imbunatatirea sistemului de planificare spatiala din …...imbunatatirea capacitatii institutionale...
Post on 04-Jan-2020
42 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Imbunatatirea sistemului de planificare spatiala din Romania
De ce avem nevoie de planificare spatiala?
Pe masura ce o tara devine mai dezvoltata, planificarea spatiala devine din ce in ce mai importanta, pentru ca: • Noile proiecte de dezvoltare trebuie coordonate si
corelate in spatiu; • Planificarea spatiala poate incuraja o dezvoltare
economica mai sustenabila din punct de vedere economic, social, si al mediului;
• Formularea strategiilor trebuie sa ia in considerare
dinamicile spatiale -> acestea sunt cheie pentru orice proces de dezvoltare (vedeti “Orase Competitive”)
Planificarea spatiala nu poate fi gandita in afara procesului de dezvoltare
Cele mai multe localitati din Romania nu au cunoscut prea multa dezvoltare inainte de 2005
Planificarea spatiala nu poate fi gandita in afara procesului de dezvoltare
La nivel judetean au fost construite putine drumuri noi inainte de 2005
Consolidarea capacitatii de planificare spatiala
Pentru multi, cuvantul “planificare”, datorita istoriei comuniste, continua sa fie un cuvant urat. De asemenea tranzitia de la planificare centralizata de dinainte de 1989 la planificarea organizata dupa regulile pietii nu a fost usoara. O serie de schimbari profunde au fost necesare: • CADRUL LEGAL a trebuit recladit din temelii; • Noi INSTRUMENTE de planificare au trebui create; • Noi INSTITUTII, atat la nivel national cat si la nivel local, au fost
create. Asa cum arata experienta tarilor dezvoltate, procesul de consolidare al capacitatii de planificare este un proces continuu.
Imbunatatirea CADRULUI LEGAL
Legea 350/2001 pe Amenajarea Teritoriului si Urbanism este legea cadru in domeniu. Din 2001 a fost revizuita de 8 ori. Revizuiri viitoare ale Legii 350/2001 ar trebui sa se bazeze pe o serie de politici publice clare. In mod concret, sunt necesare:
• O strategie de dezvoltare teritoriala; • O strategie/politica publica de dezvoltare urbana. Nivelul urban este nivelul unde planificarea spatiala poate juca rolul cel mai strategic, si nivelul care necesita cel mai mult o strategie clara.
Imbunatatirea INSTRUMENTELOR de planificare
Romania are o cascada de instrumente de planificare spatiala, unele cu caracter normativ (de ex. PATN, PATJ, PUG), altele cu caracter director (PATZ, PATIC). Pentru ca aceste instrumente sa fie eficiente, trebuie asigurata corelarea si armonizarea lor pe verticala (ierarhic) si pe orizontala (sectorial). Pentru ca aceste instrumente sa fie corelate ele trebuie mai intai sa existe:
Cu PATJ finalizat si aprobat
CU PATJ elaborat inainte de 2000 (expirat)
Cu PATJ in proces de elaborare/aprobare
Nici un PATJ
TOTAL
Numar de judete
26 10 10 5 41
% din toate judetele
63% 24% 24% 12% 100%
Situatia PATJ-urilor in 2010
Sursa: MDRAP - http://mdrt.ro/stadiul-realizarii-planurilor-de-amenajare-a-teritoriului-judetean-2010
Imbunatatirea INSTRUMENTELOR de planificare
Situatia PUG-urilor in 2012
Sursa: MDRAP, 2012
67% din zonele urbane si 62% din zonele rurale au PUG-uri expirate
SOLUTIA? Instrumente de planificare
simplificate, mai ales pentru UAT-urile cu populatie mica, si pentru
cele unde nu se dezvolta mult
Imbunatatirea capacitatii INSTITUTIONALE
Una dintre cele mai importante probleme ale sistemului de planificare spatiala roman, este lipsa de capacitate a institutilor de planificare.
Zona Numarul total de arhitecti
Arhitecti cu drept de semnatura
Alba 68 42
Arad 106 80
Arges 111 71
Bacau-Neamt 169 100
Bihor 197 122
Brasov-Covasna-Harghita 341 239
Bucuresti 3468 2,803
Dobrogea 224 146
Dunarea de Jos 92 71
Hunedoara 70 49
Iasi 316 235
Muntenia Sud Est 104 31
Muntenia Vest 95 68
Mures 97 62
Nord-Est 135 76
Nord-Vest 103 62
Oltenia 182 119
Prahova 183 119
Satu Mare 68 36
Sibiu-Valcea 216 142
Timis 533 399
Transilvania 611 451
TOTAL 7,489 5,553
Densitatea de arhitecti pe 1000 oameni Distributia arhitectilor acreditati in Romania
Sursa: Consiliul Arhitectilor din Europa
Sursa: OAR
Imbunatatirea capacitatii INSTITUTIONALE
SOLUTIA? Utilizarea eficienta si inteligenta a
resurselor umane existente
De ex. Agentii de Planificare Urbana sau externalizare inteligenta (cu proceduri de
achizitii flexibile) catre sectorul privat, sectorul academic, si ONG-uri
Situatia specialistilor in planificare Distributia specialistilor in planificare
Sursa: Registrul Urbanistilor Romani
Arhitecti acreditati 1466
Planificatori urbani acreditati 187
Arhitecti sefi acreditati 78
Experti acreditati in domenii conexe planificarii 153 Total 1884
Dintre acestia, cu specializare in (exemple):
Sociologie urbana si demografie (cod expert G2) 33 Economie urbana (cod expert G4) 15
Calitatea mediului (cod expert G3) 29
Sursa: Registrul Urbanistilor Romani Nota: Datele cantitative de pe harta pot fi interpretate ca atare: Dolj (23,0,1,0) – numerele reprezinta numarul de arhitecti certificati (23), numarul de arhitecti sefi (0), numarul de planificatori urbani certificati (1) si, numarul de experti in domenii conexe (0).
RECOMANDARI Corelarea si armonizare instrumentelor de planificare
• E necesar un ghid de elaborare al PATJ-urilor • PAT-urile ar trebui sa acopere numai domenile care cad sub managementul
respectivului nivel administrativ • PAT-urile nu ar trebui sa propuna proiecte cu sanse mici de a fi realizate in
perioada de valididate a PAT-ului • Perioada de validitate a PAT-ului trebuie ajustata in functie de nivelul acoperit
-> ar trebui sa aibe o perioada de validitate mai mare pentru niveluri administrative superioare… altfel corelarea este ingreunata
• PAT-urile trebuie sa introduca un sistem de prioritizare a proiectelor propuse, in functie de criterii strategice si tehnice si in functie de constrangeri bugetare
• PAT-urile ar trebui sa fie usor accesibile, inclusiv bazele lor de date GIS (MDRAP poate crea o baza de date pe net), si sa fie usor de citit si de inteles
• Daca regionalizarea se va finaliza, e important de avut o discutie cu privire la modul in care functile de planificare spatiala vor fi alocate (intre nivelul regional, judetean, si local)
RECOMANDARI Simplificarea sistemului de planificare
• Planul Unic de Dezvoltare -> o strategie de dezvoltare clara pentru respectivul UAT (nu mai multe cum se intampla acum) care ofera fundamenul pentru planul fizic (PAT)
• Strategia de dezvoltare trebuie sa fie comprehensiva, sa ia in considerare dinamici spatiale, si sa constituie baza pentru elaborarea unor strategii sectoriale (de mediu, sociala, de locuire, de atragere a fondurilor UE, etc.)
• PAT-urile ar trebui sa fie documente simple si flexibile -> trebuie sa fie usor de adaptat la noile realitati ale pietei, si usor de elaborat si interpretat
• Pentru a adresa problemele de capacitate, se poate considera solutia unor agentii de dezvoltare si planificare pentru UAT-urile mai dinamice din punct de vedere economic.
RECOMANDARI O integrare mai buna a programelor UE si a celor de la bugetul de stat
Avand in vedere ca mare parte din noile proiecte publice de dezvoltare sunt facute cu fonduri UE, sistemul de planificare romanesc nu poate fi gandit in afara acestor programe: • Strategiile cerute pentru proiectele UE trebuie sa aibe in cele mai multe
cazuri si un plan spatial corespunzator • Strategiile cerute pentru proiectele UE nu ar trebui create intr-un vid -> ele
ar trebui mai degraba sa fie extrase din strategia de dezvoltare comprehensiva a UAT-ului respectiv
• Elaborarea PAT-urilor ar trebui sa fie eligibila pentru finantare UE, si pentru 2014-2020 ar trebui sa existe fonduri dedicate cresterii capacitatii de planificare spatiala (de ex. POSDRU, PODCA)
VA MULTUMIM!
top related