femeia in islam vs in crestinism
Post on 30-Dec-2015
72 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Universitatea Transilvania, Facultatea de Știinte Economice și Administrarea Afacerilor,
Brașov
POLITICA SOCIALĂ
Profesor coordonator:
Student:
Grupa:
2
Cuprins:
1. Politica socială ........................................................................................................................3
2. Islamul ...................................................................................................................................6
3. Drepturile și obligațiile femeii în islam ....................................................................................8
4. Drepturile și obligațiile femeii în UE ........................................................................................9
5. Femeia în islam versus femeia în creștinism .........................................................................12
6. Bibliografie: ..........................................................................................................................14
7. Webografie: .........................................................................................................................14
3
1. Politica socială
Politica socială defineşte setul de politici publice ce urmăresc realizarea protecţiei
sociale şi a bunăstării. Ca disciplină academică, politica socială este o arie
multidisciplinară, ce foloseşte concepte şi metode din economie, ştiinţa politică, sociologie,
asistenţă socială, psihologie, management, filozofie şi drept. Politicile sociale - reprezintă
deci un set de programe, activităţi, măsuri ce au ca scop adresarea unor nevoi (elementare)
umane de protecţie socială, educaţie, sănătate, locuire şi în general creşterea bunăstării
sociale, prin intermediul (re)distribuirii unor resurse considerate a fi relevante (bani,
servicii, timp etc.)
Obiectivele politicilor sociale, adică obiectivele sociale, vizează protecţia socială.
Protecţia socială este un rezultat al politicilor sociale, dar ea se poate realiza pe mai multe
căi. Politicile sociale nu sunt decât una dintre strategiile ce au ca obiectiv protecţia socială.
Sectorul non-guvernamental reprezintă, de exemplu, o altă modalitate de adresare a
protecţiei sociale.
Această politică studiază fenomene ce transcend acţiunile şi politicile
guvernamentale: dincolo de serviciile sociale, politica socială studiază o gamă largă de
fenomene sociale şi economice legate de bunăstarea la nivel individual, familial sau la
nivelul colectivităţii.
Astfel, ariile de interes în studiul practicii sociale cuprind:
practici administrative şi politici în domeniul serviciilor sociale, incluzând servicii
medicale, asigurări sociale, educaţie, angajare şi formare profesională, servicii comunitare,
locuire;
probleme sociale, incluzând criminalitate, handicap, şomaj, sănătate mintală,
bătrâneţe;
discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie, inegalitate economică.
Politica socială este, în primul rând, problema fiecăruia dintre statele membre şi ar
trebui să rămână aşa. În fiecare ţară, sistemul de securitate socială este rezultatul a multe
secole de lupte politice şi dezvoltare. O societate este definită prin prosperitatea ţării, ceea
ce influenţează profund modul de viaţă şi cultura cotidiană ale cetăţenilor săi.
Tipuri și domenii de protecție socială
Sistemul de protecție socială este conceptul privind asigurarea unui standard de viață,
de bază, pentru toți oamenii, indiferent de mijloacele de care aceștia dispun. Sistemul
furnizează un set complet de protecție socială care trebuie să fie cuprinzator, să funcționeze
operativ și adecvat, prin metode de conducere și normative specifice domeniului.
4
Se disting numeroase domenii și categorii sociale care cer prezența protecției sociale:
a) Protecția șomerilor
Pentru a se evita manifestarea convulsiilor sociale în planul forței de muncă a fost
adoptat un sistem legal de protecție socială, care vizează drepturi bănești și perioade de
ajutor de care beneficiază un șomer, precum și sursele de formare a fondurilor din care se
plătesc asemenea ajutoare.
Organizarea acestui tip de protecție prevede trei forme de ajutor:
- indemnizația de șomaj (asigurare de șomaj);
- asistența de șomaj și ajutorul social de șomaj.
Indemnizația de șomaj se acordă pentru o anumită perioadă stabilită de lege. În
funcție de legislația din fiecare țară, indemnizația de șomaj reprezintă un anumit procent
din salariul brut al fiecărui salariat înainte de a fi concediat.
De asistența de șomaj beneficiază persoana în cauză încă o anumită perioada de timp
după cea legală privind indemnizația de șomaj. Ajutorul de șomaj se acordă celor cu o
situație materială deosebit de precară și care au ieșit de sub incidența primelor două forme
de protecție.
Când șomajul ia proporții considerabile sau este de lungă durată, sistemul de
protecție socială devine vulnerabil, deoarece fondurile alocate sunt insuficiente pentru
menținerea nivelului indemnizației de șomaj care trebuie să asigure minimul necesar
pentru un trai civilizat.
În toate țările industrializate, protecția socială are un caracter activ, fiind însoțită de o
serie de programe privind:
- reconversiunea șomerilor;
- pregătirea acestora în concordanța cu structura cererii de munca sau redistribuirea
lor în profil teritorial;
- programele de formare profesională a tinerilor pentru a fi integrați cât mai activ
într-o ocupație economico-socială.
Toate aceste programe sunt, de regulă, susținute de sindicate, de salariați, de oficiile
locale de administrare a pieței muncii și de stat.
b) Protecția mediului, a lucrătorului și a publicului.
c) Protecția consumatorului
Segment al protecției sociale, protecția consumatorului pornește de la evaluarea
tehnologiilor de viitor și repercusiunile asupra individului în calitatea sa de consumator.
5
Obiectivele acestei protecții sociale se referă, în primul rând, la identificarea din start
a posibilităților de folosire a inovației tehnologice astfel încât să nu stânjenească
consumatorul.
d) Protecția sănătății
Acest tip de protecție face parte din obiectivele de protejare a mediului de viață.
Obiectivele sale au drept scop furnizarea factorilor de decizie a unui ansamblu de referințe
privind proiectul normelor de sănătate și siguranța, în avantajul întreprinderilor și
lucrătorilor, prin promovarea sănătății tuturor oamenilor cu prioritate a grupurilor
vulnerabile și expuse la risc.
e) Protecția handicapaților
Pornind de la drepturile civile ale cetățenilor mai slabi, apar evidente importanța și
rolul serviciilor socio-sanitare, pentru a proteja și oferi sprijin adecvat individului și
familiei sale.
În aceste cazuri, protecția socială va cuprinde un ansamblu de măsuri prin care se
încearcă cultivarea valorii și semnificația diferită a simțului de responsabilitate, de abilitate
manuală (atunci când este posibil). Dificultatea de integrare a acestor persoane în lumea
muncii cere mijloace de protecție economică și socială, corespunzătoare acestei categorii
sociale defavorizate. Începând cu integrarea școlară (individualizarea unor planuri
educative, ce garantează trecerea de la un nivel școlar la altul) și până la găsirea unui loc de
muncă pentru aceste persoane care să le confere o oarecare independență economică,
protecția handicapaților se constituie ca cea mai asidua purtătoare a mesajului umanist-
social.
f) Protecția copilului și a tineretului
Abordarea și studierea problemelor specifice vârstei tinere au un impact paticular
deosebit asupra calități vieții. Aspectul tot mai emblematic al condițiilor juvenile prezintă
o serie de caracteristici negative, precum:
- violența minorilor;
- slăbirea legăturilor familiale dintre generații;
- consumul de droguri și alcool;
- problema șomajului la categoriile de tineri;
- marginalizarea socială a tineretului.
g) Protecția socială complementară
Detaliind ansamblul dispozițiilor fiscale și sintetizând practica în gestionarea
fondurilor legate de asigurările sociale complementare, protecția socială complementară
6
trebuie să se manifeste la nivelul fiecărei unități economice. Scopul ei este de a completa
protecția socială exercitată de stat și de a asigura salariaților protecție socială în cazul
producerii unor evenimente, cum ar fi: decese, incapacitate temporară de muncă, boala
profesională.
Politica socială la nivel european va trebui să respecte această diversitate de tradiţii,
evoluţii, puncte focale şi metode. Prioritatea fiecăruia dintre statele membre va diferi din
alte considerente, precum politica competiţiei. Numai acele probleme sociale pentru care
nu se poate găsi o soluţie satisfăcătoare în alt mod, vor fi tratate la nivel european
(subsidiaritatea). Statele membre vor determina sferele de acţiune, metodele, mijloacele şi
ritmul dezvoltării socio-politice la nivel european.
2. Islamul
Islamul este o religie avraamică, monoteistă, fiind a doua religie în lume în ceea ce
privește numărul de adepți, după creștinism. Sensul general al cuvântului Islam este pace și
supunere față de Allah, Creatorul tuturor lucrurilor. Religia a fost fondată în secolul al VII-
lea în peninsula Arabă, pe teritoriul actual al Arabiei Saudite, de către profetul Muhammad
și bazată pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. Pe parcursul timpului s-a
răspîndit pe un un larg teritoriu care se întinde în Europa, Asia și Africa de Nord. Centrul
religios se află în orașele sfinte Mecca și Medina.
Legea islamică cuprinde totalitatea poruncilor lui Dumnezeu așa cum au fost ele
păstrate în Coran și în Sunna (Cutumă) și se bazează pe cinci postulate care guvernează
întreaga viață a unui musulman:
datoria obligatorie care trebuie îndeplinită întocmai, așa cum a fost prescrisă fără nici
o abatere. Cel ce încalcă o datorie obligatorie este supus pedepsei lui Dumnezeu în Viața
de Apoi și pedepsei legiuitorului în această viață;
îndatorirea sau ceea ce este de dorit a fi îndeplinit având ca model faptele profetului
Muhammad. Dacă musulmanul îndeplinește îndatorirea va fi răsplătit, dacă nu o
îndeplinește nu va fi pedepsit, ci va fi considerat doar neglijent;
lucrul îngăduit, ceva ce este permis, licit (în orice domeniu : alimentar, vestimentar,
social etc.);
lucrul nerecomandabil ("detestabil", "scârbos"), un lucru pe care Legea l-a interzis,
însă fară să insiste asupra acestei interziceri.
lucrul interzis, un lucru oprit total de către Legiutor, iar săvârșirea lui atrage după
sine atât pedeapsa în Lumea de Apoi, cât și o pedeapsă în lumea aceasta.
7
Legea islamică la nivel de guvernare și justiţie socială se aplică doar acolo unde la
conducere se află un guvern islamic.
Există şcoli diferite şi mişcări în cadrul islamului care permit o anumită flexibilitate.
Mai mult, islamul este o religie foarte diversă pe măsură ce multe culturi l-au adoptat. În
acelaşi timp totuşi, se pot decela anumite constante ale gândirii juridice islamice, care
traverseaza atât timpul cât şi spaţiul. Explicaţia acestui fenomen stă în unicitatea surselor
care stau la baza viziunii juridice a Legii islamice, şi deşi aceasta din urmă este
interpretabilă şi modernizabilă, ea comportă totuşi anumite linii directoare greu de adus la
zi, o dovadă fiind şi dificultăţile majore cu care se confruntă toate statele islamice în
procesul lor de modernizare şi democratizare drepturile omului.
Obligaţiile musulmanului se constituie, în primul rând, din "Cei Cinci Stâlpi". Pentru
ducerea la îndeplinire a acestor obligaţii, musulmanul trebuie să fie major şi cu mintea
întreagă. De asemenea, înainte de a începe îndeplinirea uneia dintre obligaţii, el trebuie să -
şi exprime (în sinea lui) intenţia a ceea ce vrea să facă, adică să conştientizeze pe deplin
actul respectiv. Din această cauză, îndeplinirea unei obligaţii este precedată de o serie de
pregătiri (cum ar fi spălările rituale, de exemplu) care au exact această menire.
1. Mărturisirea de credinţă prin care o persoană îşi exprimă apartenenţa la islam, şi
care constă în afirmarea unicităţii lui Dumnezeu, al cărui trimis este Muhammad: lā ilāha
illā allāh wa muhammad rasūlu-llāh "Nu existâ [dumne]zeu în afară de Dumnezeu, iar
Muhammad este trimisul lui Dumnezeu".
2.Rugăciunea (salāt), ce constă într-un ansamblu de gesturi - prosternări,
îngenuncheri, înclinări - însoţite de rostirea unor formule rituale, se desfăşoară de cinci ori
pe zi, în momente bine precizate, anunţate de muezin (fie direct prin vocea sa, fie printr-o
înregistrare): rugăciunea din zori (subh), de la prânz (zuhr), de după-amiază ('isr), de
dinainte de apusul soarelui (maġrib), de după lăsarea serii (išā). Vinerea, la prânz, are loc
rugăciunea comunitară la moschee, rugăciune însoţită de predica (khutba) imamului.
3.Postul (sawm), ce constă în abţinerea de la mâncare, băutură, relaţii sexuale pe
timpul zilei (începând cu puţin înainte de răsăritul soarelui până după asfinţitul acestuia)pe
tot parcursul lunii Ramadan, a IX-a lună a calendarului islamic.
4.Dania (zakāt), care reprezintă a 40-a parte (2,5%) din economiile ţinute mai mult
de un an, cu puţine excepţii, pentru fiecare musulman a cărui avere depăşeşte media, şi
10% sau 20% din producţia agricolă. Aceşti bani sau produse vor fi distribuite săracilor.
8
5.Pelerinajul (hağğ), realizat în primele două săptămâni ale lunii dhū-l-hiğğa, la
Mecca şi în împrejurimile sale, care este obligatoriu o dată în viaţă pentru cei care au
posibilitatea materială.
3. Drepturile și obligațiile femeii în islam
Islamul a fost revelat într-un moment în care mulţi oameni negau că femeia este o
fiinţă umană; unii erau sceptici, iar alţii i-au admis umanitatea, însă considerau că femeia a
fost creată pentru a-l servi, umilă, pe bărbat. Odată cu apariţia Islamului, circumstanţele
s-au îmbunătăţit în ceea ce priveşte femeia. Demnitatea şi umanitatea sa au fost restabilite.
Islamul i-a confirmat capacitatea de a îndeplini poruncile lui Allah, de a-şi împlini
responsabilităţile şi de a urma poruncile care o conduc spre Rai. Islamul a considerat că
femeia este o fiinţă omenească demnă, având acelaşi procent de umanitate ca şi bărbatul.
Ambii sunt ramuri ale aceluiaşi copac şi copii ai aceluiaşi tată, Adam, şi ai aceleiaşi mame,
Eva. Unica lor origine, trăsăturile lor umane generale, responsabilitatea lor în îndeplinirea
datoriilor religioase, urmate de răsplata sau pedeapsa aferentă, şi unitatea destinelor lor,
toate depun mărturie pentru egalitatea lor din punct de vedere islamic.
Femeile ocupă un loc foarte important în societatea islamică. Spre deosebire de alte
religii, Islamul ține femeia la mare faimă. Importanța ei ca mamă și ca soție a fost arătată
clar de Profetul Muhammed și îi sunt recunocute multe drepturi: are o identitate distinctă și
separată, are dreptul la proprietatea personală adică este proprietara propriilor bunuri și
nimeni, fie că îi este tată, soț sau frate, nu are vreun drept asupra lor, în limitele legale și
nelegale. De asemenea, aceasta are dreptul la moștenire adică poate obține o parte din
proprietatea tatălui, soțului sau fratelui fără copii atunci când aceștia mor.
Totodată, femeia are dreptul de a-și alege soțul. Nimeni nu-i poate impune o decizie
peste voința ei. Are și dreptul de a cere separarea de soțul ei dacă mariajul lor devine
imposibil de suportat. Dacă un barbat se îndoiește fals de castitatea unei femei acel barbat e
declarat incapabil de a demonstra aceasta iar acest lucru dovedește faptul că este păzită
onoarea unei femei de false acuzații.
Coranul le cere musulmanilor să le trateze cu blândețe pe femei și îi face pe soții
musulmani răspunzatori de întreținerea soției lor. Femeilor, li se cere să rămână
ascultatoare și caste.
O femeie are dreptul de a-și dezvolta talentele și de a lucra dar în limitele islamului.
Se permite unei femei măritate non-musulmane să-și păstreze propria religie, iar soțul nu
9
se poate amesteca în această libertate. Acest lucru este aplicabil femeilor creștine și evreice
căsătorite cu soți musulmani.
Pe lângă drepturi, o musulmancă trebuie să aibă în considerare și îndatoririle sale:
1. În primul rând, credința în Tawhid și practica islamului. O femeie musulmană trebuie
să-și practice Salah-ul adică rugăciunile zilnice, să plătească Zakah pe propria avere (daca
acesta este aplicabil) adică să plătească procentajul anual de bani sau bunuri, pe care un
musulman trebuie sa le ofere nevoiașilor, să meargă la Hajj ori de câte ori își poate permite
acest lucru. Ea este scutită de Salah și poate amâna Sawm (post) în timpul ciclului său
menstrual, dar trebuie să facă după aceea zilele pierdute. Rugaciunea de vineri (Jum'ah)
este opțională pentru femei.
2. Ei i se cere să-și mențină tot timpul castitatea. Nu trebuie să aibă relații extra-
maritale. Același lucru este valabil și pentru bărbați.
3. Este datoria ei să crească copiii conform nevoilor Islamului. Ea trebuie să-și
îngrijească familia și are un control aproape absolut asupra treburilor casnice, deși familia
e condusă de consultație și cooperare reciprocă. Ea este regina familiei și veghează asupra
vieții domestice.
4. Ea ar trebui să se îmbrace modest și să poarte Hijab (basma de acoperire) când iese
undeva, sau când va întalni bărbați adulți printre rudele ei apropiate. Ea nu trebuie să
poarte haine bărbătești.
5. Ea este ajutorul soțului ei. O soție credincioasă este asemeni unui acoperământ, izvor
de pace, fericire și mulțumire pentru soțul ei.
6. Dacă i se cere să meargă împotriva poruncilor lui Allah, ea trebuie sa-l înfrunte chiar
și pe soțul, tatăl sau fratele ei.
7. Se presupune ca ea va proteja proprietatea soțului și tot ceea ce-i aparține, în absența
acestuia.
4. Drepturile și obligațiile femeii în UE
Tratatul de la Lisabona consolidează dimensiunea socială a Uniunii Europene (UE).
Acesta recunoaşte în tratatele fondatoare valorile sociale ale Uniunii şi include noi
obiective în materie socială.
În schimb, competenţele UE în acest domeniu nu cunosc schimbări semnificative.
Tratatul de la Lisabona aduce câteva inovaţii, însă elaborarea şi punerea în aplicare a
politicilor sociale rămân, în principal, responsabilitatea statelor membre.
10
De la crearea sa, Uniunea Europeană (UE) a privit lupta împotriva discriminării ca
una dintre misiunile sale cele mai urgente. Deşi discriminarea, directă sau indirectă, este
considerată o infracţiune în temeiul dreptului comunitar, există în fiecare zi, pe întreg
teritoriul european, persoane care sunt împiedicate să îşi trăiască pe deplin viaţa socială sau
profesională din motive arbitrare. Timp de mulţi ani, accentul s-a pus pe prevenirea
discriminării bazate pe criterii de naţionalitate sau sex. Începând cu 1999, competenţele UE
s-au extins pentru a include acţiuni împotriva discriminării bazate pe criterii de rasă sau
origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. În acest
domeniu, mai mult decât în oricare altul, organizaţiile societăţii civile joacă un rol esenţial
de intermediere între cetăţeni şi instituţiile europene.
Recunoaşterea pe deplin a obiectivelor sociale în tratatele fondatoare nu are numai
un caracter simbolic. Ea implică deopotrivă o mai bună integrare a obiectivelor sociale la
nivelul elaborării şi punerii în aplicare a politicilor europene în general.
Mai mult, Tratatul de la Lisabona modifică trei articole din tratatele fondatoare, în
scopul de a clarifica şi întări obiectivele sociale ale UE:
articolul 3 din Tratatul privind UE prevede acum printre obiectivele Uniunii
ocuparea integrală a forţei de muncă, progresul social, combaterea excluziunii sociale şi
protecţia socială;
articolul 9 din Tratatul privind funcţionarea UE precizează că nivelul ridicat de
ocupare a locurilor de muncă, o protecţie socială adecvată şi combaterea excluziunii
sociale trebuie luate în considerare în elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor Uniunii;
articolul 152 din Tratatul privind funcţionarea UE consacră rolul partenerilor
sociali în UE; în plus, acesta recunoaşte contribuţia la dialogul social a Summitului tripartit
pentru dezvoltare şi ocuparea forţei de muncă, care reuneşte reprezentanţii Consiliului, ai
Comisiei şi partenerii sociali.
De asemenea, Tratatul de la Lisabona recunoaşte valoarea juridică a Cartei
drepturilor fundamentale a UE. Această Cartă are acum forţă obligatorie şi poate fi
invocată în justiţie. Această recunoaştere constituie un progres în materie socială, întrucât
Carta garantează drepturile sociale rezidenţilor pe teritoriul UE:
dreptul lucrătorilor la informare şi la consultare în cadrul întreprinderii (articolul
27 din Cartă);
dreptul de negociere şi dreptul la grevă (articolul 28 din Cartă);
dreptul de acces la serviciile de plasament (articolul 29 din Cartă);
11
protecţia în caz de concediere nejustificată (articolul 30 din Cartă);
dreptul la condiţii de muncă corecte şi echitabile (articolul 31 din Cartă);
interzicerea muncii copiilor şi protecţia tinerilor la locul de muncă (articolul 32 din
Cartă);
concilierea între viaţa de familie şi viaţa profesională (articolul 33 din Cartă);
securitatea socială (articolul 34 din Cartă);
protecţia sănătăţii (articolul 35 din Cartă).
Politica socială face parte din competenţele partajate între UE şi statele membre. Cu
toate acestea, politicile sociale sunt puse în aplicare în mod mai eficient la nivelul statelor
membre decât la nivel european. Astfel, şi în conformitate cu principiul subsidiarităţii,
rolul UE în acest domeniu se limitează la susţinerea şi completarea acţiunii statelor
membre.
Tratatul de la Lisabona păstrează acest sistem de repartizare a competenţelor. În plus,
acesta menţine adoptarea textelor în conformitate cu procedura legislativă ordinară pentru
majoritatea măsurilor din domeniul politicii sociale.
Dimpotrivă, pentru anumite măsuri se menţine votul în unanimitate al Consiliului, cu
consultarea Parlamentului European, iar Tratatul de la Lisabona include clauza pasarelă
specifică, care a fost introdusă prin Tratatul de la Nisa (articolul 153 din Tratatul privind
funcţionarea UE). Această clauză pasarelă autorizează Consiliul să decidă în unanimitate
aplicarea procedurii legislative ordinare în domeniile următoare:
protecţia lucrătorilor în caz de reziliere a contractului de muncă;
reprezentarea şi apărarea colectivă a lucrătorilor şi a angajatorilor;
condiţiile de ocupare a forţei de muncă referitoare la resortisanţii ţărilor terţe aflaţi
în situaţie de şedere legală pe teritoriul Uniunii.
În sfârşit, Tratatul de la Lisabona aduce două inovaţii:
votul cu majoritate calificată a fost extins la măsurile referitoare la prestaţiile
sociale pentru lucrătorii migranţi (articolul 48 din Tratatul privind funcţionarea UE);
metoda deschisă de coordonare a fost instituţionalizată cu recunoaşterea
competenţei Comisiei de a lua iniţiative pentru a încuraja cooperarea între statele membre
în domeniul social şi pentru a facilita coordonarea acţiunilor acestora. De pildă, aceste
iniţiative pot lua forma unor studii sau avize în vederea stabilirii orientărilor şi a
indicatorilor şi a realizării schimbului de cele mai bune practici, cu organizarea unei
evaluări periodice (articolul 156 din Tratatul privind funcţionarea UE).
12
5. Femeia în islam versus femeia în creștinism
Egalitatea între femei şi bărbaţi este unul dintre principiile fundamentale ale
dreptului comunitar. Obiectivele Uniunii Europene în materie de egalitate între femei și
bărbați sunt de a asigura egalitatea de şanse şi tratamentul egal pentru femei și bărbați,
precum şi de a lupta împotriva oricărei forme de discriminare bazate pe sex. În acest sens,
UE a adoptat o dublă abordare, combinând acţiunile specifice cu integrarea perspectivei de
gen. Această temă are, de asemenea, o dimensiune internaţională pronunţată în ceea ce
priveşte lupta împotriva sărăciei, accesul la educaţie şi la servicii de sănătate, participarea
la mediul economic şi la procesul decizional, drepturile femeilor şi drepturile omului.
Islamul consideră că soțul și soția se completează reciproc. Nici unul nu-l domina pe
celălalt. Fiecare are drepturile și îndatoririle sale individuale, împreuna ei formează o
familie liniștită și fericită care constituie baza unei societăți unite și prospere.
Barbatul și femeia nu sunt egali în islam. Ei au trăsături fizice și biologice diferite.
Islamul recunoaște conducerea femeii de către barbat, dar nu înțelege prin aceasta
dominație.
Un barbat obișnuit este mai puternic, mai greu, mai înalt și are muschii mai tari decât
o femeie obișnuită. Femeile pot rămâne gravide și da naștere la copii, dar barbații nu pot.
Femeile tind să fie sensibile, emotive și tandre, în timp ce, comparativ, barbații sunt puțin
emotivi și mai practici.
De-a lungul istoriei, barbatii și femeile nu au fost niciodata tratați identic. Islamul le-
a dat femeilor o dreapta poziție, și nu au încercat să atenteze la legile divine. Alte religii și
filozofii nu au fost capabile de a exprima rolul exact și drept al femeilor până astăzi. În
vest, femeile au fost aproape reduse la statutul unui obiect de placere și capriciu. Și femeile
au fost tentate să se autodegradeze, fără a-și da seama, în timpurile moderne devenind, în
numele egalității, obiecte exploatate de către bărbați, iar sloganele despre libertate și
egalitate le-au redus la obiecte de joc. Ele nu au câștigat nici libertatea, nici egalitatea, ci
mai degraba și-au pierdut locul natural în casă.
Controversatul voal pe care femeile trebuie să îl poarte în public își are originea în
Biblie, unde este menționat ca obligatoriu de către apostolul Paul. Desigur, cum creștinii au
ales să ignore aceasta regulă și majoritatea musulmanilor care trăiesc în societăți moderne
au ales să o ignore (în Turcia este chiar interzisă purtarea voalului în școlile statului).
Deasemenea, islamul stabilește reguli cu privire la cum trebuie să se îmbrace barbații
(spre ex, genunchii trebuie să fie acoperiți - în Iran este ilegal să porți pantaloni scurți).
13
Apariția islamului a avut ca urmare o imediata și drastica îmbunătățire a condițiilor
de viața a femeilor din peninsula arabică. După moartea profetului însă, regulile stabilite în
Coran au fost interpretate în mod diferit și situația femeilor a devenit similară cu cea din
epoca pre-islamică. În general însă, Coranul nu face diferențieri între femeie și bărbat. Spre
exemplu, când se încurajează studiul se subînțelege că aceasta se aplică atâ t pentru femei,
cât și pentru bărbați. Diferențele care există în acest sens în unele țări islamice se datorează
culturii și obiceiurilor locale și nu religiei.
Islamul nu ignoră personalitatea niciunei femei, din cauza căsătoriei ei, precum se
întâmplă în anumite culturi care ataşează femeia bărbatului pentru a-i da numele lui.
Islamul a păstrat deosebirea, personalitatea independentă a femeii, aşa cum este, acesta
fiind motivul pentru care astăzi cunoaştem soţiile Trimisului (Pacea şi binecuvântarea lui
Allah fie asupra sa!) după numele lor.
În plus, personalitatea ei juridică nu este diminuată din cauza căsătoriei, ea nu îşi
pierde dreptul de a încheia contracte etc. Ea poate vinde şi cumpăra, poate să îşi închirieze
proprietăţile, să doneze o parte din banii ei, să facă acte de caritate, să împuternicească şi
să se opună unui lucru. Acestea sunt drepturi dobândite de femeile occidentale recent şi
încă mai suportă restricţii din partea soţului în anumite ţări.
14
6. Bibliografie:
1) Uniunea Europeană, Versiune consolidată a tratatelor – Cartea drepturilor
fundamentale, Oficiul pentru publicații al Uniunii Europene, Luxemburg
2) Dr. Abdur-Rahman bin Abd Al-Karim Ash-Sheha, Femeile în Islam și combaterea
unor concepții generale greșite despre acestea, Traducere: European Ismalic Research
Center (EIRC) și Nica Oana-Alexandra
3) Gatens, M., Feminism și filosofie – Perspective asupra diferenței și egalității, Editura
Polirom, Iași, 2000
4) Zamfir, C., (coord), Politici sociale în România, Editura Expert, București, 1999
5) Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase. Traducere: Cezar Baltag,
Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988
6) Sherif Abdel Azim, Femeia în islam versus femeia în tradiția iudeo-creștină – mit și
realitate, Editura Selam, 2005
7) Pop, L., (coord), Dicționar de Politici Sociale, Editura Expert, București, 2002
8) Zamfir, E., Zamfir, C., (coord), Politici sociale. România în context european, Editura
Alternative, București, 1995
9) Vîrjan, D., Economie și politici sociale, Editura Ase, București, 2005
10) Poede, G., Politici sociale: Abordare politologică, Editura TipoMoldova, Iași, 2002
7. Webografie:
1) http://www.thekeytoislam.com/ro/human-rights-in-islam.aspx accesat la data de
16.12.2013
2) http://europa.eu/pol/rights/index_ro.htm accesat la data de 16.12.2013
3) http://ec.europa.eu/justice/fundamental-rights/index_ro.htm accesat la data de
16.12.2013
4) http://www.islam-abc.ro/islamul-si-femeile.aspx accesat la data de 16.12.2013
5) http://coran.ro/coran.pdf accesat la data de 17.12.2013
6) http://www.islam.ro/articol.php?id_articol=6 accesat la data de 17.12.2013
7) http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/equality_betw
een_men_and_women/index_ro.htm accesat la data de 19.12.2013
8) http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/lisbon_treaty/ai00
23_ro.htm accesat la data de 19.12.2013
9) http://europa.eu/legislation_summaries/employment_and_social_policy/antidiscrimina
tion_relations_with_civil_society/index_ro.htm accesat la data de 19.12.2013
top related