practic-€ â pedagogic-€ â an iii gradinita
Post on 09-Aug-2015
52 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Practică pedagogică – anul III ziNumăr studenţi Bistriţa – 77
Năsăud- 77
I. Loc de desfăşurare - Grădiniţa cu program prelungit „Căsuţa cu poveşi”
Bistriţa
- Grădiniţa cu program prelungit- Nasaud
II. Perioada desfăşurării: semestrul I - 10 octombrie- 21 octombrie 2011- 2
săptămâni- practică pedagogică observativă
- 31 octombrie- 23 decembrie 2011- 8
săptămâni, 16- 20 ianuarie 2012-1 săptămână- practică pedagogică de
susţinere a activităţilor didactice.
III. Mod de organizare: Fiecare student îşi va derula practica pedagogică la
grădiniţele amintite mai sus. Fiecare grupă va fi formată din 6, 7 studenţi. În perioada
practicii de susţinere a activităţilor un student practicant predă, iar ceilalţi îşi completează
fişele de observare a lecţiei. Fiind predare integrată, studentul practicant va susţine toate
activităţile din ziua respectivă, în programul de la 8 la 12.
III.1. Practica pedagogică va fi structurată după cum urmează:
În perioada 10- 21 octombrie 2011, se va derula practica pedagogică observativă care
va avea ca obiective:
o familiarizarea studenţilor cu specificul vieţii şi activităţilor şcolare: tip de grădiniţă,
regim de activitate, factori educaţionali implicaţi, sistemul de activităţi extraşcolare;
o formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de
învăţământ, precizarea etapelor activităţii didactice în succesiunea lor şi a capacităţii
de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi didactice (tipuri de
activităţi, activităţi educative şcolare şi extraşcolare etc.);
o informarea cu privire la aspecte care ţin de activitatea de proiectare didactică:
planificarea calendaristică anuală/ semestrială, proiectele tematice, proiectele
săptămânale, proiectele de activitate didactică
În perioada 31 octombrie – 23 decembrie 2011, 16- 20 ianuarie 2011 se va desfăşura
practica pedagogică de susţinere a activităţilor. Aceasta etapă are ca obiective:
o pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică;
o învăţarea, exersarea si formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării
profesiunii didactice;
o cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea
procesului didactic;
o aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor
procesului general de predare-învaţare-evaluare (principiile, finalităţile, conţinutul,
metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor
şcolare);
o formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;
o efectuarea si exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza
pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie, didactica a specialităţii;
o formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual si in grupul şcolar), în vederea
tratării diferenţiate a acestora;
o cultivarea abilităţilor si a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor
autoevaluării in proiecţia personală a dezvoltării profesionale.
III.2. Observarea şi susţinerea activităţilor
Fiecare student trebuie să :
asiste la minim 10 activităţi pentru care să îşi întocmească fişe de asistenţă, iar
prezenţa la grădiniţă trebuie să reprezinte 80% din numărul total de ore afectat
practicii pedagogice din semestrul I ;
susţină câte trei activităţi, dintre care: două vor fi de probă, iar a treia activitate va fi
activitatea finală .
IV. Obligaţiile studentului:
1. să respecte programul practicii pedagogice şi al grupei la care îşi desfăşoară stagiul
de practică, precum şi normele propuse de către profesorul mentor:
Bistriţa- marţi de la 8 la 12- diverse grupe din cadrul Grădiniţei cu program prelungit
„ Căsuţa cu poveşti”
Năsăud- joi de la 8 la 12 - diverse grupe din cadrul
2. să îşi întocmească fişe de asistenţă pentru activităţile susţinute de profesorul mentor
sau de colegii studenţi practicanţi
3. îşi ia tema activităţii cu o săptămână înainte de predare
4. să îşi întocmească proiecte de activitate integrată, conforme modelelor
oferite. .Acestea trebuie avizate spre susţinere de către:
- profesorul mentor cu cel puţin trei zile înainte de susţinerea efectivă
- profesorul coordonator de practică pedagogică cu cel puţin două zile înainte de
susţinerea efectivă
4. să dovedească interes şi pregătire metodică şi ştiinţifică pentru activităţile susţinute
5. să consulte sursele bibliografice indicate de către profesorul coordonator, precum şi
alte surse de informare utile ( îndrumătoare metodice, site-uri de specialitate)
6. să îşi pregătească materialul didactic necesar bunei desfăşurări a activităţii
7. să participe activ la analiza şi autoanaliza activităţilor susţinute
8. să se implice în mod activ în diverse activităţi extracurriculare, oferind sprijin cadrului
didactic mentor
9. să îşi întocmească portofoliul practicii pedagogice conform cerinţelor date
10. să adopte o atitudine potrivită rolului şi statutului deţinut (ţinută, limbaj, comportare)
V. Componenţa portofoliului de practică pedagogică
1. Un model de planificare anuală
2. Fişe de asistenţă- 10
3. Fişă de evidenţă a prezenţei studentului la practică
4. Proiecte de activitate integrată întocmite - 3
5. Fişe de evaluare a activităţii completate de către profesorul mentor-3
6. Fişe de autoevaluare a studentului cu privire la susţinerea fiecărei activităţi-3
7. Fişă cu notele obţinute la activităţile susţinute
8. O fişă psihopedagogică completată pentru un copil de vârstă preşcolară din grupa la
care se desfăşoară practica pedagogică
9. CD cu activitatea finală înregistrată
10. Un proiect de parteneriat care poate fi desfăşurat între grădiniţă şi diverse instituţii ale
comunităţii sociale
11. Două probe psihologice aplicate, interpretate +materialul didactic aferent
12. Materiale didactice diverse
VI. Componenţa portofoliului de practică pedagogică pentru cadre didactice
calificate
1. Un model de planificare anuală
2. Planificare activităţilor extracurriculare şi a activităţilor cu părinţii
3.Prezentarea unui proiect de parteneriat desfăşurat- pe CD.
4. Prezentarea unui studiu de caz pe un subiect dintr-o grupă de preşcolari pe tema
inadaptării în grădiniţă
5.Un model de proiect de activitate integrată
6. Un model de proiect tematic
7. Câte un model de fişă de evaluare ( iniţială, continuă, sumativă)
8. O programă de opţional pentru un nivel de vârstă.
Criteriile generale de evaluare a portofoliului :
1. includerea în portofoliu a cât mai multe şi variate piese : proiecte didactice, referate,
instrumente evaluative, elemente de cercetare didactică, etc.;
2. corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare, etc.) din
perspectiva disciplinelor psihopedagogice, didacticii disciplinei şi a specificităţii
conţinuturilor academice;
3. actualitatea şi racordarea materialelor la noutăţile reformei curriculare
VII. Sugestii pentru o activitate de calitate
1. Oferiţi sprijin cadrului didactic mentor de câte ori are nevoie
2. Participaţi, cu acordul acestuia, la lectorate cu părinţii, activităţi extracurriculare,
pregătiri pentru concursuri desfăşurate la grupa condusă.
3. Iniţiaţi conversaţii cu copiii, antrenaţi-vă în jocurile lor.
4. Acordaţi atenţie şi suport preşcolarilor!
Portofoliul de practică aparţine şi va rămâne studentului, dar este evaluat de
către profesorul coordonator la sfârşitul perioadei de practică, el având pondere majoră
în stabilirea notei finale.
ANEXE
ANEXA 1. Noul Curriculum pentru învăţământ preşcolar. Aspecte generale
1. Domeniile experienţiale: domeniul limbă şi comunicare, domeniul ştiinţe,
domeniul om şi societate, domeniul estetic şi creativ, domeniul psihomotric
2. Temele anuale de studiu – care reprezintă teme complexe, integratoare: Cine sunt/
suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi
cum planifică/ organizează o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?, Ce şi cum
vreau să fiu?, sprijină proiectarea conţinuturilor şi derularea activităţilor integrate. Ordinea
prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar; pentru nivelul I pot fi abordate
cel puţin 4 teme într-un an şcolar.
3. Activităţile de învăţare includ tot ceea ce până la apariţia noului curriculum se
numeau categorii de activităţi şi extind semnificaţia acestora: activităţi pe domenii
experienţiale (pot fi activităţi integrate sau pe discipline, săptămânal se desfăşoară 3 activităţi
integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II), jocuri şi activităţi didactice alese,
activităţi de dezvoltare personală (rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii
pentru grupele de program prelungit sau săptămânal, inclusiv activităţile opţionale). Ordinea
desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna
obligatorie, cadrul didactic are libertatea de a opta pentru varianta pe care o consideră
adecvată.
4. Întâlnirea de dimineaţă – este o activitate planificată zilnic, după sosirea tuturor
copiilor şi cuprinde o perioadă de timp între 15-25 de minute. Etapele întâlnirii de dimineaţă
sunt: salutul, prezenţa, completarea calendarului, noutăţi/ evenimente/ ştirea zilei
Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare
Sugestii de conţinuturi: numele şi prenumele; membrii familiei; comunitate (prieteni,
vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei); casa familiei; camera personală; grădiniţa;
sala de grupă; alte spaţii familiare; responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.
Domeniul experienţial: Ştiinţe
Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic,
mijlociu); culoare (2-3 culori); lungime (lung, scurt); aprecierea globală a cantităţii şi
aprecierea prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât ..., mai puţin
decât ..., tot atâtea); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); poziţii spaţiale: sus,
jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga, lângă etc.; numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1
la 10, corpul omenesc; familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie etc.); diferenţe
de gen, rasă, cultură, limbă, religie.
Domeniul experienţial: Om şi societate
Sugestii de conţinuturi: copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în
vizită, în excursie etc.); familia în diferite ipostaze; domiciliul; numele ţării de origine;
prieteni, vecini; responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; norme de convieţuire socială;
diferenţe de gen, diferenţe etnice, culturale, religioase; drepturile copilului; valori individuale,
naţionale, internaţionale; norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de
circulaţie, igienice etc.); diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie
etc.
Denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie
glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serveţele etc.
Domeniul experienţial: Estetic şi creativ
Sugestii de conţinuturi: sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;
sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse de diferite instrumente muzicale
(tobă, vioară, pian etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferenţieri de sunete după intensitate
(tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri populare tradiţionale,
audiţii adecvate temei studiate.
Denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină,
lut etc.; denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru,
alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de
artă adecvate vârstei şi temei studiate.
Domeniul experienţial: Psihomotric
Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe,
picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi
variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritura în lungime, săritura în adâncime;
deprinderi utilitar-aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă
înclinată şi pe o linie trasată pe sol.
Plan de învăţământ
Intervalul
de vârstă
Categorii de
activităţi de
învăţare
Nr. de ore/ săptămână Nr. de ore/ tură,
din norma cadrului
didactic
Program
normal
Program
săptămânal şi
program
prelungit
3,1-5 ani Activităţi pe
domenii
experienţiale
7 +7 2h x 5 zile= 10h
Jocuri şi
activităţi alese
10 +5 1,5h x 5 zile= 7,5h
Activităţi de
dezvoltare
personală
5 +10 1,5h x 5 zile= 7,5h
TOTAL 22 +22 25h
5,1-7 ani Activităţi pe
domenii
experienţiale
10 +10 3h x 5 zile= 15h
Jocuri şi
activităţi alese
10 +5 1h x 5 zile= 5h
Activităţi de
dezvoltare
personală
6 +11 1h x 5 zile= 5h
TOTAL 26 +26 25h
Anexa 2. Proiecte de activitate didactică
Exemplul 1:
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ
Data:
Propunător:
Unitatea de învăţământ:
Nivelul/ Grupa:
Tema anuală de studiu:
Subtema
Tipul de activitate:
Locul de desfăşurare: Sala de grupă
Obiective generale::
S1:……………………………………………………..
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul zilei, copiii vor fi capabili:
O1 –………………………………………………………………………..
Strategii didactice:
a)Metode de învăţământ : b)Mijloace de învăţământ c)Forme de organizare
Sistem de evaluare Forme de evaluare…………………………………………………………………… Metode de evaluare………………………………………………………….
Evenimentele activităţii
realizarea de aprecieri şi argumentarea acestora
Evenimente
didactice
Detalierea etapelor, a
conţinuturilor şi
a situaţiilor de învăţare
(Activitatea educatoarei)
Dominante vizate:
Asimilare - Formare
- Dezvoltare
(Activitatea copiilor)
Evaluare
FormeTehnici,
instrumente
Exemplul 2
MODEL PROIECT ACTIVITATI INTEGRATE
Nivel: I
Grupa: mică
1. Organizarea
activităţii
2. Captarea atenţiei
3. Anunţarea temei noi
4. Desfăşurarea activităţii şi dirijarea învăţării
5. Evaluarea produselor activităţii
6. Încheierea activităţii,
Categorii / fragmente de activitate- Educarea limbajului- Activitate practicã
Tema: ”Povestea bradului”Tipul de activitate: consolidare si sistematizare de cunoştinţe şi deprinderi;Forma de realizare: joc;Locul de desfãşurare: sala de grupãScopul activităţii:
Dezvoltarea creativitãţii şi expresivitãţii limbajului( utilizând forme ale comunicãrii verbale, nonverbale şi paraverbale), a capacitãţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurãtor, stimulând curiozitatea pentru investigarea acestuia şi transpunerea experienţei socio-cognitive în ipostaze ale vieţii sociale.
Obiective operaţionale: O1-să redea corect şi expresiv textul poeziei; O2-să memoreze logic conţinutul acesteia; O3-să creeze forme şi modele noi prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic în realizarea decorului; O4-să execute lucrări practice cu materiale din naturã diferite, combinându-le între ele pentru realizarea elementelor de decor (colţul „Eco”); O5-să realizeze o activitate în comun, valorificând prin joc informaţiile nou primite.Metode şi procedee: Studiu de caz, brainstorming-ul, dialogul, jocul, conversaţia euristicã, conversaţia examinatoare, explicaţia, expunerea, exerciţiul verbal, exerciţiul plastic, jocul de rol, negocierea, relatarea, consemnarea evenimentelor în „Jurnalul grupei”, munca independentă;
Material didactic: Reviste, jetoane cu imagini, materiale din naturã, fişe, instrumente de scris, suport rotativ, lipici, carton, hârtie glaceé, pânzã, aparaturã audio, Forme de organizare: Frontal, grupuri mici, individual;Material bibliografic:
-M.Ed.C., ”Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V&Integral, Bucuresti, 2005;
-Cucoş, Constantin, „Pedagogie”- Editura Polirom, Colecţia Collegium, Iaşi, 1988- ghid metodologic, Editura V&Integral, Bucuresti, 2001
Durata: o zi
SCENARIUL ACTIVITĂŢIICopiii vor fi invitaţi în sala de grupã. Acolo sunt întâmpinaţi de un personaj-surpriză
„Zâna Pădurii”, care le va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Ea cere ajutorul în realizarea unui „colţ de pădure-Eco”în sala de grupă, pentru a constitui un exemplu de comportare ecologică. Are loc întâlnirea de grup.
Copiii grupei propun soluţii pentru a o ajuta: sã planteze copãceii, sã confecţioneze elemente pentru realizarea colţului de pădure, sã interpreteze diferite roluri, şi sã realizeze tablouri cu „pãdurea minunatã” din visele lor, etc.
Se negociazã soluţia cea mai bunã. Copiii vor deveni prietenii „Zânei Pãdurii”.Între „Zâna Pãdurii” şi copii va avea loc un dialog pe tema distrugerii şi ocrotirii
pãdurii.Pentru a o ajuta în realizarea colţului „Eco”, copiii vor avea nevoie de reamenajarea
decorului existent. Educatoarea invitã copiii sã–şi aleagã zonele unde vor lucra.
Dupã ce au terminat, îşi vor asuma rolul de „pădurar”, vor transporta puieţii de brad în pădure.
La final, împreună cu Zâna Pădurii se vor bucura, jucându-se în colţul creat.
Evenimentul didactic.Durat
a
Conţinutul ştiinţific
Strategii didactice Evaluare(instrumente şi indicatori)
Resursematerial
e
Metode şiprocedee
Forme de org.
Captarea atenţiei10 min.
Se va realiza prin apariţia sub formã de surprizã a „Zânei Pãdurii”, care va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Copiii propun mai multe soluţii pentru a o ajuta. Se poartã o discuţie pe tema importanţei şi ocrotirii pãdurii şi se gãseşte soluţia optimã pentru a o ajuta pe zânã.
recuzitã pentru zânã
studiul de caz
dialogul negocierea
brainstorming-ul
conversaţia de verificare
Enunţarea temei şi a
obiectivelor operaţionale
2 min.
Se va realiza în mod direct, specificându-se faptul cã, se vor desfãşura mai multe activitãţi, pentru a veni în ajutorul zânei.
expunerea
Prezentarea noului
continut si dirijarea invăţării
30 min.
Se vor prezenta succesiv Sectoarele cu toate materialele pregãtite pentru realizarea colţului „Eco”.
Se sugereazã copiilor sã-şi aleagã locul de joacã preferat, având grijã
Reviste, cãrţi cu imagini
sugestive, lipici,carton,hârtie
glaceé,
dialogulnegociereaconversaţia euristicã,
conversaţia examinatoare,
explicaţia
Observare directã
Capacitatea de
sã-şi orienteze atenţia şi cãtre celelalte zone,
Se supravegheazã din exterior lucrul copiilor la cele patru sectoare:
Ştiinţã – a) activitate practică –„Un brăduţ pentru sănătatea noastră”
b)„Curiozitãţi din împãrãţia coniferelor”- citire de imagini
Artã - Confecţie „Bradul, prietenul meu ” Construcţii - „Lădiţe pentru transportul brazilor”
Bibliotecă - vor memora poezia „Bradul” de N.Nasta.
Se va urmãri redarea corectã şi expresivã a textului poeziei, precum şi capacitatea fiecãrui copil de a înţelege mesajul poetic transmis, utilizând forme ale limbajului verbal şi nonverbal.
După ce au terminat, copiii constructori vor încărca brazii confecţionaţi de la celelalte sectoare, care vor fi transportaţi în pădure.
Zâna invitã copiii să amenajeze un colţ „Eco”, care va fi şi colţul expoziţiei.
pânzã, exerciţiul practic
munca independentã
expunerea,exerciţiul
verbal
relaţionare şi comunicare
în joc
Joc: „Continuã
tu”
Obţinerea În cadrul jocul
performanţei şi asigurarea conexiunii
5 min.
colţului „Eco” realizat, se vor desfãşura şi jocurile distractive: Primul la brăduleţ, Pantonima. Se va urmãri comportamentul fiecãrui copil în funcţie de rolul ales, precum şi interrelaţionarea şi comunicarea dintre copii, corectitudinea comportamentelor aplicate în joc.
elemente de decor
Capacitatea de a utiliza
formele limbajului dialogat şi monologat
în desfãşurarea
jocurilor
Evaluarea performanţelo
r
Se va realiza cu ajutorul „Zânei Pãdurii” şi a copiilor.
conversaţia Autoevaluare
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ INTEGRATĂ
Data:
Grădiniţa:
Propunător:
Nivelul/ Grupa: Nivelul I/ Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema activităţii: „Primăvara prin ochi de copil”
Locul de desfăşurare: Sala de grupă
Modelul integrării: polarizat (nivel interdisciplinar)
Elementele componente ale activităţii integrate:
1. ADP: - Întâlnirea de dimineaţă – „Îmi place primăvara”
Mijloc de realizare: Joc-exerciţiu
- discuţii libere între copii;
- salutul.
Obiectiv operaţional:
- să descrie verbal anumite schimbări şi transformări ale mediului în anotimpul
primăvara pe baza cunoştinţelor asimilate anterior şi pe baza propriilor experienţe
de viaţă.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, jocul-exerciţiu, brainstormingul,
problematizarea.
Material didactic: ilustraţii şi jetoane cu aspecte specifice anotimpului primăvara, coşuleţe,
ecusoane, calendarul naturii, ghiocei.
Sarcini didactice:
- rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe despre
natură şi despre primăvară;
- exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii.
Durata: 15-20 minute.
2. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,,A venit primăvara”
a) Centrul Bibliotecă
Tema: ,,Bucuria primăverii”
Obiective operaţionale:
- să grupeze imaginile care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara;
- să descrie imaginile reprezentative pentru anotimpul primăvara formând propoziţii.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, exerciţiul, problematizarea.
Material didactic: cărţi, albume, ilustraţii, jetoane reprezentând imagini reprezentative
pentru anotimpurile iarna şi primăvara.
Sarcini didactice:
- selectarea imaginilor care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara;
- adresare de întrebări (educatoarea copiilor şi copiii între ei) în legătură cu
aspectele observate.
Durata activităţii: 15-20 minute.
b) Centrul Artă
Tema: ,,Culorile primăverii”
Obiectiv operaţional:
- să aplice cu pensula culori pe suprafeţele date (figurine din ipsos), în mod creativ.
Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Material didactic: figurine din ipsos, acuarele, pensule, alte elemente decorative şi
aplicative, suport pentru machetă.
Sarcini didactice:
- aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, după model;
- aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, în mod creativ.
Durata activităţii: 20-25 minute.
c) Centrul Ştiinţe
Tema ,,Tablouri de primăvară”
Obiectiv operaţional:
- să recompună puzzle-urile reprezentând imagini cu aspecte din natură, specifice
anotimpului primăvara.
Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problematizarea.
Material didactic: puzzle-uri reprezentând imagini cu anotimpul primăvara.
Sarcini didactice:
- recompunerea unor imagini care reprezintă aspecte din natură, specifice
anotimpului primăvara;
- acceptarea sprijinului colegilor în realizarea sarcinilor de lucru;
- oferirea de sprijin colegilor în realizarea sarcinilor de lucru.
Durata activităţii: 20-25 minute.
3. ADE: – Activităţi pe domenii experienţiale
DŞ – Activitate matematică
Tema: ,,Cine ştie mai bine”
Obiective operaţionale:
- să numere de la 1 la 4, recunoscând grupele cu 1–4 obiecte şi cifrele
corespunzătoare;
- să compare două grupe de obiecte în funcţie de numărul acestora, sesizând
diferenţele cantitative prin punerea în corespondenţă a elementelor lor.
Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea.
Material didactic: jetoane, fişa de muncă individuală.
Sarcini didactice:
- rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe
matematice;
- exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii.
Durata activităţii: 20-25 minute.
DOS – Activitate practică
Tema: ,,Vestitorii primăverii”
Obiectiv operaţional:
- să decoreze macheta prin îmbinarea creativă a elementelor date.
Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia.
Material didactic: buburuze confecţionate din diverse materiale, ghiocei, coji de nucă,
acuarele, pensule, hârtie cartonată color, lipici, coli albe de hârtie.
Sarcini didactice:
- aplicarea corectă şi estetică a elementelor plastice, în realizarea obiectului dorit;
- completarea machetei într-o manieră creativă.
Durata activităţii: 20-25 minute.
4. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,,Hai la joc!”
Mijloc de realizare: joc de mişcare distractiv – ,,Păsărică mută-ţi cuibul”.
Obiectiv operaţional:
- să execute mişcarea sugerată de text la semnalul educatoarei.
Metode şi procedee didactice: jocul de mişcare distractiv, explicaţia, demonstraţia.
Material didactic: scăunele, CD-player, cântece pentru copii.
Anexa 3
FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Model 1
Numele cadrului didactic asistat_________________________________
Unitatea de învăţământ________________________________________
Data___________________
Grupa__________________
Număr de preşcolari prezenţi ___________
Număr de preşcolari absenţi____________
Domeniul experienţial ________________________________________
Tema activităţii ______________________________________________
Categoria de activitate ________________________________________
I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE
OBSERVAŢII
1. Relaţia educaţională stabilită cu copiii2. Atitudinea în sala de grupă
3. Vocea şi calităţile ei4. Gradul de stăpânire a limbii5. Cunoaşterea locului şi a rolului categoriei de activitate în curriculum
II. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII6. Claritatea formulării obiectivelor operaţionale7. Corectitudinea conţinutului ştiinţific şi modalitatea de prezentare a acestuia8. Selectarea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice9. Echilibru/ varietate a evenimentelor didactice, a activităţilor şi a metodelor10. Corelarea intra- şi interdisciplinară a conţinuturilor
III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII11. Tehnici de prezentare a conţinuturilor curriculare12. Folosirea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice13. Capacitatea de a se adapta la situaţiile educaţionale concrete, de a improviza, de a face faţă neprevăzutului14. Ritmul activităţii şi încadrarea în timpul destinat acesteia15. Realizarea obiectivelor operaţionale16. Succesiunea logică a etapelor în activitate
IV. MANAGEMENTUL GRUPEI17. Organizarea grupei18. Implicarea motivantă a copiilor în propriul proces de învăţare/ evaluare19. Organizarea activităţilor20. Conştientizarea şi corectarea greşelilor21. Echilibrul între activitatea frontală, activitatea pe grupuri mici şi cea individuală22. Capacitatea de a menţine ordinea şi disciplina23. Evaluarea performanţelor copiilor24. Alte aspecte relevante
V. CAPACITATEA DE AUTOREFLECŢIE, REFLECŢIE, AUTOEVALUARE ŞI RĂSPUNS LA FEED-BACK25. Capacitatea de autoreflecţie, reflecţie şi autoevaluare
26. Capacitatea de a răspunde la feed-back
Evaluator:
Model 2
Grilă de analiză şi evaluare a activităţii didactice
Aspecte didactice urmărite(Categorii de analiză pedagogică)
Aprecierea calitativă a corectitudinii urmăririi aspectelor
didactice
Foa
rte
bin
e
Bin
e
Sat
isfă
căto
r
Proiectarea activităţii didactice
- documentarea metodică şi ştiinţifică- corectitudine, claritate şi operaţionalitate în formularea obiectivelor- corelarea obiectivelor cu conţinutul (asigurarea unităţii dintre ele)- selectarea, restructurarea şi relaţionarea logică a conţinuturilor curriculare, funcţie de resursele psihologice ale grupei- stabilirea strategiilor didactice în conformitate nivelul de dezvoltare intelectuală al copiilor, cu capacităţile de învăţare ale copiilor şi cu celelalte particularităţi ale acestora- selectarea, pregătirea şi valorificarea didactică a mijloacelor de învăţământ- corectitudinea conţinutului ştiinţific- organizarea şi sistematizarea conţinutului, înlănţuirea noţiunilor, respectarea logicii didactice şi a celei ştiinţifice- asigurarea rigurozităţii ştiinţifice- perseverenţa în urmărirea obiectivelor operaţionale- captarea atenţiei şi menţinerea ei, crearea unor momente de vârf- activarea şi reactualizarea unora din
Desfăşurarea activităţii didactice
cunoştinţelor anterioare, în viziune sistemică- densitatea activităţii didactice, valorificarea valenţelor formative şi informative ale conţinuturilor curriculare vehiculate- integrarea activităţii didactice în sistemul de activităţi didactice din care face parte- valorificarea concepţiei sistemice, realizarea de corelaţii intra- şi interdisciplinare- claritatea, accesibilitatea şi corectitudinea explicaţiilor- asigurarea transparenţei legăturii organice dintre cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile lor practice- preocuparea pentru formarea şi exersarea deprinderilor de activitate intelectuală şi practică- adaptarea creativă a metodelor şi procedeelor didactice folosite la obiectivele şi conţinutul activităţii- crearea de situaţii de învăţare care permit aplicarea achiziţiilor în situaţii diverse- îmbinarea abilă a diferitelor forme de activitate (individuală, pe grupe, în perechi/ binoame, frontală) - calitatea strategiilor de diferenţiere şi individualizare a instruirii- gradul de activizare a copiilor, de implicare autentică în activitatea didactică, în calitate de co-participanţi în procesul cunoaşterii- volumul şi calitatea interacţiunilor: educatoare-copil, copil-copil, copil-educatoare, copil-conţinuturi- măsura în care s-a stimulat dialogul copil-copil, educatoare-copil- managementul activităţii de învăţare: organizare, urmărire, îndrumare, conducere, controlare a activităţii de învăţare a copiilor (calitatea întrebărilor ajutătoare)- adaptarea stilului didactic la particularităţile grupei şi ale fiecărui copil- sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor cognitive (antrenamentul cognitiv)
- sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor metacognitive (antrenament metacognitiv)- calitatea mecanismului de feed-back cognitiv şi afectiv, formativ şi sumativ- climatul psihosocial instalat în sala de grupă- atitudinea şi conduita în relaţiile cu copiii: atitudinea faţă de grupă, exigenţa, obiectivitatea, comunicarea verbală şi nonverbală, ţinuta generală, dicţia, claritatea exprimării şi a limbajului, gestica, prezenţa de spirit, tactul pedagogic, capacitatea stăpânirii de sine, capacitatea de a stăpâni grupa de copii ş.a.- atitudinea creativă în realizarea activităţii şi în dirijarea învăţării, flexibilitatea metodică demonstrată, adecvarea intervenţiilor didactice la specificul situaţiilor de învăţare şi la particularităţile grupei
Evaluarea activităţii didactice
- pertinenţa şi eficienţa strategiilor de evaluare proiectate, oportunitatea de a evalua nu doar cunoştinţe, ci şi abilităţi, capacităţi şi competenţe- asigurarea unei evaluări continue şi formative, chiar formatoare- îmbinarea flexibilă a metodelor de evaluare tradiţionale şi moderne- pertinenţa probelor de evaluare, centrarea lor pe obiectivele urmărite şi pe conţinuturi
Autoevaluarea (realizată de cadrul didactic propunător)
- atitudinea reflexivă a cadrului didactic, exerciţiile de autoobservare şi autochestionare, interogaţiile retrospective şi prospective, reflecţiile sale cognitive şi metacognitive- capacitatea de autoanaliză şi autoevaluare a propriilor prestaţii didactice- obiectivitatea autoevaluării fiecărei secvenţe didactice- capacitatea de anticipare a unor strategii de ameliorare a procesului curricular
Recomandări/ Măsuri de ameliorare a activităţii didactice__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Model 3
Activitatea numărul: …….
Data:…………………………….
Nivelul: ……………………………
Profesor mentor: …………………………….
Tema anuală de studiu…………………………..
Subtema……………………………………….
Tipul de activitate…………………………………..
Tema activităţii…………………………………………………
Obiective generale:...........................................................................................
Obiective operaţionale:....................................................................................
Strategii didactice( metode, procedee, forme de organizare, mijloace de
învăţământ):....................................................................................................
Sistem de evaluare: Forme de evaluare, metode de evaluare ..................................
Desfăşurarea activităţii (activitatea profesorului şi a preşcolarilor)
DATE PRIVIND MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII
ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC
ACŢIUNILE PREŞCOLARILOR
OBSERVAŢII/ ÎNTREBĂRI / PROPUNERI
Model 4
DATA:______________ Activitatea nr.PROFESOR MENTOR :____________________________________________________PROPUNĂTOR:____________________________________________________UNITATEA DE APLICAŢIE:_______________________________________________GRUPA :__________________________________________________________OBIECTUL:__________________________________________________TEMA ACTIVITĂŢII:_______________________________________________________ TIPUL ACTIVITĂŢII________________________________________________OBIECTIVE GENERALE:
S1______________________________________________________________________________________________________________________________________________
S2______________________________________________________________________________________________________________________________________________
S3______________________________________________________________________________________________________________________________________________
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:Până la sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:O1-
___________________________________________________________________________O2-
___________________________________________________________________________O3-
___________________________________________________________________________O4-
___________________________________________________________________________O5-
___________________________________________________________________________STRATEGII DIDACTICE:-METODE ŞI PROCEDEE:________________________________________________________________-MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMANT:______________________________________________________________-FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII:_________________________________________________________STRATEGII DE EVALUARE:-METODE DE EVALUARE:_________________________________________________________________-FORME DE EVALUARE:_________________________________________________________________-INSTRUMENTE DE EVALUARE:_________________________________________________________________MATERIAL BIBLIOGRAFIC:___________________________________________________________
DATE PRIVIND MODUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII
ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC
ACŢIUNILE PREŞCOLARILOR
OBSERVAŢII/ ÎNTREBĂRI / PROPUNERI
Model 5
Student:
Data:Ora:Grupa:Observator:
ELEMENTE OBSERVATE OBSERVAŢII
1. PREGĂTIRE (claritatea obiectivelor, proiect de activitate, material didactic, organizarea sălii de grupă)2. SELECTAREA MATERIALELOR ADECVATE3. UTILIZAREA RESURSELOR MATERIALE4. ACURATEŢEA TERMINOLOGICĂ5. INSTRUCŢIUNI / MAMAGEMENTUL ACTIVITĂŢII6. PREDAREA NOŢIUNILOR NOI7. ÎNTREBĂRI / RĂSPUNSURI8. VERIFICAREA COMPEHENSIUNII9. CORECTAREA 10. MONITORIZAREA11. VALORIFICAREA MATERIALELOR12. ETAPIZAREA13. VARIETATEA14. RITMUL15. ECHILIBRUL ACTIVITĂŢILOR16. MOTIVAŢIA / PARTICIPAREA PREŞCOLARILOR17. DIVERSITATEA TEHNICILOR DE LUCRU18. MOBILITATEA / ADAPTABILITATEA19. TONUL / INTENSITATEA VOCII20. ECHILIBRAREA ATENŢIEI21. COMUNICAREA NONVERBALĂ22. RAPORT PROFESOR-PREŞCOLAR23. RAPORT PREŞCOLAR-PREŞCOLAR24. DINAMCA DE GRUP25. MONITORIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢARE26. REALIZAREA OBIECTIVELOR
Anexa 4
Fisă de evaluare a activităţilor
Numele:Anul de studii:Grădiniţa:Nivel:Mentor:
Nivelul de performanţă:10 - Foarte bine 9 - Bine 8 - Destul de bine 7 - Satisfăcător 6 - Nesatisfăcător
A. Calităţi personale şi profesionale Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3
Conduita profesională (atitudinea, ţinută vestimentară, expresivitate verbală, nonverbală)Limbajul: exprimare corectă şi clarăCapacitatea de a comunica cu clasaMotivaţia şi entuziasmul pentru lecţieCunoştinţele ştiinţifice de specialitateCalitatea explicaţiilor şi a expunerii
B. Elaborarea proiectului de activitate Activ. 1 Activ. 2 Activ.3
Claritatea şi realismul obiectivelorMangementul activităţii (echilibrul/ varietatea şi timpul acordat activităţilor)Elaborarea activităţilor de învăţare eficiente pentru fiecare unitate de conţinutStrategii de depăşire a potenţialelor dificultăţiIntegrarea conţinutului informaţional în baza de cunoştinţe generaleAdecvarea conţinutului activităţii la profilul şi specificul grupei
C. Desfăşurarea activităţii Activ. 1 Activ. 2 Activ 3
Managementul grupeiAdecvarea strategiilor la conţinutul activităţii şi specificul grupei (accent pe promovarea învăţării active)Calitatea activităţilor de învăţare pentru fiecare conţinut informaţionalTehnici pentru întrebări- răspunsuriSchematizarea informaţiilor predateManagementul timpului Treceri de la o etapă la altaOrganizarea unităţilor de conţinut ; eficienţa utilizării informaţiilor suplimentareStrategii de corectare a greşelilorDinamica grupei, implicarea preşcolarilorFeed-back-ul în activitate şi evaluarea preşcolarilorCapacitatea de adaptare la situaţii imprevizibileSarcini pentru învăţarea individualăCreativitate/ ingeniozitateRealizarea obiectivelor
D. Reflecţie şi conştientizare Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3
Capacitatea de autoevaluareReacţia la feed-back
Anexa 5
FIŞĂ DE EVIDENŢĂ A PREZENŢEI STUDENTULUI LA PRACTICĂNr. crt.
DATA(anul, luna, ziua, ora)
GRUPA TEMA ACTIVITĂŢILOR SEMNĂTURA MENTORULUI
123456789101112131415161718192021222324252627282930
Anexa 6ACTIVITĂŢI SUSŢINUTE
Nr. crt
DATA NIVELUL TEMA ACTIVITĂŢII
NOTA SEMNĂTURA MENTORULUI
123
Anexa 7
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Numele: Clasa:Tema activităţii :
Comentaţi în scris următoarele criterii:
1. Au fost atinse obiectivele activităţii?
2. Am reuşit să comunic şi să implic grupa?
3. Am folosit eficient, cu efectul anticipat, metodele interactive pe care mi le-am propus?
4. Care aspecte au funcţionat eficient în activitate?
5. Ce probleme au apărut pe parcursul activităţilor?
6. În ceea ce mă priveşte, nu sunt mulţumit de:
7. Sentimentele mele imediat după activitate au fost:
8. Intenţiile mele în următoarele activităţi pentru autodezvoltare personală sunt:
Anexa 9
FIŞE DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
Modelul nr. 1 (fişă de intrare a copilului în grădiniţă): I. IDENTITATEA COPILULUI
Data naşterii:
Adresa:
Tipul familiei:
Numele mamei:
Studiile mamei:
Starea de sănătate a mamei (boli cronice şi cele cu risc de transmitere):
Numele tatălui:
Studiile tatălui:
Starea de sănătate:
Fraţi/ Surori:
Vârsta:
Nivel de instituţionalizare:
Boli cronice:
Starea economică a familiei:
Locuinţă şi confort:
Relaţiile din familie (calde, afectuoase, rigide, intervenţia bunicilor etc.):
II. DEZVOLTARE PSIHICĂ GENERALĂ
Vârsta la care s-a ridicat din pătuţ:
Vârsta la care a spus primele cuvinte:
Vârsta la care a început să meargă independent:
Somnul (liniştit, agitat):
Vârsta la care a început să fugă:
Mânuieşte cu interes obiectele:
La ce vârstă a început să povestească mici întâmplări prin care a trecut?
Care este starea afectivă de bază pe care copilul o manifestă? (nervos, agitat, oboseşte uşor,
aruncă lucruri peste tot etc.):
Are o jucărie preferată:
E acaparator de jucării:
Trăieşte sentimentul vinovăţiei după ce strică ceva:
Are control al sfincterelor:
Are enuriazis nocturn:
Doreşte să se spele pe mâini când este murdar?:
Conduita la masă (liniştit, neliniştit, grăbit, neatent, agitat etc.):
Ce fel de jocuri preferă?
Îi place să aranjeze jucăriile la locul lor:
Este furios faţă de jucării?:
Este obsedat de „De ce?”:
Reţine situaţii mai deosebite prin care a trecut?:
Spune că pleacă în lume?:
Doreşte să doarmă cu lumina aprinsă?:
Modelul nr. 2
FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
Numele şi prenumele copilului: ..................................................................................................
Grădiniţa: .....................................................................................................................................
Grupa: ..........................................................................................................................................
Anul şcolar: ..................................................................................................................................
Date generale despre copil şi familia sa:
1. Date biografice ale copilului:
Data şi locul naşterii: .......................................................................................................
CNP: .................................................................................................................................
Adresa: .............................................................................................................................
Nr. telefon acasă: ..............................................................................................................
2. Starea de sănătate a copilului:
Parametri fizici: ................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Proporţionalitatea corpului: ..............................................................................................
.......................................................................................................................................................
Antecedente patologice: ...................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Evoluţia psiho-fizică: .......................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3. Climatul familial al copilului:
Structura familiei: ............................................................................................................
Tata – Numele şi prenumele: ...........................................................................................
Locul de muncă şi ocupaţia: ..................................................................................
...............................................................................................................................
Mama – Numele şi prenumele: .......................................................................................
Locul de muncă şi ocupaţia: ..............................................................................
..............................................................................................................................
Fraţi/ surori: .....................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Bunici sau alte rude cu care locuieşte copilul: ................................................................
...........................................................................................................................................
În general, climatul educativ din familie este: - favorabil
- nefavorabil 4. Condiţii de locuit:
o foarte bune
o bune
o satisfăcătoare
o nesatisfăcătoare
5. Climatul educativ în familie:
- relaţii intrafamiliale:
o favorabile
o nefavorabile
o organizate
o dezorganizate
- cine se ocupă în mod special de copil:
o mama
o tata
o fraţii
o bunicii
o alte persoane
- influenţarea educaţională a copilului de către părinţi:
o pozitivă, benefică
o negativă, nebenefică
- alte aspecte semnificative: .......................................................................................................
6. Comportamentul copilului în familie:
o întotdeauna corespunzător
o în general corespunzător
o în general necorespunzător
7. Aspecte ale activităţii copilului în familie:
Activităţi ludice ............................................................................................................................
Activităţi intelectuale ...................................................................................................................
Activităţi artistice .........................................................................................................................
Activităţi practice-gospodăreşti ...................................................................................................
Activităţi sportive .........................................................................................................................
Activităţi de loisir .........................................................................................................................
Activitatea copilului în grădiniţă
1. Rezultatele obţinute de copil în cadrul categoriilor de activităţi structurate în
conţinutul învăţământului preşcolar:
Domeniul limbă şi comunicare....................................................................................................
......................................................................................................................................................
Domeniul ştiinţă...........................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Domeniul om şi societate..............................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Domeniul psiho motric..................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Domeniul estetic şi creativ............................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Jocuri şi alte activităţi la alegere...................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. Jocuri preferate de copil:
o jocuri de creaţie cu subiecte şi roluri
o jocuri de construcţie
o jocuri logico-matematice
o jocuri de mişcare
o jocuri cu caracter sportiv
o altele (care)
3. Conduita copilului în grădiniţă:
o şi-a format deprinderile de comportare civilizată şi le exersează în relaţiile cu adulţii şi
copiii
o şi-a format deprinderile de comportare civilizată, dar le exersează numai când
relaţionează cu adulţii
o conduita sa sistematică nu are caracteristici constante
o nu şi-a format deprinderile de comportare civilizată
4. Concordanţa între comportamentul copilului în familie şi în grădiniţă:
o există concordanţă
o nu există concordanţă
Posibile explicaţii: ........................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
5. Modul de îndeplinire a sarcinilor în activităţile educaţionale formale:
o îndeplineşte sarcinile întotdeauna
o îndeplineşte sarcinile uneori
o îndeplineşte sarcinile dacă insistă cadrul didactic
o refuză îndeplinirea sarcinilor
6. Integrarea în grupul de copii din grădiniţă:
o uşor integrabil social
o greu integrabil social
o neintegrabil
7. Rolul pe care îl îndeplineşte în grupul de joc:
o preferă rolul de conducător
o preferă să fie condus
o preferă să se joace singur
o trece cu uşurinţă de la un rol la altul
Caracteristici ale personalităţii copilului:
1. Motricitatea:
Controlul şi coordonarea
mişcărilor:
o foarte bune
o bune
o reduse
Ritmul mişcărilor:
o rapid
o mediu
o lent
2. Capacităţi cognitive:
Percepţia
Perceperea formei:
o foarte bună
o bună
o slabă
Spirit de observaţie:
o foarte bun
o bun
o slab
Orientarea în spaţiu:
o foarte bună
o bună
o slabă
Orientarea în timp:
o foarte bună
o bună
o slabă
Modalitatea preferată de receptare a
informaţiei:
o vizuală
o auditivă
o tactilă
Perceperea relaţiilor între însuşirile
obiectelor:
o foarte bună
o bună
o slabă
Atenţia
Stabilitatea atenţiei în activităţile educaţionale formale:
o manifestată pe tot parcursul activităţilor
o manifestată numai în anumite momente ale activităţii
Orientarea atenţiei în activităţile ludice este superioară:
o în jocurile individuale
o în jocurile cu grupuri mici de copii
Concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factorii perturbatori care apar în timpul
activităţilor:
- în activităţile comune, cu întreaga grupă:
o foarte bună
o bună
o slabă
- în activităţile liber alese:
o foarte bună
o bună
o slabă
Distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate ale copilului:
o foarte bună
o bună
o slabă
Memoria
Viteza de memorare a cunoştinţelor:
o rapidă
o medie
o lentă
Reproducerea cunoştinţelor:
o fidelă
o creatoare
o anevoioasă, cu dificultăţi
Durata păstrării cunoştinţelor:
o lungă
o medie
o scurtă
Uitarea:
o rapidă
o medie
o lentă
Imaginaţia
Formele imaginaţiei:
Imaginaţia reproductivă manifestată în:
Imaginaţia creatoare manifestată în:
o activităţi intelectuale
o activităţi artistice
o joc
o activităţi intelectuale
o activităţi artistice
o joc
Inventivitatea:
o bogată
o medie
o săracă
Creativitatea:
o bogată
o medie
o săracă
Gândirea
Volumul cunoştinţelor:
o bogat
o mediu
o sărac
Înţelegerea noţiunilor:
o uşoară
o grea
Tipul de înţelegere:
o logic
o mecanic
Rezolvarea de probleme:
o uşoară
o grea
Rapiditate în găsirea soluţiilor:
o da
o nu
Capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii:
o analiza...............................................................................................................................
o sinteza...............................................................................................................................
o comparaţia.........................................................................................................................
o abstractizarea.....................................................................................................................
o generalizarea.....................................................................................................................
o clasificarea........................................................................................................................
Limbajul
Volumul vocabularului:
o bogat
o mediu
o redus
Forma de limbaj care predomină:
o concret situativ
o contextual
o monologat
o dialogat
o forme îmbinate
Limbajul folosit în activităţile organizate de educatoare, cât şi în jocuri şi activităţi la alegere:
o fonetic
o lexical-semantic
o gramatical
Limbajul general:
o corect
o incorect
o expresiv
o inexpresiv
Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii:
o exprimare bogată în idei
o exprimare săracă în idei
Trăsăturile temperamentale dobândite:
Mobilitate:
o accentuată
o medie
o redusă
Stabilitatea liniilor generale de conduită,
echilibrul între tendinţa analitică şi cea
acţională:
o stabil
o instabil
Intensitatea reacţiilor:
o reţinut
o exploziv
o ponderat
Rezistenţa la dificultăţi:
o foarte rezistent la solicitări
o destul de rezistent
o oboseşte uşor
Trăsături de caracter
o sociabilitate
o comunicativitate
o spirit de prietenie
o altruism
o egoism
o spirit de cooperare
o spirit de fairplay
o spirit de ordine
o sinceritate
o respect faţă de
adulţi
o politeţe
o hărnicie
o respect pentru
muncă
o sârguinţă
o corectitudine
o independenţa
o spirit de iniţiativă
o disciplină
o perseverenţă
o neglijenţă
o dezordine
o modestie
o stăpânire de sine
o încredere în
propriile puteri
o neîncredere în sine
o curaj
o îngâmfare
o lăudăroşenie
o timiditate
o nehotărâre
o nesiguranţă
Înclinaţii/ aptitudini speciale:
o artistice
o actoriceşti
o literare
o matematice
o tehnice
o practice
Concluzii
1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu
pregătirea pentru
şcoală .................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
....................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul ...............................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...................................................................................................................
36
Data completării fişei: Educatoare:
Modelul nr. 3
FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR
NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI:
DATA NAŞTERII:
SEXUL:
DATE BIOGRAFICE ALE COPILULUI:
Data şi locul naşterii: .......................................................................................................
CNP: .................................................................................................................................
Adresa: .............................................................................................................................
Nr. telefon acasă: ..............................................................................................................
CLIMATUL EDUCATIV DIN FAMILIE:
Structura familiei: ............................................................................................................
Tata – Numele şi prenumele: ...........................................................................................
Locul de muncă şi ocupaţia: ..................................................................................
...............................................................................................................................
Mama – Numele şi prenumele: .......................................................................................
Locul de muncă şi ocupaţia: ..............................................................................
..............................................................................................................................
Fraţi/
surori: .................................................................................................................... ..............
............................................................................................................................
Bunici sau alte rude cu care locuieşte copilul: ................................................................
..........................................................................................................................................
În general, climatul educativ din familie este: - favorabil
- nefavorabil TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE:
- Extrovertit
- Introvertit
37
- Energic
- Calm
- Curios
- Indiferent
- Ordonat
- Dezordonat
- Prudent
- Imprudent
- Încrezător
- Sceptic .
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI:
Este rezistent la îmbolnăviri
Face alergie rar sau deloc
Rareori se plânge că este bolnav
Lipseşte rar din motive medicale
NIVELUL REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII:
Educarea
limbajului
Cunoaşterea
mediului
Activitate
matematic
ă
Educaţie
pentru
societate
Educaţie
plastică
Educaţie
muzicală
Activităţi
practice
Educaţie
fizică
Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisfăcător, Insuficient.
COORDONATELE DEZVOLTĂRII FIZICE:
Înălţime Greutate Mers în
echilibru
Pliază hârtia
după model
Orientare în
schema
corporală
Ritmul mişcărilor:
rapid/ mediu/ lent
NIVELUL REZULTATELOR ÎN PLAN ARTISTIC:
Desen liber Desen – Colorează Modelează Pictează Cântă
38
omul
Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisfăcător, Insuficient.
SISTEMUL DE DEPRINDERI:
DEPRINDERI DE COMUNICARE FB B S I
Vorbeşte cu copiii
Vorbeşte cu adulţii
Se face înţeles
Utilizează enunţuri complete
Vorbeşte spontan
Iniţiază conversaţii
Îşi exprimă sentimentele în cuvinte
DEPRINDERI SENZORIALE FB B S I
Asortează culori şi forme
Observă materialele şi jucăriile noi
Îşi recunoaşte numele scris
Identifică sunete obişnuite
Nu se enervează din cauza zgomotului
Ascultă şi înţelege indicaţiile verbale
Ascultă şi comentează povestiri
Participă la activităţi muzicale şi fizice
DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MICI AI
MÂINII
FB B S I
Îşi desface şi încheie nasturii
Îşi trage fermoarul
Înşiră mărgele sau alte materiale mici
Face puzzle
39
Aranjează obiecte într-o grămadă
Trasează conturul unei figuri
Foloseşte foarfeca
Desenează forme simple
Bate cuie în lemn
Foloseşte ustensile de gătit cu puţin ajutor
DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MARI FB B S I
Sare cu ambele picioare peste un obiect
Îşi ţine echilibrul pe banca de gimnastică
Urcă şi coboară scările cu uşurinţă
Aruncă mingea
Foloseşte o anumită mână pentru a arunca
Loveşte mingea cu piciorul
Utilizează un anumit picior pentru a lovi
Aleargă fără să cadă
Merge uşor pe un vehicul cu roţi
Se dă pe leagăn
Se dă pe tobogan
DEPRINDERI COGNITIVE/ INTELECTUALE FB B S I
Pune întrebări referitoare la materialele curriculare
Numără corect până la ...
Recunoaşte anumite litere şi cifre
Sortează după mărime, formă şi culoare
Înţelege diferenţa dintre asemănări şi deosebiri
Este convingător în jocurile de rol
Îi plac cărţile
Recunoaşte anumite cuvinte
Poate să citească
Construieşte „clădiri” înalte
40
Construieşte poduri cu materiale de construcţii
Construieşte gărduleţe
DEPRINDERI SOCIALE ŞI EMOŢIONALE FB B S I
Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu
copiii
Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu
adulţii
Împărtăşeşte idei, gânduri, sentimente cu alţii
Îşi aşteaptă respectuos rândul
Îşi manifestă furia în maniere tolerabile
Are unul sau mai mulţi prieteni
Ajută la activităţile de curăţenie
Participă la jocurile de grup
Lucrează în grupuri mici cu unul sau doi copii
Cunoaşte numele şi prenumele copiilor
Se uită la persoana care sau căreia îi vorbeşte
Se desparte de părinţi fără să plângă
Zâmbeşte şi pare fericit de cele mai multe ori
Nu obişnuieşte să deranjeze activitatea grupei
Pare mulţumit de realizările sale
Nu îi este teamă să încerce ceva nou
Nu îi este frică de animale sau insecte
COMPORTAMENTUL ÎN OCAZIILE PE CARE LE OFERĂ RUTINA ZILNICĂ, INTERACŢIUNILE CU CEILALŢI ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
Foarte
dezirabil
Dezirabil Puţin
dezirabil
Indezirabi
l
Alege activităţi fără dificultate
Nu se lasă până nu termină o activitate începută
Trece de la un centru de activitate la altul fără
dificultate
De obicei, se joacă cu alţi copii
41
Participă benevol şi eficient la activităţi de grup
Foloseşte toaleta fără ajutor
Nu este pretenţios la mâncare
Respectă regulile grupei
Este nerăbdător să iasă afară
Se odihneşte bine la amiază
ÎNCLINAŢII/ APTITUDINI SPECIALE:
artistice
actoriceşti
literare
matematice
tehnice
practice
Concluzii
1. Aprecieri generale în legătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu
pregătirea pentru
şcoală .................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
..........
2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul
.......................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
42
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Data completării fişei: Educatoare:
........................................ ...........................................
Anexa 10
Probe psihologice
IMAGINEA DE SINE LA PRESCOLARI
SCOPUL CERCETARII : Punerea in evidenta a nivelului cunoasterii de
sine la prescolari cunoscut fiind faptul ca aceasta capacitate de
autocunoastere atinge nivelul maxim de dezvoltare in
adolescenta.
IPOTEZE :
1. Daca la varsta prescolara perceptia este procesul fundamental ce asigura
dezvoltarea psihica a copilului, atunci imaginea de sine ce se definitiveaza
la aceasta varsta se rezuma la aspectul fizic ( EUL FIZIC).
2. Daca luam in considerare egocentrismul varstei, atunci nu putem vorbi de o
imagine de sine reala ci una ideala.
3. Nu exista diferente semnificative in perceptia de sine la prescolarii de nivel
I in comparatie cu cei de nivel II.
INSTRUMENTE : Chestionar
43
LOTUL DE SUBIECTI : 25 prescolari – niv. I
25 prescolari – niv. II
CHESTIONAR – IMAGINEA DE SINE
1. Stiu ca sunt : Baiat fata. Nu stiu2. Am ochii de culoare : albasti verzi caprui3. Am mai multi frati : 1 2 niciunul4. Ma imbrac doar cu ce vreau eu. Mereu uneori niciodata5. Imi place sa dansez . f. mult putin deloc6. Renunt la joc pentru a asculta o poveste. Mereu uneori niciodata7. Ma joc doar cu copiii care ma asculta si fac ce le spun eu. Mereu uneori niciodata8. Ii ajut pe cei care imi cer ajutorul. Mereu uneori niciodata9. Sunt cel mai mic de statura in clasa. Da nu nu stiu10.Am multi prieteni in clasa. Da nu nu stiu11.Ma joc cu putini copii in clasa. Da nu nu stiu12.Desenez un om: singur cu mama nu reusesc
44
13.La gradinita invat repede o poezie. Da nu nu stiu14.Plang cand mama nu imi ia o jucarie. Mereu uneori niciodata15.Ii lovesc pe copiii care ma supara. Mereu uneori niciodata 16.Ma bucur cand primesc bulina rosie. Mereu uneori niciodata17.Sunt suparat cand copiii nu ma aplauda. Mereu uneori niciodata18.Cand voi fi mare, vreu sa fiu ca mama/ tatal meu. Da nu nu stiu19.Imi place sa fiu laudat. Mereu uneori niciodata 20. Imi place sa ma uit in oglinda. Da nu nu stiu
CHESTIONAR – Imaginea de sine
1
2
3
4
5
45
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
46
16
17
18
19
20
PROBE PSIHOLOGICE PENTRU CUNOAŞTEREA
COPILULUI
Orice act educativ porneşte de la cunoaşterea copilului. Desigur, această cunoaştere este un proces
complex şi îndelungat, realizabil pe multiple căi.
Este un fenomen care trebuie studiat în procesul devenirii sale, pentru a i se asigura o creştere
sănătoasă, o dezvoltare corespunzătoare psihică, intelectuală şi morală, însă personalitatea lui, în formare
şi dezvoltare este un fenomen greu de pătruns şi mai ales greu de ancorat în viitor. Pentru pătrunderea în
esenţa acestui „fenomen” este nevoie de apropiere cu persoana şi cu tot ceea ce ţine de persoana sa.
Faptul că acel copil se află într-un stadiu de dezvoltare evident, îngreunează stabilirea unor concluzii
definitive, pentru că individul nu poate fi privit în mod static, deoarece este om.
1.Propoziţii cu cuvinte inversate- Se prezintă 16 propoziţii a căror cuvinte sunt de genul:”trompă
are lungă o elefantul”, cu sarcina de a sublinia ultimul cuvânt din propoziţia corectă;
2. Analogii-În cadrul unei propoziţii trebuie să se găsească al patrulea cuvânt potrivit, de genul:
„ calul este pentru mânz, precum vaca este pentru( coadă, viţel, iepure, muget);
3. Serii de cuvinte- Găsiţi două numere pentru fiecare şir de numere:
12 11 10 9 8 7 - - ;
1 3 5 7 9 11 - - .
47
4. Cea mai bună raţiune- Se prezintă situaţii, alegându-se răspunsul optim din variantele a, b, c, d.
Exemplu: „ Pădurarul poartă uniformă pentru”:a) „ a nu fi văzut de la distanţă”; b)” a fi îmbrăcat călduros”; c)
„ a înspăimânta pe duşmani”; d)”a fi frumos” .
5. Sinonim/antonim-Găsiţi perechile de cuvinte de genul:”bun-rău”, „repede-vioi”.
6. Răspunde cu DA sau NU la întrebări de genul:” este necesar să porţi ochelari pentru a vedea
bine?”
7. Alegeţi calitatea corespunzătoare-Substantive/ atribute:” pământ-solid”, „bilă-comestibil”,”
pepene-rotundă”.
8. Absurdităţi-Se alege cea mai bună explicaţie din 4 posibile. Exemplu: Se propune duminica
plasată la mijlocul săptămânii pentru a fi împărţită în două părţi egale. Acest lucru este absurd, pentru că:
a) este imposibil a plasa duminica între zilele de miercuri şi joi; b) nu merg autobuzele dumimica; c) ar fi tot
7 zile de la o duminică la alta; d) duminica trebuie să vină după sâmbătă.
9. Lista de obiecte- Pe o masă se amplasează 10 obiecte diferite. Se dau 20 de secunde pentru
observare şi apoi se acoperă. Sarcina este de a fi reproduse din memorie.
10. Adevărat sau fals- Se prezintă copiilor 10 desene cu mici erori, pe care trebuie să le
descopere: calul are corniţe, măgarul are coadă de purcel etc. Propoziţii cu unele erori, pe care copiii
trebuie să le sesizeze: „Intru într-un cinematograf pentru a lua micul dejun,am rău de stomac şi cumpăr de
la casa de bilete a gării o aspirină”.
11. Istorioare cu DA sau NU- Într-un desen sunt surprinse personaje într-o anumită situaţie. Puteţi
determina ce s-a întâmplat, punând cât mai puţine întrebări, la care se va răspunde prin DA sau NU.
12. Jocul celor 12 întrebări - SE stabileşte un obiect sau un personaj din clasă, pe care copiii
trebuie să-l ghicească, punând 20 de întrebări. De exemplu: rigla.
13. Atenţie - Pe o tablă sunt scrise numere. Doi jucători din două echipe adverse, folosind culori
diferite, la pronunţarea unei anumite cifre, primul care o descoperă, o înconjoară.
14.Cuvinte tăiate - Se scriu pe tablă 10 cuvinte tăiate în două. Elevii trebuie să le îmbine pentru a
găsi cuvintele iniţiale. Exemplu: dife rută
că renţă etc.
15. Care este cuvăntul intrus?- Se citeşte o listă cu 10 cuvinte:prima lectură se face rar, cu
pauze; a doua - mai repede, iar a treia oară se introduce un cuvânt nou în locul altuia. Copiii notează
cuvântul introdus.
16. Dialogul incomplet - Se prezintă fragmente dintr-un dialog. Sarcina este de a completa
întrebările sau răspunsurile integrale sau parţiale ale unui partener de dialog. Exemplu:
A ..........................................
B. Este un film de desene animate........
A. .............
48
B. Da, îmi place.
17. Începutul şi sfârşitul- Se prezintă începutul şi sfârşitul unei istorioare scurte. Copiii trebuie
să completeze conţinutul.
18. Cuvântul nepotrivit- Se scriu pe tablă sau se distribuie elevilor foi cu serii de cuvinte printre
care sunt introduse cuvinte de altă categorie. Exemplu: măr, carne, pâine, cuţit, salam; Petre, Paul, Ionel,
Maria, Costel. Se anunţă că fiecare serie conţine un cuvânt nepotrivit, pe care trebuie să-l subliniate şi să
explice de ce este diferit de selelalte.
19. Asocieri libere- Sarcina este de a scrie cât mai multe cuvinte într-un termen dat.
20. Desenaţi cât mai multe imagini- Elevii trebuie să deseneze cât mai multe imagini, folosind
ca element de bază una din figurile geometrice( cercul, triunghiul, pătratul, dreptunghiul).
Toate aceste probe, îmbogăţite şi extinse de fantezia creatoare a învăţătorilor, constituie în
acelaşi timp şi mici criterii de evaluare a unor capacităţi psihice ale copiilor, dar, totodată, şi veritabile
exerciţii pentru dezvoltarea acestora.
Probă pentru depistarea defectelor de vorbire
Scopul: depistarea defectelor de pronunţie ale copiilor.
Instructajul: „Ascultă cu atenţie şi repetă după mine ce pronunţ!”
Material:
a) r,s,ş,t,gz,j,v,f,c,b,ce,ci,ge,gi – pentru sunetelel pronunţate greşit se solicită să le pronunţe şi în cuvinte,
în propoziţii diferite (la început în interiorul cuvântului iar apoi şi la sfârşitul cuvântului).
b) diftongi şi triftongi: ea,oa, eau, ciu, floare, jgheab, vreau, pisoi;
c) grupuri bi şi triconsonantice: mn, cr, şt, str, ltf, pumn, cratiţă, stâncă, stradă, altfel;
d) numerele de la 1 la 10.
Desfăşurare: se cere copilului să repete după educatoare sunetele, silabele, cuvintele din lista de
mai sus, rostite de către educatoare în ritm lent, cu o voce monotonă şi fără accent.
Notare: se notează defectele de vorbire observate la copii.
Fişă orientativă pentru înregistrarea datelor
Nr.c
rt.
Numele şi prenumele
copilului
Defectele de vorbire identificate Observaţii
Probă pentru cunoaşterea nivelului de
cunoştinţe la matematică
Scopul: evidenţierea capacităţii de a identifica corect cantitatea şi a realiza raportul cantitate/număr.
49
Instructajul 1: „Arată tot atâtea degete, câte obiecte îţi arăt eu.”
Material: obiecte familiare copilului (nasturi, monede, bile, beţişoare etc.) toate de acelaşi fel.
Desfăşurare: Se arată succesiv 2, 1, 5, 7, 3, 9, 6, 4, 8, 10 (deci nu în ordine crescătoare sau
descrescătoare!) obiecte de acelaşi fel (2 nasturi, 1 beţişor, etc.) şi se cere copilului să arate pe degetele lui
câte obiecte sunt.
Notare: se notează cu câte 1 punct fiecare răspuns corect.
Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să arate corect minim 5 obiecte pentru ca rezultatul să fie
considerat unul bun.
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi prenumele Cerinţe Total
2 1 5 7 3 9 6 4 8 10
Instructajul 2: „Ascultă bine. Voi bate din palme. Tu să asculţi până termin şi, când am terminat, ai
să baţi tot de atâtea ori de câte ori am bătut eu.”
Desfăşurare: copilul stă întors cu spatele la educatoare şi trebuie să reproducă întocmai numărul de
bătăi de palme pe care le-a executat mai întâi ( tare şi rar) educatoarea. Se bate în următoarea ordine: 3,
1, 4, 7, 2, 5, 9, 6, 10, 8.
Notare: se notează fiecare răspuns corect cu câte 1 punct.
Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să execute corect 4-5 bătăi pentru ca proba să fie considerată
reuşită.
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi prenumele
Copilului
Cerinţe Total
3 1 4 7 2 5 9 6 10 8
Instructajul 3: „ Îţi voi arăta grupuri de obiecte de acelaşi fel. Trebuie să le priveşti atent şi să-mi spui
câte sunt, dar fără să le numeri.”
Material: obiecte (de acelaşi fel) familiare copilului.
Desfăşurare: se arată copilului mulţimi de obiecte de acelaşi fel şi i se cere să spună câte sunt, fără
să i se permită să le numere. Obiectele trebuie grupate fără ca elevul să vadă, apoi îi sunt prezentate
deodată. Ordinea este următoarea: 4, 3, 5, 6, 2.
Interpretare: la 6 ani copilul trebuie să indice corect 4-5 grupuri.
50
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi prenumele
Copilului
Cerinţe Total
4 3 5 6 2
Probă pentru evidenţierea capacităţii de orientare în spaţiu şi
în schema corporală
Scopul: evidenţierea capacităţii de orientare în spaţiu şi a gradului de cunoaştere a propriului corp,
prin recunoaşterea raporturilor spaţiale şi operarea cucu limbajul specific ( aproape-departe, sus-jos, în
faţă-în spate, afară-înăuntru, deasupra-dedesubt, dreapta, stânga, mână, picior, pe, sub).
Material: obiecte familiare copiilor ( minge, caiet, creion, jucărie, carte etc.) aşezate faţă de copil astfel
încât să redea următoarele raporturi spaţiale ( aproape-departe, sus-jos, în faţă-în spate, afară-înăuntru,
deasupra-dedesubt, dreapta, stânga, pe, sub);un set de 20 de cerinţe.
Desfăşurare: proba se aplică individual, cerându-se copilului să răspundă următoarelor cerinţe:
Ridică mâna dreaptă / îndoaie mâna stângă,
Întoarce-te la dreapta / stânga,
Pune mâna dreaptă pe umărul drept / pune mâna stângă pe umărul stâng.
Numeşte două obiecte din stânga / dreapta ta.
Care obiect e mai aproape / departe de tine?
Numeşte un obiect din faţa ta / spatele tău.
Numeşte un obiect aflat pe / sub bancă.
Numeşte două obiecte de sus / jos.
Numeste un obiect aflat în afara / inăuntrul cutiei.
Unde se află acoperişul / beciul la o casă?
Notare: se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect.
Evaluare:15-20 puncte – A – comportament atins
12-14 puncte – D – comportament in dezvoltare
Fişă orientativă pentru inregistrarea rezultatelor
51
Nr.
Crt.
Numele şi
pernumele
copilului
Cerinţele probei Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Probe de gândire
A. Definirea unor noţiuni
Scopul: evidenţierea capacităţii de a explica/prezenta verbal conţinutul unor concepte finite.
Instructajul: se cere copilului să definească anumite concepte, răspunzând la întrebările „Tu ai
văzut o...?, Ce este o ...?”
Material: setul de cuvinte: lingură, masă, scaun, cal, minge, pălărie, sobă, mamă.
Desfăşurare:
Se adresează fiecărui copil, în parte, cele două întrebări, luând pe rând cuvintele din lista dată.
Notare: se notează cu 1 punct fiecare răspuns corect ( precizarea utilităţii ).
Evaluare: 5-8 puncte – A – comportament atins
3-4 puncte – D – comportament in dezvoltare.
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi
prenumele
copilului
Noţiuni Total
lingură masă scaun cal minge pălărie sobă mamă
B. Operarea cu noţiuni opuse
B.1. Analogii prin opoziţie
Scopul : evidenţierea capacităţii de a identifica cuvinte cu sens opus, realizând analogii prin opoziţie.
Instructajul: se cere copilului să „ ghicească” cuvi8ntele care lipsesc din enunţurile prezentate de
către educator. „ Îţi voi spune nişte propoziţii din care lipsesc cuvinte. Fii atent la ce îţi spun ca să ghiceşti
aceste cuvinte.”
Material: un set de 10 enunţuri.
Desfăşurare: se solicită fiecărui copil în parte să completeze enunţurile de mai jos:
Fratele meu este băiat, sora este o ...
O masă este făcută din lemn, o fereastră din...
Lămâia este acră, mierea este...
O pasăre zboară, un peşte...
Câinele muşcă, pisica...
52
Vara plouă, iarna...
Ziua este lumină, noapte este...
Se merge cu piciorul, se aruncă cu...
Crescând, băieţii devin bărbaţi, iar fetiţele...
Notare: se noteză cu 1 punct fiecare răspuns corect.
Evaluare: 8-10 puncte – A – comportament atins
6-7 puncte – D – comportament in dezvoltare
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi
prenumele
copilului
Enunţuri/noţiuni opuse Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Testele au fost preluate din cartea „ Cunoasterea copilului la intrarea in clasa intai”, autori Gheorghe
Comsa si Claudia Mihai, carte aparuta la editura Pandora M. Sper sa va fie de folos! Sunt aplicabile si
pentru copiii mai mici, doar ca notarea trebuie adaptata nivelului de varsta corespunzator. Daca sunteti
interesate voi reveni si cu alte teste, in caz ca nu gasiti cartea.
Probe de gândire
B. Operarea cu noţiuni opuse
B.2. Indicarea opusului unei noţiuni
Scopul: evidenţierea capacităţii de a utiliza raportul de contrast între noţiuni, de a identifica cuvinte
cu sens opus.
Instructajul: se cere copilului să completeze enunţuri date de educator, după modelul „Dacă nu e...,
atunci e...(tocmai pe dos), adică...” Se dă exemplul: „ Dacă nu e alb, atuci e (tocmai pe dos), adică...negru”.
Material: un set de 10 cuvinte (repede, gros, plin, frig, uscat, frumos, rău, curat, uşor, vesel.
Desfăşurare:
Se solicită fiecărui copil să identifice cuvinte cu sens opus pentru cuvintele din lista de mai sus,
completând enunţurile, ca în model.
Dacă nu e repede, atunci e...
Dacă nu e gros, atunci e...
Notare: se noteză cu 1 punct fiecare răspuns corect.
Evaluare: 8-10 puncte – A – comportament atins
6-7 puncte – D – comportament in dezvoltare
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
53
Nr.
Crt.
Numele şi
prenumele
copilului
Notiuni opuse Total
Repede Gros Plin Frig Uscat Frumos Rău Curat Uşor Vesel
C. Compararea unor noţiuni
C.1. Stabilirea deosebirilor
Scopul: evidenţierea capacităţii copiilor de 6-7 ani de a identifica, prin comparare, deosebiri între
noţiuni familiare.
Instructajul: se cere copilului să răspundă la întrebarea „ Prin ce se deosebesc ... şi ...?”
Material: un set de 5 perechi de noţiuni.
1) Câinele şi vrabia
2) Mărul şi para
3) Fereastra şi uşa
4) Paharul şi ceaşca
5) Căruţa şi sania.
Desfăşurare: se solicită fiecărui copil, în parte, să identifice deosebiri pentru fiecare pereche de
noţiuni de mai sus. Se trece la exemplul următor, numai după ce se noteză răspunsul copilului. În prealabil,
educatorul se va sigura că, copilul cunoaşte noţiunile ce urmează a fi comparate.
Notare: se consideră corecte acele răspunsuri în care se indică o deosebire reală, esenţială sau
neesenţială.
Fişă orientativă pentru înregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi
prenumele
Copilului
Perechi noţiuni Total
Câinele şi
vrabia
Mărul şi
para
Fereastra şi
uşa
Paharul şi
ceaşca
Căruţa şi
sania
C.2. Stabilirea asemănărilor
Scopul: evidenţierea capacităţii copiilor de 6-7 ani de a identifica, prin comparare, asemănări între
noţiuni familiare.
Instructajul: se cere copilului să răspundă la întrebarea „ Prin ce se aseamănă ... şi ...?”
Material: un set de 5 perechi de noţiuni.
1) Prună şi piersică
2) Pisică şi şoarece
3) Vaporul şi maşina
54
4) Ghiocelul şi crizantema
5) Găina şi barza
Desfăşurare: se solicită fiecărui elev să identifice asemănări pentru fiecare pereche de noţiuni de mai
sus. Se trece la exemplul următor, numai după ce se noteză răspunsul copiluluui. În prealabil, educatoarea
se va asigura că, copilul cunoaşte noţiunile ce urmează a fi comparate.
Notare: se consideră corecte acele răspunsuri în care se indică o asemănare reală, esenţială sau
neesenţială.
Fişă orientativă pentru inregistrarea rezultatelor
Nr.
Crt.
Numele şi
prenumele
Total
Prună şi
piersică
Pisică şi
şoarece
Vaporul şi
maşina
Ghiocelul şi
crizantema
Găina şi
barza
Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului
Adaptat după Alice Descouedres, probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcătuită din
şapte subprobe, prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor:
- stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte;
- completarea lacunelor dintr-un text;
- memorarea unor grupe de cifre;
- denumirea unor culori;
- imitarea unor acţiuni ;
- stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor;
- denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte.
Subproba nr. 1:
Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte
Material:
1. desenul unei case mari şi al unei case mici;
2. o carte nouă şi una veche;
3. o minge tare şi o minge moale;
4. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund;
5. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă;
6. fotografia unui bătrân şi a unui tânăr;
7. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită;
8. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe;
9. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit;
55
10. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una uşoară care se pun în palmele
copilului.
Desfăşurare:
Spunem copilului (pentru prima grupă de contrarii) „vezi, această casă este mare, în timp ce
aceasta este…..(mică)
se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii;
se notează răspunsurile copilului;
se calculează numărul de răspunsuri corecte.
Subproba nr. 2:
Completarea de lacune într-un text
Material: am folosit următorul text:
„Este timp frumos, cerul este ….(senin, albastru), soarele este foarte….(strălucitor) . Jana şi Maria
merg să se plimbe pe câmp. Ele adună ….(flori) . Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase
ale micilor …(păsărele) . Deodată cerul se întunecă, se acoperă de …(nori) . Fetele se grăbesc să se
întoarcă …(acasă) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…
(tunete) . Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece plouă puternic şi nu aveau la ele…
(umbrele, haine de ploaie), iar hainele lor erau complet…(ude).
Desfăşurare:
I se spune copilului: „Îţi voi spune o povestire, te rog să fii atent, când eu mă opresc şi n-am să ştiu
ce să spun, tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat.
Se va citi rar şi cu accentul necesar;
Se notează răspunsurile copilului;
Se calculează numărul de răspunsuri corecte.
Subproba nr. 3:
Memorare de cifre şi reproducerea lor
Material: am folosit următoarele serii de cifre:
1. 2 – 4
2. 5 – 6 – 3
3. 4 – 7 – 3 – 2
4. 8 – 4 – 6 – 5 – 9
5. 6 – 9 – 2 – 3 – 4 – 8
Desfăşurare:
Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre, iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.
Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică;
56
Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei
ori. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. Pentru prima serie primeşte
coeficientul 2, pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3, pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4, pentru
seria a IV-a primeşte coeficientul 5, pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6.
Subproba nr. 4:
Denumirea unor materiale
Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări:
1. Din ce este făcută cheia?
2. Din ce este făcută masa?
3. Din ce este făcută linguriţa?
4. Din ce sunt făcuţi pantofii?
5. Din ce sunt făcute ferestrele?
6. Din ce sunt făcute casele?
Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.
Subproba nr. 5:
Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora
Material şi desfăşurare: am folosit următoarele cupluri contrarii:
1. cald - ….(frig sau rece)
2. uscat - ….(ud sau umed)
3. frumos - ….(urât)
4. neascultător - ….(ascultător sau cuminte)
5. curat - ….(murdar)
6. mare - ….(mic)
7. uşor - ….(greu)
8. vesel -.…(trist, indispus, nefericit)
Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte.
Subproba nr. 6:
Denumirea a 10 culori
Material şi desfăşurare:
Se prezintă culorile:
1. roşu; 6. violet;
2. verde; 7. gri;
3. negru; 8. galben;
4. roz; 9. maro;
5. alb; 10. albastru
57
Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10, după numărul exact de răspunsuri
corecte.
Subproba nr. 7:
Cunoaşterea sensului unor verbe
Desfăşurare :
a) Se mimează următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească:
1. a tuşi;
2. a fricţiona;
3. a cânta;
4. a arunca;
5. a spăla;
6. a respira.
b) se mimează următoarele 6 acţiuni, cerându-le copilului să le imite şi să le denumească:
1. a scrie; 4. a se ridica;
2. a se apleca; 5. a sări;
3. a se balansa; 6. a împinge
Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de răspunsuri
corecte.
Prelucrare finală
Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul
următor); se face media acestor vârste şi se obţine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau
nu corespunde vârstei cronologice.
PROBA
COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR
VÂRSTELOR
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
I Contrarii (cu obiecte şi imagini) 4 5 6 8 12
II. Lacune 2 3 4 6 8
III. Cifre 3 3 4 5 5
IV. Materii 3 4 5 6 6
V. Contrarii (fără obiecte şi imagini) 4 5 6 7 8
58
VI. Culori 2 3 4 6 8
VII. Verbe 4 6 8 9 11
TOTAL 22 29 37 47 58
Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:
dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.L..=V.C.) se poate
vorbi de o dezvoltare normală a copilului;
dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.L.>V.C.)
se poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului;
dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V.L.>V.C.)
se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului.
Testul omuleţului
(probă proiectivă ce se bazează pe interpretările realizate asupra unei siluete desenate de către subiect)
Instructaj
Instructajul este simplu şi poate fi redus la o singură frază: „Vă rog să desenaţi o persoană”.
Material şi precizare
Se pune la dispoziţia subiectului un teanc de coli de hârtie albe şi un creion bine ascuţit. Acestea
se aşază în faţa subiectului astfel încât să poată alege, aşeza şi utiliza după cum doreşte fiecare foaie de
hârtie.
Examinatorul are posibilitatea să observe comportamentul subiectului şi să înregistreze în protocol
reacţiile verbale spontane,iar la final se notează numele, vârsta, sexul, data. Ştersăturile şi modificările
făcute reprezintă zona de preocupare şi dificultăţi.
Subiecţii „normali” încearcă să facă schimbări care îmbunătăţesc desenele, arătând mai mult
echilibru şi control în timp ce persoanele anxioase fac modificări care pun în evidenţă control slab,
rigiditate, fragilitate, constrângere. Subiecţii cu rigiditate realizează figuri schematice devalorizând
activitatea respectivă.
Zone ale desenului
Capul este sediul imaginii de sine, al Eului, iar ochii şi urechile înregistrează informaţiile despre
lumea exterioară.
Gura serveşte la exprimarea agresivităţii, a prieteniei, a emoţiilor şi astfel se manifestă frustrările şi
aspiraţiile intelectuale, se acceptă sau se respinge lumea altor fiinţe. Printr-o detaliere facială se pune în
evidenţă strălucirea, iar dispreţul sau agresivitatea este redată prin ochi întunecoşi sau sfredelitori.
Hipersensibilitatea şi suspiciunea se redau prin detaliere urechilor.
59
Mâinile, braţele, umerii şi pieptul reprezintă unitatea funcţională executorie. Se apreciază
mărimea, forma, puterea, extinderea spre exterior, agresivitatea şi semnele conflictuale.
Torsul (trunchiul) prezintă semnificaţia unor caracteristici de putere similare zonei anterioare.
Îmbrăcămintea este „frontispiciul”, partea prezentată a lumii. Se poate observa sublinierea liniei
mediane la persoanele dependente sau la cele cu dificultăţi somatice. Fondul pulsional apare deschis sau
accentuat, cum este cazul nudurilor, al figurilor în costum de baie, îmbrăcate sumar. Cravata, cordonul,
bijuteriile, estompează manifestările pulsionale asociate torsului şi sunt indicatori ai constrângerii
controlului.
Picioarele şi labele picioarelor semnifică autonomia (picioarele lungi), auto-mişcarea, auto-
direcţia şi echilibrul. O figură echilibrată sau simetrică arată stabilitatea emoţională, una care se clatină sau
asimetrică, instabilitate.
La figurile bărbăteşti, picioarele indică masculinitatea sau dubiile legate de aceasta, iar la figurile
feminine, picioarele indică preocupări sexuale. Relaţionarea caracteristicilor celor patru zone corporale este
esenţială. În paralel, se are în vedere mediul subiectului, structura familială, principalele nemulţumiri,
descrierea desenelor şi comentariile spontane.
60
ANALIZA REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA APLICĂRII TESTULUI DE
CUNOAŞTERE A VÂRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI (A.DESCOEUDRES)
Acest test a fost aplicat celor 30 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 4 ani şi 5,5
ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe
bază de imagini şi obiecte , completarea lacunelor într-un text, memorarea unor serii de numere,
denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte, denumirea unor culori şi nuanţe,
numirea şi imitarea unor acţiuni.
Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi ne-a permis să relevăm
diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au
beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.
În tabelul nr.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei
psihologice a limbajului (după A. Descoeudres) de lotul A format din 15 copii (10 băieţi şi 5
fete )cu vârste cuprinse între 4 şi 5 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei
Media vârstei cronologice este 4,5 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5
ani. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la proba nr.1 la care media vârstei limbajului
este cu 0,7 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr.4 la care media
vârstei limbajului este cu 0,4 mai mică decât media vârstei cronologice.
61
Vâr
sta
Proba
1
Proba
2
Proba
3
Proba
4
Proba
5
Proba 6 Proba 7 Vâr
sta
N
r
.c
r
t.
Nu
me
Cro
no
logi
că
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
-
sta
Co
efi
ci
ent
Vâr
sta
Co
efi
ci
en
t
Vâr
sta
Psi
ho
logi
că a
Lim
ba
Ju
lui
1 A.B 5 5 4 7 6,5 3 4 3 3 4 3 8 7 10 6,5 4,9
2 A.B 4 5 4 5 4 4 5 4 4 5 4 8 7 12 7 5,0
3 R.C 5 6 5 5 4 4 5 4 4 4 3 6 6 7 4,5 4,5
4 A.G 4,5 4 3 6 5 4 5 4 4 7 6 10 7 9 6 5,1
5 Ş.I 4,5 6 5 5 5,5 4 5 4 4 4 3 4 5 6 4 4,5
6 E.M 4 4 3 4 5 3 4 3 3 5 4 10 7 9 6 4,6
7 H.N 4,5 4 3 3 4 4 5 4 4 6 5 8 7 12 7 5,0
8 T.N 4 5 4 5 5,5 5 7 5 5 5 4 10 7 12 7 5,6
9 MO 4 4 3 3 4 3 4 3 3 6 5 7 6,5 8 5 4,4
1
0
C.P 5 5
4
4
5
4
5
4
4
6
5
8
7
9
6 5,1
1
1
A.S 4,5 5
4
6
6
4
5
5
5
6
5
9
7
9
6 5,4
1
2
D.S 4,5 4
3
3
4
4
5
4
4
6
5
7
6,5
8
5 4,6
1
3
A.S 4 6
5
4
5
5
7
5
5
6
5
10
7
9
6 5,7
1
4
C.Z 5 5
4
4
5
5
6
5
5
6
5
8
7
8
5 5,3
1
5
I.V 4,5 3
3
6
6
5
7
5
5
7
6
9
7
10
6,5 5,8
Media 4,5 3,8 5,0 5,3 4,1 4,5 6,7 5,8 5
TABEL Nr.1
62
În tabelul nr.2 sunt redate rezultatele obţinute de cel de lotul B format din 15 copii (6 băieţi şi 9
fete) cu vârste cuprinse între 4,5 şi 5,5 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei.
Media vârstei cronologice este 4,8 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5,5 ani. La
o singură probă (nr.4) s-a înregistrat o medie a vârstei psihologice a limbajului inferioară cu 0,2 mediei
vârstei cronologice.
Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a lotului B este
superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 0,7 ani faţă de lotul A la care diferenţa este mai mică de
numai 0,5 ani. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la
dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa
mică frecventată de copiii lotului B s-a ajuns la obţinerea unor rezultate foarte bune în ce priveşte nivelul
dezvoltării psihice a acestora pe toate planurile.
Vâr
sta
Proba 1 Proba 2 Proba
3
Proba
4
Proba
5
Proba
6
Proba 7 Vâr
sta
Nr
.cr
t.
Nu
me
Cro
no
logi
că
Co
e
fici
ent
Vâr
sta
Co
e
fi
ci
ent
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
C
o
e
fi
ci
e
n
t
Vâr
sta
Co
efi
ci
ent
V
â
r
s
t
a
Co
efi
ci
ent
Vâr
sta
Psi
ho
logi
că
a
lim
ba
Ju
lui
1 C.A 4,5 7 5,5 6 6 3 4 5 5 6 5 8 7 10 6,5 5,6
2 A.A 4,5 6 5 4 3 5 7 3 3 6 5 10 7 9 6 5,1
3 E.B 5 10 6,5 9 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6,8
4 I.C 5 6 5 4 3 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5,0
5 A.C 4,5 6 5 6 6 3 4 4 4 7 6 8 7 9 6 5,4
6 E.D 4,5 5 4 3 4 4 5 3 3 6 5 7 7 8 5 4,7
7 C.D 4,5 6 5 4 5 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5,3
8 A.G 5,5 7 5,5 4 5 5 6 4 4 6 5 8 7 8 5 5,4
9 A.G 5 9 6 8 7 4 5 6 7 8 7 10 7 12 7 6,6
10 A.I 5 6 5 7 5,5 3 4 5 5 4 3 8 7 10 6,5 5,1
11 A.L 5 4 3 6 5 4 5 6 7 7 6 10 7 9 6 5,6
12 D.M 4,5 5 4 3 4 3 4 3 3 5 4 7 7 7 4,5 4,4
63
13 R.S 5,5 8 6 10 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6,7
14 A.Ş 4,5 4 3 5 5,5 5 6 2 3 6 5 8 7 12 7 5,2
15 M.T 5 7 5,5 6 6 4 5 5 5 7 6 10 7 12 7 5,9
Media 4,8 4,9 5,3 5,3 4,6 5,4 7 6,2 5,5
TABEL Nr.2
Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a
acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru
realizându-se în orice moment al zilei de la venirea lui în grădiniţă şi până la plecare, din prima etapă,
până la etapa a IV-a cadrul activităţilor de intercomunicare cu copiii din grupă sau cu adulţii
Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a
pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât
preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic
şi lexical.
Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de
povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii.
Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei
intuitiv-acţionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură
achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii în grupa mică s-a urmărit cultivarea
procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc.
Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie,
stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De
asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii
coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.
S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-
se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor
ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbirea unor copii. Paralel cu această
activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc
obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la
culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura
receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se
constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărţi, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste,
imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la
alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a
educatoarei, iar acasă, a părinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor
64
însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le
utilizeze în contexte noi.
Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în
relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel
s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple,
apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul
predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei
nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe.
Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al
activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după
imagini, prin memorizări sau jocuri didactice.
Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi
civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de
diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.
Cunoscându-se faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotărâtor în formarea şi
dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalţi copii
şi cu adulţi, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, încercări,
exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea
deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru
favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline
a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere.
De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea care, sub îndrumarea
competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe cazuri mediul familial care nu întotdeauna
oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în
dezvoltarea comunicării şi limbajului.
În lotul A întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară, copii care întâmpină mari dificultăţi
în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată
pe ultimul plan. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui
lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. Copiii petrec foarte mult timp în faţa
calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe părinţi să fie „mulţumiţi” de interesul pe care îl manifestă
copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod
pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din
punct de vedere psihomotor.
Rezultatele superioare ale copiilor din lotul B sunt justificate şi din analiza mediilor socio-
culturale din care provin copiii. Aşa cum am mai amintit, din cei 15 copii, 14 provin din familii organizate
în care relaţiile sunt armonioase şi 1 este încredinţat bunicii spre creştere de către părinţii plecaţi din
65
ţară. Rezultatele mai slabe ale copiilor din lotul A au o justificare şi în faptul că din cei 15 copii numai 8
provin din familii organizate, 2 provin din familii aparent organizate în care relaţiile sunt tensionate şi 3
provin din medii familiale monoparentale. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influenţează într-o
măsură foarte mare comportamentul, manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât si în relaţiile
cu copiii de vârsta lor.
Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare,
în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Sunt copii care, la vârsta de 4 ani nu ştiu să ţină o lingură
în mână şi care prezintă dificultăţi în exprimare, în pronunţie. Deficienţele constatate în exprimarea şi în
pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice, ci sunt datorate, în mare măsură,
lipsei de preocupare a părinţilor de a relaţiona cu copilul, de a comunica eficient cu el. Este cu atât mai
alarmantă situaţia cu cât am constatat că această delăsare şi atitudine de indiferenţă faţă de nevoile
copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut, ci din partea unor părinţi care au
studii superioare.
În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de
căldură, de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari.
Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului,
deoarece, fiind privat de atenţia, de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează
o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu.
Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul
eşantion de copii, cel care este în primul an de grădiniţă şi la care efectul negativ al mediului familial
este mai pregnant. De asemenea şi din studiile de caz prezentate reiese faptul că acel copil căruia i se
acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea
mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în
dezvoltarea limbajului şi al comunicării.
O altă constatare pe care am făcut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată
cu copilul preşcolar a fost aceea că acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au
vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor
care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan
psihomotor şi afectiv, diminuând în mare măsură dezinteresul manifestat de părinţi
SUGESTII DE PROBE PRACTICE PENTRU CUNOAŞTEREA
ŞCOLARULUI DE 6/7 ANI
Orice act educativ porneşte de la cunoaşterea copilului. Desigur, această cunoaştere este un
ptoces complex şi îndelungat, realizabil pe multiple căi. O cale o reprezintă evaluarea şcolară. Dar oare
66
notarea însuşirii şi redării corecte a cunoştinţelor este corectă? Câte funcţii, procese, însuşiri psihice
definesc personalitatea umană şi în câte moduri se combină ele?
Pornind de la teste şi probe practice elaborate în încercarea de preselecţie a copiilor dotaţi,
considerăm utile unele sugestii de probe practice pe baza cărora se poate facilita cunoaşterea copiilor,
ele constituind în acelaşi timp şi veritabile exerciţii de dezvoltare a unor capacităţi.
1.Propoziţii cu cuvinte inversate- Se prezintă 16 propoziţii a căror cuvinte sunt de genul:”trompă
are lungă o elefantul”, cu sarcina de a sublinia ultimul cuvânt din propoziţia corectă;
2. Analogii-În cadrul unei propoziţii trebuie să se găsească al patrulea cuvânt potrivit, de genul:
„ calul este pentru mânz, precum vaca este pentru( coadă, viţel, iepure, muget);
3. Serii de cuvinte- Găsiţi două numere pentru fiecare şir de numere:
12 11 10 9 8 7 - - ;
1 3 5 7 9 11 - - .
4. Cea mai bună raţiune- Se prezintă situaţii, alegându-se răspunsul optim din variantele a, b, c,
d. Exemplu: „ Pădurarul poartă uniformă pentru”:a) „ a nu fi văzut de la distanţă”; b)” a fi îmbrăcat
călduros”; c) „ a înspăimânta pe duşmani”; d)”a fi frumos” .
5. Sinonim/antonim-Găsiţi perechile de cuvinte de genul:”bun-rău”, „repede-vioi”.
6. Răspunde cu DA sau NU la întrebări de genul:” este necesar să porţi ochelari pentru a
vedea bine?”
7. Alegeţi calitatea corespunzătoare-Substantive/ atribute:” pământ-solid”, „bilă-comestibil”,”
pepene-rotundă”.
8. Absurdităţi-Se alege cea mai bună explicaţie din 4 posibile. Exemplu: Se propune duminica
plasată la mijlocul săptămânii pentru a fi împărţită în două părţi egale. Acest lucru este absurd, pentru
că: a) este imposibil a plasa duminica între zilele de miercuri şi joi; b) nu merg autobuzele dumimica; c)
ar fi tot 7 zile de la o duminică la alta; d) duminica trebuie să vină după sâmbătă.
9. Lista de obiecte- Pe o masă se amplasează 10 obiecte diferite. Se dau 20 de secunde
pentru observare şi apoi se acoperă. Sarcina este de a fi reproduse din memorie.
10. Adevărat sau fals- Se prezintă copiilor 10 desene cu mici erori, pe care trebuie să le
descopere: calul are corniţe, măgarul are coadă de purcel etc. Propoziţii cu unele erori, pe care copiii
trebuie să le sesizeze: „Intru într-un cinematograf pentru a lua micul dejun,am rău de stomac şi cumpăr
de la casa de bilete a gării o aspirină”.
11. Istorioare cu DA sau NU- Într-un desen sunt surprinse personaje într-o anumită situaţie.
Puteţi determina ce s-a întâmplat, punând cât mai puţine întrebări, la care se va răspunde prin DA sau
NU.
12. Jocul celor 12 întrebări- SE stabileşte un obiect sau un personaj din clasă, pe care copiii
trebuie să-l ghicească, punînd 20 de întrebări. De exemplu: rigla.
67
13. Atenţie-Pe o tablă sunt scrise numere. Doi jucători din două echipe adverse, folosind culori
diferite, la pronunţarea unei anumite cifre, primul care o descoperă, o înconjoară.
14.Cuvinte tăiate-Se scriu pe tablă 10 cuvinte tăiate în două.Elevii trebuie să le îmbine pentru
a găsi cuvintele iniţiale. Exemplu: dife rută
că renţă etc.
15. Care este cuvăntul intrus?- Se citeşte o listă cu 10 cuvinte:prima lectură se face rar, cu
pauze; a doua- mai repede, iar a treia oară se introduce un cuvânt nou în locul altuia. Copiii notează
cuvântul introdus.
16. Dialogul incomplet-Se prezintă fragmente dintr-un dialog. Sarcina este de a completa
întrebările sau răspunsurile integrale sau parţiale ale unui partener de dialog. Exemplu:
A ..........................................
B. Este un film de desene animate........
A. .............
B. Da, îmi place.
17. Începutul şi sfârşitul- Se prezintă începutul şi sfârşitul unei istorioare scurte. Copiii
trebuie să completeze conţinutul.
18. Cuvântul nepotrivit- Se scriu pe tablă sau se distribuie elevilor foi cu serii de cuvinte
printre care sunt introduse cuvinte de altă categorie. Exemplu: măr, carne, pâine, cuţit, salam; Petre,
Paul, Ionel, Maria, Costel. Se anunţă că fiecare serie conţine un cuvânt nepotrivit, pe care trebuie să-l
subliniate şi să explice de ce este diferit de selelalte.
19. Asocieri libere- Sarcina este de a scrie cât mai multe cuvinte într-un termen dat.
20. Desenaţi cât mai multe imagini- Elevii trebuie să deseneze cât mai multe imagini,
folosind ca element de bază una din figurile geometrice( cercul, triunghiul, pătratul, dreptunghiul).
Toate aceste probe, îmbogăţite şi extinse de fantezia creatoare a învăţătorilor, constituie în
acelaşi timp şi mici criterii de evaluare a unor capacităţi psihice ale copiilor, dar, totodată, şi veritabile
exerciţii pentru dezvoltarea acestora.
Bibliografie orientativă:
coordonatori:Catalano, H, Bocoş,M, Avram, I, Someşan, E.,(2009), Pedagogia învăţământului preşcolar,
Editura Presa Univeristară Clujeană, Cluj Napoca
Coord. Catalano, H., Educaţie şi formare (2009), Editura Karuna, Bistriţa
Curriculum pentru educaţie timpurie, (2009), MECT
Metodica activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii, (2009), Editura Gheorghe Cartu, Craiova
Colecţia Educaţia 21
68
69
70
71
top related