mici afaceri de succes_vol ii
Post on 13-Sep-2015
179 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
-
1/275
A8 Dezvoltarea de instrumente antreprenoriale
Colectie de succese
si esecuri in afaceri
MICI AFACERI
DE SUCCES
- VOLUMUL II -
Material pregatit de Centrul Roman pentru Educatie Economica in cadrul
proiectului Universitatea Antreprenoriala Dezvoltarea si promovarea
culturii antreprenoriale in conditii de criza si postcriza (2010-2013)
CREE, 2013
-
2/275
Branding / web design
La inceputul anului 2009, Marian Ursu, student pe atunci al Facultatii de
Medicina din Iasi, observand cererea generata de explozia dotcom-urilor pe piata
americana, decide sa porneasca o afacere in Romania. Plecand de la un capital
pentru investitii de 2000 de euro, realizati din contracte precedente la agentii de
design din Statele Unite si Marea Britanie, un geamantan plin cu carti de
specialitate si experienta pe care doar el o avea in materie de design, acesta
hotaraste sa infiinteze, impreuna cu Cosmin Alexandru si cu inca un coleg de
facultate, o firma de design web si creare de identitate de firma.
Avantajele infiintarii unei companii de Internet in tara erau costurile reduse,
investitia minima, accesul la piata mondiala (si in special cea americana)
putandu-se face foarte bine si de la distanta. In prezent, cifra lor de afaceri
anuala se invarte in jurul a 130.000 de euro, iar comenzile din afara tarii detin
cea mai mare pondere din venituri. I s-a alaturat Cosmin Alexandru, un
programator care, pe langa know-how, avea si avantajul de a fi posedat o
veritabila flota de calculatoare. Firma pe care cei doi au infiintat-o s-a numit
Pinneapple Design si a inceput sa functioneze din luna noiembrie a anului 2009.
Initial, s-au apucat sa caute pe Internet clienti pentru afacerea lor. Inceputul a
fost promitator, clientii straini neocolindu-i doar pentru ca veneau din Romania,
cu toate ca nu aveau decat trei calculatoare si niciun angajat. In primul an de
functionare cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 70.000 de euro,
fiind integral obtinuta din vanzari in afara tarii. Lucrul cu clientii s-a facut nu prin
intalniri directe, ci prin Instant Messaging, e-mail si telefon, unul dintre marile
avantaje fiind acela ca raspunsurile ramaneau arhivate, spune Marian Ursu,
director de creatie la Pineapple Design.
Criza dotcom-urilor care a aparut pe piata mondiala in anul 2010 ar fi putut
constitui unul dintre momentele care le putea trage afacerea in jos.
Supraevaluarea companiilor din domeniu a dus la o prabusire a acestora la
-
3/275
bursa, ceea ce a afectat foarte puternic increderea in investitiile in acest
domeniu. Desi compania a creat site-uri pentru firme din tari precum SUA,
Germania, Anglia sau Caraibe, caderea pietei nu le-a afectat afacerea, pentru ca,
spune Cosmin Alexandru, clientii nostri straini sunt companii de anvergura
medie, care nu au fost lovite de criza dot-com-urilor. Clienti au mai fost si doi
oameni politici din SUA, care candidau pentru un post de guvernator al statului
California si un loc in Congres. Primul client roman a fost compania Orange, al
carei site a fost redesenat de Pineapple Design.
In al doilea an de functionare cifra de afaceri a companiei a crescut pana
la 100.000 de euro, rata profitului variind intre 30 si 50%, in functie de
complexitatea comenzilor, iar ponderea veniturilor din comenzile externe a
inceput sa scada de la un an la altul, ajungand in prezent sa ocupe 50- 60% din
venituri. Inca de la inceput cei trei s-au gandit sa dezvolte afacerea si in zona de
creatie a identitatii de firma, desi piata ii percepea doar ca pe o companie de web
design.
Simteam ca ne limitam daca ne axam doar pe design web. In aceasta
zona va aparea o concurenta puternica. Orientarea catre identitate de firma este
o afacere care, in ciuda aparentelor, are un potential ridicat in Romania. In
prezent, exista concurenta in aceasta zona din partea unor departamente ale
agentiilor de publicitate, spune Cosmin Alexandru, directorul de strategie al
companiei. In plus, compania face si identitate verbala (naming), precum si audit
de brand. Auditul de brand presupune o documentare prealabila in legatura cu
firma sau produsele acesteia prin chestionarea managementului, angajatilor si
partenerilor. Informatiile astfel obtinute ii ajuta pe cei de la Pineapple Design sa
afle daca este cazul sa fie schimbat un anumit brand. Activitatea firmei s-a
orientat mai mult spre latura de business decat spre cea de Internet. Vrem sa
ramanem la nivelul de agentie mica, specializata, cu servicii de calitate. Asta ne
ajuta sa avem un control mai mare asupra afacerii. Vrem sa avem sub 15
angajati, mai spune Marian Ursu.
-
4/275
Previziunile pentru anul 2012 arata o crestere a cifrei de afaceri in
conditiile in care accentul se pune pe imbunatatirea profitabilitatii.
Business start
Investitie minima: 2.000 de euro, necesari pentru achizitia de calculatoare
performante (care sa suporte softuri complexe), inchirierea unui sediu si
achitarea abonamentului lunar la Internet.
Personal: este nevoie de un web designer, un programator si un specialist
in strategie si vanzari. Odata cu dezvoltarea business-ului, personalul va creste.
Pentru inceput, insa, aceste 3 pozitii sunt suficiente pentru lansarea afacerii.
Astepati-va ca, din cauza salariilor mari practicate in acest domeniu, sa aveti
cheltuieli mari de personal.
Context de piata: piata este eterogena, pe ea coexistand atat companii
mici sau freelanceri, dar si competitori puternici, adesea jucatori cunoscuti pe
plan international. In general, segmentul de branding, de identitate de firma, este
gestionat doar de departamente speciale ale agentiilor de publicitate.
Alte sfaturi
- Cautati-va clientii pe Internet, pentru a scuti astfel o pierdere de timp si
de resurse financiare. Nu ocoliti forumurile, aici membrii fiind foarte atenti la
recomandarile facute de alti colegi de platforma
Indicatori financiari
In aceasta afacere, marja de profit este una dintre cele mai mari din
industrie, ajungand la 30-50%.
Magazin online cu produse pentru copii
Cand au ajuns la concluzia ca s-au saturat sa munceasca pentru altii,
Daniela Zaharia si Georgiana Vintiloiu au decis sa-si dezvolte o afacere proprie.
Iar firma pe care au lansat-o in decembrie le-a adus deja venituri de
aproape 200.000 lei. Ambele absolvisera Academia de Studii Economice si au
-
5/275
lucrat mai multi ani pentru diverse firme de aparatura medicala. Ideea de afacere
pentru gravide si bebelusi i-a venit Danielei Zaharia, rememorand perioada
postnatala, cand trebuia sa astepte venirea sotului pentru a face, el,
cumparaturile. Neputand sa ma deplasez dupa nastere, trebuia sa imi trimit sotul
sa cumpere scutece sau alte produse pentru copil. Daca nu gasea ce ii
scrisesem eu pe lista de cumparaturi, cumpara alte produse care nu prea imi
erau folositoare. Cautand informatii pe site-urile americane despre ingrijirea
copiilor mici, am vazut un magazin virtual cu astfel de produse si, gandindu-ma
ca multe mamici s-au aflat in situatia mea dupa sarcina, mi-am dat seama ca o
astfel de afacere ar putea avea succes si in Romania, spune Daniela Zaharia.
Impreuna cu Georgiana Vintiloiu s-a gandit de ce ar avea nevoie pentru
dezvoltarea unei astfel de afaceri si in Romania. S-au gandit de ce investitii
initiale ar avea nevoie. Surprinzator, au constatat ca unele erau deja facute- cum
ar fi computerul si masina penru livrari. Mai aveau nevoie doar de achizitionarea
unui domeniu pentru Internet, proiectarea site-ului si cumpararea de marfa. Cu
ajutorul sotilor lor, au rezolvat si partea de web-design. In total investitia a fost de
1.500 de euro, care a reprezentat costul cheltuielilor de infiintare a firmei,
achizitionarea domeniului de Internet si inregistrarea marcilor. Firma s-a numit
Just Creativ.
Eu aveam 750 de euro care imi ramasesera de la nunta, iar Daniela
Zaharia luase tot 750 de euro de la mama ei. Ne-am gandit ca, pana la urma,
riscul financiar nu era chiar asa de mare, spune Georgiana Vintiloiu. In paralel
cu vanzarile pe site, cele doua s-au gandit si la tiparirea unei brosuri, care sa fie
distribuita la cursurile prenatale, in maternitati sau cabinete medicale. Costurile
de tiparire fiind destul de ridicate raportate la posibilitatile financiare ale
companiei, se punea problema dimensionarii tirajului acestei brosuri. In
Bucuresti, numarul lunar de nasteri este de aproximativ 1.500, asa ca am stabilit
sa tiparim 3.000 de brosuri, care sa acopere doua luni. In total, acestea ne
costau aproximativ 1.000 de euro, explica Daniela Zaharia.
-
6/275
La inceputul lunii aprilie a anului 2012 au lansat oficial site-ul. Prima
comanda a venit la aproximativ o saptamana de la lansare si a fost in valoare de
peste 4000 lei. In prima luna de functionare au avut aproximativ sase comenzi
prin intermediul site-ului, iar cifra de afaceri a fost de aproximativ 20.000 lei.
Luna de luna, veniturile au crescut, ajungand ca in luna decembrie a
anului trecut sa fie de aproximativ 200.000 lei. Incasarile variaza in functie de
numarul de nasteri. Daca in alte afaceri decembrie este o luna buna pentru ca
lumea face cumparaturi, iar ianuarie si februarie sunt mai proaste pentru ca
lumea nu mai are bani, in cazul magazinului virtual daca sunt nasteri in luna
respectiva si vanzarile sunt pe masura, spune Georgiana Vintiloiu.
In prezent, 58% sunt comenzi telefonice de la clienti care cumpara prin
intermediul brosurii distribuite gratuit, restul de 42% fiind comenzi prin intermediul
site-ului. Valoric, 34% din comenzi vin de pe Internet, iar restul prin apeluri
telefonice.
Dupa ce, initial, cele doua s-au axat pe dezvoltarea afacerii in Bucuresti,
au extins aria, gandindu-se ca un sfert de comenzi sa vina din provincie,
deoarece deja incepusera sa apara comenzi substantiale si din afara
Bucurestiului. Daca livrarea in Bucuresti se face prin intermediul unui autoturism,
in provincie marfa este trimisa prin posta cu plata ramburs. Chiar daca cifra de
afaceri a crescut lunar, profitul a inceput sa apara doar in ultimele patru luni, el
cifrandu-se la peste 10000 de euro in toata aceasta perioada. In total, la finele
anului, investitia in firma a depasit suma de 4.000 de euro. In afara celor 1.500
de euro initiali, restul banilor a venit din profitul reinvestit si din salariile sotilor.
Cheltuielile sunt destul de ridicate, mai ales la transport, iar asta explica si
aparitia destul de tarzie a profitului. Anul trecut, numai cheltuielile de transport in
cazul firmei Just Creativ au depasit 6.000 lei. Sunt zile cand ne trezim cu 10-15
comenzi pe cap pe care nu stim cum sa le rezolvam mai repede, explica
Georgiana Vintiloiu. Anul trecut site-ul a avut peste 500 de clienti diferiti si peste
1.000 de comenzi. Pe site-ul www.trafic.ro, la capitolul comert electronic, site-ul
-
7/275
se afla pe pozitia 21, cu 1.000 de vizitatori si peste 9.400 de accesari
saptamanal.
Acum, pe site sunt oferite spre vanzare peste 600 de produse, iar stocul
de marfa pe care il au depaseste 80.000 de lei, doar jumatate reprezentand
marfa luata pe credit. Dezvoltarea afacerii o vedem mai ales in partea de
informatii despre perioada pre si post natala. Oamenii vor, in primul rand, sa se
informeze si daca in locul unde ii oferi informatii apare si un magazin virtual care
ii ofera produsele despre care ii vorbesti, lucrurile nu au cum sa nu mearga,
incheie Daniela Zaharia.
Business start
Investitia minima este de 13.000 euro, necesari pentru achizitia unui
automobil cu care se va face livrarea, a unui calculator dotat cu imprimanta si
scanner, dar si pentru acoperirea costurilor de infiintare a unei firme, a taxelor
notariale, pentru proiectarea site-ului, cumpararea de marfa etc.
Angajati: pentru inceput, este nevoie de cel putin cinci angajati, unul care
se va ocupa de actualizarea site-ului si de inserarea tuturor modificarilor aduse
pe parcurs, altul care sa gestioneze preluarea comenzilor si pregatirea marfii
pentru livrare. Doi agenti cu carnet de conducere se vor ocupa de livrari, iar cel
de-al cincilea va fi alocat relatiei cu furnizorii si, in cazul editarii unei brosuri de
prezentare, pe realizarea, distributia si gasirea de publicitate pentru aceasta.
Context de piata: Nu este o nisa aglomerata, deci intrarea in acest
domeniu este inca oportuna. Singurii competitori posibili sunt magazinele
specializate, farmaciile si supermarketurile, care insa au mult mai putine produse,
din cauza spatiului mic.
Alte sfaturi:
- tineti evidenta stricta a costurilor, mai ales a celor de transport si livrare,
care pot escalada rapid.
-
8/275
- realizati pe site o categorie dedicata informatiilor si stirilor din acest
domeniu. Oamenii sunt incantati cand dau de acest tip de informatii, cu atat mai
mult pe un site dedicat activitatii de comert, nu de documentare.
- intrati intr-un sistem de banner exchange cu alte site-uri: este o metoda
de promovare reciproca extrem de eficienta. De asemenea, investiti in partea de
SEO (optimizarea in motoarele de cautare), si tineti cont ca, in general, peste
50% din vizitatori vin de pe Google
- tipariti brosuri de prezentare a produselor si distribuiti-le in cadrul
cursurilor prenatale, in maternitati, cabinete de pediatrie sau de ginecologie. Nu
faceti greseala de a considera ca toata lumea are Internet in Romania. Prin
urmare, acceptati comenzi telefonice.
Cresterea oilor
Andrei Grigore, Augustin Sortani si Horatiu Bogdan, doi bucuresteni cu
state vechi de plata in companiile de publicitate din Romania, celalalt, patronul a
doua firme de leasing si import de produse veterinare, s-au gandit ca e vremea
oieritului.
Astazi, Andrei Grigore si Augustin Sortani sunt proprietarii a 270 de oi, in
timp ce Horatiu Bogdan, al treilea asociat, care detine pachetul majoritar de
actiuni in doua firme, una de leasing si alta activand in domeniul importului de
produse farmaceutice veterinare, are in proprietate tot 270 de oi. Cei trei
bucuresteni au achizitionat, intr-un an si jumatate peste 1.000 de oi, iar in 2013
prevad o cifra de afaceri de peste 30.000 de euro.
Ideea de afacere i-a venit lui Andrei Grigore, care, intr-o discutie cu cei de
la departamentul de creatie a sustinut ca intr-o societate capitalista ar fi pacat sa
nu iti incerci puterile intr-o afacere personala. Ungureanu nu s-a gandit nici la
vaci, nici la rame de tablouri. S-a gandit la oi. In anul 2010, aflat intr-o vizita la
Soars (Scharosch), o localitate de langa Fagaras de unde sunt bunicii lui, Andrei
-
9/275
Grigore l-a intrebat pe directorul scolii cum ar putea intra intr-o afacere cu oi.
Acesta i l-a recomandat chiar pe unul dintre verii lui, pe care insa nu il mai
vazuse din copilarie. Dupa o discutie de doua ore cu Dani Almasan, varul meu,
am hotarat sa intru in afacere. Am stabilit ca prag de intrare 70 de oi de
persoana. M-am intors la Bucuresti, am luat bani si, dupa doua saptamani, am
mers sa cumpar oile. In total am investit atunci 3.500 de euro, spune Andrei
Grigore.
Dani Almasan era din zona si avea deja angajati pentru oierit, asa ca au
inceput sa imparta costurile. Celor 3.500 de euro investiti initial, li s-au mai
adaugat costuri de 1.500 de euro pana la finele anului: achizitii de furaje pentru
iarna, medicamente etc. Ideea lui Andrei Grigore era sa dubleze afacerea in
fiecare an. In primavara oile urmau sa fete, in general, rata de fatare fiind in jur
de 80%. Cei doi au avut insa o rata de 95%. Mieii pot fi vanduti fie in tarile arabe,
fie pentru Pastele catolic, fie pentru cel ortodox. Cu banii astfel obtinuti se
cumpara in toamna oi, pretul uneia fiind tot de aproximativ 130 de lei. Din prima
vanzare de miei, in primavara lui 2012, Andrei Grigore si Dani Almasan au
obtinut 1.600 de euro. In toamna, cu ajutorul acestor bani, fiecare si-a dublat
numarul de oi.
Vanzarea de lapte sau de branza reprezenta o alta sursa de venit pentru
cei doi. Un kilogram de branza se vinde cu aproximativ 1,35 euro, iar unul de
lapte, cu 0,15 lei/litru. Avand in vedere ca pentru un kilogram de branza sunt
necesari 4-4,5 litri de lapte, obtinerea unui pret la colectarea acestuia devine, in
anumite situatii, o afacere mai rentabila decat comercializarea branzei, luand in
calcul si costurile de transport si distributie. In primul an, cei doi asociati au optat
pentru producerea branzei, vanzand aproximativ 1,5 tone retelei de magazine
Nic din Bucuresti si obtinand in jur de 1.600 de euro.
Daca este neprelucrata, lana oilor nu este rentabila, pretul acesteia
acoperind, in general, doar costul operatiunii de tundere. In iunie 2012, afland de
afacerea lui Andrei Grigore, Augustin Sortani s-a decis sa intre si el. De mult isi
-
10/275
dorea sa dezvolte o afacere, dar niciodata nu se gandise serios, ci doar la un
nivel idealist si romantic. Vroia sa dezvolte un brand de branza. S-a decis sa
investeasca in momentul cand ajungand la stana a realizat potentialul afacerii.
Primii doi asociati au apreciat ideea, deoarece cu cat creste numarul oilor, cu atat
sporeste forta financiara si, odata cu ea, capacitatea de a investi si in alte
domenii.
Limita minima de intrare in afacere era de 140 de oi. Mi-am facut
calculele, aveam niste bani, m-am imprumutat de o parte si in total am investit
9.000 de euro, spune Augustin Sortani. La finele anului trecut, numarul oilor
celor trei a ajuns la aproximativ 400. Nu am fi reusit sa dezvoltam afacerea in
primul an daca nu aveam pe cineva care sa se ocupe de ea si in care sa avem
incredere (ma refer la varul meu, Dani Almasan) sau fara implicarea autoritatilor
locale. Aceasta implicare o asteptam in continuare, mai ales in legatura cu titlurile
de proprietate. Pana acum am beneficiat de sprijinul primarului din Soars si al
consilierilor locali, ceea ce ne-a determinat sa reinvestim o parte din profitul
realizat in deschiderea unui cinematograf, a unui magazin si unei farmacii
veterinare, spune Andrei Grigore. Profitul a fost insa reinvestit.
Anul trecut, in toamna, Horatiu Bogdan, proprietarul unei firme de leasing
si al unei companii de import de produse veterinare, a decis sa intre si el in
business-ul celor trei. Investitia minima era de 9.000 de euro, care trebuiau
investiti in achizitionarea de oi. Acum numarul oilor este de aproximativ 600. La
cateva saptamani dupa fatare, vom avea insa in jur de 1.100, spune Andrei
Grigore. Ideea celor patru asociati este sa dubleze efectivul de animale in fiecare
an, pana la atingerea pragurilor critice de crestere, care vor genera, in mod
automat, reasezarea planului de marketing.
De anul acesta vor infiinta o firma - pana acum au functionat pe baza
carnetului de producator - si spera sa obtina o cifra de afaceri in jur de 30.000 de
euro si un profit net de aproximativ 21.000 de euro, pe care au de gand sa il
reinvesteasca. Acum putem dezvolta afacerea in foarte multe directii. Am dori sa
-
11/275
obtinem o finantare europeana pentru o unitate de productie pentru lapte,
incheie Andrei Grigore.
Business start
Investitia minima este de 10.000 de euro (din care cam o cincime ar trebui
sa fie reprezentati de un fond de rezerva) pentru achizitia a 100 de oi. In general,
pretul unei oi este de 30 euro. In plus, la o turma de 100 de oi este nevoie si de
cel putin patru caini de paza, cumparati cu un pret mediu de 100 de euro (in
cazul unui ciobanesc mioritic, tariful creste la 200-300 de euro. Inca 300 de euro
sunt necesari pentru constructie stanei, iar 500 de euro, pentru achizitionarea de
vase pentru producerea branzei.
Angajati: trebuie sa aveti un cioban si un baci, fiecare platit cu circa 700 de
lei pe luna.
Costuri: in primul rand, trebuie sa achizitionati 30 de hectare de pasune
(cam patru-cinci oi pe hectar). In perioada de iarna trebuie sa aveti un stoc de
materie prima: porumb in valoare de 30.000 de lei si fan de 10.000 de lei. Puneti
deoparte inca 5.000 de lei, pentru medicamentele pentru cele 100 de oi, si inca
un un fond de rezerva pentru cheltuieli neprevazute, de 10.000 lei.
Organizare: puteti desfasura aceasta activitate fie intr-o asociatie agricola,
fie prin intermediul unui carnet de producator, fie intr-o firma, aceasta fiind si
varianta optima, pentru ca deschide calea accesarii de diverse finantari. Treceti
in domeniile de activitate care trebuie trecute in statutul firmei cresterea
animalelor, procesare si activitati de productie in industria laptelui si a carnii,
comercializare si desfacere.
Firma de traduceri
Gelu Herman, fost profesor de limba engleza si ziarist, a riscat totul
pentru o firma care ofera servicii de traducere si organizeaza cursuri de limbi
-
12/275
straine. Dupa doi ani de functionare, acesta estimeaza ca in 2013 va avea
venituri de peste 100.000 de euro.
Gelu Herman, pe la jumatatea anilor 2000, era un simplu profesor de
engleza la un liceu din Brasov si la un centru de afaceri dezvoltat de British
Council. In 2007 se muta la Bucuresti, unde lucreaza ca profesor la o
universitate, iar intre 2008 si 2009 lucreaza ca ziarist si ca profesor la Centrul de
limba engleza pentru afaceri de la Academia de Studii Economice. In 2009, Gelu
Herman castiga peste 10.000 de lei lunar numai din activitatea de profesor, fara
a lua in calcul alte colaborari. Imi permiteam sa platesc chirie pentru un
apartament in Bucuresti, aveam masina si puteam oricand sa ma urc intr-un
avion pentru a pleca in strainatate, spune profesorul.
Ceea ce l-a determinat sa renunte la veniturile sale pentru a risca totul intr-
o afacere pot scapa multora din jurul sau. Gelu Herman vroia sa dezvolte o
afacere bazata pe cursuri de limbi straine, traduceri si interpretariat. Chiar daca
ma simteam bine acolo unde lucram, nu participam asa cum mi-as fi dorit la
luarea deciziilor, spune Gelu Herman. Voia sa puna pe picioare aceasta afacere
numai impreuna cu un asociat, pentru ca isi dorea ca cineva sa il secondeze sau
sa ii spuna daca gresea undeva. Prima oara s-a gandit la un coleg de la ziar,
care insa l-a refuzat. M-a intrebat cat cred eu ca vom castiga si in cat timp se va
intampla acest lucru. I-am spus ca nu stiu. L-am inteles ca nu putea risca sa intre
intr-o astfel de afacere, pentru ca avea familie de intretinut, mai spune Gelu
Herman.
In aceasta situatie trebuia sa isi gaseasca un alt partener. A mers la o
ruda care avea dezvoltate si alte afaceri. Dupa ce i-a explicat planurile sale,
potentialul partener l-a intrebat daca are un plan de afaceri si daca s-a gandit la
un capital de pornire. Nu stiam nici ce inseamna SRL. I-am spus ca vreau sa fac
un fel de scoala cu cursuri de limbi straine, traduceri si sa dezvolt servicii
lingvistice. I-am spus ca stiu sa administrez un curs. Partea financiara urma sa o
invat pe parcurs sau sa o faca altcineva, povesteste Gelu Herman.
-
13/275
Profesorul de engleza a batut din nou la usa omului de afaceri, dupa o
jumatate de an si l-a rugat sa se hotarasca daca merge cu el in afaceri sau nu.
Raspunsul acestuia a fost afirmativ, astfel ca au hotarat sa infiinteze firma Rosa
Media, unde Gelu Herman detinea jumatate din actiuni, iar omul de afaceri cu
inca un partener alte 50 de procente. In luna martie a anului 2011, firma a
inceput sa functioneze. Initial am investit 1.000 de euro intr-un computer, o
imprimanta si un telefon mobil. Asociatii mei, care aveau cat de cat cunostinte in
lumea afacerilor, gaseau potentialii clienti. Firma noastra trebuia sa se orienteze
mai ales catre companii mari, care au nevoie de traduceri, de cursuri pentru
angajati sau de orice alt serviciu in domeniu, explica Gelu Herman. La inceput,
sediul era intr-o garsoniera inchiriata, biroul era insa peste tot, pentru ca sediul
firmei era plin de carti si traduceri. La un moment dat, stateam in masina si
cautam prin intermediul telefonului mobil traducatori, continua Gelu Herman. A
cumparat un domeniu de Internet si a proiectat un site- acestea s-a gandit ca ar fi
primele lucruri pe care trebuia sa le faca. Site-ul a fost unul dintre factorii care au
contribuit la succesul ulterior.
In prima luna de activitate au avut doua comenzi de traduceri, iar cifra de
afaceri a firmei a fost de aproximativ 1.000 de euro. Urmatorul pas a fost sa
inchirieze un apartament cu doua camere si sa angajeze o secretara. A ales
doua camere pe Bulevardul Decebal, din centrul Bucurestiului, pentru ca aici
functioneaza foarte multe firme. Au pus un banner pe balcon cu numele firmei si
cu serviciile pe care le ofera, sperand sa atraga cat mai multi clienti.
Pentru ca nu isi permitea sa plateasca doua chirii, Gelu Herman a locuit o
vreme in una dintre camerele de la firma. Inca de la inceputul afacerii mi-am dat
seama ca este foarte important sa construiesc o baza de date cu cat mai multi
traducatori la care sa pot apela in momentul in care am o comanda, spune omul
de afaceri. La sfarsitului anului 2011, firma Rosa Media avea patru angajati
permanenti, in jur de opt colaboratori, facea traduceri din 10-12 limbi, avea o cifra
-
14/275
de afaceri de 21.000 de euro si peste 6.000 de euro profit net, care a fost
reinvestit. In plus, Gelu Herman a mai adus de acasa inca 3.000 de euro.
Deja firmele din jur incepusera sa apeleze din ce in ce mai mult la
serviciile sale. Incepusera sa vina si cursanti. A mai investit 600 de euro in
reclama, adica in tiparirea de pliante si de calendare de birou, gandindu-se ca
aceasta poate fi o modalitate de marire a numarului de clienti. In anul 2012,
investitiile au fost de aproximativ 15.000 de euro si s-au concentrat mai ales pe
achizitionarea de aparatura performanta si a unui autoturism. Acum 75% din
veniturile noastre provin din traduceri. Am vrut sa dezvolt afacerea mai ales pe
segmentul business to business, cu toate ca nu refuzam nici comenzile mai
mici, spune Gelu Herman.
In anul 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 50.000 de
euro, iar profitul undeva in jurul valorii de 16.000 de euro. Firma s-a dezvoltat
intre timp si are posibilitatea de a face traduceri in si din aproximativ 20 de limbi
straine. In 2013, cifra de afaceri va fi de aproximativ 100.000 de euro. Daca
pana acum rata profitului a fost de aproximativ 30%, credem ca anul acesta va
trebui sa fie ceva mai mica, pentru ca dezvoltarea va trebui sa vina mai ales din
cresterea numarului de clienti, incheie Gelu Herman.
Business start
Investitia minima este de 2.000 de euro, ce trebuie investiti in spatiu,
telefon, calculator, pagina de Internet, imprimanta, scanner, un copiator, mobilier
si chiria pentru un mic spatiu, platita in avans pe trei luni.
Personal: pentru inceput, firma poate angaja cu contract de munca doar o
secretara, in rest urmand sa lucreze cu colaboratori, profesori sau traducatori,
numarul acestora urmand sa fie direct proportional cu marimea comenzilor.
Odata cu dezvoltarea companiei, puteti sa incepeti sa angajati traducatori si cu
contract permanent, acestia urmand sa se afle numai la dispozitie firmei dvs.,
ceea ce va creste automat calitatea serviciilor livrate.
-
15/275
Context de piata: exista deja firme mari care au dezvoltat astfel de servicii
in zona business to business (B2B), acestea acceptand si comenzi mici, de genul
unui curs intensiv de engleza cu o singura persoana sau traducerea catorva
pagini. Retineti, totusi, ca in totalul cifrei de afaceri, ponderea veniturilor din astfel
de comenzi sunt nesemnificative. In plus, in privinta servicilor de traduceri
notariale, exista o concurenta puternica din partea persoanelor fizice autorizate.
Alte sfaturi:
nu va ganditi la o astfel de afacere decat daca locuiti intr-un oras mare,
care sa permita crearea unei baze de clienti suficiente
este un business in care rata de profit variaza intre 10 si 40%, in functie
de marimea si complexitatea comenzilor. In cazul traducatorilor autorizati, care
lucreaza volume mari pentru persoane fizice, ratele de profit pot fi mai ridicate.
documentati-va cu privire la programele care aloca fonduri pentru
activitati legate fie de servicii, fie de formare profesionala si resurse umane.
in cadrul programului POSDRU, fiti cu ochii pe subsomeniul asistenta
pentru intreprinderile mici si mijlocii.
Fabrica de mobila
Lui Petrut Goldea i-au trebuit doisprezece ani, din care doi petrecuti in
S.U.A., sa puna pe picioare o mica fabrica de mobila in Romania, cu noua
angajati si cu o cifra de afaceri de 2,5 milioane de lei anual.
La sfarsitul anului 2003 este trimis de catre companie intr-o delegatie in
SUA, pentru negocieri privind recuperarea unor creante de la partenerii de
afaceri. Dupa cei doisprezece ani, Petrut Goldea, inginer hidromecanic, a reusit
sa puna pe picioare o mica fabrica de mobila, cu noua angajati si cu o cifra de
afaceri de 2,5 milioane de lei anual.
Dupa ce a fost trimis de catre companie in acea delegatie in SUA, pentru
negocieri privind recuperarea unor creante de la partenerii de afaceri si dupa ce
-
16/275
a terminat de negociat, a ramas acolo si, ajutat de un prieten din California, a
reusit dupa un timp sa se angajeze ca lucrator necalificat (incarcare/descarcare
marfa) la un cunoscut lant de magazine. Foarte repede a reusit sa se faca
remarcat, iar dupa un timp agentia de recrutare si plasare a fortei de munca la
care apelase i-a gasit un post de inginer. Noii patroni au fost extrem de multumiti
de roman, astfel incat au hotarat sa il angajeze cu contract de munca permanent.
Dupa un an de cand se angajase la respectiva firma (partenera a Exxon)
si doi din momentul in care ramasese in SUA, Petrut Goldea a hotarat sa se
intoarca in tara, principalul motiv fiind acela ca sotia sa nu primise aprobarea de
a veni si ea in America.
Dupa un timp, ajutat de un prieten din California, reuseste sa se angajeze
ca lucrator necalificat (incarcare/descarcare marfa) la un cunoscut lant de
magazine. S-a facut remarcat foarte repede si, in scurt timp, agentia de
recrutare si plasare a fortei de munca la care apelase i-a gasit un post de inginer.
Noii patroni au fost extrem de multumiti de roman, astfel incat au hotarat sa il
angajeze cu contract de munca permanent, dupa doi ani din momentul in care
ramasese in SUA.
Intre timp, firma domnului Petrut Goldea trecuse de la prelucrarea lemnului
natur la cea a PAL-ului, operatiune ce se preta mult mai bine la o
microintreprindere. Promovarea s-a facut prin anunturi in ziare si prin inscrierea
in Pagini Aurii. Acum firma dispune si de un site pe Internet. Cea mai buna
reclama a fost facuta insa de clientii multumiti. Compania s-a specializat pe
mobila de comanda, un segment de piata ce nu poate fi acoperit de firmele mari.
Am avut clienti care au vrut sa isi cumpere mobila de la Mobexpert, dar o voiau
un pic modificata fata de standard. Si pentru ca Mobexpert nu putea sa le
satisfaca cererea (costurile ar fi fost prea mari) au venit la noi. Compania are in
prezent noua angajati si o cifra de afaceri de 2,5 milioane de lei (in 2012).
Numarul de comenzi depaseste in prezent capacitatea de productie.
-
17/275
Din pacate insa, accesul la obtinerea unui credit bancar sau nerambursabil
este extrem de anevoios, iar profitul este prea mic pentru a asigura o dezvoltare
normala, care sa faca fata cererii de mobilier pe care o avem, declara Petrut
Goldea. Abia in 2009, intr-o discutie amicala cu un fost coleg de serviciu, a
aparut ideea fabricarii de mobilier. Si cum tocmai avea loc un targ de utilaje
pentru industria lemnului, au mers sa se informeze. Rezultatul a fost
achizitionarea unei masini universale de tamplarie. Investitia a fost de
aproximativ 2.000 de euro. Am cumparat masina universala de tamplarie si am
instalat-o intr-o camera de trei pe patru metri. Era atat de putin spatiu, incat
atunci cand taiam o scandura trebuia sa deschidem geamul. In conditiile acestea
am facut 20 de paturi. Lucram doar noi doi, doi ingineri. Un alt contract care ne-a
ajutat sa demaram afacerea a fost cel incheiat cu cateva scoli, prin care le
asiguram inlocuirea stinghiilor de lemn de la banci. Totusi relatia de parteneriat
cu celalalt asociat nu decurgea cum ar fi trebuit. El venea la serviciu ca la stat, nu
ca la propria lui afacere. Nu se implica prea mult. Asa ca, dupa un timp am
hotarat sa ne despartim. Am cumparat partea lui si am devenit asociat unic,
comenta Petrut Goldea.
Cu ce a ramas Petrut Goldea dupa aceasta experienta? In primul rand, cu
spiritul antreprenorial. In 2006, cand m-am intors din America, eram hotarat sa
nu mai am nici un sef. Si pentru ca in America am invatat ca nicio munca nu e
rusinoasa, m-am gandit sa incep prin a vinde diverse produse la taraba.
Hotarand ca banii pe care ii castigase in SUA ar trebui investiti in ceva sigur
(cumpararea unui apartament) si nu in initierea unei afaceri, a trebuit sa
porneasca din nou de la zero.
Astfel, aventura romaneasca a inceput cu o taraba in piata Obor, unde
Petrut Goldea vindea prosoape, mingi de plastic si ciocolatele Kiss. Dupa ce a
fost pradat in plina zi a hotarat sa se mute in Piata Latina, unde printr-un mare
noroc a gasit un loc liber tocmai in partea cu cel mai bun vad. Comertul la taraba
a fost prosper, astfel ca, in scurt timp, primei tarabe i s-a adaugat o a doua si
-
18/275
apoi o a treia. Eram singurul om din piata care avea angajat om cu carte de
munca (ceilalti proprietari de tarabe aveau si ei oameni angajati).
Business start
Investitia minima este de 2.000-3.000 de euro pentru achizitia de utilaje.
Daca mizati pe echiparea completa a spatiului de productie, cheltuielile cu
utilajele pot ajunge la 10.000-15.000 euro. Costurile cresc odata cu
achizitionarea unui automobil si a unui teren si cu construirea unei cladiri, in
cazul in care aceasta nu este deja ridicata, dar si odata cu dotarea cu tehnica de
calcul (doua-trei computere) si cu echipamente de birou. In plus, trebuie luate in
considerare cheltuielile cu utilitatile (energie electrica, apa etc.), cu telefonul si
cheltuielile de personal.
Personal: Pentru inceput sunt suficienti trei angajati foarte muncitori.
Acestia trebuie motivati salarial si trebuie sa se bucure de conditii de munca cel
putin decente. La un moment dat, va trebui sa angajati si un designer, care va
trebui platit cu un salariu mai consistent.
Clienti: Persoane cu venituri medii si mici, foarte sensibili la orice crestere
a pretului. In general, acestia vor fi atrasi exact de faptul ca mobila la comanda
are preturi egale sau chiar mai mici decat cea standard din magazinele marilor
producatori.
Indicatori financiari: Profitul este mic, de circa 7-10% din cifra de afaceri.
Alte sfaturi
Puneti cel mai mare accent pe calitatea mobilei si nu ignorati niciunul din
detaliile comandate. Fiti prompt si oferiti servicii suplimentare - livrare si montare
rapida la domiciliu, gratuitatea transportului, etc.
Context de piata
Este unul dintre sectoarele de activitate cele mai concurentiale din
ansamblul economiei.
-
19/275
Salon de infrumusetare pentru barbati
Pana in septembrie 2011, Adina Minulescu a lucrat ca prezentatoare de
stiri la un post TV din Cluj. S-a mutat in Bucuresti cu sotul, dupa ce acesta a fost
mutat cu serviciul. In Bucuresti a deschis primul salon de infrumusetare dedicat
exclusiv barbatilor. In doar trei saptamani de la infiintare, cifra sa de afaceri a
depasit deja 10.000 de euro. Pana in mai 2012 a lucrat tot ca prezentatoare de
stiri la postul Realitatea TV. Vanduse un teren la Cluj pe care a obtinut
aproximativ 20.000 de euro, bani pe care se gandea sa ii investeasca intr-o
afacere proprie. Vreme de trei luni am stat si am asteptat. Spuneam tuturor ca
voi investi intr-o afacere la care nimeni nu s-a mai gandit pana acum. Nu stiam
insa care va fi. Singurul lucru pe care mizam era sa gasesc o nisa de piata,
spune Adina Minulescu.
Ideea deschiderii unui salon de infrumusetare dedicat exclusiv barbatilor i-
a venit in septembrie 2012. Discutam cu prietenii si am observat ca, in general,
barbatii sunt destul de pudici atunci cand vine vorba sa mearga la cosmetica,
masaj sau manichiura si pedichiura. Mi-am dat seama ca barbatii sunt mult mai
atenti la propria infatisare decat cred femeile in general. Auzisem povestea asta
de prea multe ori asa ca brusc mi-am dat seama ca de fapt asta era ideea de
afacere pe care o cautam. Mi-a placut ideea de a fi proprietara primului salon de
infrumusetare pentru barbati din Romania, continua Adina Minulescu. Vreme de
aproape patru luni a cautat un spatiu adecvat. In final a gasit un consultant care
sa se priceapa la acest gen de afacere.
Numele lui este Mihnea Zoltan, hair stylist. El a lucrat la mai multe frizerii
de lux din Bucuresti, iar ideea unui salon exclusiv masculin i-a placut din prima
clipa. In timp ce Adina Minulescu cauta spatiul, Zoltan a testat piata (si mai ales
proprii clienti) pentru a incerca sa evalueze cat de cat potentialul unui salon de
infrumusetare numai pentru barbati. Mi-a fost evident ca aceasta idee se putea
-
20/275
transforma intr-o afacere profitabila in momentul in care marea majoritate a
clientilor mei personali imi spuneau ca vor fi cu siguranta si clientii unui astfel de
salon, explica Zoltan.
In decembrie 2012 Adina Minulescu a optat pentru un spatiu situat intr-o
vila din zona Foisorul de Foc din centrul Bucurestiului. A platit chiria in avans pe
trei luni si a inceput sa investeasca in amenajarea spatiului. Nu stiam nimic
despre contabilitate sau despre ce inseamna sa ai o firma. Stiam insa ca pot
angaja o contabila sau o firma care sa se ocupe de procurarea tuturor
autorizatiilor. In plus, am considerat ca este nevoie si de un consultant care sa
urmareasca in permanenta evolutia indicatorilor afacerii pentru a putea lua
eventualele decizii mult mai usor, spune Adina Minulescu. Investitia in
amenajarea spatiului s-a ridicat la aproximativ 20.000 de euro.
Mobila executata pe comanda a costat peste 3.500 de euro. A investit
inca aproape 3.000 de euro in angajarea unui pictor ale carui tablouri sa
decoreze salonul si cateva mii de euro in aparatura. Numai investitia initiala in
consumabile a fost de peste 1.800 de euro, si asta pentru ca si-a dorit sa aiba in
propriul salon cele mai noi game de produse speciale pentru barbati, ale
producatorilor occidentali. Cum costurile lunare ale salonului depasesc 1.700 de
euro, si-a constituit un fond care sa acopere eventualul deficit de clienti din
primele luni. In aproximativ doua luni amenajarea s-a incheiat. Cosmetica, tuns,
masaj si manichiura sau pedichiura sunt serviciile pe care Adina Minulescu le-a
dezvoltat in salonul sau. Una dintre regulile de baza este ca femeile nu au acces
inauntru. Daca un client vine cu sotia o invit la mine in birou, insa asta nu as
vrea sa se transforme in regula. Ideea de la care am plecat a fost ca barbatii sunt
stresati atunci cand merg la pedichiura, spre exemplu, de prezenta prea multor
femei in jur. Nu vreau sa fac si eu aceeasi greseala, continua Adina Minulescu.
Deoarece salonul a fost gandit ca un spatiu de servicii care se adreseaza
clientilor cu venituri peste medie, promovarea lui trebuia pregatita riguros. Adica
sa se indrepte spre mediile de expunere urmarite de publicul caruia se adresa.
-
21/275
Era evident ca nu trebuia conceputa o campanie de fluturasi raspanditi la coltul
strazii, atata vreme cat accesul aici nu se face decat pe baza de programare,
afacerea nefiind axata pe clientii veniti din strada.
Adina Minulescu a investit in jur de 1.000 de euro in promovare, 200 dintre
acestia fiind destinati producerii unui clip audio, care sa fie difuzat prin radio, iar
800 de euro in producerea de chibrituri personalizate, care sa fie distribuite in
barurile luxoase din capitala. Salonul s-a deschis pe 1 februarie, iar incasarile au
fost de peste 10.000 de euro, cu mult peste asteptarile initiale ale Adina
Minulescu. In cele trei saptamani de functionare au venit peste 70 de clienti, si
asta in conditiile in care campania de promovare a inceput doar cu cateva zile in
urma.
Vreau sa dezvolt aceasta afacere cat pot. In viitorul apropiat vom onora si
servicii la domiciliu, dar numai pentru clientii fideli. Ca orice afacere insa si
aceasta se poate dezvolta numai pana la un anumit punct. In viitor probabil ca
voi mai deschide cateva locatii sau voi incerca sa dezvolt un sistem de franciza,
incheie Adina Minulescu.
Business start
Investitia minima este de circa 12.000 de euro, insa, daca sperati la un
salon de lux, mizati mai degraba pe sume de peste 20.000 euro. Echipamentele
pentru frizerie costa aproximativ 1.800 euro, o combina pentru cosmetica in jur
de 2.000 de euro, pentru pedichiura si manichiura trebuie investiti aproximativ
1.000 de euro, mobilierul costa in jur de 3.500 de euro, iar pretul unui aparat de
sterilizat este de 350 de euro. Nu in ultimul rand, trebuie investiti 1.800 de euro si
in consumabile.
Angajati: in jur de zece persoane, astfel incat sa poata fi acoperit
necesarul de personal prin doua schimburi pentru fiecare operatiune, manichiura
si pedichiura, frizerie, cosmetica, masaj. Plata se va face prin acordarea unui
salariu fix (in general, salariul minim pe economie), la care se adauga un
-
22/275
comision reprezentand o pondere din totalul vanzarilor, comision negociat cu
fiecare angajat in parte.
Indicatori financiari
In acest business, marja de profit este de 30-35%, costurile fiind generate
in primul rand de chirie, salarii si consumabile.
Alte sfaturi
Intotdeauna trebuie sa aveti un fond de rezerva de cel putin 2.000 de
euro. Nu va asteptati sa va recuperati investitia in doar cateva luni de
functionare.
Este un business in care promovarea este esentiala. Pe de alta parte,
aceasta trebuie facuta cu cap, caci nu orice forma de promovare este si eficienta.
De exemplu, in cazul unui salon de lux, nu veti obtine rezultate impartind brosuri
si fluturasi. Asadar, puneti deoparte un buget de 1.500-1.700 de euro pentru
aceasta campanie.
Trebuie sa va ganditi la o locatie relativ centrala, care sa va garanteze un
vad satisfacator de persoane cu venituri peste medie.
Inchiriere si livrare de DVD-uri la domiciliu
In urma unei simple discutii la o bere, Stefan Silvian si Aurel Vladescu au
hotarat sa intre impreuna intr-o afacere cu inchirieri de DVD-uri. Mai facusera
afaceri impreuna, insa nu pe picior de parteneriat. Ambii aveau afaceri legate de
Internet. Aurel Vladescu avea compania Vladanet, care este un operator al
serviciului de publicitate online adclick si al unei retele de site-uri de continut, iar
Stefan Silvian detinea compania Silvianex, producator de solutii pentru furnizorii
de servicii web (mydomain, adserver etc.).
La discutia respectiva, eu i-am spus lui Stefan ca am o idee de afacere.
Mi-a spus ca are si el una, dar ca vrea sa o spun eu primul pe a mea. Ciudat, dar
-
23/275
aveam aceeasi idee: voiam sa dezvoltam o afacere in zona divertismentului,
bazata pe inchirieri DVD-uri, spune Aurel Vladesc
In momentul in care mi-am dat seama ca se gandea la acelasi lucru ca si
mine, spune Stefan Silvian, asocierea cu Aurel a devenit evidenta. Decat sa imi
fie concurent, mai bine imi este asociat. Mari amatori de filme, amandoi, s-au
gandit la posibilitatea de a comanda la domiciliu. Cum nu totdeauna, insa,
preferintele a doua persoane se potrivesc cu situatia din piata, oferta finala a
trebuit modificata, pentru a veni astfel in intampinarea a cat mai multor persoane.
In final, entuziasmul celor doi s-a transformat de la o bere in afacere.
Cu toate ca piata este destul de slab dezvoltata, acest lucru observandu-
se din numarul relativ mic de titluri prezente aici, inchirierea de DVD-uri este, in
principiu, o afacere destul de rentabila in Romania.
Cea mai mare frustrare pentru un client care inchiriaza filme este drumul
pana la centrul de inchiriere. Aceasta este si cauza pentru care multi dintre cei
care inchiriaza intarzie returnarea casetelor. Ideea celor doi a fost sa livreze
DVD-urile la domiciliu, la un pret acceptabil. In Romania, Internetul pentru
nevoile consumatorilor este aproape inexistent. Exista site-uri care vand produse
si servicii catre publicul larg, dar numarul celor care le utilizeaza este foarte
limitat. Insa acest lucru se va schimba in viitor, iar afacerea asta are potential de
crestere, spune Stefan Silvian.
Asa ca au facut un plan de afaceri si au incercat sa vada daca este viabil.
Au construit un site, care era folosit drept interfata pentru vanzari. Au desoperit,
insa, marea problema a acestui business: optimizarea costurilor de transport.
Preturile trebuie sa fie mici la livrare, iar costurile, limitate. Altfel, afacerea nu
poate fi profitabila. Pentru asta a trebuit sa construiesc un intreg program pe
Internet, program al carui scop a fost optimizarea drumurilor si a costurilor. Cu
toate ca inchiriem un DVD 20 lei, iar cel care livreaza mai face un drum la
returnare, afacerea este profitabila, explica Sarbu. In total, cei doi au investit
-
24/275
pana acum aproximativ 25.000 de euro, insa investitia finala va fi de aproape
80.000 de euro.
Un DVD cumparat de la un distribuitor costa in medie 20 euro. Pentru un
stoc de 1.000 de DVD-uri, sa spunem, trebuie investiti in jur de 20.000 de euro.
Dar trebuie luat in considerare si faptul ca investitii in stocul de casete trebuie
facut incontinuu, in functie de noile aparitii, explica Stefan Silvian.
Acum, cei doi au 11 angajati, au inchiriat noua autoturisme pentru livrare
si spera sa atinga cat mai repede pragul de rentabilitate. 2.000 de clienti care sa
comande 4.000 de DVD-uri pe luna vor genera o cifra de afaceri de aproape
100.000 de euro anual. Din incasari 30% merg in investitiile pentru noi titluri, 30%
sunt costuri de livrare si alte 30% profit. 100.000 de euro cifra de afaceri anual ar
fi un optim pentru afacere, insa ea devine rentabila si in cazul unor incasari mai
mici, incheie Stefan Silvian.
Venind din zona de divertisment, sector care o data cu dezvoltarea
economica va cunoaste cresteri semnificative, ideea de afacere este interesanta,
ea bazandu-se pe comoditatea oferita clientilor, atat in selectarea titlului dorit, cat
si in privinta transportului la domiciliu. Tinand cont de aceasta comoditate, intr-un
fel este normal ca un client sa plateasca mai mult. Unul din obstacolele
importante pentru dezvoltarea afacerii o constituie pirateria aflata la un nivel
foarte inalt in Romania. Practic, piata este inundata de filme piratate pe suport
CD, astfel incat multi clienti potentiali au posibilitatea cumpararii titlurilor la preturi
de nimic. Tilurile ofertate sunt esentiale pentru o afacere de acest gen, insa
trebuie sa existe o varietate mare a titlurilor aflate in portofoliu, actualizata in
permanenta (de aici si cheltuieli de investitii permanente), iar filmele respective
sa fie relativ disponibile. Clientul nu trebuie sa fie frustrat ca niciodata nu gaseste
disponibil un anumit titlu. A da utilizatorului posibilitatea de a pune intr-o lista
titlurile preferate si la fiecare logare pe site sa i se spuna ce titluri sunt disponibile
din lista, scurtand timpul de cautare si eliminand frustrarile legate de cautari
repetate esuate, este o idee de luat in calcul.
-
25/275
Un alt aspect important pentru profitabilitatea afacerii este acoperirea
costurilor de transport. Daca in cazul unui centru de inchirieri localizat fizic apar
costurile cu chiria spatiului, in cazul centrului virtual acestea dispar, insa apar
costuri de transport semnificative. Cheltuielile cu transportul pot fi partial
acoperite din pretul de inchiriere, dar este esential ca activitatea de transport sa
fie optimizata, folosind tehnici si metode specifice si, in acelasi timp, urmarind ca
drumurile catre clienti sa fie folosite si la distributia altor produse decat DVD-ul.
Nivelul preturilor practicate nu face insa ca aceasta comoditate sa fie scumpa,
astfel incat serviciul este adresat masei mari de clienti care inchiriaza DVD-uri.
Oferta de DVD-uri este interesanta, si o data cu cresterea vanzarilor de DVD
playere, din ce in ce mai pronuntata in ultimul timp, vom asista la cresterea
cererii pentru titluri pe acest suport.
Business start
Investitia minima este de 25.000 euro, defalcati astfel:
10.000 euro in sistemul informatic
10.000 euro in DVD-uri
5.000 euro capital de lucru si promovare.
Pe parcurs, trebuie facute si alte investitii.
Costuri: Pentru a mentine un nivel scazut al cheltuielilor, proiectati un
sistem de livrari cat mai eficient, bazat pe un numar mic de drumuri si un numar
cat mai mare de livrari. Dezvoltati un sistem informatic care sa va ajute la
optimizarea acestor costuri. Costurile trebuie defalcate astfel:
30% investitii in noi titluri de filme
30% costuri de livrare
30% realizarea stocului de filme in functie de preferintele clientilor.
Angajati: Este de nevoie de cel putin opt salariati, care sa acopere
activitatile de relatii cu clientii, livrari si pregatirea acestora.
Transportul: Veti avea nevoie de cel putin cinci autoturisme, eventual, in
regim de inchiriere.
-
26/275
Indicatori financiari: rata de profit a afacerii este de aproximativ 30%.
Alte sfaturi:
costurile de livrare sunt cel mai important aspect al acestei afaceri, astfel
incat va fi nevoie de implementarea unui program unic de gestiune a livrarilor,
adaptat la dinamica cererilor. De asemenea, costul pe livrare trebuie sa fie cel
putin la nivelul altor firme de curierat rapid. Orientativ, pentru ca afacerea sa
renteze, cheltuielile cu livrarea trebuie sa reprezinte maximum 30% din incasari,
alte 30% urmand sa fie investite in titluri noi;
Restaurant
In urma cu cinci ani, doi ingineri, Lucian Ionescu si Anghel Parga, aveau
fiecare propriile afaceri si nu stiau mai nimic despre modul in care se
administreaza un restaurant. Cele trei locatii deschise pana acum vor aduce in
anul 2013 un venit de peste 2,2 milioane de euro.
Unul avea o companie de inregistrari si inchirieri de casete video, iar
celalalt mai multe magazine situate in statiile de tramvai si autobuz. Fusesera
colegi la cursurile Facultatii de Transporturi si dezvoltasera chiar o afacere
impreuna, intr-un centru de inchirieri de casete video de pe bulevardul Barbu
Vacarescu, in apropierea stadionului Dinamo. Pe vremea lui Ceausescu, toata
lumea mergea la restaurant pentru a manca friptura. Ideea asta s-a transmis si
dupa 89. Noi voiam sa facem un restaurant unde sa poti comanda si mancare
gatita, unde portiile sa fie mari si unde preturile sa nu te determine sa tremuri de
frica in asteptarea notei de plata, explica Lucian Ionescu. Asa s-au decis sa
transforme spatiul din Barbu Vacarescu din centru de inchiriat casete video, in
restaurant. Cand si-au dat seama ca simt lipsa unui loc unde sa ia masa intocmai
ca acasa, le-a venit ideea de a investi intr-un restaurant.
Numele restaurantului a venit de la sine. Acasa se potrivea de minune
conceptului lor familial. Investitia a fost de aproximativ 50.000 de euro. Lucian
-
27/275
Ionescu avea ceva bani pusi deoparte, iar Anghel Parga a facut un credit de
100.000 de lei, pentru care a girat cu apartamentul. La finele lunii februarie din
2008, au deschis restaurantul. In momentul in care am deschis m-am uitat la
ceea ce facusem si i-am spus lui Lucian ca noi vom face o retea de restaurante.
In prima zi am dat o petrecere pentru prieteni, insa au inceput sa vina si clienti. A
doua zi, sefa de tura ne-a sunat sa ne spuna ca restaurantul este plin si ca nu
mai fac fata, spune Anghel Parga. Amandoi recunosc faptul ca in acel moment
nu stiau nimic despre restaurante si ca il facusera exact asa cum voiau ei. In
primele sase luni de zile am invatat, de fapt, ce inseamna o astfel de afacere si
ca poti avea pierderi chiar daca restaurantul este plin, continua Anghel Parga.
Spre exemplu, daca nu ai o relatie functionala cu furnizorii, poti pierde foarte
mult. Calitatea angajatilor este un alt criteriu care poate influenta vanzarile.
Exista situatii in care mancarea gatita trebuie aruncata. Preferam sa
aruncam o oala cu ciorba care a stat cateva ore si sa facem alta si asta pentru
ca, in timp, clientii nemultumiti nu se mai intorc, spune Lucian. Practic,
optimizarea intregului sistem a durat aproape un an. Lucian Ionescu s-a apucat
sa supervizeze intreaga activitate si sa incerce sa inteleaga cum functioneaza
totul intr-un astfel de restaurant. Acum relatia cu furnizorii merge foarte bine;
avem retete proprii pentru anumite produse pe care furnizorii le respecta si le fac
numai pentru noi. Aprovizionarea este zilnica, pentru a nu congela produsele.
In anul 2009 au inregistrat pierderi. Restaurantul functiona, dar doar cu 15
mese. Asa ca le-a venit ideea sa mai deschida inca o locatie. Avand vanzari
mai mari, puteam negocia preturi mai bune cu furnizorii, ceea ce insemna un
volum mai mare, un profit constant in raport cu calitatea si posibilitatea de a
pastra preturile constante, explica Anghel Parga. Investitia in al doilea
restaurant a fost de aproximativ 100.000 de euro. Intre timp inchisesera primele
afaceri. Al doilea restaurant a mers si el, chiar din prima zi, insa sincronizarea cu
celelalte locatii era din ce in ce mai dificila.
-
28/275
E foarte greu sa standardizezi mancarea, explica Lucian Ionescu. Marja
de profit a afacerii era de 10-12,5%, ceea ce in lumea restaurantelor inseamna
foarte putin. Insa tocmai aceasta era ideea: sa aiba marje mici, preturi la fel, insa
volumul de incasari sa fie crescut prin atragerea clientilor pe tot parcursul zilei.
Practic, incasarile au crescut proportional cu numarul de locuri. De aici a venit
ideea deschiderii unei a treia locatii, mai mare si situata in centrul Capitalei.
Principiile dupa care isi alegeau locatiile erau insa clare: toate trebuia sa fie
inchiriate pe perioade lungi (minimum zece ani), sa fie in zone cu vad comercial,
spatiile sa beneficieze de geamuri mari, cu vedere la strada, sa existe o anumita
distanta fata de restaurantele existente. Locatia pentru al treilea restaurant a fost
Piata Romana si a fost deschis la jumatatea lunii iunie a anului trecut. Aici au
investit in jur de 500.000 de euro, bani care au venit mai mult din profituri, dar si
din credite de la furnizori. Initial ne-am speriat, pentru ca proiectul era cam mare:
restaurantul are 340 de locuri, din care 200 pe terasa si in jur de 150 de angajati.
Ne-am dat insa seama ca fiecare locatie se amortizeaza liniar, iar asta ne-a
determinat sa mergem mai departe, explica Lucian Ionescu.
In numai cativa ani, cei doi au pus bazele unei prime retele de restaurante
cu capital integral romanesc.
Anul acesta vor sa mai deschida inca doua locatii, iar dupa ce vor
considera ca au acoperit piata bucuresteana, vor incepe sa se dezvolte si in tara.
Pana la urma ne gandim la un sistem de franciza, insa pentru a intra in asa ceva
trebuie sa avem certitudinea ca putem controla, din punct de vedere calitativ,
partenerii carora le dam franciza. Daca acest lucru nu se intampla, punem in
pericol marca Acasa. In momentul in care vom avea parghiile necesare, cu
siguranta ca vom lua in calcul si franciza, incheie Anghel Parga.
Business start
Investitia minima este de 100-130.000 de euro care trebuie investiti intr-un
spatiu de 250 mp, inchiriat, aflat intr-o stare decenta, dar si in mobilier, instalatii
termice si electrice, aparatura pentru bucatarie, etc.
-
29/275
Angajati: Trebuie recrutati 50-60 oameni care vor lucra in schimburi. Cei
mai multi, 60%, vor lucra in fata (chelneri, barmani, ospatari), iar restul, in partea
din spate (la bucatarie, aprovizionare etc.). Inainte, ponderea era exact inversa,
insa cei doi patroni de Acasa cred ca acesta este un model de business
invechit. Angajatii trebuie instruiti exemplar, calitatea servirii fiind unul dintre
primele criterii care determina un client sa aleaga sau sa renunte la un
restaurant.
Alte sfaturi:
este nevoie de un spatiu de minimum 250 mp, suprafata suficienta
pentru optimizarea activitatilor, cu un numar optim de locuri.
nu este o afacere care sa nu functioneze in cartierele periferice, ci este
nevoie de o zona cu vad comercial.
nu porniti de la ideea ca fiecare produs din meniu trebuie sa genereze
profit. Asadar, in cazul anumitor feluri de mancare, le puteti comercializa la
preturi de dumping, urmand sa va recuperati diferenta din marja de profit aplicata
altor produse din meniu. Singurul reper dupa care trebuie sa va ghidati este
profitul total, care trebuie sa ajunga la 10-12,5%.
Fisa afacerii
Numarul de restaurante: 3
Numarul total de locuri: 490
Numarul total de angajati: 210
Rata de profit: 10-12,5%
Nivelul unei tranzactii: 10 euro
Numarul total de tranzactii: 700/zi/restaurant
-
30/275
Prestari de servicii diverse
Ca sa observi ca oamenii sunt, in general, comozi, nu-ti trebuie o vasta
experienta de viata. In timpul liber fiecare vrea sa faca cat mai putine lucruri.
Nimeni nu vrea sa aiba batai de cap cu drumurile pentru achitarea facturilor, cu
statul la cozi pentru a-ti face buletin sau cu modalitatea in care se rezolva
problema unei inundatii la ora trei dimineata.
Acest rationament simplu a stat la baza afacerii pe care au dezvoltat-o
Florentina si Andrei Ticu si in care au investit 10.000 euro: o firma care face de
toate, de la cumparaturi pentru cei care nu au timp de asa ceva si pana la gasit
firme care produc cele mai ciudate marfuri sau plata lunara a facturilor.
Altfel spus, o firma care rezolva orice fel de problema. Andrei Ticu nu s-a
ocupat de acelasi lucru mai mult de un an si jumatate, pentru ca se plictisea
repede. S-a gandit sa isi dezvolte o afacere in momentul in care a realizat ca,
desi castiga bine, nu se putea bucura de bani. Ajungeam seara acasa, gaseam
lumina taiata, facturile neplatite, frigiderul gol. Nu aveam timp sa fac toate astea.
Am avut o discutie cu Florentina si ne-am dat seama ca ideea unei firme care sa
se ocupe de toate ar putea prinde.Pe piata, in general, lipsesc serviciile sau mai
bine zis exista servicii punctuale, neintegrate. Noi am pornit de la ideea ca firma
noastra vrea sa faca de toate. Ideea a fost sa cream un generator de servicii care
sa preia o problema si sa o rezolve, explica Andrei Ticu.
Desi pentru cei mai multi dintre noi este evident ca sectorul serviciilor este
deficitar in Romania si ca cererea este mult mai mare decat oferta, nu este usor
sa dezvolti o afacere in acest domeniu. Cei mai multi se axeaza pe zone
punctuale de servicii, care depind de un anumit segment limitat de piata. Cei doi
s-au gandit sa porneasca invers si sa dezvolte orice serviciu in functie de cererea
pietei. Vrei pizza acasa, de ce sa investesti in cuptoare si sa angajezi bucatari,
cand asa ceva exista deja. Clientul da un telefon si firma merge indiferent ce
cumpara.
-
31/275
Pentru cei carora le este lene sa faca drumuri si sa stea la cozi pentru
plata facturilor la utilitati, o astfel de firma le plateste lunar facturile, contra cost.
Cei doi au trecut la investitii imediat ce au definit foarte bine domeniul de care se
vor ocupa. Au cheltuit initial 2.000 de euro, insa fiecare a venit de acasa cu
masina proprie si computere. Firma pe care cei doi au infiintat-o s-a numit James
Butler. Chiar daca la o prima vedere pare sucursala romaneasca a unei companii
engleze, nu e adevarat. Este o companie suta la suta romaneasca. Numele, insa,
impune respect si senzatia ca este vorba de o firma serioasa, lucru esential
atunci cand te ocupi de servicii.
Primele comenzi au venit in aprilie 2012, desi firma incepuse sa
functioneze de la sfarsitul lunii martie.
In prima luna au fost peste 100 de comenzi, aproximativ jumatate fiind
cereri de aprovizionare la domiciliu. Sistemul pe care l-au dezvoltat s-a bazat pe
nevoile clientului. Adica: clientul vrea sa i se faca piata, firma trimite un om care
face acest lucru contra unei sume de bani in functie de suma cheltuita. Pentru
cumparaturi intre 500-1000 lei trebuie platiti firmei James Butler 160 de lei. O
parte din comenzi sunt legate de obtinerea de acte. Aprovizionarea la domiciliu
nu este foarte rentabila, insa asigura volum afacerii, spune Andrei Ticu. Dupa
prima luna de functionare cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ
1.000 de euro, ceea ce le-a asigurat practic acoperirea costurilor. In timp, in
functie de cerere, au inceput sa apara si alte servicii. Exista persoane care
solicita catering sau care iti dau cheile de la masina si iti cer sa o duci la service
pentru a o repara. Altii solicita sa ii duci un pachet dintr-o zona in alta a orasului,
sa ii scoti cainele la plimbare, sa ii gasesti menajere, sa ii iei copiii de la scoala
sau sa ii gasesti companii care sa se ocupe de tot felul de probleme, spune
Florentina.
Cei doi au investit peste 10.000 de euro, bani veniti in mare parte din
profit, care a fost reinvestit, pe parcursul primului an de functionare. La inceput
munceau doar cei doi impreuna, acum au sase angajati. Scopul este ca acestia
-
32/275
sa se specializeze, fiecare, in cate un domeniu. Dupa un an de functionare, cifra
de afaceri a companiei a fost de aproximativ 800.000 lei, iar profitul de 65.000 lei.
In medie, in fiecare luna, James Butler are in jur de 3.500 de clienti, insa sunt luni
in care sunt 1.000 si luni in care numarul acestora sare de 5.000. Interesant este
ca sunt solicitate servicii in functie de sezon. La inceputul anului se solicita plata
impozitului, in august sunt foarte multe inscrieri de autoturisme, in septembrie
amenajari de locuinte, in noiembrie solicitari de acte de identitate, iar in
decembrie ne ocupam mai mult de aprovizionari la domiciliu, spune Andrei Ticu.
In 2013, cei doi spera sa se dubleze cifra de afaceri. In plus, se gandesc
chiar ca la un moment dat sa se dezvolte printr-un sistem de franciza. Si chiar
daca firma lor rezolva practic orice problema si intermediaza orice serviciu, asta
nu inseamna ca problemele lor (adica cele care le-au deschis ochii pentru a
observa existenta cererii in acest domeniu) nu mai exista. Andrei recunoaste ca
mai are cateodata probleme cu plata facturilor, iar Florentina, in momentul vizitei
noastre la sediul firmei, nu stia cum sa iasa din impasul unei inundatii in
apartamentul propriu.
Cateva exemple de comenzi altfel:
- Un client care pleca in Canada si voia ca in perioada in care este plecat
sa i se amenajeze apartamentul. A mers cu un reprezentant al firmei in
magazinele de bricolaj, i-a aratat ce isi dorea, si, dupa ce a plecat, firma s-a
ocupat de angajarea si supravegherea muncitorilor.
- Intr-o seara, au fost sunati de un client care se uita la meciul de fotbal
Steaua - Dinamo si care a comandat o punga de seminte. I s-a spus ca pentru
comenzile de pana la 500 lei trebuie sa plateasca 20 lei, iar semintele costau
doar patru lei, si a raspuns ca nu e nicio problema, dar nu se poate uita la meci
fara sa manance seminte, asa ca a achitat 24 de lei.
- La un moment dat, au primit un telefon de la un client care voia sa aiba
un gard ca al unui vecin cu care era la cutite: si care nu voia sa-i spuna din ce
piatra si-a construit gardul.
-
33/275
- A existat o solicitare pentru plantarea unei livezi, asa ca au trebuit sa
cumpere pomi si sa gaseasca oameni care sa sape si sa cultive livada.
Business start
Investitia minima este de 2.000 de euro,la care se adauga costurile
achizitionarii a doua masini, doua computere, telefoane si fax. Ulterior, vor mai
trebui facute investitii pentru dezvoltarea afacerii.
Domeniile de activitate ale unei asemenea firme sunt prestarile de servicii
si consultanta.
Angajati: La inceput este nevoie de doi angajati, un operator telefonic care
sa preia apelurile si un om care sa stea pe teren pentru a onora solicitarile.
Odata cu dezvoltarea firmei, va creste si numarul de angajati.
Context de piata: in momentul de fata, James Butler este singura firma
care ofera astfel de servicii. Altfel, exista cativa prestatori de servicii punctuali:
livrari de pizza, DVD-uri, curierat etc. In acelasi timp, cererea pentru serviciile
unei astfel de companii este destul de ridicata, mai ales in marile orase.
Costuri: lunar, cheltuielile firmei James Butler ajung la 3.000 de euro, o
treime fiind reprezentata de facturile telefonice, iar 20%, de costurile de transport.
Alte sfaturi:
obtinerea de acte este cea mai rentabila activitate, in timp ce
aprovizionarea este cea mai putin profitabila.
succesul afacerii este garantat de un bun control al costurilor.
Catering
Ce legatura are o diploma de inginer mecanic cu profesia de medic? Nici
una, in afara poate de visul Anei Chirhoc de la 18 ani, cand visa sa devina medic
si aceeasi Ana Chirhoc, care, la 25, avea in buzunar o diploma de inginer
mecanic, fara nicio valoare in noua economie romaneasca. La 45 de ani a ajuns
sa poarte un halat alb si sa trateze cu succes cea mai importanta problema din
-
34/275
viata oamenilor: mancarea de zi cu zi. Modul in care Anca Chirhoc a pornit in
cariera este tipic pentru majoritatea oamenilor zilelor noastre, desigur in
Romania.
Cum inainte de 1989 admiterea la medicina era extrem de dificila, desi a
dat , n-a intrat. S-a orientat catre Politehnica, sperand sa-si construiasca mai
usor o cariera, dar in 1992 piata romaneasca deja nu mai avea nevoie de ingineri
pentru mecanica fina. Pentru a putea supravietui, mi-am pus intrebarea ce as
putea face fara niciun ban. M-am gandit ca as putea incepe o afacere la care sa
ma pricep. In afara de ceea ce invatasem la scoala, si nu-mi mai ajuta acum,
singurul lucru pe care-l stiam era sa gatesc, la fel ca mai toate femeile. O
jumatate de an am mers pe la toate centrele de consultanta in afaceri de prin
Bucuresti pentru a ma documenta asupra unei afaceri in acest domeniu. Pe
atunci, nimeni nu vorbea si nici nu facea catering, spune Anca Chirhoc.
Diferenta dintre dosarele de consultanta si realitate era uriasa, la fel ca
acum, de altfel. Cultura, traditia si educatia oamenilor din occident, unde
cateringul a devenit o activitate infloritoare de-a lungul a zeci de ani,
configureaza o conjunctura in care romanii nu se regasesc, inca. Asa ca Anca
Chirhoc a recurs la cea mai buna metoda in Romania: vazand si facand. Pentru
inceput s-a dus la o prietena care lucra la o banca si a dus, promotional, mai
multe sandvisuri, lasand o oferta pentru comenzi. M-am intors luni dimineata,
pregatita sa fac fata unor eventuale solicitari din categoria preparatelor mai
ieftine. M-am inselat - recunoaste Anca Chirhoc. Toti au comandat sandvisuri cu
snitel de pui, care erau cele mai scumpe. Asa ca a trebuit sa dau fuga la
magazin, sa cumpar mai mult piept de pui. Era inghetat, iar eu ma angajasem sa
le onorez comenzile pana la ora 11. Am rugat o vecina care avea cuptor cu
microunde sa ma lase sa dezghet mai repede carnea, dar oricat m-am straduit,
am intarziat trei ore.
Intarzierea a fost trecuta cu vederea, atat timp cat mirosul placut si
infatisarea atragatoare a sandvisurilor a compensat. Bancherii s-au lins pe
-
35/275
degete de placere si in scurt timp au aparut si alti mancaciosi, care lucrau in
diverse firme la Sofitel. Anca Chirhoc spune ca nu a facut nicio oferta nimanui,
dar sistemul era de-abia la inceput si nu exista concurenta pe piata.
Afacerea s-a dovedit profitabila, crescand, practic, de la sine. Dupa cateva
luni s-a gandit sa-si diversifice oferta. Nu ca urmare a presiunii din partea
clientelei. Nu a simtit astfel de constrangeri nici atunci, nici acum. Majoritatea
clientilor au un buget pentru masa, dar nu si cerinte specifice pentru continutul ei.
Sau vin cu pretentii care nu se pot acoperi din sumele respective de bani. Pe
piata au aparut acum tot felul de furnizori de servicii de catering, dar eu nu
accept sa fac niciun fel de compromisuri la calitatea preparatelor pe care le ofer
si nici sa fac comisioane, spune hotarat Anca Chirhoc.
In scurt timp, insa, a trebuit sa treaca la amenajarea unui spatiu dedicat
exclusiv activitatii productive. Pentru a face fata volumului de comenzi, dar si
pentru a creste randamentul, a trebuit sa cumpere utilaje de laborator si
echipamente de lucru profesionale. Profitul nu a crescut pe masura, pentru ca au
scazut comenzile din partea persoanelor juridice. Marii clienti, cei pentru care
firma platea masa de pranz, au taiat aceste beneficii din pachetul salarial al
angajatilor. Asadar, amenajarea unui spatiu modern si performant de productie in
comuna Pantelimon permite acum familiei sa se concentreze asupra cateringului
destinat evenimentelor. Intre timp, Calin Chirhoc a absolvit un MBA la Asebuss,
ceea ce a permis abordarea activitatii dintr-o perspectiva reala a business-ului.
Investitia a fost mare: 80.000 de euro. Anca Chirhoc spune insa ca daca
vrei sa te dezvolti, inclusiv in calitatea serviciilor, si sa te diferentiezi pe o piata
care a inceput sa devina concurentiala, trebuie sa iei astfel de decizii si sa-ti
asumi toata responsabilitatea.
Business start
Productivitate: 100 de portii mancare/zi. Masa de pranz: 600 de portii
mancare/zi (insumeaza 60% din cifra de afaceri). Mese festive: 15-20
-
36/275
evenimente/luna - preparare mancare, organizare, servicii directe de servire la
beneficiar (insumeaza 40% din cifra de afaceri).
Spatiu: 200 mp: suprafata utila pentru activitatea de productie, depozitare,
birouri si anexe (vestiare, grupuri sanitare etc.) - chiria: 10 euro/mp = 2.000
euro/luna - amenajare minima initiala: 3.000 euro- intretinere: 1.000 euro/luna
(apa, gaze, lumina, canalizare, curatenie, reparatii curente, igienizare etc.)
Echipamente de laborator: 12.000 euro (plita, cuptor cu convectie, mese
inox etc.)
Vase si vesela de unica folosinta pentru 100 de portii de mancare/luna:
2.000 euro
Masina pentru transportul produselor: 5.000 euro
Personal angajat: 1 bucatar + 4 ajutoare la bucatarie + 2 persoane la
distributie
Costuri lunare (plata salariilor si crearea stocului de marfa pentru o luna):
3.000 euro. Este recomandabila crearea unui fond care sa acopere cheltuielile in
avans pe trei luni, cam cat dureaza recuperarea investitiei.
Total capital de pornire: 28.000 euro
Personal: 20 de angajati (cheltuieli cu personalul: 20% din total)
Rata de profit: intre 6% si 10%.
Alte sfaturi
- Orice afacere din domeniul alimentatiei trebuie sa tina cont ca gusturile
clientilor pot fi extrem de diverse, si o combinatie care patronului i se pare
nelalocul ei se poate dovedi delicioasa pentru un anumit clinent. Asadar,
renuntati la propriile prejudecati si testati cu atentie gusturile consumatorilor.
- Nu va suparati pe client. Se va intampla frecvent ca un client prost
dispusa sa refuze o portie de mancare preparata exact ca atunci cand i-a placut
foarte mult. Pentru a va feri de asemenea incidente, apelati intotdeauna la
aceiasi furnizori si bucatari.
-
37/275
- Este un business in care se lucreaza intotdeauna contra cronometru.
Prin urmare, este obligatorie realizarea unui plan saptamanal al comenzilor
estimate, care sa permita concentrarea pe activitatile urgente: ambalarea si
livrarea.
- Nu intrati intr-o asemenea afacere daca nu aveti deloc cunostinte de
administrare de personal si de contabilitate primara. Spre deosebire de un
restaurant, in catering nu exista bacsisuri, iar oamenii se pot demotiva foarte
rapid.
- Este o afacere pentru persoanele pasionate de gatit si arta culinara, in
ansamblul sau.
- Trebuie sa va implicati permanent in bunul mers al firmei. In plus, nu
ignorati un fapt minor, dar enervant, vati mirosi permanent a mancare.
Productie de suplimente proteice
Cu un imprumut de 25.000 de lei, luat in 2005, Mihai Ivan a intrat intr-o
afacere de productie de suplimente proteice (folosite de culturisti) si are o cifra de
afaceri de aproape 200.000 de euro. Cristian Dulgheru muncea ca masinist intr-o
tipografie, iar ideea de a infiinta o revista de culturism i-a venit in primavara
anului 2005, insa cea mai mare problema era lipsa banilor. Dar, fiind convins ca
cerere pe piata pentru o astfel de revista exista, s-a gandit la un imprumut.
M-am gandit sa tiparesc un poster cu un culturist pe care sa il vand
pentru a face rost de bani pentru revista. Am facut actele pentru a cere un
imprumut de 25.000 lei, insa cand a venit momentul sa imi dea banii, functionarul
respectiv mi-a spus sa vin cu parintii. Aveam 21 de ani si fata de copil, iar
functionarului i-a fost frica sa imi dea o suma atat de mare de bani, cu toate ca
aveam toate actele, spune Mihai Ivan.
A tiparit un poster in 10.000 de exemplare, pe care le-a vandut cam in
doua luni. Toti cei 80.000 lei rezultati din vanzare au fost investiti in revista de
-
38/275
culturism. Aceasta nu s-a dovedit insa a fi o afacere si, vreme de cativa ani,
incasarile acopereau practic doar cheltuielile. Nu reuseam sa vand reclama.
Nimeni nu voia sa cumpere reclama la mine in revista. Mi-a venit insa ideea sa
vand eu produse carora sa le fac reclama in revista mea de culturism, declara
Mihai Ivan.
A cunoscut in 2008 pe cineva care incerca sa vanda suplimente proteice
pentru sportivii din salile de culturism. Le aducea din Ungaria si incerca sa le
distribuie in salile de forta din Cluj. Mihai Ivan i-a propus urmatorul experiment:
sa faca reclama produselor in revista lui si sa vada care este efectul. In cateva
zile a vandut cateva sute de bucati. Deja afacerea incepea sa se dezvolte.
Importau suplimente proteice pe care le promovau si, apoi, vindeau, prin
intermediul revistei lui Mihai Ivan, care oprea doar un comision.
In anul 2009, Mihai il cunoaste pe Stefan Bubulea, profesor la un institut
de cercetari, caruia ii cere sa ii conceapa o mostra de supliment proteic. In
mintea lui Mihai Ivan deja se infiripase ideea de a trece de la faza de importator
la cea de producator de suplimente proteice. In numai cateva zile, profesorul ii
prezinta o mostra din suplimentul conceput, ceea ce il determina sa inchirieze un
spatiu la Buftea si sa treaca la productie. Succesul a fost imediat. In doua luni
am vandut cateva tone de supliment proteic, incasarile fiind de aproape 50.000
de euro, spune Mihai Ivan. Ideea afacerii era simpla si eficienta. Producea
suplimentul proteic, ii facea reclama in propria revista si il vindea fie in salile de
culturism sau diverse magazine, fie le livra prin posta celor care faceau
comanda. Banii incasati i-a investit in achizitionarea unui teren la Buftea si in
constructia fabricii. Terenul m-a costat 10.000 de euro, iar constructia si utilajele
aproximativ 40.000 de euro, continua Mihai Ivan.
Achizitionarea materiei prime a reprezentat cea mai mare problema. A
trebuit sa ii convinga pe furnizori sa ii dea marfa cu plata la o luna. Trecerea la
productia proprie s-a simtit imediat in cifra de afaceri. Firma, pe care o infiintase
in anul 2005, avea cifra de afaceri relativ ridicata, in anul 2009 aceasta fiind de
-
39/275
peste 92.000 de euro. Investitia in fabrica a inceput sa fie simtita in cifra de
afaceri in anul 2010, cand aceasta a urcat la peste 125.000 de euro, dupa o
scadere in 1999 la 56.000 de euro. Dupa un an de activitate dezvoltase deja
patru produse si avea 20 de angajati. Acum numarul produselor este de 23, iar
cel al angajatilor permanenti este de 40, la care se mai adauga inca 20 de
colaboratori. Dupa anul 2011 afacerea aproape ca a explodat, cifra de afaceri
ajungand anul trecut la aproape 200.000 de euro, rata profitului fiind de
aproximativ 30%. Intre timp Mihai Ivan a deschis un magazin propriu si a investit
2.000 de euro intr-un site, prin intermediul caruia sa isi vanda produsele. Doar 3-
4% din vanzari se fac deocamdata prin intermediul acestui site. Cel mai mult se
vinde tot prin comanda telefonica sau prin livrarea direct in salile de culturism,
explica Mihai Ivan.
Aparent afacerea dezvoltata de acesta este una de nisa, care depinde intr-
o foarte mare masura de numarul practicantilor de culturism. Piata in acest
domeniu este foarte mare. Sunt sali de forta care au si 400 de abonati. Numai in
Bucuresti cred ca sunt 120 de sali, care au in medie cate 250-300 de abonati. Cu
toate ca numarul clientilor este destul de mare, problema este sa ajungi la ei.
Faptul ca am avut propriul mijloc prin care sa fac reclama m-a scutit de multe
cheltuieli. Chiar daca revista de culturism nu mi-a adus profituri, fara ea afacerea
cu suplimente proteice nu cred ca ar fi functionat, incheie Mihai Ivan.
Business start
Activitate: productie de suplimente proteice
Investitia minima variaza foarte mult de la caz la caz. Este nevoie de un
teren si o hala de productie, iar sumele difera in functie de tipul suplimentului
proteic care va intra in linia de productie. Pentru productia de pulberi proteice
este nevoie de o suma minima de 4.000 de euro, in timp ce, in cazul unor
produse mai competitive, achizitionarea echipamentelor poate ajunge si la
400.000 de euro. Concentratele preparate pentru sportivi au avantajul ca se
livreaza usor si sunt relativ ieftin de produs, insa este importanta identificarea
-
40/275
unor retete bune de suplimente proteice, iar pentru asta trebuie sa identificati un
specialist in domeniu care sa conceapa aceste retete.
Autorizatii: niciun supliment proteic nu poate iesi pe piata fara avizul
Ministerului Sanatatii, iar acesta costa, in final, ca, 500 de euro pentru un singur
produs.
Context de piata: in Capitala, de exemplu, exista cam 120 de sali de
culturism, cu o medie lunara de 300 de sportivi. Asadar, piata exista, iar
producatori sunt doar patru in intreaga tara.
Alte sfaturi:
- investiti in sistemul de distributie, care este foarte important. Nu este
nevoie sa va cheltuiti banii pentru un magazin de desfacere, ci este suficient sa
aveti un magazin online, dar si sa realizati abonamente cu salile de culturism,
carora sa le livrati lunar materia prima. Promovarea produselor se va face chiar
prin dezvoltarea acestui sistem de livrare la comanda, prin telefon sau Internet.
Reparatii papusi portelan
La varsta de 90 de ani, Andrei Gyorfi este mostenitorul unei meserii pe
cale de disparitie: repararea papusilor. Afacerea propriu-zisa a inceput in 1940 si
merge mai departe, supravietuind de-a lungul a trei regimuri. Si asta, pentru ca
se bazeaza pe ceva simplu si etern: sufletul clientilor. Atunci cand a inceput sa
repare papusi, raspundea la nevoile publicului. Acum cererea mica abia aduce
in clinica de papusi cativa pacienti pe saptamana.
Pe la 1940, familia Gyorfi intra pe piata clujeana cu artizanat, confectii,
tricotaje, jucarii. Din bazar, pentru copii, atractia principala erau papusile cu cap
de portelan, produse in Germania. Cei mari cumparau cu aceeasi placere
figurinele Hummel. Intodeauna, cele mai bune vanzari se faceau inaintea
Craciunului. Si tot atunci, se intamplau si mici accidente. Portelanul se putea
crapa, de exemplu, si-atunci oamenii se intorceau la bazar ca sa schimbe
-
41/275
papusa. S-a intimplat insa ca odata sa nu mai aiba cu ce sa le schimbe. Iar
clientul, cum sa ramana fara papusa pe care o astepta copilul tocmai de
Craciun?
Pe vremea aceea, Andrei Gyorfi avea 14 ani. A invatat de la tatal sau
mestesugul repararii papusilor cu cap de portelan. Colectionarii, astazi mai mult
ca oricand, cauta asemenea papusi. Doar ei mai sunt dispusi sa dea bani multi
pe ele. Desi, uneori, inainte de Craciun, mai veneau si oameni mai nevoiasi cu
papusi la reparat. O astfel de papusa costa intre 250 de euro si, in functie de
gradul de finisare, poate ajunge si la 30.000 de euro.
Andrei Gyorfi preia afacerea parintilor sai, incepand cu anul 1945. Mai
pastreaza in sertarul lui o reclama veche a firmei si un carnet din carton, cu litere
rusesti: Mi-au dat-o sovieticii. Este, de fapt, o legitimatie ce atesta ca Andrei
Gyorfi face parte din Asociatia Comerciala Cluj. Din 1948, devine mic meserias.
Desigur, a trebuit sa mai adaug la activitate si restaurarea obiectelor din cristal,
portelan, ceramica, plastic si chiar nu mi-a prins rau!, spune el. Papusile, insa,
au continuat sa vina aici la reparat. Zeci si zeci de mii. Si nu doar papusi cu cap
de portelan, ci si papusi din plastic, din cauciuc, din orice material. Clinica
functioneaza in aceeasi locatie de exact 40 de ani. Chiria lunara catre ICL, pentru
spatiul de cativa metri patrati, putin mai mare decat o cabina telefonica, este de
vreo 300 de lei lunar, alte aproximativ 200 lei fiind facturile la apa, gaz si curent.
Chiar daca putini mai aduc la reparat papusi, clinica are in salon cativa
pacienti din tari precum Franta, Italia, Rusia si Germania. Dotarea este aceeasi
ca la inceputul secolului: o veioza veche, o menghina adusa din Germania, o
masa tocita, de inaltime mica, sub care, in pungi de plastic, stau papusile
stricate. Zeci de sertare, sute de cutii si cutiute, suluri si sabloane, ladite lacuite
stau cladite pana aproape de tavan. Aici au fost ochii stricati, la astalalta mainile
si picioarele nu mai stateau, acolo - capul si un piciorus, la cea blonda a trebuit
sa-i pun par, din asta natural, povesteste doctorul. Din Germania, se-ntorc aici
papusile cu cap de portelan de-odinioara, si tot la reparat. Acolo nimeni nu le mai
-
42/275
repara. O papusa este in tratament de trei saptamani. O sa primesc din
Germania un ax ca sa-l prind aici; e o munca foarte fina, daca gresesc un pic,
papusa nu-si mai poate inchide ochii. Aici, mai pun sprancene, unul langa altul
pun firele de par si strang.
Una din realizarile cu care se lauda este o papusa umblatoare. Am aici
ceva foarte interesant. Si e foarte scump, acuma. E din Rusia. De aici, s-au
pierdut ceva piese, ca papusa asta umbla! Si trebuie sa umble! Vedeti, fetita o ia
de mina, asa, si umbla. E munca foarte multa aici. Dar are o fata atat de
frumoasa!
Solutiile de lipit si le prepara singur in atelier. Ele difera de la o papusa la
alta. Am o carte cu 3.000 de feluri de compozitii. Asta o voi lipi acum, dar se va
vedea putin. E ca la oameni! Daca patesti ceva, ramane urma. Dar va fi salva
top related