plan sectorial– ader 2020 mediului bucucre -icpa bucure ... nationale/ader_511/etapa2.2.pdf ·...
Post on 02-Sep-2019
17 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL– ADER 2020
Contractor: Institutul Na ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie i Protec ia
Mediului Bucucre ti, INCDPAPM-ICPA Bucure ti
Obiectivul general (acronim): MRCBS
Numărul / codul proiectului: ADER 5.1.1. Contract: 511/2011
Anul începerii: 15.11.2011 Anul finalizării: 30.12.2011 Durata: (luni) 37,5
Denumirea proiectului: Crearea de baze geo-referentiate privind riscurile climatice regionale pentru
principalele culturi agricole, horticole şi pentru speciile de animale domestice
Denumire: Faza 2 - Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici
Persoana de contact: Dr. SIMOTA Cătălin
Date de contact: Tel: 021/3184458, Fax: 021/3184348, e-mail: c.simota@icpa.ro B-dul Mărăşti nr. 61,
sect. 1, Bucureşti
Parteneri
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA
Bucureşti
Administratia Nationala de Meteorologie R.A. – METEO-ROMANIA
Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti – USAMV
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA
Bucureşti
Administratia Nationala de Meteorologie R.A. – METEO-ROMANIA
Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti – USAMV
Proiectul ADER 511/2011 – Faza 1/2011
Faza 2/2011 - Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici
Obiectivele Proiectului:
Evaluarea riscului climatic pentru principalele culturi agricole, horticole şi pentru speciile de animale
domestice
Obiectivele Fazei:
ü Analiza cerintelor privind date georeferentiate de sol şi teren ale principalelor modele
agropedoclimatice de simulare a formarii recoltelor
ü Dezvoltarea unor indicatori agrometeorologici utilizati pentru calculul riscurilor climatice
regionale pentru principalele culturi agricole şi horticole
Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012
Rezultate scontate a se ob ine:
q Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor de
simulare
q Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri
meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice
q Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra
cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu
q Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate
in functie de tipul de utilizator
Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012
Rezultate ob inute:
q Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor de
simulare
q Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri
meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice
q Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra
cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu
q Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate
in functie de tipul de utilizator
Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012
Concluzii:
• Au fost trecute în revistă diverse modele de simulare ale creşterii şi formării recoltelor şi au fost
analizate cerinţele principalelor modele în ceea ce priveşte datele de sol şi teren.
• Din punctul de vedere al cerinţelor de date de sol şi teren, cu excepţia modelului STICS care
utilizează date punctuale, celelalte modele pot fi / sunt cuplate cu Sisteme Informatice
Geografice de sol şi teren.
• Caracterizarea riscurilor climatice regionale se va face în cadrul proiectului prin diferite categorii
de indicatori agrometeorologici.
Proiectul ADER 511/2011 – Faza 2/2012
• Concluzii:
• Bazele de date privind parametri fiziologici ai culturilor vegetale necesari utilizării modelelor
de simulare s-au construit utilizând în principal informatiile culese, pe o durata de 14 ani, în
cadrul proiectului MARS sintetizate în “Baza de cunoştinţe despre culturile vegetale”.
• Culturile incluse în aceasta bază de cunoştinţe sunt: grâul de primăvară şi de toamnă, orzul,
orezul, cartoful, sfecla de zahar, fasolea, soia, rapiţa pentru ulei, porumbul, floarea soarelui şi
bumbacul.
• A fost realizată pagina web a proiectului, la adresa http://icpa.ro/ADER511/index.html
Proiectul ADER 511/2011 – Activită i Faza 2/2012
Activitatea 2.1
Determinarea experimentală a func iilor de pedotransfer din amplasamentele utilizate pentru
validarea modelelor de simulare
Activitatea 2.2
Utilizarea scenariilor climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu parametri
meteorologici în vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice
Activitatea 2.3
Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra
cresterii animalelor domestice în acord cu ghidurile internationale din domeniu
Activitatea 2.4
Elaborarea de chestionare completabile on-line pe pagina web a proiectului privind evaluarea
masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate în functie de tipul de
utilizator.
ETAPA 2: Crearea unei baze de date cu func iile de pedotransfer i parametri meteorologici
Obiectivele fazei
• Determinarea experimentala a functiilor de pedotransfer din amplasamentele utilizate pentru
validarea modelelor de simulare;
• Dezvoltarea unor indicatori agrometeorologici utilizati pentru calculul riscurilor climatice
regionale pentru principalele culturi agricole şi horticole;
• Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra
cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu
Activitatea 2.1: Determinarea experimentală a func iilor de pedotransfer din amplasamentele
utilizate pentru validarea modelelor de simulare
Un obiectiv principal al proiectului îl reprezintă evaluarea intervalului de predicţie al
diferitelor modele de simulare a formării recoltelor, utilizând acelaşi set de date de intrare de
sol, teren şi clima.
à au fost adaptate diverse funcţii de pedotransfer pentru a obţine noi proprietăţi ale solului
care nu sunt accesibile în mod direct.
Funcţii i reguli de pedotransfer
• Funcţie de pedotransfer (Bouma, 1989) – „date ce transpun ceea ce avem în ceea ce ne
trebuie”.
• Datele cel mai uşor de cules provin din studiile sau cartările pedologice, cum ar fi morfologia,
textura, structura sau pH-ul solului.
• àFuncţiile de pedotransfer adaugă valoare acestor informaţii de bază, permi ând estimarea
unor alte proprietăţi ale solului, mai laborios i mai scump de determinat experimental
(McBratney şi colab., 2002).
• Funcţiile de pedotransfer utilizează diferite tehnici de analize de regresie i “data mining”
pentru a extrage reguli care asociază proprietăţile de bază ale solului cu alte proprietăţi mai
greu de măsurat (Shein i Arkhangel’skaya, 2006).
• Cele mai multe i mai complete cercetări în dezvoltarea funcţiilor de pedotransfer au fost
efectuate în domeniul estimării curbei de reţinere a apei i conductivităţii hidraulice, probabil
datorită dificultăţilor, costului măsurătorilor i accesibilităţii bazelor mari de date (Pachepsky
şi colab., 2006).
• În decursul scurtei lor istorii, funcţiile de pedotransfer s-au subdivizat în două mari grupe:
• funcţiile de pedotransfer propriu-zise (continui) – exprimate prin intemediul unor
funcţii continue, analitice sau empirice,
• regulile de pedotransfer (pe clase) – oferă ca rezultat clase de încadrare ale valorilor
anumitor parametrilor
• Dintre funcţiile de transfer, cele care interesează în proiectul de faţă sunt
• curba de reţinere a apei în sol
• curba conductivităţii hidraulice.
Curba de reţinere a apei
• Relaţia evidentă care există între curba de reţinere a apei i textură solului à formularea unor
modele care caută să estimeze pe baza densităţii aparente i a conţinuturilor de argilă, praf,
nisip i materie organică, valorile q(y) – conţinutul de apă corespunzător unei valori date a
potenţialului matricial, urmînd ca ulterior, utilizând curba de reţinere a apei în sol să fie
estimate celelalte funcţii de pedotransfer de interes: K(y) – conductivitatea hidraulică i RP(y)
– rezistenţa la penetrare (Simota, 1998).
• În acest scop au fost folosite două modalităţi de abordare:
– modelele statistice (Masch şi Denny, 1966),
– modelele semiempirice (Arya şi Paris, 1981).
Curba conductivităţii hidraulice
• reprezintă dependenţa dintre conductivitatea hidraulică nesaturată i potenţialul matricial al
apei din sol, K(y).
• Valoarea conductivităţii hidraulice corespunzătoare saturaţiei solului cu apă defineşte
conductivitatea hidraulică saturată.
• În general, determinări experimentale au fost făcute pentru conductivitatea hidraulică
saturată.
• Există relativ mai puţine valori determinate pentru conductivitatea hidraulică nesaturată,
metodele de determinare fiind diferite i cu un grad mic de comparabilitate între ele (Simota,
1998).
•
Metodologia pentru estimarea indirectă a curbei conductivităţii hidraulice
• estimarea valorii conductivităţii hidraulice saturate, Ksat (Ahuja şi colab., 1992);
• estimarea formei curbei conductivităţii hidraulice relative, Kr = K (y) / Ksat (Mualem şi Dagan,
1978).
Curba de re inere a apei din sol
• stabilirea unor ecua ii de regresie între parametrii reprezentării analitice a curbei de re inere a
apei în sol i unii parametri de sol rezulta i din studiile pedologice clasice
– con inutul principalelor frac iuni granulometrice: nisip, praf, argilă,
– densitatea aparentă
– con inutul de materie organică
• bazate pe analiza perechilor de date con inut de apă – poten ial matricial estimate prin
utilizarea modelului semi-empiric propus de Arya i Paris (1981).
• Elementul de originalitate – ajustarea curbelor de re inere a apei estimate utilizînd ecua ii de
regresie, pentru fitarea valorilor con inutului de apă corespunzător unei valori fixe a
poten ialului matricial al apei din sol (în general, coeficientul de higroscopicitate Mitscherlich).
• Ajustarea curbelor se face prin transla ia întregii curbe, urmată de o corec ie liniară pentru ca la
satura ie con inutuil de apă să fie egal cu porozitatea totală, metodă care permite
particularizarea modelului de estimare generală la condi iile locale de sol.
Cantitatea maximă de apă accesibilă din sol
• Pentru calcul este utilizat un algoritm original care să integreze aspectele privind dezvoltarea
frontului de rădăcini cu cele privind absorb ia apei din stratul radicular i din cel sub-radicular.
• Absorb ia apei din stratul sub-radicular se calculează utilizînd o modificare a modelelor
dezvoltate pentru estimarea ascensiunii capilare în condi ii cvasi-statice dezvoltate de către de
Laat pentru fluxuri de apă constante pe profilul solului.
Activitatea 2.2: Utilizarea scenariilor climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu
parametri meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice
Notiuni generale
• Sistemul climatic – ansamblul ce înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum
şi interacţiunile care au loc între acestea
• Schimbările climatice – modificări ale climei datorate direct sau indirect unei activităţi omeneşti,
care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a
climatului, observată în cursul unor perioade comparabile.
• În concluzie, schimbările climatice sunt schimbări care se produc în cadrul subsistemelor
climatice (atmosferă, biosferă, hidrosferă, criosferă, litosferă) şi care prin efectele cumulate în
timp afectează buna desfăşurare şi echilibrul întregului sistem climatic.
• Factorii determinanţi ai schimbărilor climatice au
• cauze naturale (variaţii periodice ale activităţii solare şi în activitatea vulcanică, variaţia
parametrilor orbitali ai Pământului)
• cauze antropogene (schimbări în compoziţia atmosferei datorită în principal activităţilor
umane).
• Riscul climatic – „fenomenul” care prin acţiunea lui în afara limitelor normale, funcţie de
cerinţele bioclimatice ale plantelor cultivate, într-o anumită etapă de viaţă, provoacă distrugeri
violente sau progresive, determinând în final pierderi „parţiale sau totale ale capacităţii
biologice a plantelor”.
• Riscul climatic la o specie trebuie privind în corelaţie cu evoluţia în timp a sensibilităţii plantei.
Identificarea riscurilor agropedoclimatice specifice Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est)
• În vederea identificării unor eventuale schimbări în regimul climatic şi a riscurilor
agropedoclimatice la nivelul Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est) au fost analizaţi atât o serie de
parametri climatici (temperatura, precipitaţii) cât şi o serie de indicatori de seceta, inghet/ger,
arsita, etc, pe intervale de timp care să permită evidenţierea modificărilor survenite în cadrul
sistemului climatic, luându-se în calcul variabilitatea naturală a climei şi evoluţia valorilor acestor
parametrii climatici comparativ cu perioada de referinţă 1961-1990.
Caracterizarea conditiilor agropedoclimatice specifice Regiunii 2 de Dezvoltare (Sud-Est).
• In sud-estul tarii, pe 35.762 km² (15% din suprafata totala).
• aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, Campia Baraganului, Podisul Dobrogei cu Muntii
Macinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor si Subcarpatilor de
Curbura.
• Ape: fluviul Dunarea, Delta Dunarii si este marginita la est de intreg litoralul romanesc al Marii
Negre.
• Preponderent – relieful de campie.
• clima – temperat-continentala (ierni geroase in vest, mai moderate in sud).
• Agricultura detine o pondere importanta in economia regiunii, 33.22% din populatia ocupata a
regiunii fiind din acest sector.
• Suprafata agricola a regiunii (2.332,8 mii ha) – 15,8% din suprafata agricola a tarii,
• Sectorul privat detine cea mai mare pondere a terenului agricol si totodată produce cea mai
mare parte a productiei agricole (92,3% din productia agricola totala a regiunii, in 2005).
Monitorizarea impactului schimbarilor climatice asupra culturilor agricole
• Se realizează prin analiza tendintelor actuale ale datelor climatice, fenologice si de productie
• Regiunea este caracterizata ca avand un potential termic ridicat comparativ cu cel hidric,
factorul limitativ cu impact negativ asupra productivitatii agricole fiind apa provenita din
precipitatii
• Evolutia deceniala a temperaturii medii a aerului la nivelul Regiunii 2 arata faptul ca in ultimele
doua decenii au avut loc cresteri semnificative ale temperaturii, abaterile termice pozitive
pentru deceniul 2001-2010, comparativ cu perioada de referinta 1961-1990, fiind de 1 C, statiile
care au inregistrat cresteri semnificative in deceniul 2001-2010 fiind Tecuci si Constanta
Identificarea si caracterizarea tipurilor de risc agropedoclimatic:
• O privire generala asupra unor definitii ale tipurilor de risc agropedoclimatic definite cu ajutorul
indicilor agrometeorologici si agroclimatici arata faptul ca, riscul/stresul termic sau hidric poate
fi clasificat conform criteriului de baza folosit in analiza si evaluarea efectelor asupra fiecarei
specii agricole.
• In literatura de specialitate din domeniul agrometeorologiei/agroclimatologiei, definitiile
tipurilor de risc agropedoclimatic au la baza parametrii agrometeorologici/agroclimatici singulari
sau in combinatie si in corelatie directa cu cerintele fata de conditiile de vegetatie ale plantelor
pe faze si interfaze specifice, precum si sezonul activ in ansamblu.
Evaluarea impactului fenomenului de seceta in agricultura consta in
• identificarea modului de actiune a factorilor de stres/risc termic si hidric, precum si a efectelor
asupra plantelor si productivitatii agricole pe baza efectuarii unor serii lungi de observatii si
masuratori (minimum 30 ani, conform perioadei climatice de referinta);
• analiza frecventei, pe grupe de intensitate (valori cumulate) si duratei (numar de zile)
fenomenelor de stres/risc meteorologic pe baza investigării unor serii istorice de date climatice
si a parametrilor agrometeorologici derivati din aceste date;
• elaborarea unor harti tematice ce evidentiza zonalitatea spatio-temporala a factorilor de
stres/risc agrometeorologic prin monitorizarea informatiilor la scara locala si regionala, in scopul
identificarii arealelor vulnerabile la conditiile limitative de vegetatie.
Indici agroclimatici de seceta
• Indicele Palmer (Palmer drought severity index – PDI, 1965) se bazeaza pe o procedura de calcul
a intervalelor secetoase si ploioase ca o functie a diferentelor acumulate intre aprovizionare-
asigurare (precipitatii) si cerinte (evapotranspiratie) in scopul predictiei perioadelor deficitare
si/sau umede si determinarea arealelor afectate indeosebi de seceta prin obtinerea repartitiei
spatio-temporale si a duratei acestor fenomene de risc hidric.
• deficitul ET insumat in timpul perioadelor de crestere, constituie un indice al secetei locale (Mack
şi Ferguson, 1968).
• seceta agricola – totalurile precipitatiilor saptamanale “n” mai mici decat valorile prag stabilite,
care are o asprime proportionala cu cantitatea de precipitatii absenta.
• Indicele umiditatii accesibile (Accesibility Moisture Index-MAI) care reprezinta raportul
precipitatiilor asigurate/ETP, probabilitatea de 50% a umiditatii accesibile fiind recomandata ca
valoare optima pentru fiecare stadiu de crestere si dezvoltare al culturilor de câmp (Sarker şi
Biswas, 1986).
• Indicele umidităţii solului (SMI – Soil Moisture Index) reprezinta raportul apei accesibile la
capacitatea de apa accesibilă din zona radacinii direct raportata la ETR/ETP in timpul perioadei
cu cerinte maxime fata de apa ale plantelor agricole – perioada “critica”, respectiv lunile mai-
iunie pentru graul de toamna si iulie-august pentru porumb (Sastry, 1984).
Indici agroclimatici de seceta utilizati in tara noastra
• factorul de ploaie Lang – raportul dintre media precipitatiilor anuale si suma mediilor lunare a
temperaturilor pozitive (>0°C)/12), pt a obtine o valoare pozitiva si finita a raportului;
• indicele de ariditate De Martonne, calculat pentru valori lunare şi anuale de precipitatii si
temperatura media a aerului;
• indicele de ariditate – raportul dintre precipitatii (P) si evapotranspiratia potenţiala (ETP),
utilizat fie ca atare (Gâştescu, 1979), fie ca un “coeficient de umectare” (după Vîsoţki, citat de
Botzan, 1966) exprimat procentual 100 P/ETP si denumit:
– “indice de umezeală “Thornthwaite” (Donciu, 1986);
– “indice de umiditate” (Botzan, 1966).
Analiza comparativa a indicilor
• Din analiza comparativa a acestor indicatori de evaluare a impactului secetei, rezulta ca, fiecare
caracterizeaza principalii factori de mediu, respectiv variabilele de temperatura, precipitatii si
rezerva de apa din sol, pe baza acestora stabilindu-se gradul de favorabilitate agroclimatica al
anilor agricoli pentru fiecare cultura de camp in parte.
Activitatea 2.3: Stabilirea parametrilor pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice
asupra cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu
• În cadrul proiectului „Studiu privind determinarea zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi
marjelor brute standard unitare pentru întocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1.
“Investitii în exploataţii agricole”, din cadrul programului SAPARD, cunoştinţele acumulate în
cercetarea ştiinţifică agricolă (baze de date, metodologii) au fost integrate la nivel teritorial
(unitatea de bază: comuna) pentru determinarea zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi
marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1. «Investiţii în
exploataţii agricole».
• Scopul era de a sprijini procesul de amplasare judicioasă a obiectivelor de investiţii pe întreg
teritoriul ţării, în funcţie de potenţialul fiecărei zone.
• Astfel, s-au stabilit zonele de potenţial pe tipuri de culturi şi specii de animale şi păsări în
vederea aplicării criteriilor de selecţie prevăzute în fişa tehnică a măsurii 3.1.
• Stabilirea criteriilor pentru fiecare zonă de potenţial: ridicat, mediu şi scăzut s-a efectuat în
funcţie de caracteristicile de climă, ale solului, condiţiile naturale specifice, evaluarea
economică etc., fiind delimitate zonele de potenţial pentru producţia vegetală, creşterea
animalelor (bovine, bubaline, suine, ovine, caprine) şi păsări (găini, gâşte, raţe, curcani etc.), în
care au fost încadrate localităţile rurale (comune).
Evaluarea potentialului la nivel de comuna privind cresterea animalelor - urmatorul algoritm:
• Au fost calculate histogramele (frecvenţa) corespunzătoare efectivelor existente de animale la
nivelul comunelor, care au fost raportate la suprafaţa agricolă a comunelor respective
• A fost evaluată, histograma corespunzătoare Unităţilor de Vită Mare din comune raportate la
suprafaţa terenului agricol;
• Analiza formelor histogramelor a dus la concluzia că,
• pentru UVM, taurine şi cabaline, histogramele sunt normal distribuite (deci nu există
comune specializate în creşterea acestor animale),
• pentru suine şi păsări, histogramele sunt foarte asemănătoare – apropiate de
distribuţia normală demonstrând o uşoară specializare la nivelul comunelor pentru
creşterea acestor animale,
• pentru ovine, histograma este log normală demonstrând o specializare a unor comune
în creşterea ovinelor;
• Pe baza notelor de bonitare pe culturi, a ponderii culturilor în rotaţie, a suprafeţei terenurilor
arabile, păşunilor şi fâneţelor şi a producţiei medii pe punct de bonitare penru fiecare cultură,
s-a evaluat producţia vegetală posibil de obţinut la nivelul comunei;
• Utilizând coeficienţii de transformare din zootehnie, s-a evaluat numărul de unităţi de vită
mare (UVM) sustenabil de producţia vegetală posibil de obţinut la nivelul comunei;
• Transformarea UVM în număr de bovine, porcine, ovine, cabaline şi păsări s-a facut utilizând
informaţiile din histogramele calculate pentru fiecare tip de animal.
Limitele claselor de potenţial pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de
frecvenţe obţinută la nivelul ţării pentru indicatorul numărului de animale raportat la
suprafaţa agricolă. În acest mod, evaluarea claselor de potenţial include condiţiile specifice
României.
SPECIE POTENŢIAL
Scăzut Mediu Ridicat
Bovine 0 – 0.26 0.26 – 0.52 > 0.52
Suine 0 – 0.585 0.585 – 0.781 > 0.781
Cabaline 0 – 0.058 0.058 – 0.116 > 0.116
Ovine 0 – 0.535 0.535 – 1.606 > 1.606
Păsări 0 – 6.50 6.50 – 13.00 > 13.00
• Pentru calculul notelor de bonitare naturale, din multitudinea conditiilor de mediu care
caracterizeaza fiecare unitate de teren (TEO) delimitata in cadrul studiilor pedologice s-au ales
numai cele mai importante, mai usor si mai precis masurabile si anume: Temperatura medie
anuala, Precipitatii medii anuale, Gleizare, Pseudogleizare, Salinizare sau alcalizare, Textura in
orizontul de sol de la suprafata, Panta, Alunecari, Adincimea apei freatice, Inundabilitate,
Porozitatea totala in orizontul restrictiv, Continutul de carbonati de calciu total pe 0-50 cm,
Reactia in orizontul de sol de la suprafata, Gradul de saturatie in baze in orizontul de sol de la
suprafata, Volumul edafic, Rezerva de humus in stratul 0-50 cm, Excesul de umiditate la
suprafata.
Limitele claselor de potenţial pentru fiecare specie s-au stabilit in functie de curba de frecvenţe
obţinută la nivelul ţării pentru indicatorul numărului de animale raportat la suprafaţa agricolă. În
acest mod, evaluarea claselor de potenţial include condiţiile specifice României.
SPECIE POTENŢIAL
Scăzut Mediu Ridicat
Bovine 0 – 0.26 0.26 – 0.52 > 0.52
Suine 0 – 0.585 0.585 – 0.781 > 0.781
Cabaline 0 – 0.058 0.058 – 0.116 > 0.116
Ovine 0 – 0.535 0.535 – 1.606 > 1.606
Păsări 0 – 6.50 6.50 – 13.00 > 13.00
Activitatea 2.4: Elaborarea de chestionare completabile on-line pe pagina web a proiectului privind
evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice, diferentiate in functie de tipul de
utilizator
• Evaluarea formarii recoltelor in functie de factorii de mediu (sol, clima) si tehnologie
(soi/varietate/hibrid, lucrarile solului, managementul fertilizantilor, managementul apei:
irigat/neirigat/drenaj) se realizeaza prin rularea modelelor de simulare agro-pedo-climatica
cuplate cu baze de date georeferentiate privind resursele naturale si elementele tehnologice.
• Evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra principalelor culturi agricole,
horticole si asupra cresterii animalelor, cuantificate in riscuri agro-climatice la nivel local si
regional, constituie o activitate importanta care se desfasoara in majoritatea institutiilor de
cercetare agricola din tarile dezvoltate.
• In ultimul timp, o preocupare crescanda a comunitatii stiintifice o reprezinta compararea
rezultatelor obtinute prin modelele de simulare, analiza sensitivitatii acestor modele fata de
variabilele de intrare (sol, teren, clima, management agricol) si validarea modelelor utilizind
seturi standard de date experimentale din diferite conditii pedoclimatice.
• Aceste activităţi de cercetare sunt sprijinite de Comisia Uniunii Europene prin acordarea unei
dimensiuni europene a cercetarilor nationale prin integrarea intr-o retea de cercetare (FACCE-
JPI Knowledge Hub) in curs de constituire.
• În cadrul acestei activităţi, au fost elaborate chestionarele privind evaluarea măsurilor de
adaptare faţă de schimbările climatice.
• Chestionarele au fost realizate în mod diferenţiat, în funcţie de tipul de utilizator (fermieri,
institutii responsabile in implementarea politicilor agricole si de mediu).
• Chestionarele doresc să surprindă orizontul de asteptare al utilizatorilor referitor la
problematica schimbarilor climatice si a masurilor de adaptare la acestea, în vederea agregării
datelor de simulare în informaţii utile comunităţii de utilizatori.
• Opiniile exprimate vor fi sintetizate si incluse in modul de prelucrare al output-ului modelelor
de simulare.
Rezultate
• Raport de cercetare – determinarea a functiilor de pedotransfer pentru validarea modelelor
de simulare
• Raport de cercetare – scenarii climatice regionale pentru crearea unei baze de date cu
parametri meteorologici in vederea utilizarii modelelor agropedoclimatice
• Baza de date –parametri pentru evaluarea efectului indus de schimbarile climatice asupra
cresterii animalelor domestice in acord cu ghidurile internationale din domeniu
• Chestionare – privind evaluarea masurilor de adaptare fata de schimbarile climatice,
diferentiate in functie de tipul de utilizator
top related