
)isten a &ulelor de aer poate prooca, de asemenea, o proastă func ionare aț țelectrodului. cestea pot fi ndepărtate prin loirea u oară a electrodului . *acă pro&lema nuș
se re$olă astfel, corpul electrodului tre&uie scufundat n solu ia pun ii de sare i ncăl$it laț ț ș
6"F.
*urata de ia ă a electrodului de referin ă depinde, de asemenea, de intre inerea sa iț ț ț ș
mai ales de $ona 8onc iunii lichide care nu tre&uie sa fie niciodată &locată. )lectrodul nuț
tre&uie să fie niciodată uscat si de aceea tre&uie sa fie ntotdeauna plin cu solu ia potriită,ț
14
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
15/24
necontaminată, a pun ii de sare.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
16/24
Fig. '.(ur&a de (ali&rare
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
17/24
eident că solu iile tampon folosite la autocali&rare tre&uie să ai&ă alori de p0 semnificatiț
diferite. Kolosind o solu ie tampon care nu este inclusă n listă, de eemplu cu p0 6.#6 fa ă deț ț
p0 7."", cali&rarea a fi incorectă.
Măsuri de precau ieț
(& inerea de re$ultate precise depinde de:ț
• +tili$area unui echipament de calitate
• ntre inerea electro$ilor ț
• Masurători n condi ii optimeț
• plicarea unor proceduri adecate.
Pentru a se o& ine re$ultate &une cali&rarea tre&uie efectuată cu re!ularitate. )steț
foarte important să se urme$e aceea i procedură pentru măsurători pe pro&e de acela i tip. *eș ș
eemplu, condi iile de a!itare tre&uie să fie identice at;t pentru cali&rare c;t i pentru pro&e.ț ș
Similar, criteriul de sta&ilitate a semnalului electrodului nu tre&uie să se modifice n timpul
unei măsurători. cest lucru este u or de reali$at folosind un p0metru modern, cuș
microprocesor, c;nd sta&ilitatea semnalului electrodului este monitori$ată automat.
+neori pot apărea re$ultatele mai neo&i nuiteș n suspensii i coloi$i. *e fapt suntș
măsurate trei alori de p0 diferite. *acă solu ia se a!ită puternic se o& ine o sin!ură aloare.ț ț
Pe de altă parte, la solu iile nea!itate i la care precipitatul se sedimentea$ă, se masoară douăț ș
alori de p0: una măsurată c;nd electrodul este introdus n stratul de precipitat sedimentat iș
alta c;nd electrodul este n contact cu lichidul de deasupra.
)lectro$ii tre&uie fiati &ine n paharele n care se fac măsuratorile. *e aceea se
recomandă să se folosescă suporturi pentru electro$i, care ndeplinesc aceste condi ii.ț
Pentru ca temperatura să fie su& control se utili$ea$ă o &aie termostatată.
Pentru măsuratori n solu ii cu conductiitate scă$ută =acestea sunt de o&icei solu iiț ț
neapoase> este necesară o ecranare metalică a paharului ce con ine solu ia de măsură. conductiă cand sunt necesari al iț
17
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
18/24
electro$i de referin ă care sunt compati&ili cu solu iile neapoase, sau care au un flu mai mareț ț
de solu ie electrolitică.ț
Metodele electrometrice de măsurare a p0ului se &a$ea$ă pe diferen a de poten ialț ț
care apare ntre un electrod metalic cufundat ntro solu ie care con ine ionii săi i solu iaț ț ș ț
respectiă, diferen a de poten ial, care depinde de concentra ia acestor ioni i temperatură.ț ț ț ș
a suprafa a de contact dintre electrodul metalic i solu ia care con ine ionii aceluiț ș ș ț
metal =sau ntre două solu ii de concentra ii ionice diferite, dintre care una este cunoscută iar ț ț
cealaltă necunoscută, separate printrun perete semipermea&il> apare diferen a de poten ialț ț
care este dependentă de actiitatea ionica, respecti de concentra ia solu iei necunoscute.prinț ț
măsurarea diferen ei de poten ial se poate determina deci, concentra ia solu iei necunoscute nț ț ț țconformitate cu rela ia lui /ernst:ț
)D)"IR='T>EnKln a.
+nde:
)D diferența de poten ialț
)" D poten ialul de lectrodmarime specifică pentu metalul respectiț
'Dconstanta !a$elor perfecte =#31"BE!rd.mol>
KDconstanta lui Karada =96.5""Emol> i concentra ia actiă a ionilor n solu ie.ș ț ț
*acă n rela ia anterioară se nlocuiesc alorile numerice, se !ăse te ca:ț ș
)D )"I=6"m?>=TE3"">l! a.
+nde:
T este dat de Lelini.
Pentru a putea măsura poten ialul unui electrod fără solu ie este necesară utili$areaț ț
a ncă unui electrod, care să facă @contactulA la electrolit, denumit electrod de referin ă alț
cărui poten ial fa ă de solu ie tre&uie să fie independent de concentra ia ionilor de hidro!enț ț ț țdin solu ie. Se formea$ă n acest fel un @element !alanicA. Tensiunea T are alori tipice deț
18
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
19/24
$eci de miliolti, iar re$isten a internă r atin!e pentru reali$ările curente alori mari, cuprinseț
in !ama 11" l.
Primul electrod, al cărui poten ial depinde de concentra ia ionilor de hidro!en, seț ț
nume te electrod de măsurare.ș
)lectrodul primar, pentru aproimati toate măsurările de p0, este electrodul de
hidro!en. *atorită unor serii de inconenien e de ordin eperimental, electrodul de hidro!enț
este nlocuit n măsurările curente de p0 cu al i electro$i indiocatori ai actiită ii ionilor deț ț
hidro!en: electrodul de sticlă, electrodul de chinhidron, elctrodul de antimoniu. *intre toate
acestea, cel mai utili$at este electrodul de sticlă.
*upa cum sa preci$at, electrodul de măsurare i electrodul de referin ă cufunda iș ț ț
n solu ie constituie o pilă electrochimică de re$isten ă internă care poate a8un!e la alori deț ț
1" la 12U. Pentru măsurarea tensiuni electromotoare este necesar ca impedan a de intrare aț
milioltmetrului să fie de ordinul 1" la14U. +n eta8 de intrare cu tran$istori cu efect de c;mp
cu strat de oid poate asi!ura n condi ii &une o impedan ă de intrare de 1" la 14U.ț ț
'e$ultate &une se o& in cu amplificatoare cu modulatoare cu diode aricap sau cuț
condensator i&rant.
Se remarcă nsă faptul că o parte din tensiunea de ie ire este introdusă la intrare prinș
!rupul de re$isten e '1'3,P1,P2. Se reali$ea$ă astfel o reac ie ne!atiă !lo&ală care conduceț ț
la sta&ili$area parametrilor amplificatorului. cela i circuit este folosit i pentru corectareaș ș
aria iei cu temperatura a tensiuni electromotoare care apare ntre electro$ii de măsurare.ț
ompensarea se poate reali$a automat prin introducerea n circuit a re$isten ei de platină 't,ț
sau manual, cu a8utorul poten iometrului !radat P2.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
20/24
*acă apar pro&leme, de eemplu n timpul cali&rării, este recomanda&il să se
ndepărte$e electro$ii astfel ncat să se separe cele două tipuri de pro&leme. )istă simulatoare
pentru electro$i dar nu sunt la ndem;nă i sunt foarte scumpe. ( erificare mai ieftină i ncăș ș
eficientă poate fi făcută astfel:
1. Se erifică p0metrul n domeniul de m?. Se conectea$ă intrarea de impedan ă mareț
=pentru electrodul de sticlă> la intrarea de impedan ă 8oasă =pentru electrodul de referin ă>.ț ț
2. p0metrul tre&uie să afi e$e doar c; ia m?, ideal ar fi "." m?. Se conectea$ă o celulăș ț
uscată de 1.5? cu acelea i intrări ca la electrod. paratul de măsură, depin$;nd i de stareaș ș
celulei uscate, tre&uie să afi e$e un re$ultat n ecinătatea alorii de 1.5?.ș
3. Se trece p0metrul pe modul p0 i se conectea$ă din nou intrarea de impedan ă mareș ț
cu cea de impedan ă mică.ț
4. Se aduce temperatura la 25F i se a8ustea$ă =dacă este posi&il> sensi&ilitatea laș
1""O =59m?Ep0>. Ma8oritatea p0metrelor afi ea$ă n acestă situa ie o aloare de p0 ntreș ț
5.5 i #.". . Se
notea$ă aloarea afi ată. *iferen a nu tre&uie să fie mai mare de aproimati 1 m?.ș ț
• Se conectea$ă din nou celula de 1.5 ? i se notea$ă aloarea afi ată.ș ș
20
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
21/24
• Se conectea$ă celula uscată prin re$isten a de 1FFFț i se notea$ă aloarea afi ată.ș ș
*iferen a nu tre&uie sa depa ească c; ia m?.ț ș ț
. M%suri de pr&te! ie $un!iiț• )ste o&lo!atorie purtarea halatului.• )ste inter$isă testarea su&stanVelor chimice prin !ustare.• )ste inter$isă pipetarea prin aspirare cu !ura a soluViilor coro$ie sau toice.• )ste inter$isă aplecarea capului deasupra aselor n care fier&e o soluVie.• )pru&eta n care se ncăl$eWte o soluVie se Vine nclinată ntro parte, nici spre sine, nici
spre ecin, pentru a se eita stropirea n ca$ de suprancăl$ire.• )ste inter$isă păstrarea su&stanVelor inflama&ile Wi a celor olatile n apropierea
aparatelor care produc radiaVii termice.• ămpile Wi &ecurile de !a$ nu se lasă aprinse fără suprae!here.• ci$ii concentraVi se or m;nui cu multă precauVie numai su& niWă.• *iluarea acidului sulfuric concentrat cu apă se face ntotdeauna prin introducerea
acidului sulfuric n apă, n fir su&Vire, cu a!itare continuă Wi răcire.
nstrucViuni pentru utili$area corectă a p0metrelor
PăstraVi electrodul n soluVia tampon aflată n recipientul destinat depo$itării sale. Pentru
interale de timp mai mici dec;t 24 de ore, el poate fi lăsat n soluVii tampon cu p0 4 sau 7.
/u depo$itaVi niciodată electrodul n apă distilată. a scoaterea electrodului din recipientul n
care este păstrat, partea sa inferioară tre&uie spălată cu apă distilată. ceastă operaVie este
o&li!atorie nainte Wi după fiecare utili$are a sa. Pentru a aea preci$ie efectuaVi =dacă este
posi&il> operaViile de măsurare Wi de cali&rare la două temperaturi distincte. Pentru a se o&Vine
re$ultate &une cali&rarea tre&uie efectuată cu re!ularitate. )ste foarte important să se urme$e
aceeasi procedură pentru măsurări pe pro&e de acelasi tip. *e eemplu, condiViile de a!itare
tre&uie să fie identice at;t pentru cali&rare c;t Wi pentru pro&e. /ici semnalul !enerat de
electrod nu tre&uie să se modifice n timpul unei măsurări. cest lucru este uWor de reali$at
folosind un p0metru modern, cu microprocesor, c;nd sta&ilitatea semnalului electrodului este
monitori$ată automat.
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
22/24
22
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
23/24
/. C&n!lu0ii
Metodele electrometrice de măsurare a p0ului se &a$ea$ă pe eistenVa unei com&inaVii de
doi electro$i: un electrod de lucru =indicator> Wi un electrod de referinVă sau a unui electrod
com&inat ce poate ndeplini am&ele funcVii. ;nd cei doi electro$i sunt introduWi n soluVie se
formea$ă o mică celulă !alanică al cărei potenVial este dependent de am&ii electro$i.
ondiViile ideale de măsură sunt ndeplinite atunci c;nd numai potenVialul electrodului de
lucru aria$ă la modificarea p0ului, n timp ce potenVialul electrodului de referinVă răm;ne
constant. Mem&rana de sticlă a electrodului de sticlă este sensi&ilă la ariaVii ale p0ului.
@'ăspunsulA electrodului consta n diferenVa de potenVial dintre suprafaVa interioară Wi cea
eterioară a mem&ranei de sticlă. ceastă tensiune este proporVională cu diferenVa de p0
dintre soluVia internă Wi cea a pro&ei de măsurat. PotenVialul electrodului este determinat deschim&ul de ioni de 0I dintre mem&rana de sticlă Wi pro&ă, schim& ce este dependent de
concentraViile ionilor de 0I din cele două soluVii. )lectrodul de referinVă poate fi un electrod
ar!intEclorura de ar!int !E!l reersi&il n raport cu l, format din ! aflat n contact cu
sarea sa !reu solu&ila !l Wi imersat n soluVie saturată de Ll. +n electrod de referinVă
similar este electrodul de mercurEclorură mercuroasă =calomel>. +n astfel de electrod nu este
potriit atunci c;nd au loc ariaVii de temperatură sau la temperaturi care depăWesc 6"".
PotenVialul electrodului de referinVă tre&uie să fie constant indiferent de soluVia n care esteimersat. *eoarece este mai simplu să se utili$e$e un sin!ur electrod, electro$ii com&inati sunt
foarte utili$ati. )lectrodul de sticlă Wi electrodul de referinVă sunt relati uWor de construit ntr
o sin!ură entitate, astfel cei doi electro$i se or afla la aceeaWi temperatură n timpul
funcVionării. onstrucVia frecent utili$ată este cea a electro$ilor com&inaVi cu le!are
simetrică a electro$ilor unde electrodul intern al electrodului de sticlă este de acelaWi tip
=!E!l> Wi de aceleeaWi dimensiuni ca Wi electrodul de referinVă, iar soluViile interne sunt
identice =soluVii saturate cu Ll>. +n p0metru măsoară diferenVa de potenVial ntre cei doi
electro$i =n m?> Wi apoi o conerteWte n unităVi de p0. *iferenVa de potenVial dintre
electrodul de referinVă Wi electrodul de sticlă este amplificată cu a8utorul unui amplificator,
apoi este preluată de un conertor analo!di!ital care a !enera un semnal transmis
microprocesorului care, la r;ndul său, a afiWa re$ultatul n unităVi p0.
23
-
8/19/2019 PROCEDEU, METODĂ, APARAT PENTRU MĂSURAREA pH-ului SOLUȚIILOR
24/24
. 2i3li&r)ie
1. S.P.. SXrensen, omptes'endus des Traau du a&oratoire de arls&er! #me ?olume
1re iraison, openha!ue, 19"9.
2. '.. %ates, *etermination of p0, Uile, /eY ZorQ, 1965.
3. 0ans %8arne hristensen, rne Salomon and ert LoQholm,nternational p0 Scales and
ertification of p0,nal. hem. ol. 63, no. 1#, ##5 #91 ,1991.
top related