efect de bumerang de a. ciugureanu
Post on 03-Feb-2016
172 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
fio.).;
:.l:.t\.
):j
ti.
:iiiilr'.1.:
r,fjjj
,Li
.i!
ilti
'.:ilii,l}.,
,,*:t,ivi,l.tf:,#ii"lii!tl.itr
EFECTUL DE BUMERANG
of the English People, publicatd in 1994, Berspectivdimpdrtdqitd, de altfel, 9i de Mircea Eliafe in Istoria
refigiilor,cultura iqi are rddicinile in credin]ele 9i obi-
cei;ile tradilionale ale popoarelor primitivQ' ante-
rioate epocii gtiinfifice, iar formele ei mo{erne nu sunt
decat manifest[ri ale sacrului inh-a lume secu-
larizati*. Flcind distinctia infe homo religiosus Si
homo historicus, precum o face 9i Eliade, Pounds ilplaseaz[ pe primul in cadrul societdlii tradifionale'
iipsit de mem-orie istoricd, iar pe al doilea in societatea
industrial6, in care simlul istoric a cresqut fgarte pu-
ternic. Astfel, susline acesta' orizontul lvi homo
religiosus era limital deoarece
,,popoarele hadifionale erau familiari?ate numai cn
.i"i"i qi acum)). Locurile inde-pirtate, ca $i timpul
trecut, nu aveau o existenfd reald' Amhele erau'
intr-un anumit sens' mitice' Existenla l0r nu era
disputat[, ele fiind populate cu creatqli ce existau
in ifara experienfei cotidiene' Epocile fiecute 9i
locwile indep[rtate se intdlneau undeva pQ un
teritoriu imaginar, dincolo de orizonf'l'
Odat6 cu ldrgirea orizontului mental, datQritA in spe-
cial cilltoriilor, tipdririi carfilor, copierii qi folosiriih[rlilor, odatd cu aparilia lui homo^ historicus, cu-
, 'no$tinlele despre locuri indeplrtate in spaliu 9i timp
/ s-au extins gi au inceput s6 circule de.sus injqs, adic[Pi d" la elitl Ia masele largi, sau de la cei care c6l[toreau,
t N.J. Pound s, The Culture of the English Peq ple (Iron Age
Io the Industrial Revolution), Cambridge, Qambridge
University Press, 1944, P. 410'
ISC
Panem et circenses" teQrii ale culturii pgpulare
pulini la numdr,'la qei care rImdneau aqasd' rnuli mai
,. . nurn"rosi. in cele din urmd, s-a produs mutalia dp la
-ir,V, lu*ea miticd, rituald a societdlii tradilionale la lumea'''
".!
qtiinlifrca a societifii industriale' Extinderea spaliului'"
conceptuul a cond,i la punerea sub semnul intrebirii a
iig"tilo. mitice, .ur" ,-uo evapQrat incet tn lipsa unui
.iu1iu fizic in care sd poat6 fi plasatel' Acestea' totuqi'
o" lo putut Ii nioiodata qterse complet -din memoria
,oiti"e u indiuidolui, ci s-au perpetuat sub forma unei
mosteniri tradilionale in subcqn$tientul cqfectiu' .fi:'ci q numim tradifie, fie cE o numim ,,credinle qi valori
fundamentale", mQqtenirea hadilionalb transpare in
cultura actual[ sub fqrma unor tipare create recent'^a
c[ror misiune estg s6 le inlocuiasci pe cele vechi' In
plus, chiar qi obiceiurile 9i ritualurile zilnice, pe gare le
indeplinim aproape mecani!, ar-putea fi vlzute ca sim-
ple ieiter6ri ile celor tradifionale, mitice, sau ca fQnne
corupte, democratizate gi secularizate ale acestora'^ O interesantl analizl antropologic[' referi-
toare la cultura populard, de aceastl dati, este pro-
zentatdde sociologii australieni Jack Nachbar 9i Kevin
Lause in lucrarea Popular Culture: An Intrbductory
Iexl, publicati in'Stut.l" Unite in 1992' Cei dqi
teoriticieni igi imaginea26 cultura sub forma unei
"aset. Simbolistica aleasl de Nachbar gi Lause este
'Idem.2 Vezi Jack Nachbar gi Kevin Lause, ,,Qetting to Know Us
(An Introduction to the Shrdy of Popular Cultr:re: What is
ihe Stuff that Dreams arc Made Ofl)", in Popular Culture:
An Introductory Text, Jack Naihbar, Kevin Lause (ed'),
Bowling Qreen, Ohio, Bowling Green State Univqrsity
Press, 1992, pp.20-34.
2l
EFECTI'L DE BUMERANG
extrem de relevantd: pe de o parta legitimeazd cutturapopulard prin legdtura pe care acqasta o are cu mituileqi valorile culturii tradifionale; pe de alt[ parte demo- .cratizeazd,, egalizeazd, manifestErile {e culturi popu-Iar[ gi creeazl premisele pornind 4e la care acestea sepot identifica gi practica, dupd cum arail qi imagineade mai jos.
[,., hl .Y{rr{$fntlorl
arrJul Ara.l.ca.t4Fi0nisrc li riqvis '
tr)hrrto nr tt{llt)
(inrr^f.:t.ll.'l'$tr^l,A
Panem et cireenses.' teorii qle culturii populare
Fig. 1
Astfel, in subsolul casei culturii pppulare se gAsesc
mituriie, credinlele qi valorile ungi popor sau ale unei
---cgmunitifi, care, potrivit cercetEtorilgr, formeazd
.i ,igrila culturald" prin care naliunea sau comunitatea''este validat[. Casa este structuratf, Fa douE etaje: .
primul, ,,etajul artefactelor", include obiecte qi per- '-
soane: iconuri, stereotipuri, erqi, celebritlli, reale sau
imaginare. Etajul doi este reprezentat de manifestirile ,;reale ale ,,obiectelor gi persoanelor" prin artd 9i ri- ':.tualuri cotidiene. Acoperigul cl[dirii semnifici via]a
de zi cu zi a oamenilor, in qare se gxperimenteazd
cencret forme mai mult sau mai pulin modificate ale
,,grilei culturale" prin cultura populard pe Qare aceqtia
o creeazd gi o Practicd.Begi casa este aparent imp6(itn intr-o parte
ascunsl privirii (sub solul, r'eprezentAnd gri la cultural d)
gi o parre vizibild (etajele gi acoperiggl, reprezentdnd
artefactele gi evenimentele), toate inqiperile casei sunt
str6ns legate una de alta 9i depind de subsol, fbrl de
caro casa n-ar putea exista $au n-ar fi funclionald' In
proiectarea casei culturii populare, dqpi cum o denu-
mesc Nachbar gi Lause, cei doi teoreticieni s-au gAndit
in primul rdnd la cultura populard arneriQan[' pe care
gi-'au aplicat teoria 9i din qare $i-au ales exemple
ieprezentative ce ilustreazb schema teoreticd' Modelul
descris de ei poate fi insd generalizat gi aplicat in
practica cultural[ la nivel global, dar li in plan- re-
. 'rtrao, (la nivel regional sau local)' Prer'nisa ar fi sd
:, ".r*tar existenla unui set d9 v1lo1i (convingeri'
: ;tildt"t, fr.ropun.ri), pe'"Caii: Nachbar 9i Lause le
i oo-*"ra ,,uuloti 9i credinle fundamqntale"' care sunt
, sf""in"toricarui popor gi-pe c.are.le putem identifrca
. "u
uqurin![in praiticlle culturale ale existenlei noastre
cotidi.n.. qe alt motiv am avea s[ transform[m perso-
{iirlr'
Crgo ui tto,il lxttilt've'
{).n*lt,L
tCrFicii I
M&b ,
c{xtbl{*ctiCG.rlrud)tl
i vllar(l
v(1ffl
+ CrtdloloI
I SuprtlclrrcI g.otto
I tohlnbruo
Orudiolo (nritori, t
sD.tri({
'lbtd.,p.2r..
EFECTLI. DE BUMERANG
najele reale sau imaginare in celebritdli sau eroi $i slle cultivdm in acest mod, dacl nu identificarea lor cu
valori fundamentale ale existenfei umane? Ce ne face
sd crelm iconuri qi idoli gi sd finem la loc de cinste
simple obiecte despre care credem cd ii reprezintS (ca,
de exemplu, accesorii ale cdnthreliler rock, peze sau
obiecte ce ne amintesc de staruri de cinema)? Ima-ginile gi idolii pe care ni-i crelm qxprimd valorile qi
credinlele noastre, dar contribuie gi la formarea unorvalori gi credinle noi, pe care le accept6m sau le res-
pingem potrivit grilei culturale prqprii. S[ fie insaacest comportament un reflex al qnei lumi.lipsite de
divinitate, sau o reminiscenfE a unui timp p1gAn, cAnd
mintea emeneascd igi crea singuri zeii gi demonii?
Printre exemplele date de Nachbar gi Lause,
unul pare extrem de relevant pentru a inlelege legdturadintre pe4il6 casei culturii populare: subsolul, etajeleqi diferitele inclperi. Una dintre cre{inlele funda-mentale sau unul dintre miturile esentiale ale popo-
rului american este ,,cetatea de pe golin[". lncd de laprimii coloniqti, s-a crezut cd americanii au o misiunespeciald de indeplinit: s{ creeze gel mai bun sisiem
democratic qi sd dea lumii cel mai bgn exempJu de
popor fericit gi prosper, cu o viafd.inrdddcinatb putemicin principii cregtine. Sintagma a fqst felositd din plingi a avut un impact puternig a$upra p,oporului arne-
rican la sfdrgitul secolului trecu! ln timpul campanieipreziden{iale a lui Ronald Reagan. Practic,,l-a ajutatsb cAgtige alegerile, ceea ce demonsheazd forfa unei
credin,te puternice, dar gi modul in qare aceasta poate
fi folositd pentru cigtigarea de capital politic. Parfial,acest mit a fost folosit gi de George W. $ush dupd 11
Panem et circenses.' teorii qle gulturii populare
septembrie 2001, cAnd a reugit sd mobilizeze poporul
american tn lupta lmpotriva terQrismului in incercarea
de instaurare a democraliei tntr-un stat fundanlentalistca lrakul. Acest mit s-a rnanifestat puternic ai in cul-
tura popularl amerioani, prin crearea unor eroi imagi-
nuri pricum Superman Ei Batman (precursorii eroului r'cibernetic de rnai taoiuj. Qqncepufi prin anii '40-'50in cd4ile de benzi desenatQ, ei sr,rnt preluaii de in-
dustria cinematografici in scopul reprezent6rii visuluiamerican celui mai prelios, 9i anume lupta impotriva
rdului gi pedepsirea riufbc[torilor. Acestora li se poate
adluga qi cele$rul erou vestic, cowboy'ul, reprezentat '-'in frhnete hollywoodiene de geriful local sau, mai
recent, in filmele de televiziunq, de unnagul sdu,
detectiwl ori polilistul incoruptibil (genql serialului
IWPD sauThe Ranger).
. Misiunea speciali de eradicare a rdului pe
care americanii cred c[ o au p9 aaest pdmdnt este
legatI de cre{inla fundamentali cd binele trebuie sd
invingi rlul gi ci dreptatea trebuie fdcutd oamenilor inaceast[ via!6. Este o credin![ cu carq calonigtii ame-
y/ icani au venit din Europa in speranla^cd. pe un pamalf' nou. legile firii chiar pot funcliona. In acest caz, noii
eroi americani ar putea fi vdzuli ca urmagi ai bravuluicavaler din ciclul legendelor arthuriene sau ai pro-
scrisului Robin Hood, curajos gi justifiar, sau pur 9i
simplu, ca 0 cQmbinalig intre cei doi' PrQcosul de ridi-care la rangul de orou tn cultura populard americanlnu este aplicat doar figurilor imaginarp, qi, mult mai
interesant, se extinde gi asupra unor figuri istoricereale, precum Martin Luther King, Geofge Washington,
Abraham Lincoln 9i Charles Lindbergh.
,ij.
i..li
'Lril'
'l tl a<LJ
EFECTUL DE BT}\4ERANG
Culrut personalitililor istorice nu este specific
doar americanilor, "i "*i'tettd qi in alte qulturi' dar
transformarea lui Charles Lindbergh q e-rou nafional
in America poate fi inleleasd numai in gontextul
mitului ,,cetilii O" p" colin["' Succesul inregistrat de
Cft^tf.t'Lina6.rgh, care qi-a pilolat avi3nul deasupra
Atlanticului in anii 'iO, t-u translor91intr+tn simbol
"iriil""e1ii, eroismului 9i tehnologiei'^dovada vie cf,
America esto po calea cea bunl in indeplinirea
*i-i*ii sale. Un alt exemplu 99 ".T.ptryd credinla in
;;;i;t;", in libertatea individual[ gi in misiunea
rpi"f"fe a Americii este qi imaginea.extrem de popu-
lard a navei nrrt"rprise din seria'lul gtiinlifico-faritastic
de mare succes Starship EnterBrise' Potrivit lui
Nachbar gi Lause,
(','' iconic aI Americii-exact cum se vede pe sine -,. purd, imaculat[ pe fundalul intunecat al spaliu'lui'')
i"uiie 9i aducdtare do pace cy nulerea. de a-gi
i sprijini'credinlele cu acfiuni',,deschizdnd mereu
calea cu un Pas inaintea noash[""
Alte iconuri populare, carQ ne amintesp de
credinla in iiEeilui"a- inaiVit{uald 9i, in general' de
mihrl ,,cet6tii de pe colin[", sunt steagpl 11erica1 qi
*' Stutuiu Libert6fii.'Pe lAngi acestea, ar mai fi' potrivit
lui Nachbar qi Lause, incl doul iconuri chrs au creat
.^ imagini stereotipe ale Americii: maqinile gi c[4ile de
'i cred]t. Ambele produc iluzia de miqcare qi libertate
financiar[ nelimitatl. inrdddcinate in credinla puter-
Panem et circenses" teorii qle culturii populare
nip[ in libertatea individual['' aqeste doud imagini
creaazdfqarte bine;ontextul pentru unul dintre cele
mai populare ntualuri'americane:.1ac1nta in familie'
Ceea ce "ste
poote m;^;;iil evident este faptul cd
mitul qi modul concret in tare acesta ssmanifestf, au o
{q puternicd baza economiob 9i comercialf,' pe l6ngd cea
' culturalL.o in colcluzie, ce reprezint6 de fapt qtllt:lu ,
oopularl? nay nrowne o d"scrie ca fiind "mgdelele i
ffi;;-g*ait" gi comportament' sistemul nQstru '
educalipnal, ceea,oe'studiem, de ce $i cumL' *"lt*it '
$i Lause consroerd cultura popularl drept 'Jarga
maJo-'
ii il; uJ"iu"t"ioi-Ei *l"i*un*lor care fQrmeazi
;i;i; ;fi dila"''- Quitura populard ar reprezenta ohiar
modul nestru oe via16, iai sinsdl acesta ar fi apropiat
deanalizastilului'qiagustuiuipecaregfaceBourdieu. N.J.G. pounds oier6 o definilie mai cuprin-
zdtoarea culturii, apropiatl insl de punctul 4e vqdero
;i-1; Bourdieu. iotiivit lui Poggds' qultura este
,iorpur"r de idei ale unui Bopoi A;;il;e sine qi despre
ceea ce il tnconjoarl, imprzunb cu uneltele qi arte-
;ffi; iri" i"tlt-"aiur cirora indivizii stabilesc
i"ga*i iot . ti fi tu lumtu in care trdiesc3"' Astfel'
;;1*" i:oate fr definitd ca un concept extins ?i :oT-\ ple& reprezent6nd ,,un adevlrat. mod de via{[' int" aspechrl ,ar,
^ui.tiui, intelectuai qi spiritual"' "g
ittsti-
:::.. \r'!i;:
.i:i
'jj
I Rav B. Browne, ,,Popular Culture - New Notes towarc a
"'Jtid;#i in
-
; ; ; d r; cutt ur e : An In t r o.duc t o tv T ex t' J acr<
N".-nU* 9i kevin Lause (ed'), op'cit''p' tr5';'i""t lf^.ftUar gi KevinLausg ,,Getting to KJrow Us"' hibid., p.15't W.i. q.Pounds, oP.cit.,P' l'
'Ibid.,p.25.i
.t'
ali,
:,iii
262',1
EFECTUL DE BUMERANG
tufie" (Raymond Williams'), alc[tuitl ?n general din
hei forme majore: ,,folclor", ,,culturd popularl" 9i
,,culturd de elit[". Relafia dintre qele trei forme este
vdzutl de c[tre Browne Ei Naohfar sub forma unei
diagrame (vezi Fig. 2) orizontale, 9i nr; verticale, cum
ar fi de agteptat dacd ne-am gAndi la o anume ierarhi-
rur". ln acest mod, este anulatd reprezentarea acestor
forme de culturl de la superior la inferior, ele de-
{'venind doar manifestdri diferite ale conceptului ge-
..irneral de cultur[. Nu sunt anulate insd diversele spe-'v culalii asupra relaliei centru-margine 9i asupra pre-
siunii pe care cultura popularf $e pare ctr o exercitd
asupra celorl alte doud forme, marginali zAndu- Ie.
tr'ig.2
Un alt amlnunt evident in diagraml ar fi lipsa
termenilor ,,subcultur6", sau iulturd ,joas6", 9i culturl
,,inaltd", existen{i in vocabularul secolului al XIX-led.Nachbar gi Lause resping etichetele de tipul ,jos" 9i
,jnalt", din cauza conotaliilor peiorative ale celui
dint6i qi al in{elesului restrdns qi elitist al celui de-al
doilea. Ei folosesc in schimb termenul folclor, care,
potrivit descrierii oferite de ei, nr} gste qultura celor
t Raymond Williams, Culture and $ociety 0780-1950),New York, Evanston" San Franciscq, Londra, Hatper
Torchbooks, 1958, XIV.
Panem et circenses" teqrii ale cuhurii populare
slraci gi lipsili de educajie' Nici cultura de elitd t'.u
reorezintl ilr exclusivitate cultura celsr bogali qi
"at*ti nif"tenfele majore intre cele doud "extreme"u' iiolclor si ettAj constlu in modalitllile diferite de
"' ;;;;;i J* u ro.*"tot culturale: oral6' fa![ de forma
scrisi, cu aqtor necunQsgut, fal[ de autor cunoscut'
p""tt" public omogen, irnediat, f1t-u du un public
itttog"n, distant, cu funclle tol.tutul.u asertivb pentru
ior*Jt" de folclor, falalde'funciia culturala subversivi
a formelor de cultur6 elitistl' Trdsltura colnuna a
acestor doua extrems constl ins[ in faptul c6. sunt ]l
imp[rt69ite de un numir din cp in ce mat mlc ce I
i"'i*iri, spre deosebire de cultura populard' largi' ';up;;dt";te 9i permisivE, Qare reu$e$te s6 p6trundd
qi ia se impun[ in toate straturile $ociale'a-' Folclorul ar reprezenta" aqadar' tradiliile.9i
obiceiurile unei comunit[li, rezerva non-evaluatlva
din care se hrEneqte cultura populard actual6' De
asemenea, forma alungita a diagramei ar indica qi
f"pt-f cd substanla existenlei noastrg Qultqrale este
uiiatuita in mai inare rnlsur[ din culturd populara
decAt din folclor sau culturd de elitd' Apoi' -relalia
dintre cele trei forme (folclor, culturi popularl .9i
culturtr de elit6) este ,,fluid[", cq granile nqconturate'
ceea ce perrnite oricui s[ treaci de la un tip cultural la
altull-iq-concluzie, cultura popularl este v[zutl ca o
;tJuiortiaiintre celelalte doud fQrme: e$te kansmis6' oiat siTir?ris (prin mass-media 9i c[(i);';publicul este
,tu*"ror, la distanfd, dar qi cunoscut, in apropiere' un
puUfi. analizat pentru a i se cunoaqte gusturile; autorii
fili
i1
I
'if
-Cj
l.i
,
i;i.
I Jack Nachbar $i Kevin Lause, ,,Getting tq l(now Us"' ilil
Popular Culture: An Introductory Te.xt,loc'cit', p'1$'
LO
EFECTUL DE BUMERANG
formelor culturale sunt cunosculi {e q[he public (sta-
ruri, celebritdli), mai pulin cunoscqti sau anonimi; cul-
tura reflectE, dar qi modeleaz[ grila mentall a publi-
cului; este aiertivl, oferind incre$ere in grila culturald'.
dar qi un mod de evadare din cotidianul stresant"
Consider6nd cultura PaPulard o problemI'
serioasi * deoarece, fie cd o apreciem, fie c[ o des-
considerlm, ne-a invadat viala in fqme pe care nu le
putem ignoia - Nachbar 9i Lause descriu patru tipuri
Oe p.*iuaecatd pe^ care le Putem dezvolta fa!6 de
cultura populard. ln general, qultqra populard este
privitd aiept o culturd simplist6 9i'e.xclusivistd' Pai'ti-
r'. zani ai cuiturii populare, Nachbar qi Lause o descriu': ca form6 cu sensuri multiple, cqmplqxe 9i ad6nci prin
qi reiterarea miturilor, ritualurilgr gi iconilor'. Nicitrivial[ nu este, deoarece, privitl in complexitatea ei,
aparline unei grile culturale foarte diversificate, al
cdrei str,rdiu este serios qi destul de complicat' Nu pare
s[ fie nici iminentd qi nici exclusivistd, a]te douf,
prejudec6|i, pentru c[ nu se integreaz[ in ,,canonul
"uitu.ul" (un att termen contestat), ci 19i cautd un loc
in afara lui2.
$i atunci, ce este cultura pqpular[? Care sunt
formele ei cele mai vechi? $e pot regdsi in istoria
clasicd, sau apar mai recent ca efeQt al Iluminismului(secolul al XVltr-lea) ori ca urrnare a revoluliei
industriale (secolul al )ilX-lea)? $6 ne limitdm la
Pansm et ckcenses" teorii ale culturii populare
sintagma de ,,industrie culturald" introdusd de Adorno
si Horkheimer, sau sd lulm in considerare 9i alte
;;tJ^;;tutJ existenta unor forme mai vechi de
"i,itura popularI, care au apdrut in opozilie cu cultura
inaltd? 'Este cultura populard actuali q replic[ mo-
dernl a ideii romane de ',paing 9i circ'' una dintre
it"tufo."f" folosite in prezent pentru a descrie majo-
ritatea formelor populare, sau este un produs cumu-
f",i" "f
unei culturi iurop"o" de peste 2QQ0 de ani?
Existl diverse incercdri de a vedea Statele
pnite drept q noui Rqm6, iar cultura americand drept
manifestarea in secolul XX a ,,cqlturii" de lrp pattent'et
circenses din perioada prosperi a Romei' dinaintea
"aO"tii Imperiului roman ia 6fiinile tribrurilor germa-'
"i".. pititi* Sorokin, dg exemplu, in The Crisis of
Qur Age,lucrare publicatd' in 1941, sttsline cd 'pume-roase semne sugereazI posibilitatea ca America sl
ioace. intr-o formi modificati, in relalia gu Europa'
""f"in"*.i in relafia cu Grecia"r' $i alti cercetdtori'
critici qi analigti, pi""u* Arnold To;rnbee' Malcolm
Muggeridge qi A*uory de Reincourt, -imndrti.ley.."itia op'ini. gi aduc dovezi menite s[ g suslind''
ixii,,
.i#,
il,$i.:i
itlii.
iii
ii,
ili$ifr::
t:i
r pitirim Sorqkin, The Crisis of Qur Age: The Social and
Cultural Outlook, New York, Dutton, 194 I , p ' 756 'iVezi Amold J. 'ioynbee'
'4 merica and the World Revolution'
New York li Londra, Qxford University 'Fress' 1962' in
.ur" "o*pura
Arnerica din deceniul 1950 quRorna in epoca
i*p"ti"itii. Vezi de asemenea Amaury de Reincourt' Z/le
American Empire,New York, Dell, 19?Q, in care autorul iiro*p*a pe vechii greci cu europenii mgderni, qi pe vechii
rom"^ cu am"ricanii rnoderni 9i Malcolm Muggeridge'
,,On fn. Threshold of the Eighties", in publicalia Ifte' Ibid., p. t8.' Ibid., pp.31-34.
3t
;'*iiii,
i{,1
iii'30
top related