eia&emp drmap.rezumat ceadir lunga emp drmap... · 2010-04-30 · şi apă. de aceea este...
Post on 14-Jan-2020
6 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Page 1/15
Banca Mondiala
Moldova: PROIECTUL DE ADAPTARE SI DIMINUARE A RISCURILOR DEZASTRELOR
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI
REZUMAT
1. Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului este de a reduce vulnerabilitatea ţării la hazardele naturale şi impacturile schimbărilor climatice, care pot rezulta în pierderi economice şi de vieţi omeneşti. Acest obiectiv va fi atins prin: (i) îmbunătăţirea capacităţii de pregătire şi răspuns; (ii) consolidarea capacităţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în prestarea serviciilor sale; şi (iii) susţinerea fermierilor din Republica Moldova în procesul de adaptare la hazardurile climatice aşa ca seceta, îngheţurile, grindina etc. 2. Descrierea proiectului. Se propune ca proiectul să includă componentele şi activităţile descrise pe scurt în continuare:
Componentul A: Pregătirea pentru dezastre şi răspuns la situaţii excepţionale. Obiectivul acestui component este de a consolida capacitatea de gestionare a situaţiillor excepţionale şi de coordonare a acţiunile de intervenţie cu sectoarele relevante ale guvernului şi cu cele din teritoriu, precum şi de a ajusta, într-o măsură mai mare, cadrul naţional de management a riscurilor dezastrelor la standardele Europene. Întătirea capacităţii agenţiilor implicate în protecţia civilă se va face prin procurarea echipamentului necesar în astfel de cazuri, instruirea echipelor de protecţie civilă, şi pregătirea populaţiei în vederea acţiunilor care trebuie să fie întreprinse atunci cînd au loc dezastrele. Componentul B: Consolidarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Obiectivul acestui component este de a susţine activităţile de reducere a riscurilor prin asigurarea prognozelor hidro-meteorologice exacte şi serviciilor ajustate la necesităţile persoanelor responsabile de riscurile dezastrelor în cadrul guvernului şi în sectoarele afectate cel mai mult de climă, aşa ca agricultura. În cadrul componentului B al Proiectului de adaptare şi diminuare a riscurilor dezastrelor, se propune construcţia a 6 oficii pentru angajaţii Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Bălţi, Costeşti-Stînca, Soroca şi Malovata-Veche. Două staţii din cele şase vor servi inclusiv pentru observaţiile hidrologice.
3. Categoria Projectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, această propunere de dezvoltare a fost clasificată ca Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. În acest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea de mediu pentru terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţie propuse, şi de a pregăti un simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusiv măsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare. Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi regulamentele existente ale Guvernului Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şi cerinţele de informare a publicului. 4. Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identifica impacturile semnificative de mediu (atît pozitive cît şi negative) cauzate de acest proiect, şi de a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată) cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea
Page 2/15
de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteia s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a regulamentelor şi liniilor directorii; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorul construcţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiecte similare; (v) evaluarea de mediu a terenurilor propose în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie. 5. Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova are elaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilor de Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice care vor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normative existente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire la expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cu privire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului, şi Legea cu privire la Accesul la Informaţii. Conform legislaţiei aplicabile în cazul în care obiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM). În general cadrul de replementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şi procedurile Băncii Mondiale. 6. Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale de Evaluarea a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţin capacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor de Mediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementarea politicilor de salvgardare a mediului ale proiectului se va face de către Echipa de Management a Proiectului (EMP) din cadrul Ministerului Mediului (MM). Echipa de Management a Proiectului are un angajat cu experienţă adecvată care deţine aceste responsabilităţi, deoarece, suplimentar, EMP este şi unitatea de implementare a Proiectului de gestionare şi distrugere a depozitelor de poluanţi organici persistenţi ( Proiectul POPs), care este un proiect mare al GEF-lui de Categoria A. Rezultatele implementării politicilor de salvgardare a mediului în cadrul Proiectului POPs sunt considerate ca fiind deocamdată pozitive. 7. Condiţiile de fond pentru statiunea din Ceadir-Lunga Ceadir-Lunga este un oraş în Gagauzia care se prezintă ca o regiune autonomă a Republicii Moldova cu o populaţie de 19 400 persoane. Activitatea economică de bază este agricultura şi viticultura.
Lucrările civile de la acest amplasament prevăd construcţia unui oficiu în care i-şi vor desfăşura activitatea angajaţii SHS din această zonă. În corespundere cu documentaţia de proiect, oficiul va avea o suprafaţă de 80 m2, un etaj şi va fi destinat pentru 5 persoane. Pereţii fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii cladirii din cotileţ şi acoperişul acoperit cu ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi azbest. Geamurile şi uşile vor fi din termopan. De curînd, personalul care colectează datele în această regiune se află cu sediul într-o încăpere în stare avariată care în trecut a aparţinut aeroportului din Ceadir-Lunga, iar acum
Page 3/15
administraţiei publice locale. Ţinînd cont de faptul că această clădire este proprietarea administraţiei locale, personalul SHS poate fi rugat să părăsească încăperea în orice clipă. Terenul propus se află la periferia oraşului şi are o suprafaţă de 1 ha, şi se mărgineşte la nord cu o reţea de distribuţie a energiei electrice. La est sunt cîteva case, iar la sud-drumul oraşului. La nord este cîmp deschis. Aproximativ 10 m spre sud de la terenul propus se află o groapă cu dimensiunile de 8x20m care nu este prea adîncă şi pare să fie o groapă de gunoi cu cîteva grămezi. La acest teren există acces la energia electrică, dar nu este gaz, sistem de canalizare şi apă. De aceea este necesară construcţia unei fîntîne şi a veceului. Suplimentar se va construi Solul, geologia şi caracteristicile climatice Oraşul Ceadir-Lunga se află la o distanţă de 100 km spre sud de la capitala Chisinau. Terenul este amplasat în stepa Budjacului care se caracterizează prin cîmp deluros.
Profilul geologic al zonei este reprezentat prin depozite nisipo-argiloase şi loesoidale din perioada neognă şi cuaternară. Terenul proiectului face parte din Platoul Moldovei cu o adîncime a fundamentului de 3 000 m. Terenul Ceadir-Lunga are o înclinaţie de 2 grade, iar solul de aici este cernoziom degradat. În trecut a fost folosit ca teren arabil. Apele subterane sunt la adîncimea de 15-30 m. Clima zonei este aridă, iar temperata de 10 grade Celsius şi mai mare durează 179-187 zile pe an, ceea ce e mult mai mult decît în alte părţi ale Moldovei. Coeficienul geotermic anual este de 0,7-0,8. Din acest motiv zona respectivă este destul de frecvent expusă la vînturi. Direcţia vîntului este din nord şi sud. Mai jos veti gasi tabele cu datele privind temperarura medie lunară şi anuală pentru perioada 1957-1964 şi 1974-2000.
Tabela 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Ceadîr-Lunga
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -2,3 -1,1 3,1 9,7 15,7 19,5 21,3 21,0 16,1 10,4 4,3 -0,3 9,8 Conform acestei tabele temperatura medie anuală în localitatea Ceadîr-Lunga este de 9,8°C, luna ianuarie fiind cea mai rece cu temperaturi de -2.3°C, iar august –cea mai caldă cu temperaturi de 21°C. Temperatura minimă absolută înregistrată cîndva aici a fost de 25,9°C iar cea maximă de 40,2°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii în oraşul Ceadir-Lunga este de 492 mm. Mai jos este dată tabela reprezentînd aceste date pentru perioada de observaţii 1954-2000. Tabela 2. Cantinatea medie lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în oraşul Ceadîr-Lunga
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Annual 27 32 27 37 50 68 57 52 45 24 37 36 492 Cu cele mai mari temperaturi şi putine precipitaţii acestă regiune este cea mai aridă din ţară.
Page 4/15
9. Impacturile potenţiale de mediu. Se asteapta că activităţile proiectului nu vor genera impacturi de mediu adverse semnificative deoarece acestea sunt lucrări de construcţie de mică amploare, iar terenul din Soroca este amplasat în afara zonei rezidenţiale. Impacturile potenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vor fi abordate anterior lansării lucrărilor.
În continuare sunt speficicate cele mai importante impacturi potenţaile implicate de toate lucrările de construcţie:
a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de
construcţie şi demolare. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele mai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în PMM.
b. Azbest: în cadrul activităţilor pranificate nu se va folosi azbest. c. Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu
hidrocarburi. Aceasta se mai poate întîmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atît în primul caz cît şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va avea grijă să evite aceasta.
d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutină vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv gipscarton, uleiuri pentru maşină, vopsea şi solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în efecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celor de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.
e. Diversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încît să se excludă orice poluare.
10. Planul de management al mediului. Planul de management al mediului va fi sub forma de o listă de verificare uşor de folosit care este compatibilă cu cerinţele de salvgardare ale Băncii (vezi Tabelul 3). Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrări civile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan de Management al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificare să fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţiei de contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă. 11. Minimizarea impacturilor de mediu Etapa de proiectare
La etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulterior vor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţii vor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiecta obiectele în cauză în aşa fel încît acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedere energetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei.
Etapa de construcţie
În timpul etapei de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului care poate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fi abordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de
Page 5/15
construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare a traficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.
Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informeze vecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie. Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarea lucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conform Normelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.
Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţii temporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altor materiale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apă sau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie în timpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşi timp, nu trebuie să se risipească apa. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezei vehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul de siguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului de construcţie sau utilizarea ecranelor.
Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începe lucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizate sau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fi minimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţie şi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997.
Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu un gard pentru a preîntâmpina accesul public şi se vor impune măsuri generale de siguranţă. Se presupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele din cauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şi coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fi îngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţie şi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prin urmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitatea Contractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarea lucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurile şi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologice ale şantierului, lucrările vor fi executate la nivelul morfologic al terasei; prin urmare, lucrările planificate nu vor cauza eroziunea.
Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrarea materialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialele de construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii. Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitate pe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentru eliminarea scurgerilor mic. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cu instrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.
Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.
Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc în schimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permise speciale.
Page 6/15
Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestor prevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.
Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandări din partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce sunt provocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţie şi reducere a gălăgiei şi prafului.
Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă a materialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele de achiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.
Pagina 7/15
TABELUL 3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTURILOR
ACTIVITATE PARAMETRU MĂSURILE DE DIMINUARE
0. Condițiile generale
Avizare şi securitatea muncii
(a) Inspectoratele locale de construcție şi ecologice şi comunitățile au fost înştiințate despre activitățile ce urmează.
(b) Populația a fost înştiințată despre lucrări prin avize adecvate în mass media şi/sau pe website‐urile accesibile (inclusiv site‐ul lucrărilor).
(c) Au fost obținute toate autorizațiile de construcție stipulate de legislație. (d) Contractorul este oficial de acord că toate lucrările vor fi efectuate în mod sigur şi
disciplinat cu scopul de a minimiza impactul asupra mediului. (e) EPP al lucrătorilor se conformează bunelor practici internaționale (întotdeauna se
poartă căşti, când este necesar măşti şi ochelari de protecție, harnaşament şi cizme de protecție).
(f) Semnele adecvate de pe şantier vor informa muncitorii privind regulile de bază şi regulamentele care trebuie respectate.
Calitatea aerului (a) Resturile de la demolare vor fi păstrate într‐o zonă controlată şi stropite cu apă pentru a reduce praful.
(b) În timpul lucrărilor cu burghiul pneumatic/distrugerii pereților, praful va fi diminuat prin stropirea continuă cu apă şi/sau instalarea ecranelor de protecție contra prafului.
(c) Mediul înconjurător (trotuarele, drumurile) vor fi curățate de gunoi pentru a minimiza cantitatea prafului.
(d) Materialele de construcție/deşeurile de construcție nu vor fi arse în aer deschis pe şantier.
(e) Motoarele vehiculelor nu vor fi lăsate să lucreze în staționare în mod excesiv pe şantier.
Gălăgie (a) Gălăgia rezultată din lucrările de construcție va fi limitată la ore stricte stipulate în autorizație.
(b) În timpul funcționării motoarelor, generatoarele, compresoarele de aer şi alt echipament mecanic electric vor fi închise şi echipamentul va fi amplasat cât de departe de zonele rezidențiale pe cât e posibil.
A. Lucrări de construcție
Calitatea apei (a) Pe şantier se vor stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentului, aşa ca baloți de fân şi/captoare de nămol pentru a preîntâmpina transportarea sedimentului de pe şantier şi a nu cauza turbiditate excesivă în râurile şi curenții
Pagina 8/15
din vecinătate. Managementul deşeurilor
(a) Locurile şi căile de colectare şi evacuare a deşeurilor vor fi identificate pentru toate tipurile principale de deşeuri preconizate de pe urma activităților de demolare şi construcție.
(b) Deşeurile minerale de construcții şi demolare se vor separa de deşeurile generale, organice, lichide şi chimice prin sortarea lor pe şantier şi se vor păstra în containere adecvate.
(c) Deşeurile de construcție vor fi colectate şi evacuate în modul adecvat de colectorii licențiați conform legislației.
(d) Evidența evacuării deşeurilor se va ține ca dovadă a managementului corect conform proiectului.
(e) De fiecare dată când va fi posibil, contractorul va reutiliza şi va recicla materialele respective şi viabile (cu excepția, asbestului).
B. Sistem individual de epurare a apelor reziduale /utilități sanitare
Calitatea apei (a) Facilitățile sanitare urmează să fie utilizate în timpul lucrărilor de construcție şi apoi se vor construi rezervoare septice pentru a preveni scurgerea deşeurilor organice în apele subterane.
(b) Înainte de a fi deversate în apele recipient, efluenții proveniți de la facilitățile sanitare trebuie să fie epurate pentru a satisface criteriile minime a calității stipulate de instrucțiile naționale privind calitatea efluenților şi epurarea apelor reziduale.
(c) Se va efectua monitorizarea noilor sisteme de epurare a apelor reziduale de la facilitățile sanitare (înainte/după).
(d) Vehiculele şi utilajul pentru construcții vor fi spălate doar în spații speciale, unde scurgerile nu vor polua bazinele acvatice de suprafață naturale.
C. Clădiri istorice
Moştenire culturală
N/A
D. Procurarea terenurilor
Plan/cadru de procurare a terenurilor
N/A
E. Materiale toxice
Gestionarea asbestului
N/A
Pagina 9/15
Managementul deşeurilor toxice / periculoase
N/A
F. Păduri, zone umede şi/sau zone protejate afectate
Protecție N/A
Pagina 10/15
8. PLANUL DE MONITORIZARE
Evaluarea impactului de mediu specifică şi activităţile de monitorizare. Vor fi monitorizaţi aşa parametri ca frecvenţa, modalitatea şi orarul activităţilor de monitorizare care sunt prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 4).
Implementarea proiectului va fi supravegheată de Banca Mondială (atunci cînd vor avea loc misiunile de supraveghere) şi de inspectorii locali în construcţie şi protecţia mediului.
Rapoartele de activitate ale proiectului la etapa de implementare vor conţine o secţiune specială cu privire la implementarea Planului de Management al Mediului şi măsura în care aceasta este în corespundere cu cerinţele Băncii Mondiale şi ale legislaţiei naţionale.
Pagina 11/15
Tabelul 4. Masurile de monitorizare
Construcția oficiilor
Etapa
Ce
(parametru va fi monitorizat?)
Unde
(va fi monitorizat parametrul?)
Cum
(va fi monitorizat parametrul?)
Cînd
(stabiliți frecvența/ sau în mod continuu?)
De ce
(parametruI este monitorizat?)
Costul
(dacă nu este inclus în bugetul proiectului )
Cine
(este responsabil pentru monitorizare?)
Construcție
Praful
Gradul de poluare sonoră
Vibrația
Deşeuri de construcție
Prezența de scurgeri de uleiuri
Controlul eroziunii şi stabilitatea pantei Diversările de ape reziduale
La teren
Codurile în domeniul construcției şi protecției mediului
Pe durata construcției
Pentru a asigura că este în corespundere cu standardele
Costul antreprenorului
Inspectoratele ecologice şi în construcții locale, centrul de medicină preventivă local
Funcționare
Supraveghere
Pagina 12/15
Construcția drumurilor de acces
Etapa
Ce
(parametru va fi monitorizat?)
Unde
(va fi monitorizat parametrul?)
Cum
(va fi monitorizat parametrul?)
Cînd
(stabiliți frecvența/ sau în mod continuu?)
De ce
(parametruI este monitorizat?)
Costul
(dacă nu este inclus în bugetul proiectului )
Cine
(este responsabil pentru monitorizare?)
Construcție
Construcția drumurilor de acces
La teren
Codurile în domeniul construcției şi protecției mediului
Pe durata construcției
Pentru a asigura că este în corespundere cu standardele
Costul antreprenorului
Inspectoratele ecologice şi în construcții locale, centrul de medicină preventivă local
Funcționare Construcția drumurilor de acces
La teren inspectare simestrial
Pentru a asigura că drumurile de acces sunt menținure adecvat
Administrația locală
Administrația locală
Pagina 13/15
Anexa 1. Schiţa oficiului din Ceadir-Lunga
VEDERE DIN FATA
Pagina 14/15
VEDERE DE SUS
Pagina 15/15
top related